Rusia majorează taxele pentru a acoperi gaura bugetară provocată de războiul din Ucraina
Ministerul rus de Finanțe a anunțat miercuri că intenționează să majoreze taxa pe valoarea adăugată cu două puncte procentuale, la 22%, parte a unui plan pe trei ani care urmărește să acopere o gaură bugetară aflată în expansiune rapidă, notează Politico. Majorare de TVA pentru acoperirea deficitului După ce la începutul anului a crescut brusc impozitul pe venit, Putin promisese că nu vor mai exista alte schimbări majore ale sistemului fiscal până în 2030. Totuși, guvernatoarea băncii centrale, Elvira Nabiullina, avertizase la o conferință de presă la începutul acestei luni că deficitul bugetar în creștere este cel mai mare risc pentru inflație, care, potrivit calculelor oficiale, depășește în prezent 8%. Ministerul rus al Finanțelor vrea să strângă mai mulți bani nu doar prin taxe mai mari, ci și prin extinderea obligațiilor fiscale pentru firmele mici și mijlocii. În plus, se introduc noi taxe: 5% pe jocurile de noroc și 25% pe veniturile caselor de pariuri. Măsurile sunt „destinate în primul rând finanțării apărării și securității”, a precizat Ministerul într-un comunicat. TVA-ul pentru produse de strictă necesitate, precum articolele pentru copii, alimentele și medicamentele, va rămâne la 10%. Kremlinul a acoperit mare parte din costurile războiului din exporturile de petrol și produse rafinate, dar și prin folosirea Fondului Național de Bunăstare, constituit în anii în care veniturile din petrol și gaze depășeau nevoile bugetului. De asemenea, Moscova a colectat mai bine taxele, profitând de trecerea la o economie de război. Totuși, economia a încetinit brusc anul acesta. Ministrul Economiei, Maxim Reșetnikov, a declarat la începutul acestei luni că economia „se răcește mai repede decât era de așteptat”. Prețurile petrolului au scăzut, deoarece Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au crescut constant producția. Trump: Rusia, un „tigru de hârtie” Anunțul vine la o zi după ce președintele american Donald Trump părea să semnaleze o schimbare de atitudine față de Rusia. Într-o postare pe rețelele sociale, Trump a spus că „Putin și Rusia se confruntă cu mari probleme economice” și că ofensiva tot mai ambițioasă a Ucrainei cu drone împotriva rafinăriilor rusești face ca Rusia să pară un „tigru de hârtie”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns miercuri că Rusia „este un urs adevărat… nu are nimic de hârtie în el”.
România, campioană la SCUMPIRI! Statul ne-a dat lovitura de grație
Statul ne-a dat lovitura de grație. A liberalizat piața de energie, a crescut TVA și alte taxe, a majorat accizele la carburanți și nu numai. Rezultatul? O inflație de 10%, echivalentă cu reducerea puterii de cumpărare pentru fiecare român. Tanczos Barna, vicepremierul României: „A fost nevoie de o stopare, pe de o parte, a risipei, de reprioritizare a investițiilor și de regândire a încasărilor statului”. Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR: „Inflația are o singură cauză internă fundamentală, iar ea se numește deficit bugetar”. Deficit care a explodat anul trecut și a ajuns la 9,3% din PIB, cel mai mare din UE. Suma e aproape dublă, față de acum doi ani, informează Observator Antena 1. Datoria publică de 1.000 de miliarde de lei determină ca fiecare om care se află în câmpul muncii la noi în țară are de achitat 180.000 de lei (36.000 de euro). „Cifre mari încontinuu” Andreea Nica, analist financiar: „Din septembrie până în vara anului viitor vom avea astfel de cifre mari încontinuu. De la lună la lună se va anunța inflație 9%, 8%, 10%.” Suntem campioni europeni la scumpiri. România are cea mai mare creștere a prețurilor din UE, 8,5%. Mai apare un fenomen, shrinkflation, pe scurt la raft poate unele prețuri rămân nemodificate, dar se umblă la gramaj. De asemenea, retailerii au majorat adaosul la alte produse. Dincolo de toate, avem și noi vina noastră. Adrian Asoltanie, consultant financiar: „Românii aruncă 30% din mâncarea pe care o cumpără. Uneori, risipa se ascunde în zona cheltuielilor opționale: haine pe care nu le purtăm, gadget-uri pe care nu le folosim, jucării cu care copiii noștri nu se mai joacă”. Autorul recomandă:
Infografice | Pachetul 2 fiscal, pe înțelesul tuturor
Guvernul Bolojan promite reformă și eficiență, dar pentru românii de rând asta se traduce prin mai puțini funcționari, taxe mai mari și controale mai stricte. Fie că ai permis, locuință sau o mică afacere, vei resimți direct impactul noilor reguli. Pachetul 2 fiscal schimbă Coduri, legi și proceduri, iar Gândul îți arată ce înseamnă, concret, pentru buzunarul și viața de zi cu zi a cetățenilor. Potrivit surselor Gândul, noul pachet fiscal este încă negociat la nivelul coaliției și urmează să fie adoptat într-o ședință de guvern săptămâna aceasta. Cel mai probabil, pachetul va fi asumat prin angajarea răspunderii Guvernului Bolojan în Parlament, în prima săptămână a sesiunii ordinare. Mai multe legi și coduri modificate de noul pachet Pachetul 2 fiscal nu aduce doar măsuri punctuale, ci modifică simultan mai multe legi și coduri: Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Codul Administrativ, OUG-ul privind circulația pe drumurile publice, OUG-ul privind jocurile de noroc, Codul Vamal, Legea ANAF, Legea societăților comerciale și altele. De aceea, premierul se gândește să împartă pachetul 2 în cinci proiecte. „Sunt destul de diferite și e greu să cuplezi pensia cu administrația pensiile magistraților cu companiile de stat”, a precizat Bolojan miercuri seara. (detalii AICI) Însă, practica zilnică a cetățeanului se va schimba. De la plata taxelor, obținerea autorizațiilor, soluționarea cererilor până la interacțiunea cu statul, toate aceste aspecte ar putea fi afectate într-un fel sau altul. Mai puțini funcționari și controale mai stricte pot însemna timp mai lung pierdut de cetățeni în fața ghișeelor. Funcționarii mai puțini. Permisul condiționat de plata datoriilor Modificările din reforma administrației locale care vizează Codul Administrativ prevăd reducerea cu peste 40.000 a posturilor din administrația locală, inclusiv în cabinetele primarilor, viceprimarilor și poliția locală. Măsura va avea efecte directe pentru cetățeanul obișnuit. Autorizații, certificate sau rezolvarea cererilor ar putea dura mai mult. Flexibilitatea normei de lucru – care permite unui funcționar să lucreze jumătate de normă în două instituții – riscă să facă disponibilitatea personalului și mai limitată. „Un bibliotecar la o comună mică nu se justifică cu normă întreagă”, spunea Ilie Bolojan pe 18 iulie. Suspendarea permisului pentru neplata datoriilor publice (modificări ce vizează OUG-ul privind circulația pe drumurile publice) sau condiționarea radierei mașinii de plata tuturor datoriilor către administrația locală va afecta direct șoferii. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, explica pe 12 august că „nu dorim să luăm permisul nimănui” și că „sper să găsim o soluție juridică, un text care poate fi pus în aplicare”. Reforma din Pachetul 2 fiscal lovește direct și în polițiștii locali, unde zeci de mii de posturi urmează să fie eliminate (un polițist la 1.000 de locuitori). Pentru cetățean, asta poate însemna mai puțină pază și ordine în cartiere. În paralel, reglementările mai stricte pentru jocurile de noroc vor duce la dispariția sălilor de păcănele din apropierea școlilor și a locuințelor, însă operatorii avertizează că interdicțiile vor împinge fenomenul în zona online, mult mai greu de controlat. Multinaționalele, coletele și buzunarul cetățeanului Taxele pentru colete extracomunitare (Temu sau Shein) vor fi standardizate (25 de lei pe fiecare colet de sub 150 de euro), iar comercianții vor fi obligați să accepte plata cu cardul. Firmele mici trebuie să-și facă cont la Trezorerie până în 2026, sub amenințarea unor sancțiuni între 3.000 și 10.000 de lei. În ceea ce privește taxarea cheltuielilor deductibile ale marilor companii multinaționale, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, explica pe 13 august că „se permit niște cheltuieli deductibile, dar la un nivel de 3%”. „Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%”, spunea Nazare Capitalul social al firmelor, impozit pe propietate majorat și legea insolvenței Inițial, modificările vizau un capital social minim de 8.000 lei pentru firmele noi, indiferent de cifra de afaceri. Sursele Gândul arată că în coaliție, ministrul Nazare a venit cu valori diferențiate: 500 lei pentru firmele cu cifra de afaceri până la 400.000 lei 5.000 lei pentru firme cu cifra de afaceri între 400.000 și 7 milioane lei 90.000 lei pentru firme cu cifra de afaceri peste 7 milioane lei Impozitele pe proprietăți vor crește până la 70%, iar legislația privind insolvența (Legea insolvenței) va fi mai strictă, potrivit noilor modificări din pachetul 2. Cum România este printre țările UE cu cei mai mulți număr de cetățeni care dețin proprietăți, aproape fiecare cetățean care are o casă sau o mașină va resimți direct noua măsură. „Marea” reformă la stat Deși anunțată cu surle și trâmbițe, „lupta cu sinecurile” pare mai subțire decât valul de noi taxe puse pe umerii românilor. „Așa cum ați văzut în ultima perioadă, de la cheltuielile acestor societăți, de la creșterea indemnizațiilor conducerilor care s-au instalat acolo, de la randamentele lor, de la pierderile pe care le au, rezultă un tablou foarte prost pentru statul român”, spunea premierul pe 11 iulie. Reforma propusă de Guvern vizează reducerea numărului de membri și limitarea indemnizațiilor în consiliile de administrație la ASF, ANCOM, ANRE, dar și în marile companii de stat din Energie, Transporturi și industria de apărare, precum și reorganizarea unor structuri precum DSU, IGSU și IGAv. Totodată, este anunțată înființarea unui Departament de Digitalizare direct în subordinea prim-ministrului și reglementări mai stricte pentru acordarea concediilor medicale. Pensiile speciale. Modificările cerute de Nicușor Dan Forma inițială a reformei pensiilor speciale, prin modificările aduse la Legea privind statutul magistraților, prevedea inițial creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la 70% din ultimul venit net. Această formulă era considerată neechitabilă și risca să fie contestată la Curtea Constituțională. Pentru a evita blocajele de natură constituțională, Nicușor Dan a propus mai multe ajustări în ședința Coaliției de marți seara, 26 august. Noile modificări vizează plafonarea pensiilor la maximum 75% din ultimul venit net și extinderea perioadei de tranziție la 15 ani, potrivit spuselor lui Ilie Bolojan de miercuri seara. (detalii AICI) „Niciun sistem de justiție din Europa nu permite pensionarea magistraților la 48 de ani, după doar 25 de ani de vechime”, a punctat premierul. Magistrații au anunțat deja proteste care blochează dosarele aflate pe rol. Curțile de Apel din București, Galați, Alba Iulia,
Friedrich Merz exclude majorarea taxelor pentru companiile mijlocii din Germania
Merz a răspuns astfel unei propuneri venite din partea partenerului său din coaliția de guvernare, Partidul Social-Democrat (SPD). „Nu va exista nicio creștere a impozitului pe profit pentru companiile mijlocii din Germania sub acest guvern federal, aflat sub conducerea mea”, le-a spus Merz delegaților CDU, informează agenția de presă germană dpa. Vicecancelarul SPD Lars Klingbeil, care deține funcția de ministru de Finanțe, declarase anterior că majorarea taxelor pentru persoanele cu venituri mari și cetățenii bogați nu poate fi exclusă. „Nicio opțiune nu va fi eliminată de pe masă”, a spus liderul SPD săptămâna trecută la postul public ZDF, invocând un gol semnificativ în bugetul federal. Merz și-a exprimat nemulțumirea față de activitatea guvernului de la preluarea mandatului la începutul lunii mai, în pofida adoptării unei noi politici privind migrația și a unor inițiative de stimulare a creșterii economice. „Nu sunt mulțumit de ceea ce am realizat până acum. Trebuie să facem mai mult”, a spus el. El a cerut SPD-ului să continue pe o cale comună „critică față de migrație și favorabilă industriei”, pentru a demonstra că Germania poate fi guvernată din centru. Comunicarea dintre partidele de coaliție trebuie îmbunătățită, a subliniat Merz, iar acestea să discute între ele, și nu unul despre celălalt. Politicile sociale ale Germaniei trebuie reformate, a spus Merz, adăugând că nu va fi descurajat de criticile la adresa tăierilor de cheltuieli pentru asistența socială. „Statul social pe care îl avem astăzi nu mai poate fi finanțat cu ceea ce produce economia noastră”, a declarat el. Merz a recunoscut că nu le face lucrurile ușoare partenerilor săi din SPD. „Dar apelul se adresează tuturor: să arătăm împreună că schimbarea este posibilă, că reforma este posibilă”, a adăugat cancelarul.
Ministrul Economiei: Să nu îi sufocăm pe cei de la care vrem să strângem taxe
„În viteza asta printre „pachete de măsuri” – 1, 2, 3, x – nu trebuie să uităm două lucruri: să nu îi sufocăm pe cei de la care vrem să strângem taxe și să nu mai ocolim eliminarea privilegiilor, indiferent ce nume și forme au luat în ani de zile”, a scris pe Facebook, Ministrul Economiei și Digitalizării, Radu Miruță. Ministrul face referire și la proiectul lansat de curând în dezbatere publică de Secretariatul General al Guvernului pentru modificarea legii prin care sunt selectați cei din companiile de stat. Proiectul este necesar, precizează Miruță, dar „Nu face mare lucru în forma actuală, ci betonează și mai tare betonul proaspăt turnat înaintea formării acestei coaliții. Ei bine, aici trebuie să discutăm politic, în coaliție, după ce tragem fiecare aer în piept. Eu, cel puțin, am o listă cu propuneri pe care am s-o transmit în ședințele de coaliție, când acestea se vor relua. Azi n-a fost să fie, dar lucrurile bune se fac cu răbdare și consecvență”. Ministrul Economiei arată că afacerile mici nu trebuie să aibă de suferit prin impunerea unor plafoane „Creativitatea și stimularea afacerilor mici nu pot fi limitate printr-o sumă de bani sub pretextul că astfel elimini firmele-fantomă care atârnă în statul român. 8.000 RON, noua valoare propusă ca prag minim pentru capitalul social al unei firme, e o treaptă cam bruscă și e datoria mea, ca ministru al Economiei, să am grijă să nu se transforme într-un zid pentru antreprenori. Îi înțeleg rațiunea, dar e un filtru prea grosolan pentru problema pe care vrea să o rezolve. Sunt pedepsite prea multe inițiative oneste pentru câteva firme-fantomă. Da, problema trebuie reolvatǎ, dar cu o granularitate mai fină, nu ridicând brusc un astfel de zid pentru toată lumea. Și pentru asta e nevoie de discuție la masa coaliției”, a precizat Radu Miruță. Statul trebuie să fie corect și transparent, în relația cu antreprenoriatul, iar cetățeanul care pornește la drum să fie serios și responsabil. Asta înseamnă, în opinia ministrului Economiei, respect reciproc, nu taxe descurajante. „Înțeleg diferențele de viziune în politica publică dintr-o astfel de coaliție. Sunt legitime. Dar înțelept este să te așezi la masă și să aduci argumente raționale. În final, asta înseamnă politică de calitate și încredere în fața alegătorilor fiecăruia”, a concluzionat Radu Miruță.
Guvernul declară război COLETELOR Temu și Shein. Noua taxă pentru românii care comandă pe internet
Guvernul Bolojan se așteaptă la 1,3 miliarde de lei din noua taxă, supranumită public „taxa Temu”. Aceasta va fi aplicată prin conlucrare cu toate companiile de curierat pentru coletele comandate de pe platformele non-UE. Ministerul Finanțelor a publicat joi noapte proiectul de lege şi nota de fundamentare privind taxele şi măsurile fiscale din pachetul 2 de austeritate. Conform documentelor puse de Executiv în dezbatere publică, ar urma schimbări privind taxarea multinaționalelor, majorarea capitalului social pentru SRL, introducerea unei taxe pe colete sub 150 euro, majorarea bazei de calcul pentru CASS la 90 de salarii minime brute pe țară, restricții la cesiunea părților sociale din companii, modificări la eșalonarea datoriilor, majorarea impozitului pe câștigul din tranzacțiile bursiere, dar și multe alte măsuri. Pachetul 2 de măsuri fiscale cuprinde și taxarea cu 25 de lei pentru fiecare colet de sub 150 euro care vine din zona non-UE. Platforme asiatice precum Temu și Shein au reușit în doar câțiva ani să spulbere barierele pieței românești, inundând-o cu produse livrate direct din Asia, și ocolind o mare parte din taxele pe care comercianții din România sunt obligați să le plătească. „De la introducerea regulilor simplificate de introducere a coletelor cu valoare redusă în Uniunea Europeană, evoluţia numărului de colete livrate în România cu origine din spaţiul extracomunitar a crescut de peste 50 de ori, de la câteva mii de colete pe zi, până la peste 200.000 de colete livrate zilnic. Conform datelor gestionate la nivelul ANAF, în 2025 se estimează că vor intra în România aproximativ 78 de milioane de colete non-UE sub pragul de 150 euro, segment scutit în prezent de taxe vamale, cu o valoare medie de 50 euro/colet”, arată Guvernul în nota de fundamentare la Proiectul de lege publicată în dezbatere publică. Executivul susține că au apărut mai multe fenomene, printre care: „Concurență neloială: Retailerii locali, care respectă toate obligațiile fiscale și de conformitate, sunt dezavantajați în fața platformelor extracomunitare care beneficiază de scutiri și costuri reduse”. „Risc crescut de produse neconforme: Lipsa unui control riguros poate permite intrarea pe piață a unor produse care nu respectă standardele UE de siguranță și calitate”. Cum se aplică taxa Gocumentul arată că taxa va fi instituită prin conlucrare cu toate companiile de curierat, astfel: (1) Se instituie o taxă logistică pentru gestionarea fluxurilor de bunuri extracomunitare, în valoare de 25 de lei pentru fiecare colet poștal ce conține bunuri cu valoare comercială, denumit în continuare colet, care intră pe teritoriul României, cu loc de începere al livrării în afara teritoriului Uniunii Europene, a cărei valoare declarată se situează sub pragul de 150 de Euro, denumită în continuare „taxă”. (2) Taxa se aplică bunurilor achiziționate în cazul vânzărilor la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe, definite conform art. 266 pct. 36, respectiv 315^2 pct. 1 din Codul fiscal. (3) Potrivit prezentului act normativ, prin colet se înțelege totalitatea trimiterilor poștale, ce conțin bunuri cu valoare comercială, aferente aceleiași operațiuni de vânzare la distanță de bunuri. (4) Taxa se datorează pentru fiecare colet ce conține bunuri provenite din spațiul extracomunitar, puse în liberă circulație într-un stat membru UE, altul decât România, printr-o declarație vamală cu set redus de date. (5) Obligația de plată a taxei revine furnizorului sau persoanei care, prin intermediul unei platforme electronice facilitează vânzarea la distanță de bunuri. (6) În cazul coletelor care sunt refuzate de persoana destinatară din România, taxa nu se rambursează. 7) Coletul livrat pe teritoriul României este însoțit de declarația de origine a acestuia emisă de furnizorul sau persoana care, prin intermediul unei platforme electronice facilitează vânzarea la distanță de bunuri. (8) Obligația de colectare, declarare și virare a taxei revine furnizorilor de servicii poștale astfel cum sunt definiți la art. 2 punctul 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poștale, cu modificările și completările ulterioare, care predau coletul destinatarului. (9) În situația în care coletul nu este însoțit de declarația de origine, însă furnizorul este o persoană stabilită într-un stat membru al UE, taxa nu este datorată. AUTORUL RECOMANDĂ: Ion Cristoiu: „Taxa de 25 de lei pe coletele din China este o prostie. Oamenii simpli cumpără de pe TEMU” Cum îi SPERIE Ilie Bolojan pe investitorii străini într-un interviu pentru Bloomberg: „Riscul de incapacitate de plată este foarte mare”
Uniunea Europeană cere Statelor Unite să activeze rapid prevederile Acordului comercial /Tarifele sunt plătite de clienții americani
Uniunea Europeană așteaptă ca Administrația Donald Trump să aplice toate prevederile proiectului Acordului comercial bilateral, anunță Comisia Europeană, notând că tarifele de 15% impuse de Washington vor fi suportate de cetățenii americani. ”Avem o realitate, un acord cu Statele Unite cu tarife generale de 15%, inclusiv pentru anumite ramuri industriale, producătorii auto, avem tarife zero pentru alte sectoare industriale. Credem că este un acord puternic, este cel mai bun rezultat pe care îl puteam obține în circumstanțele actuale, ținând cont de ambițiile Administrației SUA. Sigur că ne așteptăm ca Statele Unite să adopte măsurile convenite prin acest tratat, dar nu cred că suntem în etapa în care să aplicăm termene în privința acestor angajamente”, a declarat marți, într-o conferință de presă, Arianna Podesta, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. De altfel, un alt reprezentant al Comisiei Europene a notat că taxele vamale impuse de Statele Unite nu vor fi suportate de producătorii europeni, ci de consumatorii americani. ”Aș puncta că ați spus că aceste tarife sunt plătite de exportatorii din țările UE. Nu. Sunt plătite de clienții americani, ei sunt cei care achită facturile. Noi am semnalat foarte clar acest lucru. În această situație privind tarifele, pe care noi le considerăm taxe, nu au niciun efect benefic. Afectează economia mondială”, a declarat Olof Gill, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Președintele Donald Trump a amenințat că Statele Unite vor impune taxe vamale de 35% Uniunii Europene dacă Bruxellesul nu respectă planul investițiilor masive. În replică, Bruxellesul a semnalat că nu s-a angajat să facă investiții masive în Statele Unite, ci doar a manifestat ”intenții” în acest sens. ”Noi am fost foarte clari asupra angajamentelor care au fost făcute și care nu au fost făcute în cadrul Acordului cu SUA. În privința angajamentelor asumate de partea americană față de UE, am primit angajamentul unei taxe vamale generale de 15% care li se va aplica tuturor produselor, iar acesta este singurul acord semnat de SUA cu un partener prin care nu sunt aplicate tarife suplimentare celor existente. În privința angajamentelor în celălalt sens, ceea ce am transmis noi Administrației SUA sunt un fel de intenții agregate în privința cheltuielilor pentru energie și investițiilor în economia americană de către companiile europene. Acele angajamente nu sunt în niciun fel obligatorii”, a subliniat Comisia Europeană săptămâna trecută. Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a ajuns la un acord comercial de principiu cu Donald Trump. De teama tarifelor cu care amenința președintele SUA în contextul deficitului comercial american, Uniunea Europeană va suporta impunerea de către SUA a unor taxe vamale de 15%, inclusiv asupra pieselor auto, produselor farmaceutice și semiconductorilor. Vor fi menținute tarifele sectoriale asupra oțelului, aluminiului și cuprului — adică UE va continua să fie taxată cu 50%. În plus, Uniunea Europeană a acceptat că facă achiziții de energie din Statele Unite de 750 de miliarde de dolari, să investească suplimentar 600 de miliarde de dolari în SUA până în 2028 și să cumpere masiv armament american. Franța și Germania, cele mai puternice state din Uniunea Europeană, au criticat vehement proiectul acceptat de președintele Comisiei Europene. În contextul detaliilor furnizate de ambele părți, proiectul Acordului comercial cu SUA ar putea fi respins, ceea ce ar genera o criză masivă. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: ANALIZĂ EXCLUSIV Ce îi cer liderii Uniunii Europene lui Donald TRUMP înaintea întâlnirii cu Vladimir Putin
Analist: Economia Germaniei va simți puternic impactul taxelor lui Trump /Pierdere masivă pentru schimburile comerciale
Economia Germaniei și a Uniunii Europene riscă să fie afectate de noile taxe impuse de Administrația Donald Trump exporturilor europene, avertizează analistul german Jörg Kramer, expert în cadrul grupului financiar Commerzbank. ”Inițiativa este lipsită de fundament, este vorba de o creștere a valorii taxelor vamale la 15%, o creștere cu 13%, în anumite situații taxele vor ajunge la 25%, acest lucru înseamnă că în următorii doi ani, exporturile germane către Statele Unite ar putea scădea cu 25%, ceea ce ar însemna o pierdere masivă pentru schimburile comerciale ale Germaniei”, a declarat Jörg Kramer, citat de publicația Die Welt. Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a confirmat vineri taxele vamale de 15% impuse Uniunii Europene și a prezentat o listă cu tarifele aplicabile în relația cu zeci de țări, în contextul eforturilor Washingtonului de reducere a deficitului comercial. ”Deficitul comercial reprezintă o amenințare neobișnuită și extraordinară la adresa siguranței naționale și a economiei Statelor Unite, având sursa în totalitate sau în mod substanțial în afara Statelor Unite”, arată ”Ordinul executiv privind Tarifele Reciproce”, emis de președintele Donald Trump. Uniunea Europeană a anunțat că este pregătită să renunțe la măsurile de retorsiune împotriva Statelor Unite doar dacă Administrația Donald Trump acceptă actualul proiect de Acord comercial, care ar trebui să prevadă excepții pentru anumite produse. ”Dacă am ajuns la un acord, nu mai avem nevoie de tarife de retorsiune. Aceasta este poziția, nu vă pot spune precis când vor avea loc procedurile legale, dar aceasta este intenția noastră dacă totul decurge cum ne așteptăm”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Foto: Profimedia VIDEO: Welt TV RECOMANDAREA AUTORULUI: Proteste în Ierusalim, în contextul tentativelor Guvernului Netanyahu de a-l DEMITE pe procurorul general Kremlinul îl avertizează pe Trump asupra repoziționării submarinelor NUCLEARE /„Este necesară prudență” ANALIZĂ Axios.com: Cine câștigă și cine pierde în contextul războiului comercial declanșat de TRUMP /Grupurile de retail vor transfera clienților majorările
Experți germani: Acordul comercial UE-SUA va avea impact negativ /O taxă de 15% în secolul 21 este greu de înțeles
Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite riscă să afecteze semnificativ economia Germaniei, avertizează experți germani, explicând că se vor scumpi produsele și pe piața americană. Acordul comercial dintre SUA și UE generează reacții diferite în Germania. Reducerea taxelor de la nivelul potențial de 30% nu este neapărat un motiv de bucurie. ”O taxă de 15% în secolul 21 este greu de înțeles. Trăim într-o lume în care economiile sunt saturate, iar acest lucru generează o povară incorectă asupra economiei, nu doar aici, ci și în Statele Unite”, afirmă Ulrike Malmendier, analist la Institutul Haas, conform site-ului Tagesschau.de. ”Este posibil ca unele produse să ajungă în Statele Unite fără taxe, dar oricum vor deveni mai scumpe în Statele Unite, ceea ce va genera efecte asupra economiei și a firmelor germane”, explică, la rândul său, Helena Melnikov, analist la grupul de consultanță DIHK. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat, duminică, un acord comercial de principiu cu președintele american, Donald Trump. De teama tarifelor cu care amenința Trump în contextul deficitului comercial american, Uniunea Europeană va suporta impunerea de către SUA a unor taxe vamale de 15%, inclusiv asupra pieselor auto, produselor farmaceutice și semiconductorilor. Vor fi menținute tarifele sectoriale asupra oțelului, aluminiului și cuprului — adică UE va continua să fie taxată cu 50%. Uniunea Europeană a acceptat că facă achiziții de energie din Statele Unite de 750 de miliarde de dolari și să investească suplimentar 600 de miliarde de dolari în SUA până în 2028. Franța a catalogat acordul ca fiind o formă de ”supunere” față de Statele Unite, iar Germania a avertizat asupra efectelor. ”Economia Germaniei va suferi daune considerabile din cauza acestor taxe. Vor apărea efecte și asupra politicilor comerciale transatlantice”, a avertizat cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, conform revistei Der Spiegel. Foto: Profimedia Video: Tagesschau.de RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Casa Albă: UE nu va impune taxe suplimentare companiilor digitale din SUA /Europenii vor cumpăra masiv echipamente militare americane
Taxa pe lingura de lapte pentru cafea, plătită de un turist la o terasă din Vama Veche, arată că vacanțele pe litoralul românesc au devenit un lux
Un turist a mers să bea o cafea Espresso Lung și o limonadă la o terasă din Vama Veche, în plin sezon estival, când litoralul românesc este asaltat de turiști români și străini, în căutare de relaxare și distracție. I-a cerut chelnerului să fie adăugat un singur ingredient în cafea: lapte! Cât a ajuns să coste? Foarte mult! Criza economică se face mai auzită pe plajă și la terase decât muzica din difuzoare! Momentul venirii notei de plată le provoacă clienților palpitații. Vama Veche pare să concureze cu Mamaia în topul celor mai costisitoare destinații din România. La Vama Veche, și o lingură de lapte este suprataxată Postarea cui poza la bonul fiscal a fost publicată pe rețelele de socializare, iar mulți internauți au fost indignați și furioși, iar alții au făcut haz de necaz. Toți au ajuns la un consens: vacanța pe litoralul românesc nu mai este demult o escapadă ieftină. Prețurile produselor comercializate au ajuns să le depășească pe cele din străinătate. Potrivit CANCAN , turistul a descoperit că și laptele din cafea se plătește. Când a venit nota de plată, bărbatul a avut de plătit trei produse: Limonada – 19 lei Cafeaua – 12 lei Laptele aferent cafelei – 4 lei „20ml (o lingură) de lapte 4 RON. Îmi cumpăr vacă și la o mulsoare devin milionar”, a scris turistul amuzat și iritat în același timp, pe Facebook. Asemenea prețuri și strategii de „tarifare” care taxează orice ingredient „extra” pentru orice produs, le strică dispoziția și experiența multor turiști. Și mulți ajung să se reorienteze către plajele din Bulgaria sau Grecia, unde serviciile sunt mai ieftine și mai de calitate. Prețuri de coșmar pe litoral: Cât a plătit un turist pentru această ceafă de porc Vremea caldă din aceste zile a început să aducă tot mai mulți turiști pe litoral. Și anul acesta este în desfășurare Programul „Litoralul pentru toți”, în cadrul căruia se înscriu, an de an, hoteluri de 2,3,4 stele, din toate stațiunile de pe litoralul românesc. Doar că „litoralul pentru toți” nu este chiar pentru toți. Spre exemplu, un turist a plătit, într-un restaurant, pentru o ceafă de porc cu garniture de legume la grătar și o salată de varză, nici mai mult, nici mai puțin de 73 de lei. „Prețuri de coșmar”, a reacționat Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România. „Prețuri de coșmar în programul Litoralul pentru toți! 73 de lei o ceafă de porc la grătar cu garnitură de legume la grătar și salată de varză! „Plaja este domeniu public! Cunoaște-ți drepturile!” – campania națională de informare și educare a consumatorilor organizată de Asociația Pro Consumatori, ediția a VI-a!”, se arată pe pagina de Facebook a Asociației. Prețul unei ciorbe, cu 2 lei mai MARE față de anul trecut Pentru mulți, prețul unei ciorbe servită la terasa litoralului românesc este strigător la cer în condițiile în care mulți turiști susțin că mâncarea de pe litoralul Bulgariei sau din unele insule grecești este mult mai ieftină. O porție de hamsii costă 20 lei. Vara trecută, prețul varia între 18 și 19 lei. „Maxim cu un leu, doi pentru anumite produse cum ar fi: ardei umpluți, la câteva preparate de pește pane sau prăjit”, a declarat Daniel Bocăneală, managerul unei autoserviri, potrivit BZI. Cât cheltuiesc românii pentru o zi de plajă Pe plajele exclusiviste din Mamaia-Nord, un DJ mixează de la primele ore ale dimineții. Pofta după ceva răcoritor vine natural – un cocktail și un platou cu fructe proaspete.Prețurile acestora ajung la 140 lei. Prețul unui șezlong costă încă 100 lei. Pe plajă, se simt de la distanță arome ispititoare, dar la prețuri fierbinți: pizza la 50 lei. Băuturile de cocktail costă între 35 și 40 lei. Berea și cafeaua sunt 12 lei, iar apa plată costă 11 lei. Tabieturile îi pot costa pe turiști de la 500 la 1000 lei pe zi. Pentru unii turiști, prețurile par decente, dar pentru alții cu venituri modeste, se recomandă stațiunea Eforie Nord, unde un șezlong costă între 35 și 40 lei, berea este 7 lei, iar un litru de limonadă ajunge chiar și la 20 lei. Potrivit Observator News, costul unei excursii la mare pentru o noapte la mare poate fi de 1.000 lei: deplasare cu mașina personală pe bază de combustibil: 300 lei biletul de tren dus-întors: 160 lei cazarea la un hotel de 4 stele: 252 lei/noapte de persoană Sursa Foto: Facebook | Shutterstock Autorul recomandă: Prețul „UIMITOR” plătit de un turist român pentru a lua o masă cu preparate tradiționale grecești lângă Acropola din Atena Cât a plătit un turist pentru această ceafă de porc, într-un restaurant de pe litoral. Reacția APC: „Prețuri de coșmar”