Scandal în Portul Constanța. Operatorii acuză că sunt sufocați de taxe și abandonați de stat: investiții de miliarde de lei, asumate și nerealizate. Premierul Bolojan și președintele Nicușor Dan au declarat Portul strategic militar și economic
Un nou conflict major izbucnește în Portul Constanța, după ce principalii operatori portuari sunt împovărați cu taxe tot mai mari, în timp ce investițiile publice promise întârzie sau rămân doar pe hârtie. Operatorii portuari cer transparență tarifară și consultarea comunității portuare în privința taxelor. Conform datelor furnizate de operatori, investițiile promise și nerealizate în Portul Constanța, cel mai mare port de la Marea Neagră, sunt în valoare de 1,5 mld. lei. Organizația Patronală „Constanța Port Business Association” (CPBA), care reprezintă peste două treimi dintre operatorii portuari și mai mult de 70% din traficul de mărfuri, susține că Portul Constanța funcționează sub potențial din cauza blocajelor administrative și a lipsei de guvernanță. Potrivit CPBA, în perioada 2021-2026, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime și-a asumat investiții în valoare de peste 1,54 miliarde de lei, însă o mare parte dintre acestea sunt întârziate, blocate sau nici măcar începute. În paralel, operatorii reclamă creșterea costurilor operaționale, tarife netransparente și lipsa unei strategii coerente de dezvoltare. Declarații politice, rezultate puține În ultimul an, atât premierul Ilie Bolojan, cât și președintele Nicușor Dan au declarat public că Portul Constanța este un obiectiv strategic pentru securitatea și economia României, inclusiv în contextul reconstrucției Ucrainei și al strategiei UE pentru Marea Neagră. Portul a fost prezentat drept hub logistic european și pilon al Strategiei Naționale de Apărare 2-25-2030. În realitate, spun operatorii, aceste declarații nu se regăsesc în teren. Curtea de Conturi a constatat oficial „performanță sub potențial”, lipsa unei strategii naționale coerente și un management portuar provizoriu, fără indicatori de performanță. Proiecte strategice, blocate sau întârziate. Valoare totală: 1,5 mld. lei CPBA prezintă o listă amplă de proiecte esențiale care bat pasul pe loc: Modernizarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice în Portul Constanța Extinderea cheurilor danelor 10 și 12 din Zona Midia, inclusiv consolidări E-COLD – Furnizarea de energie electrică la cheu (Cold Ironing) în Portul Constanța Master Plan infrastructură rutieră – reabilitare/modernizare/extindere Portul Constanța & Midia Extinderea la 4 benzi a drumului Poarta 7 – joncțiune „Pod rutier CDMN (Canalul Dunăre–Marea Neagră)” – legătura Poarta 9/Poarta 8 (Nord) Dragaje de investiții – zonele Constanța, Midia și Mangalia Modernizarea și extinderea infrastructurii de apă și canalizare CPBA cere intervenția imediată a Guvernului și propune un mecanism de urgență, pe 90 de zile, sub conducerea Ministerului Transporturilor, cu implicarea Corpului de Control al premierului, Curții de Conturi și Consiliului de Supraveghere din Domeniul Naval. AUTORUL RECOMANDĂ: Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban:”Portul Constanța își consolidează poziția de hub logistic regional” Parchetul European preia dosarul parcării de TIR-uri din Portul Constanța. Documente false și costuri umflate de 5 ori la proiectul de 50.000.000 €
Programele sociale din vremea pandemiei i-au costat pe britanici 11 mld.: Reduceri cu 50% la alimente pentru a-i încuraja să ia masa în oraș
Programele sociale impuse în Marea Britanie pe durata pandemiei de coronavirus dintre anii 2020 și 2021 s-au dovedit a fi mult mai costisitoare decât s-ar fi crezut. 11 miliarde de lire din taxele plătite de contribuabili s-ar fi irosit pe programe sociale gestionate fără expertiză interguvernamentală, precum cele de șomaj tehnic și reduceri la prețurile alimentelor pentru stimularea consumului și ajutorarea industriei ospitalității, arată raportul final al comisarului pentru combaterea fraudei în contextul pandemiei de COVID-19, Tom Hayhoe. „Eat Out to Help Out” oferea alimente la reducere Un alt program prin care s-ar fi comis fraude și erori a fost „Eat Out to Help Out”, o schemă guvernamentală aplicată de fostul premier Boris Johnson în august 2020. Programul presupunea ca persoanele cu venituri scăzute să-și cumpere alimente la tarife înjumătățite (cu 50% reducere) și orice băutură fără alcool până la 10 lire de persoană. Pe lângă pierderi de bani, programul ar fi dus și la creșterea numărului de persoane infectate cu COVID-19. Reprezentanții familiilor îndoliate susțin că „foarte mulți oameni au murit” din cauza „atitudinii insensibile și nesăbuite” a cancelarului de finanțe de atunci, Rishi Sunak, care a mai îndeplinit și funcția de prim-ministru între 2022 și 2024. Programul îi încuraja pe britanici să ia masa în oraș mai des, deși pandemia nu se încheiase încă Britanicii cu venituri scăzute puteau să cumpere alimente la jumătate de preț și băuturi non-alcoolice până la 10 lire din restaurante, cinematografe, cluburi de noapte, hoteluri și baruri. Reducerea de 50% era susținută de stat, fiind valabilă numai în zilele de luni, marți și miercuri din Marea Britanie în august 2020, când restricțiile au fost relaxate, însă pandemia nu se încheiase. Schema își propunea să protejeze locurile de muncă din sectorul HoReCa, încurajând oamenii să ia masa în oraș. Sectorul ospitalității fusese grav afectat în timpul pandemiei. Însă, încurajarea britanicilor să meargă să ia masa în oraș mai des ar fi dus la multiplicarea cazurilor. Pe toată durata pandemiei de coronavirus s-au raportat în Marea Britanie 25 milioane de cazuri confirmate și 232.112 de decese. Sky News scrie că suma de 11 miliarde de lire sterline irosită pe șomaj tehnic și programe sociale ar fi putut finanța mese școlare gratuite pentru 2,7 milioane de elevi, timp de 8 ani. Gestionarea necorespunzătoare, datele de calitate slabă și contractarea deficitară au fost principalele cauze ale pierderilor masive de bani. Au putut fi recuperate numai 1,8 miliarde de lire sterline. Restul deficitului este imposibil de recuperat. Riscul de fraudă a fost crescut Riscurile au fost crescute din cauza lipsei expertizei interguvernamentale pentru combaterea fraudei. Departamentele guvernamentale au lucrat în mod independent și au conceput scheme de la zero. Din cauza gradului „ridicat de noutate” în proiectarea programelor sociale, riscul de fraudă a fost mai crescut. Comisarul pentru combaterea fraudei Tom Hayhoe a sugerat în raportul său că Trezoreria britanică trebuia să înființeze un „comite de control” alcătuit din înalți funcționari din cadrul guvernului, cu membri externi și care să fi fost prezidat de un ministru. Astfel, trebuia să fie revizuită implementarea recomandărilor la intervale de șase luni, timp de cel puțin doi ani. Fostul premier se apără Fostul prim-ministru britanic Rishi Sunak a apărat programul „Eat Out To Help Out” din 2020 și modul în care a gestionat pandemia atunci când a fost ministru de Finanțe (Chancellor of the Eschequer). Însă, oamenii de știință guvernamentali spun că nu au fost consultați cu privire la program și că este „foarte probabil” ca acesta să fi crescut numărul de infecții și decese cauzate de COVID, potrivit BBC. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Anchetă devastatoare în Marea Britanie: 23.000 de persoane au murit de Covid din cauza răspunsului slab al guvernului Boris Johnson
O nouă categorie de producători ar putea fi afectată de taxele Bolojan. Care ar putea fi efectul devastator asupra prețurilor alimentelor
Din 2026, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului Fiscal, fermierii ar putea fi cei mai afectați, deoarece noile prevederi introduc impozite pe sere, solarii, silozuri și depozite de cereale, construcții agricole care până acum erau scutite de taxe. Măsura, parte din pachetul fiscal adoptat de Parlament pentru reducerea deficitului bugetar, a generat reacții puternice în rândul producătorilor agricoli. Guvernul susține că impozitele vor fi ajustate în funcție de tipul construcției și de zona în care aceasta se află, iar baza de calcul pentru terenurile agricole extravilane va fi modificată. În plus, construcțiile destinate producției ar urma să beneficieze de o reducere de 50% a impozitului, un nivel inferior celui aplicat clădirilor economice obișnuite. Totuși, fermierii avertizează că noile taxe riscă să accentueze dificultățile deja existente în sectorul agricol. Nemulțumirile sunt alimentate de presiunea fiscală și economică acumulată în ultimii ani. „E ca şi cum ai mai bate un cui în plus în coşciugul agriculturii româneşti la ora actuală. Au fost creşteri de TVA, de accize la motorină, de imputuri, de energie electrică. Încă o taxă, nu ştiu unde vom ajunge. Ne îndreptăm spre dezastru”, spune fermierul Leonard Cicic, citat de Replica. Reacțiile critice sunt împărtășite și de alți agricultori. „E strigător la cer!”, a spus cu amărăciune Cornel Stroescu, care a catalogat măsura drept „criminală” pentru România. „Nu poţi doar să aplici taxe şi impozite, fără să ajuţi oamenii să se dezvolte, să producă”, a adăugat el. Impozite mici, efecte mari Specialiștii atrag atenția că, deși impozitul în sine este considerat „mic”, impactul cumulat asupra fermierilor, în special al celor mici, ar putea fi semnificativ. Printre efectele introducerii de taxe se numără: Creșterea costurilor de producție, care ar putea duce la scumpiri la raft; Îngreunarea recuperării investițiilor, în special pentru silozuri și depozite, construcții cu costuri ridicate; Presiune suplimentară asupra gospodăriilor mici, deja afectate de secetă și costuri ridicate la energie; Posibilă creștere a prețurilor alimentelor, fermierii putând transfera costurile în prețul final. Impozitele vor fi stabilite de fiecare administrație locală, în funcție de rangul localității și de zona în care se află construcția. În plan politic, măsura a generat nemulțumiri chiar și în interiorul coaliției de guvernare. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că se opune ferm introducerii acestor taxe, susținând că prevederea s-a „strecurat pe furiş în lege”, fără acordul politic al coaliției. El spune că va solicita revenirea la forma anterioară a Codului Fiscal, astfel încât „solariile şi alte asemenea anexe gospodăreşti să fie scutite de impozit”, conform romaniatv.net. Recomandarea aurorului: Cum poți obține până la 200.000 de euro de la stat. Peste 5.000 de români au beneficiat deja de sprijin
Sorin Grindeanu dă asigurări: Nu va fi nicio taxă pe sere sau solarii
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a respins categoric ideea introducerii unei taxe pe sere și solarii, calificând-o drept o abordare fiscală inacceptabilă și neagreată în Coaliție. „Resping astfel de abordări care transformă efortul legitim de a echilibra finanțele țării într-o hăituială a românilor și într-o goană de a pune taxe pe tot ce mișcă în țara asta!”, a declarat liderul social-democrat. Grindeanu a precizat că nu a existat nicio discuție în Coaliție privind impozitarea serelor și solariilor, iar introducerea acestei taxe „pe furiș” în lege se află în afara deciziei politice agreate de partidele care susțin Guvernul. El a subliniat că este inacceptabil ca ministerele să adauge astfel de prevederi fără mandat politic, ceea ce nu rezolvă problemele bugetare și doar îi irită pe români. Președintele PSD a anunțat că va solicita partenerilor din Coaliție o intervenție legislativă de urgență, prin care să se revină la forma anterioară a legii, astfel încât serele, solariile și alte anexe gospodărești să rămână scutite de impozit. Începând cu 1 ianuarie 2026, serele, solariile, silozurile și depozitele de cereale vor fi impozitate, după ce Parlamentul a eliminat scutirile totale.
Anumite persoane cu handicap sunt scutite de unele taxe.Lista actualizată pentru anul 2025
Statul român oferă mai multe facilități fiscale pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat, dar și pentru cele încadrate în gradul I de invaliditate. Măsura vrea să reducă din povara financiară și să faciliteze accesul la o viață cât mai independentă. Aceste scutiri se doresc a fi o formă de sprijin constant pentru cei care se confruntă zilnic cu limitări medicale și sociale, și nu reprezintă avantaje „speciale”, ci măsuri necesare pentru a asigura incluziunea și demnitatea acestor persoane, notează Playtech. Facilitățile fiscale pentru persoanele cu handicap Una dintre cele mai importante facilități pentru anul 2025 rămâne scutirea de impozit pe venit, ceea ce înseamnă că persoanele cu handicap grav sau accentuat nu plătesc impozit pentru o serie largă de venituri: salarii, pensii, activități independente, drepturi de autor, venituri agricole sau alte surse declarate. Mai mult, veniturile acordate sub formă de indemnizații sau sprijin social, stabilite prin lege pentru persoanele cu dizabilități, sunt neimpozabile. Această măsură are un impact direct și semnificativ asupra bugetului personal, în special pentru cei care depind de venituri fixe. La nivel local, legea prevede scutiri importante pentru locuința în care persoana cu handicap are domiciliul, aceasta neplătind impozitul pe clădire și impozitul pe terenul aferent, cu condiția ca acestea să fie în proprietatea sau coproprietatea persoanei cu handicap sau a reprezentantului legal. Este o măsură care reduce cheltuielile anuale ale familiei și asigură un nivel minim de stabilitate financiară, mai ales în cazul persoanelor care depind de îngrijire constantă. O altă facilitate importantă o reprezintă scutirea de impozit pentru un singur mijloc de transport, care se aplică pentru un autoturism sau un alt tip de vehicul, fie în proprietatea persoanei cu dizabilități, fie a însoțitorului legal. Pe lângă aceste scutiri clare, autoritățile locale mai pot acorda, în funcție de hotărârile Consiliilor, reduceri sau scutiri la taxele speciale, taxe percepute pentru diferite servicii publice, de la salubritate până la anumite autorizații. Chiar dacă aceste facilități diferă de la o localitate la alta, persoanele cu handicap grav sau accentuat, precum și reprezentanții legali ai acestora, pot solicita astfel de reduceri. FOTO – Caracter ilustrativ Totodată, legislația mai oferă acces la credite cu dobândă suportată de stat pentru adaptarea locuinței sau pentru achiziția unui vehicul adaptat nevoilor speciale. În anumite situații, persoanele cu handicap beneficiază și de scutirea contribuției de sănătate (CASS) pentru unele tipuri de venituri, ceea ce reprezintă un ajutor suplimentar pentru cei cu cheltuieli medicale ridicate.
Măsurile Guvernului Bolojan au eșuat. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat
Majorarea taxelor și a TVA-ului nu au adus mai mulți bani la bugetul de stat, așa cum își dorea Executivul. Încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei, după ce cotele au fost majorate cu două procente, arată datele Ministerului Finanțelor. Românii au plătit mai mult și au redus cumpărăturile, așa că statul român a încasat cu aproape 3% mai puțin decât luna precedentă, în septembrie 2025, față de august 2025, conform cifrelor Antena 3. Premierul Ilie Bolojan a impus o politică de austeritate care ar fi trebuit să recupereze deficitul de aproape 10%. În septembrie 2025, ANAF a încasat din TVA 12,20 mld. lei și în august 2025 a încasat 12,55 mld. lei. Astfel, încasările au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei după ce români și-au schimbat comportamentul de consum. Majorările de TVA s-au transferat în proporție de peste 85% în prețul de la raft, ceea ce a făcut ca produsele de bază să devină considerabil mai scumpe. Românii au reacționat și au redus numărul de cumpărături, iar efectul economic s-a văzut instant. Produsele s-au vândut în număr mai mic, consumul s-a redus iar veniturile bugetare s-au diminuat. Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică arată că, de la o lună la alta, consumul a scăzut cu peste 7%, un procent ridicat pentru economia României care se bazează pe consumul intern. Românii sunt din ce în ce mai precauți la raft Guvernul Bolojan a ținut să transmită în repetate rânduri că toate măsurile de austeritate au fost luate pentru a restabili echilibrul bugetar al României. Pentru oamenii de rând însă, măsurile au însemnat mai puțini bani și planuri de precauție. Consumatorii au renunțat la produsele scumpe sau le-au înlocuit cu alternative mai ieftine, lucru resimțit și de comercianții care raportează scăderi ale vânzărilor în toate categoriile unde taxele au crescut agresiv. Eurostat confirmă scăderea accelerată a consumului din România. În septembrie 2025, România înregistra una dintre cele mai mari scăderi de consum din UE, de 4,5%, depășită doar de Estonia. Banca Naţională Română se așteaptă ca inflația să se mențină ridicată până la sfârșitul anului. Instituția se așteaptă ca în decembrie să avem o inflație de 9,6%. Astfel, politica fiscală a Guvernului Bolojan nu-și poate atinge obiectivul. Deși majorarea taxelor ar fi trebuit să aducă bani în plus la buget, reducerea cheltuielilor de către români dă peste cap planurile Executivului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nu suntem ultimii din UE chiar la toate capitolele. Inflația din România bate tot Premierul Bolojan anunță că „este foarte probabil” să nu închidă în decembrie bugetul pe 2026: „Ne lungim cu el în ianuarie”
Ce taxe trebuie să plăteşti când vinzi un apartament sau o casă. Acte necesare în 2025
Vânzarea unui apartament sau a unei case implică și pregătirea unor acte și achitarea unor taxe specifice. În anul 2025, procesul se poate finaliza rapid, în numai 3-4 zile în regim normal sau în 2 zile, în regim de urgență la orice notar public din România. Astfel, primul document indispensabil este actul de proprietate asupra imobilului. Poate să fie un contract de vânzare-cumpărare, de donație, o sentință civilă definitivă și irevocabilă, un un titlu de proprietate sau un certificat de moștenitor obținut la notar și intabulat în cartea funciară. Apoi, un alt document esențial este și certificatul fiscal, emis de Administrația Financiară unde se plătește impozitul anual pe imobil. Acest document atestă faptul că proprietarul nu are datorii către stat și trebuie solicitat pentru fiecare coproprietar, dacă este cazul. Actul acesta se poate obține prin depunerea unei cereri la registratura organului fiscal sau prin serviciul online “Spațiul privat virtual”, fiind emis în aproximativ 3 zile lucrătoare și având valabilitate până la sfârșitul lunii în care este eliberat. Documentația cadastrală, realizată numai de un expert cadastral autorizat, este, de asemenea, obligatorie pentru autentificarea vânzării. Costurile variază între 700 și 1.000 de lei, în funcție de numărul de camere, la care se adaugă o taxă fixă de 120 de lei către Oficiul Cadastral și de Publicitate Imobiliară (OCPI). Termenul de eliberare este de circa 18 zile lucrătoare. Extrasul de carte funciară se obține prin intermediul biroului notarial și este un act necesar autentificării actului de vânzare-cumpărare. În plus, proprietarul trebuie să prezinte și certificatul de performanță energetică, eliberat de un auditor energetic atestat. Prețul mediu pentru apartamente este de circa 250 de lei, iar pentru case poate varia în funcție de suprafață și complexitate. În general, certificatul se eliberează în 24-48 de ore și are valabilitate de 10 ani. Mai este necesară și prezentarea ultimei facturi și a chitanței aferente utilităților, ce dovedesc plata la zi, dar și, în cazul apartamentelor, adeverința emisă de asociația de proprietari/locatari, care conformă că nu există datorii pentru întreținere sau cheltuieli comune. Ea trebuie emisă în original, cu semnătura și ștampila oficială a asociației. În ce privește plățile, Cumpărătorul plătește, de regulă, onorariul biroului notarial, calculat în funcție de valoarea locuinței. Taxa pentru eliberarea extrasului de carte funciară, de 40 de lei, poate fi suportată fie de vânzător, fie de cumpărător, în funcție de înțelegerea dintre părți, iar tariful de intabulare, reprezentând 0,15% din prețul vânzării, este achitat de obicei de cumpărător. Proprietarul trebuie să plătească impozitul pe venit din tranzacția imobiliară. Dacă imobilul a fost deținut mai puțin de 3 ani, impozitul este de 3% din valoarea bunului, iar dacă a fost deținut mai mult de 3 ani, impozitul scade la 1%. Plata se efectuează la notar în ziua semnării contractului, iar notarul virează suma în contul statului până la data de 25 a lunii următoare. Autorul recomandă: Cu doar 3.000 de euro îți construiești propria CASĂ în numai două zile. Cine e românul care vrea să revoluționeze Europa cu locuințe ultra-eficiente
Majorarea TVA, un eșec al Guvernului Bolojan? Victor Ponta: „Când am scăzut TVA-ul în 2014 – 2015, am avut încasări mai mari la buget. Lecția era simplă și clară!”
Victor Ponta, fostul premier al României, a vorbit într-o postare pe pagina de facebook – făcând o comparație cu această perioadă de austeritate clamată de Guvernul Bolojan – despre perioada 2014 -2015, atunci când a scăzut TVA-ul și a avut încasări mai mari la buget, dar și o scădere a evaziunii fiscale. Majorarea taxelor, efect de bumerang Românii au plătit mai mult şi au redus cumpărăturile, iar statul a încasat mai puţin. Potrivit datelor ministerului Finanţelor, solicitate de Antena 3 CNN, încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei. Ca procent, statul a încasat cu aproape 3% mai puțin decât în luna precedentă. Victor Ponta: „Dar acum România nu mai are voie să își sprijine propria economie. De ce?” „Un deficit bugetar de 1%, o reducere a prețurilor și o creștere puternică a firmelor românești! Lecția era simplă și clară! Sigur, Kovesi & Uncheșelu mi-au „inventat” un dosar, iar Iohannis și PNL mi-au cerut demisia pentru că aș fi „penal”! Erau alte vremuri. Astăzi nu mai există „penali”, Kovesi & Uncheșelu primesc zeci de mii de euro la Bruxelles și nimeni nu-și mai dă demisia pentru nimic! Dar acum România NU MAI ARE VOIE SĂ ÎȘI SPRIJINE PROPRIA ECONOMIE? De ce?”, a precizat Victor Ponta. PSD îl amenință pe Bolojan cu ieșirea de la guvernare „Dacă nu există o soluție de compromis, ieșim de la guvernare”, spune Lia Olguța Vasilescu (PSD), primarul Craiovei, în contextul neînțelegerilor din coaliție. Olguța Vasilescu spune că problema cea mai mare este inflexibilitatea premierului Ilie Bolojan. În cazul în care cade guvernul, soluția pe care Olguța Vasilescu o vede posibilă este reintrarea la guvernare cu alt premier decât Ilie Bolojan. „Dacă nu există o soluție de compromis, în care să putem să ne înțelegem, cum a fost până la urmă acest pachet al administrației locale, pentru dă dacă îi lăsam să taie 45% de la început, acum nu mai era nimeni în administrația publică locală. Puneam lacătul pe primării”, spune Olguța Vasilescu. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Va demisiona Ilie Bolojan dacă reforma pensiilor magistraților va eșua? Ce spune despre pachetul doi fiscal și salariile bugetarilor
Ciprian Ciucu despre bugetul și taxele locale: Trebuie să fie aplicat referendumul, dar să vedem cum
Întrebat despre creșterea taxelor și impozitelor la nivel local, Ciucu a răspuns: „Cine răspunde această întrebare acum este neserios. În momentul de față, Consiliul Generală și Primarului ea generală, pentru că nu ei beneficiază de aceste taxe și impozite, nu le-a crescut. Pentru că Constituția Generală și Primarul rămân cu imaginea proastă că ei au crescut taxele, nu beneficiază Primăria Generală decât de acești bani ci Primăria de Sector. Și atunci nu vor ca să o facă în beneficiu Primăriei de Sector”, joi, la emisiunea „Ai aflat! cu Ionuț Cristache, găzduită de gandul.ro. În ceea ce privește aplicarea referendumului propus de Nicușor Dan, primarul Sectorului 6 a spus: „Trebuie să fie aplicat referendumul. Aici nu avem discuții, dar să vedem cum, pentru că diavolul se ascunde în detalii”. „Referendumul spune că la propunerea Primarului Consiliul Generală va distribui banii, în baza a ce? Unei negocieri. Fiecare își face o majoritate pe buget și dăm mai mulți bani la un sector sau altul sau la PMB în funcție de ce se negociează în Consiliul Generală. ”, a continuat edilul. Acesta a precizat că este necesară o implementarea treptată pentru a evita conflicte politice: „Dacă nu aplicăm o formulă predictibil legală, acolo se va ajunge și nu poți să o faci imediat. Pentru că sunt sectoare care au proiecte în derulare. Ce faci, le omori proiecte? Și atunci o face etapizat. Hai să zicem că plecăm de la ideea că Primăria Generală trebuie ca să ajungă la 60% și sectoarele să împartă ce rămâne, 40%. Hai să o facem etapizat. Poate în primul an avem un procent de 58% cu 42% și așa mai departe. 48% cu 52% și după care se poate mări”.
După taxa hotelieră, Japonia se pregătește să introducă taxe suplimentare la părăsirea țării
Introdusă în 2019, taxa – cunoscută sub numele de „taxă turistică internațională” – se aplică tuturor pasagerilor, inclusiv celor aflați în tranzit cu o escală mai mare de 24 de ore, care pleacă din Japonia cu avionul sau cu vaporul. Aceasta este inclusă automat în prețul biletului și a fost stabilită până în prezent la 1.000 de yeni (aproximativ 6 euro). Cu toate acestea, până în 2026, unii legislatori japonezi iau în considerare creșterea acesteia la 3.000 de yeni (peste 15 euro), potrivit Le Figaro. Această perspectivă vine într-un moment în care arhipelagul, după ce a suferit efectele unei crize sanitare globale, se confruntă cu un aflux record de turiști (36,9 milioane de vizitatori internaționali în 2024) și trebuie să abordeze provocările legate de infrastructură și management. Pentru călători, acest lucru se traduce printr-un cost suplimentar: pe lângă creșterea deja anunțată a taxei turistice de la Kyoto, care poate ajunge la 56 de euro pe noapte, există acum o nouă taxă. Turismul pune presiune pe infrastructură Această decizie face parte dintr-un context mai larg: afluxul de turiști pune presiune pe infrastructură, transporturi, zone culturale și situri naturale. Cu 52,4 miliarde de yeni colectați în 2024, adică aproape 300 de milioane de euro, taxa de plecare a devenit un instrument cheie pentru Japonia în abordarea efectelor turismului excesiv, obiectivul fiind de a asigura că turismul rămâne sustenabil și că veniturile generate sunt reinvestite în conservarea patrimoniului cultural și întreținerea siturilor.