Anumite persoane cu handicap sunt scutite de unele taxe.Lista actualizată pentru anul 2025
Statul român oferă mai multe facilități fiscale pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat, dar și pentru cele încadrate în gradul I de invaliditate. Măsura vrea să reducă din povara financiară și să faciliteze accesul la o viață cât mai independentă. Aceste scutiri se doresc a fi o formă de sprijin constant pentru cei care se confruntă zilnic cu limitări medicale și sociale, și nu reprezintă avantaje „speciale”, ci măsuri necesare pentru a asigura incluziunea și demnitatea acestor persoane, notează Playtech. Facilitățile fiscale pentru persoanele cu handicap Una dintre cele mai importante facilități pentru anul 2025 rămâne scutirea de impozit pe venit, ceea ce înseamnă că persoanele cu handicap grav sau accentuat nu plătesc impozit pentru o serie largă de venituri: salarii, pensii, activități independente, drepturi de autor, venituri agricole sau alte surse declarate. Mai mult, veniturile acordate sub formă de indemnizații sau sprijin social, stabilite prin lege pentru persoanele cu dizabilități, sunt neimpozabile. Această măsură are un impact direct și semnificativ asupra bugetului personal, în special pentru cei care depind de venituri fixe. La nivel local, legea prevede scutiri importante pentru locuința în care persoana cu handicap are domiciliul, aceasta neplătind impozitul pe clădire și impozitul pe terenul aferent, cu condiția ca acestea să fie în proprietatea sau coproprietatea persoanei cu handicap sau a reprezentantului legal. Este o măsură care reduce cheltuielile anuale ale familiei și asigură un nivel minim de stabilitate financiară, mai ales în cazul persoanelor care depind de îngrijire constantă. O altă facilitate importantă o reprezintă scutirea de impozit pentru un singur mijloc de transport, care se aplică pentru un autoturism sau un alt tip de vehicul, fie în proprietatea persoanei cu dizabilități, fie a însoțitorului legal. Pe lângă aceste scutiri clare, autoritățile locale mai pot acorda, în funcție de hotărârile Consiliilor, reduceri sau scutiri la taxele speciale, taxe percepute pentru diferite servicii publice, de la salubritate până la anumite autorizații. Chiar dacă aceste facilități diferă de la o localitate la alta, persoanele cu handicap grav sau accentuat, precum și reprezentanții legali ai acestora, pot solicita astfel de reduceri. FOTO – Caracter ilustrativ Totodată, legislația mai oferă acces la credite cu dobândă suportată de stat pentru adaptarea locuinței sau pentru achiziția unui vehicul adaptat nevoilor speciale. În anumite situații, persoanele cu handicap beneficiază și de scutirea contribuției de sănătate (CASS) pentru unele tipuri de venituri, ceea ce reprezintă un ajutor suplimentar pentru cei cu cheltuieli medicale ridicate.
Măsurile Guvernului Bolojan au eșuat. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat
Majorarea taxelor și a TVA-ului nu au adus mai mulți bani la bugetul de stat, așa cum își dorea Executivul. Încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei, după ce cotele au fost majorate cu două procente, arată datele Ministerului Finanțelor. Românii au plătit mai mult și au redus cumpărăturile, așa că statul român a încasat cu aproape 3% mai puțin decât luna precedentă, în septembrie 2025, față de august 2025, conform cifrelor Antena 3. Premierul Ilie Bolojan a impus o politică de austeritate care ar fi trebuit să recupereze deficitul de aproape 10%. În septembrie 2025, ANAF a încasat din TVA 12,20 mld. lei și în august 2025 a încasat 12,55 mld. lei. Astfel, încasările au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei după ce români și-au schimbat comportamentul de consum. Majorările de TVA s-au transferat în proporție de peste 85% în prețul de la raft, ceea ce a făcut ca produsele de bază să devină considerabil mai scumpe. Românii au reacționat și au redus numărul de cumpărături, iar efectul economic s-a văzut instant. Produsele s-au vândut în număr mai mic, consumul s-a redus iar veniturile bugetare s-au diminuat. Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică arată că, de la o lună la alta, consumul a scăzut cu peste 7%, un procent ridicat pentru economia României care se bazează pe consumul intern. Românii sunt din ce în ce mai precauți la raft Guvernul Bolojan a ținut să transmită în repetate rânduri că toate măsurile de austeritate au fost luate pentru a restabili echilibrul bugetar al României. Pentru oamenii de rând însă, măsurile au însemnat mai puțini bani și planuri de precauție. Consumatorii au renunțat la produsele scumpe sau le-au înlocuit cu alternative mai ieftine, lucru resimțit și de comercianții care raportează scăderi ale vânzărilor în toate categoriile unde taxele au crescut agresiv. Eurostat confirmă scăderea accelerată a consumului din România. În septembrie 2025, România înregistra una dintre cele mai mari scăderi de consum din UE, de 4,5%, depășită doar de Estonia. Banca Naţională Română se așteaptă ca inflația să se mențină ridicată până la sfârșitul anului. Instituția se așteaptă ca în decembrie să avem o inflație de 9,6%. Astfel, politica fiscală a Guvernului Bolojan nu-și poate atinge obiectivul. Deși majorarea taxelor ar fi trebuit să aducă bani în plus la buget, reducerea cheltuielilor de către români dă peste cap planurile Executivului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nu suntem ultimii din UE chiar la toate capitolele. Inflația din România bate tot Premierul Bolojan anunță că „este foarte probabil” să nu închidă în decembrie bugetul pe 2026: „Ne lungim cu el în ianuarie”
Ce taxe trebuie să plăteşti când vinzi un apartament sau o casă. Acte necesare în 2025
Vânzarea unui apartament sau a unei case implică și pregătirea unor acte și achitarea unor taxe specifice. În anul 2025, procesul se poate finaliza rapid, în numai 3-4 zile în regim normal sau în 2 zile, în regim de urgență la orice notar public din România. Astfel, primul document indispensabil este actul de proprietate asupra imobilului. Poate să fie un contract de vânzare-cumpărare, de donație, o sentință civilă definitivă și irevocabilă, un un titlu de proprietate sau un certificat de moștenitor obținut la notar și intabulat în cartea funciară. Apoi, un alt document esențial este și certificatul fiscal, emis de Administrația Financiară unde se plătește impozitul anual pe imobil. Acest document atestă faptul că proprietarul nu are datorii către stat și trebuie solicitat pentru fiecare coproprietar, dacă este cazul. Actul acesta se poate obține prin depunerea unei cereri la registratura organului fiscal sau prin serviciul online “Spațiul privat virtual”, fiind emis în aproximativ 3 zile lucrătoare și având valabilitate până la sfârșitul lunii în care este eliberat. Documentația cadastrală, realizată numai de un expert cadastral autorizat, este, de asemenea, obligatorie pentru autentificarea vânzării. Costurile variază între 700 și 1.000 de lei, în funcție de numărul de camere, la care se adaugă o taxă fixă de 120 de lei către Oficiul Cadastral și de Publicitate Imobiliară (OCPI). Termenul de eliberare este de circa 18 zile lucrătoare. Extrasul de carte funciară se obține prin intermediul biroului notarial și este un act necesar autentificării actului de vânzare-cumpărare. În plus, proprietarul trebuie să prezinte și certificatul de performanță energetică, eliberat de un auditor energetic atestat. Prețul mediu pentru apartamente este de circa 250 de lei, iar pentru case poate varia în funcție de suprafață și complexitate. În general, certificatul se eliberează în 24-48 de ore și are valabilitate de 10 ani. Mai este necesară și prezentarea ultimei facturi și a chitanței aferente utilităților, ce dovedesc plata la zi, dar și, în cazul apartamentelor, adeverința emisă de asociația de proprietari/locatari, care conformă că nu există datorii pentru întreținere sau cheltuieli comune. Ea trebuie emisă în original, cu semnătura și ștampila oficială a asociației. În ce privește plățile, Cumpărătorul plătește, de regulă, onorariul biroului notarial, calculat în funcție de valoarea locuinței. Taxa pentru eliberarea extrasului de carte funciară, de 40 de lei, poate fi suportată fie de vânzător, fie de cumpărător, în funcție de înțelegerea dintre părți, iar tariful de intabulare, reprezentând 0,15% din prețul vânzării, este achitat de obicei de cumpărător. Proprietarul trebuie să plătească impozitul pe venit din tranzacția imobiliară. Dacă imobilul a fost deținut mai puțin de 3 ani, impozitul este de 3% din valoarea bunului, iar dacă a fost deținut mai mult de 3 ani, impozitul scade la 1%. Plata se efectuează la notar în ziua semnării contractului, iar notarul virează suma în contul statului până la data de 25 a lunii următoare. Autorul recomandă: Cu doar 3.000 de euro îți construiești propria CASĂ în numai două zile. Cine e românul care vrea să revoluționeze Europa cu locuințe ultra-eficiente
Majorarea TVA, un eșec al Guvernului Bolojan? Victor Ponta: „Când am scăzut TVA-ul în 2014 – 2015, am avut încasări mai mari la buget. Lecția era simplă și clară!”
Victor Ponta, fostul premier al României, a vorbit într-o postare pe pagina de facebook – făcând o comparație cu această perioadă de austeritate clamată de Guvernul Bolojan – despre perioada 2014 -2015, atunci când a scăzut TVA-ul și a avut încasări mai mari la buget, dar și o scădere a evaziunii fiscale. Majorarea taxelor, efect de bumerang Românii au plătit mai mult şi au redus cumpărăturile, iar statul a încasat mai puţin. Potrivit datelor ministerului Finanţelor, solicitate de Antena 3 CNN, încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei. Ca procent, statul a încasat cu aproape 3% mai puțin decât în luna precedentă. Victor Ponta: „Dar acum România nu mai are voie să își sprijine propria economie. De ce?” „Un deficit bugetar de 1%, o reducere a prețurilor și o creștere puternică a firmelor românești! Lecția era simplă și clară! Sigur, Kovesi & Uncheșelu mi-au „inventat” un dosar, iar Iohannis și PNL mi-au cerut demisia pentru că aș fi „penal”! Erau alte vremuri. Astăzi nu mai există „penali”, Kovesi & Uncheșelu primesc zeci de mii de euro la Bruxelles și nimeni nu-și mai dă demisia pentru nimic! Dar acum România NU MAI ARE VOIE SĂ ÎȘI SPRIJINE PROPRIA ECONOMIE? De ce?”, a precizat Victor Ponta. PSD îl amenință pe Bolojan cu ieșirea de la guvernare „Dacă nu există o soluție de compromis, ieșim de la guvernare”, spune Lia Olguța Vasilescu (PSD), primarul Craiovei, în contextul neînțelegerilor din coaliție. Olguța Vasilescu spune că problema cea mai mare este inflexibilitatea premierului Ilie Bolojan. În cazul în care cade guvernul, soluția pe care Olguța Vasilescu o vede posibilă este reintrarea la guvernare cu alt premier decât Ilie Bolojan. „Dacă nu există o soluție de compromis, în care să putem să ne înțelegem, cum a fost până la urmă acest pachet al administrației locale, pentru dă dacă îi lăsam să taie 45% de la început, acum nu mai era nimeni în administrația publică locală. Puneam lacătul pe primării”, spune Olguța Vasilescu. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Va demisiona Ilie Bolojan dacă reforma pensiilor magistraților va eșua? Ce spune despre pachetul doi fiscal și salariile bugetarilor
Ciprian Ciucu despre bugetul și taxele locale: Trebuie să fie aplicat referendumul, dar să vedem cum
Întrebat despre creșterea taxelor și impozitelor la nivel local, Ciucu a răspuns: „Cine răspunde această întrebare acum este neserios. În momentul de față, Consiliul Generală și Primarului ea generală, pentru că nu ei beneficiază de aceste taxe și impozite, nu le-a crescut. Pentru că Constituția Generală și Primarul rămân cu imaginea proastă că ei au crescut taxele, nu beneficiază Primăria Generală decât de acești bani ci Primăria de Sector. Și atunci nu vor ca să o facă în beneficiu Primăriei de Sector”, joi, la emisiunea „Ai aflat! cu Ionuț Cristache, găzduită de gandul.ro. În ceea ce privește aplicarea referendumului propus de Nicușor Dan, primarul Sectorului 6 a spus: „Trebuie să fie aplicat referendumul. Aici nu avem discuții, dar să vedem cum, pentru că diavolul se ascunde în detalii”. „Referendumul spune că la propunerea Primarului Consiliul Generală va distribui banii, în baza a ce? Unei negocieri. Fiecare își face o majoritate pe buget și dăm mai mulți bani la un sector sau altul sau la PMB în funcție de ce se negociează în Consiliul Generală. ”, a continuat edilul. Acesta a precizat că este necesară o implementarea treptată pentru a evita conflicte politice: „Dacă nu aplicăm o formulă predictibil legală, acolo se va ajunge și nu poți să o faci imediat. Pentru că sunt sectoare care au proiecte în derulare. Ce faci, le omori proiecte? Și atunci o face etapizat. Hai să zicem că plecăm de la ideea că Primăria Generală trebuie ca să ajungă la 60% și sectoarele să împartă ce rămâne, 40%. Hai să o facem etapizat. Poate în primul an avem un procent de 58% cu 42% și așa mai departe. 48% cu 52% și după care se poate mări”.
După taxa hotelieră, Japonia se pregătește să introducă taxe suplimentare la părăsirea țării
Introdusă în 2019, taxa – cunoscută sub numele de „taxă turistică internațională” – se aplică tuturor pasagerilor, inclusiv celor aflați în tranzit cu o escală mai mare de 24 de ore, care pleacă din Japonia cu avionul sau cu vaporul. Aceasta este inclusă automat în prețul biletului și a fost stabilită până în prezent la 1.000 de yeni (aproximativ 6 euro). Cu toate acestea, până în 2026, unii legislatori japonezi iau în considerare creșterea acesteia la 3.000 de yeni (peste 15 euro), potrivit Le Figaro. Această perspectivă vine într-un moment în care arhipelagul, după ce a suferit efectele unei crize sanitare globale, se confruntă cu un aflux record de turiști (36,9 milioane de vizitatori internaționali în 2024) și trebuie să abordeze provocările legate de infrastructură și management. Pentru călători, acest lucru se traduce printr-un cost suplimentar: pe lângă creșterea deja anunțată a taxei turistice de la Kyoto, care poate ajunge la 56 de euro pe noapte, există acum o nouă taxă. Turismul pune presiune pe infrastructură Această decizie face parte dintr-un context mai larg: afluxul de turiști pune presiune pe infrastructură, transporturi, zone culturale și situri naturale. Cu 52,4 miliarde de yeni colectați în 2024, adică aproape 300 de milioane de euro, taxa de plecare a devenit un instrument cheie pentru Japonia în abordarea efectelor turismului excesiv, obiectivul fiind de a asigura că turismul rămâne sustenabil și că veniturile generate sunt reinvestite în conservarea patrimoniului cultural și întreținerea siturilor.
Gigi Nețoiu: Statul s-a obișnuit să pună din ce în ce mai multe TAXE pe oamenii obișnuiți, amărâți
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Gigi Nețoiu, om de afaceri și politician român, a vorbit despre cum se devalorizează valuta și cresc taxele. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Gigi Nețoiu: „Acum este devalorizare atât de tare încât nimeni nu mai poate să controleze absolut nimic” Invitat la Marius Tucă Show, Nețoiu a vorbit despre cum statul s-a obișnuit să pună taxe din ce în ce mai mari, în timp ce valuta se devalorizează. Acesta susține că oamenii au luat împrumuturi făcând calcule exacte. Creșterea dobânzilor le încurcă aceste calcule. Nețoiu susține că taxele au crescut cu 50-60%. Acesta susține că tinerii cu rate pe 20-25 de ani vor fi cei mai afectați. Politicianul a susținut că dacă statul produce 6 lei, nu poate cheltui 10. Asta înseamnă că statul doar se împrumută și nu produce nimic. „Din păcate, și aici vreau să puncte și închid, din păcate, statul s-a obișnuit să pună din ce în ce mai multe taxe și biruri pe oamenii care muncesc, pe oamenii amărâți, oamenii care au făcut un credit, oamenii care au luat un leasing. Vorbeam de agricultori. Da? Și atunci eu vin și vă întreb dacă omul ăla a plătit dobânzi, cum îi mărești tu acuma impozitul? Îi dublezi sau îi mărești cu 50%, 60%, că omul are de dat în continuare. În special tinerii au rate pe 15, 20, 25 de ani. Că-și făcuse un plan, nu își făcuse strategie, o idee despre business. Domnule, a zis, câștig atât, plătesc atât. S-a organizat. Acum este devalorizare atât de tare încât nimeni nu mai poate să controleze absolut nimic. Oamenii nu mai pot. Dobânda crește în continuare. Euro se devalorizează. Noi vorbim, noi cheltuim. Dacă noi producem 6 lei și cheltuim 10, de unde să ne fie mai bine? Adică noi în loc să ne organizăm, să producem… ”, a explicat politicianul.
Ministrul Finanțelor evită să promită că nu vor mai crește taxele: Sunt foarte atent cu declarațiile”
Confruntat, la Antena 3 CNN, cu scepticismul economiștilor care susțin că guvernul nu se va încadra în țintele de deficit nici pentru 2025, nici pentru 2026, moderatorul l-a întrebat pe Nazare dacă vor crește din nou taxele. „Am mai răspuns la această întrebare”, a replicat inițial ministrul. Când moderatorul a insistat – „Ați răspuns pentru TVA, că nu vă propuneți?” – Nazare a răspuns: „Am răspuns că în acest moment nu avem în plan o creștere a TVA-ului”. Presat de jurnalist că formula „în acest moment” lasă loc de orice interpretare, ministrul și-a precizat poziția: „Sunt ministru de finanțe. Sunt foarte atent cu aceste declarații. Personal vă spun că personal și ca liberal nu am fost niciodată un fan al creșterii taxelor. Niciodată. Chiar din contră, al scăderilor”. „Dar aici e vorba de România. Aici e vorba de stabilitate economică. E vorba de credibilitate. E vorba de posibilitatea de a putea să ne împrumutăm”, a adăugat ministrul. Întrebat despre măsurile anunțate de premier pentru noiembrie, care ar urma să fie „determinante” pentru reducerea cheltuielilor, Nazare a spus: „Eu intuiesc că este vorba despre pachetul pe administrație care încă e în discuție în coaliție. Un pachet foarte important, care într-adevăr ar putea să vină cu o economie pentru 2026 importantă”.
Marcel Ciolacu: Impozitarea progresivă ar fi evitat creșterea TVA și inechitatea socială
Ciolacu a explicat că o nevoie reală de încasări la buget, dar soluția aleasă nu a fost cea corectă. „Știți foarte bine că Sorin Grindeanu și cu echipa PSD au susținut varianta de impozitare progresivă, susținută de altfel și de Banca Mondială și de Comisie, de toată lumea. Aceasta ar fi evitat, categoric, această mărire de TVA și această inechitate socială”,a spus fostul premier, miercuri, în emisiunea „Ai aflat” de la Gândul. „Sunt convins că primul ministru vede cifrele și are consilieri care analizează și arată exact ce înseamnă acele cifre. Nu cred că în acest fel vom duce economia unde ne dorim cu toții, în acest context complicat mondial și european”, a spus Ciolacu. Fostul premier a vorbit și despre impactul programului Anghel Saligny asupra economiei. „S-a lansat programul Anghel Saligny când era prim-ministru domnul Ciucă, convenit în coaliție. Erau prevăzute 65.000 de miliarde pe patru ani de zile, un program multianual”, a explicat Ciolacu. Potrivit acestuia, venind alegerile, toți primarii au încercat să-și implementeze proiectele cât mai rapid, ceea ce a dus la cheltuieli mult mai mari decât cele planificate. „Au fost mult mai mari cheltuielile, fiindcă nu au fost prevăzute pe patru ani. Contractele nu au fost făcute multianual”, a spus el. Cu toate că acest lucru a dus la o creștere a deficitului, Ciolacu susține că efectul a fost benefic: „Odată ai dezvoltat zona rurală, unde este o lipsă de investiții, s-au întors în economie acei bani. Dacă n-am fi făcut acest lucru, n-am fi forțat investițiile și consumul, România nu ar fi avut o creștere economică și ar fi intrat în recesiune.” Fostul premier a făcut o comparație cu Germania, care „a avut trimestre pe minus, a intrat în recesiune”, și unde „producția industrială a scăzut cu 4,36%, o premieră pentru Germania”.
Ilie Bolojan: Nu avem în vedere alte majorări de taxe anul viitor, problema noastră este să ne reducem cheltuielile
Premierul Ilie Bolojan a fost invitat la postul de televiziune Digi24, unde a vorbit, printre altele de taxe. Acesta a spus că, dincolo de majorarea taxelor locale, care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2026, nu are în vedere alte majorări de taxe. „Dar în 2026, dincolo de majorarea taxelor locale, care intră în vigoare de la la 1 ianuarie 2026, aveți în vedere alte majorări de taxe?”, a fost întrebarea la care Ilie Bolojan a răspuns: „Nu avem în momentul de față, nici în negocierile cu Comisia, nici în discuțiile din interiorul Guvernului sau Coaliției, astfel de propuneri. Dar așa cum v-am spus, nu creșterea de taxe este problema, ci problema noastră este să ne reducem cheltuielile. Măsurile de până acum au niște efecte, în 2026 se vor vedea efectele. Efectele cumulate ar trebui să fie de peste 2% din PIB, de aceea, ne propunem ca anul viitor să fim cu deficitul într-o zonă în care să se apropie cât mai mult de 6%, sub 6,5%, în așa fel încât să reducem treptat creditele pe care România le contractează, să ne stabilizăm dobânzile în așa fel încât să avem spații bugetare pentru a susține proiecte de investiții, pentru ca să creăm condiții ca țara noastră să se dezvolte în anii următori”, a spus Ilie Bolojan pentru sursa citată. Autorul recomandă: Bolojan, întrebat dacă ajung banii pentru pensii și salarii: Rectificarea propusă va fi aprobată miercuri sau joi