Etichetă: taxe

Primarul unei comune din Neamţ a găsit soluţia legislativă prin care să scutească de impozite, în continuare, persoanele cu dizabilităţi

Noile impozite şi taxe, intrate în vigoare odată cu 1 ianuarie 2026, vor obliga şi persoanele cu dizabilităţi să se înscrie pe lista contribuabililor, începând de anul acesta.  Legea 448/2006 este legea care reglementează drepturile persoanelor cu dizabilități. Pentru că unele prevederi au fost mutate, ulterior, din această lege specială în Codul Fiscal și Codul Administrativ, a fost posibilă eliminarea anumitor categorii din lista cu persoanele scutite de plata taxelor și impozitelor locale, cum ar fi persoanele cu dizabilități. Totuşi, există o administraţie locală care a protestat într-o manieră inedită împotriva acestor impozite impuse şi persoanelor vulnerabile şi a găsit o soluţie, în lege, prin care acesta săp continue cu scutirea de la plata taxelor şi impozitelor locale. Este vorba despre comuna Ion Creangă din Neamţ care a decis, în şedinţa consiliului local, să acorde scutiri pe o durată de doi ani persoanelor cu dizabilităţi, în baza HCL 127 din 29.12.2025. Documentul atestă că persoanele cu handicap și aparținătorii acestora, de pe raza comunei Ion Creangă din județul Neamț, sunt scutite, pentru doi ani de zile, de plata taxelor și impozitelor datorate administrației locale. Consiliul local al comunei a motivat decizia cu art. 489 din Codul Fiscal, aprobat prin Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, modificat prin Legea nr. 239/2025 și OUG nr. 78 din 17.12.2025. „Art. 489¹ – (1) Consiliile locale/Consiliul General al Municipiului București pot/poate hotărî să acorde scutirea sau reducerea de la plata impozitelor și taxelor locale, pe bază de analize cost-beneficiu, pentru perioade determinate de timp de cel mult 2 ani fiscali, în funcție de anumite criterii predefinite prin hotărârea adoptată până la data de 31 decembrie 2025 pentru anul 2026. Odată cu adoptarea hotărârii pentru anul 2027, se efectuează evaluări intermediare din perspectiva atingerii scopului urmărit la momentul la care a fost luată decizia de acordare și, în funcție de constatări, se dispune, prin hotărâre, după caz, menținerea pentru anul 2027 sau stoparea acordării. (2) Criteriile prevăzute la alin. (1) se stabilesc de către autoritatea deliberativă a administrației publice locale, prin hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului București. (3) Cuantumul total al scutirilor și/sau reducerilor ce se acordă prin hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului București este de cel mult 5% din totalul veniturilor din impozitele și taxele locale încasate până în ziua anterioară adoptării hotărârii din anul fiscal precedent celui în care se acordă scutirea.” Pentru a putea dovedi că se încadrează în plafonul de 5% impus de lege, administraţia locală a făcut şi o analiză cost-beneficiu, care a fost anexată ca document justificativ, în data de 22.12.2025. Aceasta a fost însoțită de raportul nr. 15.669/22.12.2025, întocmit de compartimentul de specialitate, referatul de aprobare nr. 15.668/22.12.2025, întocmit de primarul comunei, avizul de legalitate și avizul comisiilor de specialitate. Hotărârea de scutire de la plata impozitelor pentru persoanele cu dizabilități a fost emisă pe 29.12.2025 și a început să își producă efectele începând cu 01.01.2026. Astfel, scutirile se aplică pentru impozitul sau taxa pe clădiri, impozitul sau taxa pe teren intravilan și extravilan, impozitul/taxa pe mijloacele de transport adaptate persoanelor cu handicap şi alte taxe speciale, scriu cei de la Observatorul Prahovean. Din păcate, nicio altă administraţie din ţară nu i-a urmat exemplul, iar persoanele vulnerabile sunt nevoite să achite taxe şi impozite la stat, de la 1 ianuarie 2026. RECOMANDAREA AUTORULUI: Află cu cât au crescut taxele și impozitele pe anul 2026 în funcție de orașul în care locuiești. Cât se plătește în București AUR îi cere lui Bolojan să nu ia şi banii persoanelor cu handicap. George Simion: „Vreau să le cer colegilor mei să se implice mult mai hotărât”

Tot mai multe orașe din România au introdus taxe pentru turişti, din 2026. Cesume se plătesc acum în București, Brașov sau Sibiu

Autoritățile din mai multe orașe din România, în frunte cu cele din Capitală, au început să aplice o taxă specială pentru turiștii care se cazează pe teritoriul lor, de la 1 ianuarie 2026. Autoritățile locale justifică aceste taxe prin necesitatea de a crește veniturile bugetare, care vor fi utilizate pentru promovarea turistică, dezvoltarea infrastructurii și îmbunătățirea serviciilor pentru vizitatori. Taxă de 12 lei în județul Brașov Brașov și stațiunea Poiana Brașov se numără printre cele mai populare destinații turistice unde oamenii plătesc acum o taxă de 12 lei pe zi de sejur, care include 7 lei pentru promovarea turistică și 5 lei pentru serviciile Salvamont. Măsura a fost aprobată de Consiliul Local Brașov încă din 2025 și vizează toate persoanele care se cazează în zona Brașov. Până în 2025, taxa de promovare turistică a fost de 1 leu pe zi pentru fiecare turist, valoare care a rămas neschimbată din 2020. Brașov a fost inclus într-un top european al orașelor care îi surprind plăcut pe turiști, fiind descris drept o destinație „mai fascinantă de explorat decât pare în faza de planificare”. Bucureștiul percepe 10 lei pe noaptea de cazare Capitala României a adoptat și ea o taxă turistică, aplicată de la începutul acestui an. Astfel, fiecare turist cazat în București va plăti 10 lei pentru fiecare noapte. Potrivit Primarului Municipiului București, Ciprian Ciucu, această schimbare a fost făcută la cererea hotelierilor pentru a simplifica procedurile financiare, înlocuind vechiul sistem de calcul procentual. Piața Unirii din București / FOTO – Shutterstock „Această taxă turistică nu modifică substanțial veniturile aduse la buget, dar răspunde unei nevoi de simplificare a proceselor”, a explicat edilul Capitalei. Potrivit autorităților, taxa ar urma să aducă aproximativ 15 milioane de lei pe an (circa 2,9 milioane de euro). Banii vor fi folosiți pentru proiecte de promovare turistică și modernizarea infrastructurii din București, dar nu au fost oferite, totuși, detalii concrete despre modul în care vor fi realizate aceste obiective. Sibiu: 2% din valoarea cazării În Sibiu, autoritățile au optat pentru un model diferit, adică – în locul unei taxe fixe – se percepe 2% din costul total al cazării, potrivit Digi 24. Fondurile colectate astfel vor fi investite în inițiative de dezvoltare turistică și culturală pentru a atrage mai mulți vizitatori. Contribuții și în orașe mai mici Orașele mai mici, dar cu potențial turistic, nu au rămas în urmă. De exemplu, turiștii din Câmpulung Moldovenesc plătesc 2 lei pe zi de cazare, cu excepția copiilor sub 2 ani. În Târgu Neamț, taxa zilnică ajunge la 5 lei. Taxe similare au fost introduse și în alte destinații turistice populare, precum Oradea, Suceava și Constanța. Potrivit autorităților locale, aceste contribuții sunt esențiale pentru susținerea evenimentelor culturale, promovarea localităților și extinderea serviciilor destinate turiștilor. Totuși, pentru cei care vizitează România, taxele suplimentare pot însemna costuri mai mari pentru vacanță, sporind presiunile financiare asupra bugetelor de călătorie. Autorul mai recomandă: Recenzia unui turist, cazat la hotelul Simonei Halep din Poiana Brașov, a luat prin surprindere angajații: „Încă nu ne vine să credem” Imagini cu un autobuz blocat în zăpadă, la Braşov. Mai mulţi călători încearcă să-l tragă din nămeţi cu mâinile goale Sezonul de schi s-a deschis în Poiana Brașov. Care sunt pârtiile pe care se poate schia

Lia Olguța Vasilescu despre gestionarea noilor taxe: Nu acceptă niciun primar din România, indiferent de partid

„La întâlnirea de la Asociația Municipiilor din România, pe care am avut-o cu premierul României, domnul Bolojan, ne-a anunțat, nu ne-a consultat, că bugetul de anul acesta este fundamentat pe creșterea taxelor locale, care creștere va fi luată la bugetul național. Cu alte cuvinte primarii cu înjurăturile, pentru că au crescut taxele locale, banii însă merg către bugetul național”, a spus Vasilescu, vineri, la Antena 3 CNN.  „Pentru că nu are dreptul să ia din taxele locale, scade din cotele de IVG pe care guvernul le dădea localităților, dar și acele cote sunt tot banii localităților, din care guvernul oprea 27%. Acum probabil că va opri mai mult, va opri 50% după cum reiese din calcule”, a continuat edilul din Craiova, precizând: „Eu i-am transmis premierului la ședința respectivă că este exclus să acceptăm așa ceva”.  Liderul social-democrat a spus că astfel de demersuri nu vor fi acceptate de primari, indiferent de culoarea politică. „Nu vorbesc doar de primarii PSD, pentru că la întrunirea respectivă au fost primari din toată țara, primari de la toate partidele politice și aici gândim unanim. Nu e că nu acceptă primarii PSD. Nu acceptă niciun primar din România, indiferent de partidul din care face parte”.  Întrebată despre cum va fi gestionată situația, Lia Olguța Vasilescu a spus: „Eu sper să se ajungă la o soluție de compromis. Pentru că așa cum își doresc pe domnul Bolojan, nu se poate”, susținând că „Va fi o problemă mare”, dacă situația nu se schimbă. 

Taxa care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2026, de care puțini români știu. Ce se schimbă, odată cu intrarea în noul an

Pe lângă taxele locale majorate, în România a apărut o nouă taxă, de la 1 ianuarie 2026, iar efectele se vor simți în buzunarul dezvoltatorilor și, implicit, al cumpărătorilor. Este vorba de construcții, un sector și așa afectat de scumpirile succesive din ultimii ani. Astfel, începând cu acest an, costurile proiectelor de construcții vor crește semnificativ ca urmare a taxei de carbon aplicate materiilor prime importate din afara Uniunii Europene (UE). Noua taxă face parte din Mecanismul de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM), un instrument al Uniunii Europene care introduce costuri suplimentare pentru materiile prime și produsele semifinite provenite din state non-UE. În practică, acest cost va fi transferat treptat în prețurile materialelor și, ulterior, în costul final al construcțiilor. Cele mai afectate vor fi materialele de bază, esențiale în aproape orice proiect: cimentul; fierul; oțelul; aluminiul. Pentru proiectele aflate deja în derulare, momentul achiziției materialelor, chiar în această perioadă, poate face diferența de cost la nivelul întregului buget. Ianuarie 2026, o lună-cheie pentru piața construcțiilor Potrivit specialiștilor din domeniu, ianuarie 2026 ar putea fi ultima perioadă în care se vor mai regăsi prețurile actuale, însă doar pentru materialele deja aflate în producție sau în stocurile existente. Sursă Foto – Shutterstock – Caracter ilustrativ Scumpirile nu apar brusc, dar structurile de cost sunt deja pregătite. Materialele fabricate din materii prime achiziționate în 2025 vor putea fi livrate în continuare la tarifele vechi, în timp ce producția începută în 2026 va reflecta integral: taxa de carbon; costurile mai mari cu energia; cheltuielile logistice crescute. În mare măsură, România depinde de importuri din afara UE, mai ales în zona metalurgică și industrială. Printre principalii furnizori se numără: Turcia; China; India. Aceste state nu sunt integrate în sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii, iar asta face ca aplicarea taxei de carbon să aibă un impact direct asupra importurilor. Conform estimărilor din piață, sunt creșteri de 9–10% la nivel de materie primă și produs semifinit, în special pentru oțel, aluminiu și produse metalurgice. Aceiași specialiști susțin că materialele de izolație, precum polistirenul, vata minerală și alte sisteme termoizolante, nu vor înregistra creșteri majore de preț. Acestea sunt mai puțin dependente de materiile prime intens carbonifere din afara UE. Cu toate acestea, avertismentele vin din direcția costurilor cu energia și transportul, care ar putea influența aceste categorii pe termen mediu. În acest context, planificarea devine esențială pentru companii și dezvoltatori. „Diferența, în perioada următoare, nu o va mai face cine are cel mai mic preț de listă, ci cine reușește să planifice, să cumpere din timp și să optimizeze corect achizițiile”, spune Cosmin Raileanu, CEO și fondator al companiei vindem-ieftin.ro, citat de Cancan. Așadar, pentru investitori, dezvoltatori și beneficiari finali, perioada următoare va fi decisivă în stabilirea bugetelor și a strategiilor de achiziție, deoarece acest an se anunță unul de cotitură pentru sectorul construcțiilor. Taxa de carbon, dependența de importurile non-UE și efectul în lanț asupra costurilor de execuție vor face ca proiectele începute sau contractate în 2026 să fie considerabil mai scumpe decât cele demarate în 2025, mai notează sursa citată.

Avocatul Gheorghe Piperea anunţă că va bloca în instanţă noile taxe pe proprietate impuse de guvern: „Vor fi gata până pe 12 ianuarie”

„Este grabă pentru că există primari care își freacă palmele pentru aceste taxe excesiv majorate și contrare dreptului european”, motivează europarlamentarul Gheorghe Piperea, avocat de profesie, acţionile în instanţă pe care le pregăteşte cu privire la noile taxe de proprietate impuse de Guvernul Ilie Bolojan.  Schiţele acţiunilor vor fi gata până pe 12 ianuarie, anunţă Gheorghe Piperea. „Chiar dacă e duminică și mulți încă nu s-au dezmeticit încă din petrecerile de Sărbători, anunț acum și aici că pregătesc două tipuri de procese colective contra noilor taxe pe proprietate: (i) un tip de proces colectiv care să îi reunească pe proprietari, atât persoane fizice, cât și IMM – uri și fermieri; (ii) un tip de proces colectiv care să îi reunească pe consilierii locali și pe primarii care nu sunt de acord cu taxele bolojaniene. Schițele celor 2 acțiuni și grupurile vor fi gata până luni, pe 12 ianuarie”, anunţă europarlamentarul AUR. Piperea spune că va face nişte demersuri urgente pentru ca acei „entuziaști sau naivi care de-abia așteaptă să se pună la cozi ca să plătească aceste noi taxe, sub impactul iluziei că li se va da o reducere de 50%” să nu apuce s-o facă. „Este grabă pentru că: (i) există primari care își freacă palmele pentru aceste taxe excesiv majorate și contrare dreptului european și Constituției; (ii) există entuziaști sau naivi care de-abia așteaptă să se pună la cozi ca să plătească aceste noi taxe, sub impactul iluziei că li se va da o reducere de 50%. Odată făcuți acești pași, există riscul ca noile taxe să devină ireversibile. Deci, trebuie ca hotărârile de majorare să fie urgent suspendate în justiție”, mai spune Piperea. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ilie Bolojan are ghinion pe final de an: Curtea de Apel București tocmai i-a blocat o reformă în instanță. Cum a rămas în pom reorganizarea ANCOM Gheorghe Piperea, Petrișor Peiu și Sorin Muncaciu se luptă pentru conducerea Consiliului Național de Conducere

Bruxelle consideră tarifele provizorii impuse de China produselor lactate din UE nejustificate

Purtătorul de cuvânt al UE pentru comerț, Olof Gill, a explicat că Comisia Europeană a luat act „cu îngrijorare” de decizia Chinei de a impune tarife antisubvenții provizorii, care ar varia între 21,9% și 42,7%, așa cum a anunțat Ministerul Comerțului din China, potrivit EFE. Comisia Europeană examinează această decizie preliminară și va transmite comentariile sale autorităților chineze, întrucât termenul limită pentru încheierea anchetei și impunerea de măsuri definitive este 21 februarie 2026, a adăugat aceasta. Regulile Organizației Mondiale a Comerțului În special, Bruxelles-ul va analiza toate informațiile disponibile pentru a stabili dacă acestea respectă regulile Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), instituție în fața căreia a luat deja măsuri în urma începerii anchetei antisubvenții privind produsele lactate de către China. „Facem tot posibilul pentru a apăra fermierii și exportatorii din Uniunea Europeană, precum și Politica Agricolă Comună, de utilizarea neloială de către China a instrumentelor de apărare comercială”, a declarat purtătorul de cuvânt la conferința de presă zilnică a Comisiei. Ministerul Comerțului din China a anunțat luni tarife antisubvenții provizorii între 21,9% și 42,7% pentru importurile anumitor produse lactate din UE, după ce a concluzionat preliminar că aceste produse beneficiază de subvenții și au cauzat „daune substanțiale” industriei lactate din China. Anunțul acestor noi măsuri, care vor intra în vigoare marți, vine pe fondul tensiunilor comerciale dintre China și Uniunea Europeană, după ce Beijingul a impus recent tarife de până la 19,8% la importurile de anumite produse din carne de porc din UE27, ceea ce este considerat o represalie pentru tarifele impuse de Bruxelles vehiculelor sale electrice. Comisia consideră acest anunț ca fiind o evoluție foarte negativă Întrebat despre impactul noilor tarife vamale asupra acestei relații comerciale, purtătorul de cuvânt al UE a declarat că Comisia consideră acest anunț „ca o evoluție foarte negativă” și a remarcat că, deși UE este „angajată să consolideze relația comercială, economică și de investiții dintre UE și China”, acest lucru impune Beijingului să abordeze preocupările care datează de ani de zile. Printre acestea, el a menționat excesul de capacitate de producție, utilizarea neloială a instrumentelor comerciale și deficitul comercial al gigantului asiatic. Cu toate acestea, el a menționat că recent a existat o „primă evoluție pozitivă” în discuțiile dintre Bruxelles și Beijing privind posibilitatea adoptării unui compromis de preț, care ar stabili un preț minim de vânzare pentru mașinile electrice fabricate în China, ca alternativă la tarifele antisubvenții pe care UE le-a impus acestor vehicule în 2024. Această măsură, a indicat purtătorul de cuvânt, ar putea fi o „alternativă viabilă” la tarife, atâta timp cât sunt îndeplinite „toate criteriile”, ceea ce înseamnă că efectele nocive detectate de UE în ancheta sa privind subvențiile chineze către sectorul vehiculelor electrice sunt eliminate, iar soluția este practică. Comisia Europeană „rămâne deschisă” explorării acestei soluții, a declarat Gill, menționând că autoritățile comerciale chineze și europene continuă să mențină contactul la nivel tehnic pe această temă, cel mai recent pe 9 decembrie.

Scandal în Portul Constanța. Operatorii acuză că sunt sufocați de taxe și abandonați de stat: investiții de miliarde de lei, asumate și nerealizate. Premierul Bolojan și președintele Nicușor Dan au declarat Portul strategic militar și economic

Un nou conflict major izbucnește în Portul Constanța, după ce principalii operatori portuari sunt împovărați cu taxe tot mai mari, în timp ce investițiile publice promise întârzie sau rămân doar pe hârtie. Operatorii portuari cer transparență tarifară și consultarea comunității portuare în privința taxelor. Conform datelor furnizate de operatori, investițiile promise și nerealizate în Portul Constanța, cel mai mare port de la Marea Neagră, sunt în valoare de 1,5 mld. lei. Organizația Patronală „Constanța Port Business Association” (CPBA), care reprezintă peste două treimi dintre operatorii portuari și mai mult de 70% din traficul de mărfuri, susține că Portul Constanța funcționează sub potențial din cauza blocajelor administrative și a lipsei de guvernanță. Potrivit CPBA, în perioada 2021-2026, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime și-a asumat investiții în valoare de peste 1,54 miliarde de lei, însă o mare parte dintre acestea sunt întârziate, blocate sau nici măcar începute. În paralel, operatorii reclamă creșterea costurilor operaționale, tarife netransparente și lipsa unei strategii coerente de dezvoltare. Declarații politice, rezultate puține În ultimul an, atât premierul Ilie Bolojan, cât și președintele Nicușor Dan au declarat public că Portul Constanța este un obiectiv strategic pentru securitatea și economia României, inclusiv în contextul reconstrucției Ucrainei și al strategiei UE pentru Marea Neagră. Portul a fost prezentat drept hub logistic european și pilon al Strategiei Naționale de Apărare 2-25-2030. În realitate, spun operatorii, aceste declarații nu se regăsesc în teren. Curtea de Conturi a constatat oficial „performanță sub potențial”, lipsa unei strategii naționale coerente și un management portuar provizoriu, fără indicatori de performanță. Proiecte strategice, blocate sau întârziate. Valoare totală: 1,5 mld. lei CPBA prezintă o listă amplă de proiecte esențiale care bat pasul pe loc: Modernizarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice în Portul Constanța Extinderea cheurilor danelor 10 și 12 din Zona Midia, inclusiv consolidări E-COLD – Furnizarea de energie electrică la cheu (Cold Ironing) în Portul Constanța Master Plan infrastructură rutieră – reabilitare/modernizare/extindere Portul Constanța & Midia Extinderea la 4 benzi a drumului Poarta 7 – joncțiune „Pod rutier CDMN (Canalul Dunăre–Marea Neagră)” – legătura Poarta 9/Poarta 8 (Nord) Dragaje de investiții – zonele Constanța, Midia și Mangalia Modernizarea și extinderea infrastructurii de apă și canalizare CPBA cere intervenția imediată a Guvernului și propune un mecanism de urgență, pe 90 de zile, sub conducerea Ministerului Transporturilor, cu implicarea Corpului de Control al premierului, Curții de Conturi și Consiliului de Supraveghere din Domeniul Naval. AUTORUL RECOMANDĂ: Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban:”Portul Constanța își consolidează poziția de hub logistic regional” Parchetul European preia dosarul parcării de TIR-uri din Portul Constanța. Documente false și costuri umflate de 5 ori la proiectul de 50.000.000 €

Programele sociale din vremea pandemiei i-au costat pe britanici 11 mld.: Reduceri cu 50% la alimente pentru a-i încuraja să ia masa în oraș

Programele sociale impuse în Marea Britanie pe durata pandemiei de coronavirus dintre anii 2020 și 2021 s-au dovedit a fi mult mai costisitoare decât s-ar fi crezut.  11 miliarde de lire din taxele plătite de contribuabili s-ar fi irosit pe programe sociale gestionate fără expertiză interguvernamentală, precum cele de șomaj tehnic și reduceri la prețurile alimentelor pentru stimularea consumului și ajutorarea industriei ospitalității, arată raportul final al comisarului pentru combaterea fraudei în contextul pandemiei de COVID-19, Tom Hayhoe. „Eat Out to Help Out” oferea alimente la reducere Un alt program prin care s-ar fi comis fraude și erori a fost „Eat Out to Help Out”, o schemă guvernamentală aplicată de fostul premier Boris Johnson în august 2020. Programul presupunea ca persoanele cu venituri scăzute să-și cumpere alimente la tarife înjumătățite (cu 50% reducere) și orice băutură fără alcool până la 10 lire de persoană. Pe lângă pierderi de bani, programul ar fi dus și la creșterea numărului de persoane infectate cu COVID-19. Reprezentanții familiilor îndoliate susțin că „foarte mulți oameni au murit” din cauza „atitudinii insensibile și nesăbuite” a cancelarului de finanțe de atunci, Rishi Sunak, care a mai îndeplinit și funcția de prim-ministru între 2022 și 2024. Programul îi încuraja pe britanici să ia masa în oraș mai des, deși pandemia nu se încheiase încă Britanicii cu venituri scăzute puteau să cumpere alimente la jumătate de preț și băuturi non-alcoolice până la 10 lire din restaurante, cinematografe, cluburi de noapte, hoteluri și baruri. Reducerea de 50% era susținută de stat, fiind valabilă numai în zilele de luni, marți și miercuri din Marea Britanie în august 2020, când restricțiile au fost relaxate, însă pandemia nu se încheiase. Schema își propunea să protejeze locurile de muncă din sectorul HoReCa, încurajând oamenii să ia masa în oraș. Sectorul ospitalității fusese grav afectat în timpul pandemiei. Însă, încurajarea britanicilor să meargă să ia masa în oraș mai des ar fi dus la multiplicarea cazurilor. Pe toată durata pandemiei de coronavirus s-au raportat în Marea Britanie 25 milioane de cazuri confirmate și 232.112 de decese. Sky News scrie că suma de 11 miliarde de lire sterline irosită pe șomaj tehnic și programe sociale ar fi putut finanța mese școlare gratuite pentru 2,7 milioane de elevi, timp de 8 ani.  Gestionarea necorespunzătoare, datele de calitate slabă și contractarea deficitară au fost principalele cauze ale pierderilor masive de bani.  Au putut fi recuperate numai 1,8 miliarde de lire sterline. Restul deficitului este imposibil de recuperat. Riscul de fraudă a fost crescut Riscurile au fost crescute din cauza lipsei expertizei interguvernamentale pentru combaterea fraudei.  Departamentele guvernamentale au lucrat în mod independent și au conceput scheme de la zero. Din cauza gradului „ridicat de noutate” în proiectarea programelor sociale, riscul de fraudă a fost mai crescut. Comisarul pentru combaterea fraudei Tom Hayhoe a sugerat în raportul său că Trezoreria britanică trebuia să înființeze un „comite de control” alcătuit din înalți funcționari din cadrul guvernului, cu membri externi și care să fi fost prezidat de un ministru. Astfel, trebuia să fie revizuită implementarea recomandărilor la intervale de șase luni, timp de cel puțin doi ani. Fostul premier se apără Fostul prim-ministru britanic Rishi Sunak a apărat programul „Eat Out To Help Out” din 2020 și modul în care a gestionat pandemia atunci când a fost ministru de Finanțe (Chancellor of the Eschequer). Însă, oamenii de știință guvernamentali spun că nu au fost consultați cu privire la program și că este „foarte probabil” ca acesta să fi crescut numărul de infecții și decese cauzate de COVID, potrivit BBC. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Anchetă devastatoare în Marea Britanie: 23.000 de persoane au murit de Covid din cauza răspunsului slab al guvernului Boris Johnson

O nouă categorie de producători ar putea fi afectată de taxele Bolojan. Care ar putea fi efectul devastator asupra prețurilor alimentelor

Din 2026, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului Fiscal, fermierii ar putea fi cei mai afectați, deoarece noile prevederi introduc impozite pe sere, solarii, silozuri și depozite de cereale, construcții agricole care până acum erau scutite de taxe. Măsura, parte din pachetul fiscal adoptat de Parlament pentru reducerea deficitului bugetar, a generat reacții puternice în rândul producătorilor agricoli. Guvernul susține că impozitele vor fi ajustate în funcție de tipul construcției și de zona în care aceasta se află, iar baza de calcul pentru terenurile agricole extravilane va fi modificată. În plus, construcțiile destinate producției ar urma să beneficieze de o reducere de 50% a impozitului, un nivel inferior celui aplicat clădirilor economice obișnuite. Totuși, fermierii avertizează că noile taxe riscă să accentueze dificultățile deja existente în sectorul agricol. Nemulțumirile sunt alimentate de presiunea fiscală și economică acumulată în ultimii ani. „E ca şi cum ai mai bate un cui în plus în coşciugul agriculturii româneşti la ora actuală. Au fost creşteri de TVA, de accize la motorină, de imputuri, de energie electrică. Încă o taxă, nu ştiu unde vom ajunge. Ne îndreptăm spre dezastru”, spune fermierul Leonard Cicic, citat de Replica. Reacțiile critice sunt împărtășite și de alți agricultori. „E strigător la cer!”, a spus cu amărăciune Cornel Stroescu, care a catalogat măsura drept „criminală” pentru România. „Nu poţi doar să aplici taxe şi impozite, fără să ajuţi oamenii să se dezvolte, să producă”, a adăugat el. Impozite mici, efecte mari Specialiștii atrag atenția că, deși impozitul în sine este considerat „mic”, impactul cumulat asupra fermierilor, în special al celor mici, ar putea fi semnificativ. Printre efectele introducerii de taxe se numără: Creșterea costurilor de producție, care ar putea duce la scumpiri la raft; Îngreunarea recuperării investițiilor, în special pentru silozuri și depozite, construcții cu costuri ridicate; Presiune suplimentară asupra gospodăriilor mici, deja afectate de secetă și costuri ridicate la energie; Posibilă creștere a prețurilor alimentelor, fermierii putând transfera costurile în prețul final. Impozitele vor fi stabilite de fiecare administrație locală, în funcție de rangul localității și de zona în care se află construcția. În plan politic, măsura a generat nemulțumiri chiar și în interiorul coaliției de guvernare. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că se opune ferm introducerii acestor taxe, susținând că prevederea s-a „strecurat pe furiş în lege”, fără acordul politic al coaliției. El spune că va solicita revenirea la forma anterioară a Codului Fiscal, astfel încât „solariile şi alte asemenea anexe gospodăreşti să fie scutite de impozit”, conform romaniatv.net. Recomandarea aurorului: Cum poți obține până la 200.000 de euro de la stat. Peste 5.000 de români au beneficiat deja de sprijin

Sorin Grindeanu dă asigurări: Nu va fi nicio taxă pe sere sau solarii

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a respins categoric ideea introducerii unei taxe pe sere și solarii, calificând-o drept o abordare fiscală inacceptabilă și neagreată în Coaliție. „Resping astfel de abordări care transformă efortul legitim de a echilibra finanțele țării într-o hăituială a românilor și într-o goană de a pune taxe pe tot ce mișcă în țara asta!”, a declarat liderul social-democrat. Grindeanu a precizat că nu a existat nicio discuție în Coaliție privind impozitarea serelor și solariilor, iar introducerea acestei taxe „pe furiș” în lege se află în afara deciziei politice agreate de partidele care susțin Guvernul. El a subliniat că este inacceptabil ca ministerele să adauge astfel de prevederi fără mandat politic, ceea ce nu rezolvă problemele bugetare și doar îi irită pe români. Președintele PSD a anunțat că va solicita partenerilor din Coaliție o intervenție legislativă de urgență, prin care să se revină la forma anterioară a legii, astfel încât serele, solariile și alte anexe gospodărești să rămână scutite de impozit. Începând cu 1 ianuarie 2026, serele, solariile, silozurile și depozitele de cereale vor fi impozitate, după ce Parlamentul a eliminat scutirile totale.