Elon Musk, mai bogat decât cinci miliardari la un loc
Elon Musk a devenit primul trilionar din istorie după ce SpaceX a fost listată oficial la bursă. La ora curentă, prețul unei acțiuni la SpaceX este 171 de dolari. SpaceX a ajuns să valoreze de peste 4 ori PIB-ul României, compania fiidn evaluată la 2,13 de trilioane de dolari. Elon Musk controlează 42% din capital. Elon Musk, mai bogat decât țara nativă Averea sa este de două ori mai mare decât PIB-ul țării în care s-a născut, Africa de Sud. O acțiune la compania de rachete, sateliți și AI a valorat joi seară 135 de dolari, potrivit The Washington Post. PIB-ul Africii de Sud este 479 miliarde de dolari (nominal). Sursa foto: Profimedia images Trilionarul Elon Musk este mai bogat decât următorii cinci cei mai bogați miliardari din lume la un loc. Elon Musk – 1,1 trilion de dolari Larry Page – 303 miliarde de dolari Sergey Brin – 282 miliarde de dolari Jeff Bezos – 260 miliarde de dolari Larry Ellison – 254 miliarde de dolari Michael Dell – 204 miliarde de dolari Mark Zuckerberg – 203 miliarde de dolari Jensen Huang – 166 miliarde de dolari Bernard Arnault – 164 miliarde de dolari Jim Walton – 147 miliarde de dolari Numai 21 de țări, printre care SUA, au un PIB de peste 1 trilion de dolari. Statistici: cum arată un 1 trilion $? Potrivit Fortune, dacă cineva ar așeza 1 trilion de dolari în bancnote cap la cap, ar rezulta o coloană care s-ar întinde la 156 de milioane de kilometri. Ar presupune 200 de călătorii dus-întors de la Pământ la Lună (distanța este de 384.400 de km). Coloana depășește și distanța dintre Pământ și Soare (150 de milioane de km). Dar dacă Elon Musk și-ar împărți averea de 1 trilion de dolari către toți cei 8,2 miliarde de oameni care trăiesc azi pe Pământ? Fiecare persoană ar primi numai 122 de dolari, scrie Forbes. SpaceX plănuiește să construiască centre de date orbitale pentru a dezvolta servere mai rapide de AI pentru GROK. Elon Musk consideră că trimiterea de sateliți Starlink cu centre de date spațiale ar fi o soluție pentru a dezvolt AI, fără a fi afectat de limitările energetice de pe Pământ. Sursa Foto: Hepta/Profimedia
Sistemul de Inteligență Artificială care recunoaște cancerul în 12 minute
Un nou sistem de Inteligență Artificială poate reduce de la aproape două săptămâni la doar câteva minute timpul necesar clasificării tumorilor cerebrale, potrivit unui studiu publicat în revista Nature Cancer de cercetători de la German Cancer Research Center și Heidelberg University. Sistemul, denumit Hetairos, poate identifica peste 100 de subtipuri moleculare de tumori ale sistemului nervos central folosind doar imagini digitale ale secțiunilor de țesut analizate în mod obișnuit în laboratoarele de anatomie patologică. 12 minute față de două săptămâni În prezent, diagnosticul precis al tumorilor cerebrale necesită adesea analize moleculare complexe, inclusiv testarea metilării ADN-ului, considerată standardul de referință pentru multe tipuri de tumori. Aceste investigații presupun laboratoare specializate, costuri ridicate și pot dura aproximativ două săptămâni până la obținerea rezultatelor. Noul sistem de AI a reușit însă să genereze rezultate în aproximativ 12 minute după încărcarea imaginilor digitale pe un computer obișnuit. Colectare impresionantă de date Chiar și luând în calcul pregătirea și digitalizarea probelor, cercetătorii spun că diagnosticul ar putea fi disponibil în 24 până la 48 de ore. Pentru dezvoltarea sistemului, cercetătorii au folosit peste 11.000 de secțiuni de țesut digitalizate provenite de la 9.606 pacienți din 11 centre medicale de pe patru continente. Hetairos poate diferenția 102 subtipuri moleculare de tumori, acoperind aproape întreaga clasificare actuală a Organizației Mondiale a Sănătății pentru tumorile sistemului nervos central. Acuratețe ridicată Potrivit autorilor, sistemul nu doar formulează un diagnostic, ci indică și nivelul de certitudine al predicției. În aproximativ 50% până la 70% dintre cazuri, AI-ul a avut un grad ridicat de încredere, iar acuratețea a fost de aproximativ 87%-88%. Cercetătorii au comparat performanța sistemului cu cea a medicilor specialiști. Cinci neuropatologi cu experiență au analizat 210 cazuri folosind exclusiv secțiunile tisulare, iar sistemul AI a obținut o rată de acuratețe de 68%, comparativ cu media de 30% înregistrată de experți. Recunoaște tipare morfologice extrem de subtile Atunci când au fost luate în calcul primele trei variante de diagnostic, acuratețea sistemului a ajuns la 84%, față de aproximativ 50% în cazul specialiștilor. „Rezultatele arată că sistemele moderne de AI sunt acum capabile să recunoască tipare morfologice extrem de subtile, dificil de diferențiat chiar și pentru specialiști cu experiență”, a declarat dr. Felix Sahm, profesor de neuropatologie la Heidelberg University. Metoda reduce considerabil costurile medicale Autorii studiului spun că tehnologia nu este concepută pentru a înlocui testele moleculare sau medicii, ci pentru a accelera și completa diagnosticul, în special în regiunile unde accesul la analize avansate este limitat. Potrivit cercetătorilor, metoda ar putea reduce și costurile medicale, deoarece folosește secțiuni de țesut deja disponibile în laboratoare, în timp ce testele moleculare standard costă adesea câteva sute de euro.
Primul vaccin proiectat cu AI a fost testat pe oameni. Rezultatele premierei medicale
Cercetătorii de la Universitatea Cambridge au dezvoltat primul vaccin proiectat de Inteligența Artificială. Compomenta cheie a vaccinului a fost proiectat în întregime de AI și a fost testat cu succes pe oameni. Rezultatele sunt promițătoare. Obiectivul este unul ambițios: un vaccin care să ofere imunitate nu doar împotriva variantelor COVID, ci împotriva tuturor virusurilor provenite de la lilieci ce se pot transmite la oameni. Problema vaccinurilor tradiționale Potrivit Science Alert , vacinurile tradiționale antrenează sistemul imunitar pentru a recunoaște numai un singur virus specific. Problema e că virusul poate suferi mutații ulterior. În 2021, oamenii de știință au fost nevoiți să creeze noi vaccinuri pentru a face față la noi tulpini de coronavirus. Cu ajutorul AI, medicina modernă ar putea combate nu doar variantele cunoscute ale virusului SARS-CoV-2, ci toate coronavirusurile similare care pot provoca pandemii în viitor. Vaccinurile cu algoritmi ADN Vaccinurile proiectate cu algoritmi AI ar putea fi soluția, fiindcă pot analiza datele genetice de la toate variantele de virusuri. Ar trebui să funcționeze împotriva întregii familii, nu doar împotriva tulpinii, scrie publicația. Echipa de cercetători de la Cambridge au folosit AI pentru a scana toate virusurile porvenite din familia sarbecovirusurilor Avantajele vaccinului ADN: gata cu acul! . Un avantaj al vaccinului este că nu va mai fi necesar un ac pentru a fi administrat în corp, ci dosr prin intermediul unui jet de lichid de mare presiune care pătrunde prin piele. În plus, AI poate dezvolta vaccinuri cu ADN, care sunt mai stabile spre deosebire de vaccinurile pe bază de ARN mesager, precum Pfizer. Vaccinurile ADN sunt mai ușor de transportat și de depozitat în regiunile cu infrastructură medicală limitată. În urma testelor pe oameni, serul a produs anticorpi care să recunoască mai multe tipuri de sarbecovirusuri. Participanții l-au tolerat cu ușurință, neavând efecte adverse. Vaccinul este considerat sigur. Specialiștii susțin că noua tehnologie realizată cu ajutoru AI ar putea accelera dezvoltarea de vaccinuri universale împotriva gripei, Ebola și altor virusuri care pot provoca epidemii în viitor. Însă, până la realizarea unui vaccin universal mai sunt câțiva ani, iar în tot acest timp, inteligența artificială ar putea deveni un instrument de mare importanță în combaterea amenințărilor sanitare globale. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: CEO-ul Pfizer: „Am salvat lumea de la COVID. Acum, vom salva lumea de cancer”
Prim-ministrul rus, declarații la forumul BRICS:Rusia este dispusă pentru o cooperare internațională în cercetare cuantică
Premierul Mihail Mișustin a delcarat la Primul Forum Internațional BRICS privind Tehnologiile Cuantice organizat pe 8 iunie că „Rusia este deschisă cooperării în cercetarea cuantică la nivel global. Premierul rus a subliniat că tehnologiile cuantice se numără printre cele mai promițătoare inovații ale secolului 21. „Rusia este deschisă cooperării internaționale în domeniul cercetării cuantice și este gata să își împărtășească experiența, a declarat prim-ministrul rus, Mihail Mișustin, într-un discurs adresat participanților, potrivit TASS . „Rusia este deschisă cooperării internaționale în domeniul cercetării cuantice. În ultimii ani, țara noastră a obținut o serie de rezultate de talie mondială. Și suntem gata să ne împărtășim experiența și cele mai bune practici în acest domeniu”, a remarcat șeful guvernului. El a subliniat că tehnologiile cuantice se numără printre cele mai promițătoare inovații ale secolului XXI, în timp ce realizările în acest domeniu contribuie la progrese majore în domeniul energiei, industriei, securității informațiilor și altor sectoare de importanță critică. Potrivit lui Mișustin, este extrem de important ca țările partenere BRICS să dezvolte în comun resurse de cercetare pentru a depăși cât mai rapid posibil barierele tehnologice și a implementa soluții la scară largă în industriile cheie. „Sunt încrezător că primul forum privind tehnologiile cuantice sub umbrela BRICS va deveni o platformă eficientă pentru consolidarea cooperării, atragerea investițiilor și lansarea de noi proiecte reciproc avantajoase. Și, per total, va contribui la dezvoltarea economiilor naționale ale statelor membre ale asociației”, a concluzionat prim-ministrul rus. Câteva țări deja au început să inoveze în domeniul cuantic, preucm China, Regatul Unit, Canada, Germania, Franța, Japonia și Singapore, însă SUA sunt liderul de necontestat în domeniu, cu giganți tech ca IBM, Google și Microsoft care investesc în calculatoarele cuantice, pe lângă startup-uri. Sursa Foto: Envato/Premierul Rusiei Autorul recomandă:Contre între ruși și ucraineni la ONU, pe tema dronei din Galați. Reprezentantul Rusiei neagă că era rusească. Ucraineanul acuză „teoria conspirației”
Șeful New York Times atacă dur industria IA: Inteligența Artificială își construiește imperiul pe un furt fără precedent de proprietate intelectuală
Editorul publicației The New York Times, A.G. Sulzberger, a lansat unul dintre cele mai dure atacuri de până acum la adresa marilor companii de Inteligență Artificială, acuzându-le că-și construiesc produsele pe baza unui „furt fără precedent de proprietate intelectuală” și că pun în pericol însăși existența jurnalismului profesionist, potrivit reutersinstitute. politics.ox.ac.uk. În discursul susținut la Congresul Mondial WAN-IFRA (World Association of News Publishers), Sulzberger a avertizat că profesia jurnalistică a fost „prea tăcută, prea pasivă și prea fragmentată” în fața abuzurilor comise de companiile care dezvoltă modele de IA. În opinia sa, problema nu este tehnologia în sine, ci modul în care aceasta este construită și exploatată. „Păcatul originar” al IA Sulzberger susține că produsele actuale de IA au la bază un act fundamental de însușire ilegală a muncii altora. „Companiile tehnologice jefuiesc site-urile de știri fără permisiune și fără compensații. Reambalează aceste bunuri furate ca fiind ale lor și redirecționează publicul și veniturile care altfel ar merge către organizațiile care au produs conținutul”. „Au folosit conținut de presă, literatură, film, fotografie, teatru, etc., fără a obține acordul creatorilor” Potrivit editorului New York Times, marile firme din domeniu au construit modele de IA folosind milioane de articole, cărți, fotografii, filme și alte opere protejate de drepturi de autor, fără a obține acordul creatorilor. El respinge argumentele companiilor care susțin că folosirea materialelor reprezintă „utilizare loială” sau că este necesară pentru progresul tehnologic. În opinia sa, dacă firmele de IA pot investi sute de miliarde de dolari în centre de date și infrastructură, atunci pot plăti și pentru conținutul care le alimentează produsele. De ce jurnalismul profesionist este atât de valoros pentru IA Una dintre ideile centrale ale discursului este că modelele de IA depind într-o măsură uriașă de jurnalismul profesionist. Sulzberger explică faptul că orice model IA este construit din patru ingrediente esențiale: talentul inginerilor, puterea de calcul, energia și datele. Doar ultimul ingredient – conținutul creat de alții – este preluat adesea fără plată. El atrage atenția că termenul „date” ascunde adevărata natură a acestor resurse. „Datele” nu sunt simple cifre. Sunt cărți, muzică, filme și articole de presă. Sunt produse ale muncii intelectuale și creative. Un singur exemplu de muncă furată de IA Sulzberger amintește că doar în 2025 The New York Times a publicat aproape jumătate de milion de materiale jurnalistice, realizate cu un cost de peste două miliarde de dolari. Publicația a avut jurnaliști în toate cele 50 de state americane și în 155 de țări, inclusiv peste 70 de reporteri și colaboratori în Ucraina. Acest jurnalism este valoros pentru modelele IA tocmai pentru că este verificat, editat, documentat și produs de profesioniști. „Ești ceea ce mănânci”, spune Sulzberger, parafrazând o observație a unui inginer OpenAI, care recunoștea că succesul modelelor depinde în primul rând de calitatea seturilor de date utilizate la antrenare. De ce a dat în judecată OpenAI Sulzberger justifică procesul intentat de The New York Times împotriva OpenAI, Microsoft și ulterior Perplexity. El susține că aceste companii au încălcat în mod repetat drepturile de autor ale publicației și că această practică amenință viitorul jurnalismului independent. Procesul durează deja de peste doi ani și jumătate și a costat peste 20 de milioane de dolari, ceea ce explică de ce multe redacții mai mici nu își permit să se apere în instanță. O amenințare mai gravă decât rețelele sociale Sulzberger consideră că revoluția IA poate provoca daune mai mari decât cele produse de internet, smartphone-uri și rețele sociale. În ultimele două decenii, Statele Unite au pierdut aproximativ 75% dintre jurnaliști și peste 3.000 de ziare. Multe comunități au rămas fără reporteri locali care să urmărească activitatea autorităților sau să informeze cetățenii. Acum, avertizează el, Inteligența Artificială nu doar distribuie conținutul altora, ci îl înlocuiește. Motoarele de căutare și chatboturile răspund direct la întrebări folosind informațiile preluate de la publicații, fără a mai trimite utilizatorii către sursa originală. Rezultatul este o scădere dramatică a traficului către site-urile de știri și, implicit, a veniturilor acestora. Potrivit datelor citate de Sulzberger, marile publicații monitorizate de Comscore (compania americană care măsoară consumul de media) au pierdut în medie peste 45% din trafic în ultimii ani. Problema adevărului Un alt capitol important al discursului privește fiabilitatea informațiilor generate de AI. Sulzberger afirmă că modelele actuale nu produc jurnalism și nu pot înlocui activitatea reporterilor. „Reporterii sunt cei care îmbogățesc arhiva publică cu informații necunoscute anterior”, spune el. Faptele noi, documentele secrete, mărturiile directe și investigațiile nu sunt create de chatboți, ci de jurnaliști. Mai mult, studiile citate de editorul New York Times arată că asistenții IA denaturează frecvent știrile și oferă răspunsuri eronate. Spre deosebire de organizațiile de presă, companiile de IA nu au mecanisme clare de corectare și nu își asumă responsabilitatea pentru greșeli. El observă și o contradicție: firmele promovează produsele ca fiind utile și inteligente, dar evită să garanteze că informațiile furnizate sunt corecte. Unele dintre ele avertizează explicit utilizatorii să nu se bazeze pe răspunsurile oferite. Ce ar trebui să facă presa, în opinia lui Sulzberger În opinia lui Sulzberger, există o strategie simplă, împărțită pe două categorii: editorii și redacțiile. Cum să se apere editorii Editorii trebuie să-și apere ferm drepturile de proprietate intelectuală, să negocieze cu atenție acordurile de licențiere, să facă presiuni asupra legislatorilor pentru reguli clare, să colaboreze între ei și cu alte industrii creative. Cum să se adapteze redacțiile Redacțiile trebuie să folosească inteligența artificială în mod responsabil. Redacțiile trebuie să să construiască relații directe cu publicul, lucru pe care Inteligența Artificială nu-l poate face. Redacțiile trebuie să pună mai mult accent pe reportaje originale. Redacțiile trebuie să explice constant de ce jurnalismul făcut cu oameni adevărați contează. „Jurnalismul este valoros” Mesajul final al lui Sulzberger este unul de mobilizare: jurnalismul profesionist trebuie să reziste cu orice preț. El amintește o idee celebră a lui Stewart Brand, editorul american care a pus la punct, prin 1968, primul „google”: „Whole Earth Catalogue”, care avea să influențeze masiv noua generație de antreprenori ce avea să creeze Sillicon Valley, și autorul citatului celebru,
Taxiurile fără șofer ajung în Europa. Uber pregătește primele teste în Germania
Planul a fost prezentat în cadrul conferinței tehnologice GTC din Taipei și este dezvoltat în parteneriat cu compania israeliană de inteligență artificială Autobrains. Potrivit Uber, München a fost ales datorită poziției sale de centru european al industriei auto, densității traficului urban și cadrului legislativ german privind conducerea autonomă, scrie Euronews. München, laborator pentru viitorul transportului autonom Dacă va primi undă verde din partea autorităților, proiectul ar putea transforma München într-un teren de testare pentru tehnologiile de conducere autonomă care ulterior să fie extinse și în alte orașe europene. Robotaxi. Sursa foto: X Spre deosebire de alte programe similare, soluția propusă nu este construită pentru un singur model de vehicul. Uber și partenerii săi susțin că platforma poate fi adaptată pentru mai mulți producători auto, ceea ce ar putea reduce costurile și accelera extinderea flotelor autonome. Deocamdată, companiile nu au anunțat ce constructori auto vor participa, câte vehicule vor fi incluse în program și nici data la care primii pasageri vor putea utiliza serviciul. Inteligență artificială de tip agent, în locul unui singur sistem central La baza proiectului se află software-ul dezvoltat de Autobrains. Compania susține că, spre deosebire de multe sisteme concurente, nu utilizează un singur model uriaș de inteligență artificială pentru toate deciziile de conducere. În schimb, sarcinile sunt împărțite între mai mulți agenți AI specializați, fiecare analizând diferite situații din trafic și luând decizii în timp real. Fondatorul Autobrains, Igal Raichelgauz, afirmă că această abordare permite o gestionare mai eficientă a situațiilor complexe și imprevizibile întâlnite pe drumurile publice. Vehiculele vor utiliza platforma Nvidia DRIVE Hyperion, destinată sistemelor autonome de nivel 4. Acest nivel de automatizare permite, în anumite zone și condiții prestabilite, deplasarea fără intervenția unui șofer uman. Uber renunță la dezvoltarea propriilor sisteme autonome Anunțul face parte dintr-o schimbare strategică mai amplă a Uber. Compania nu mai dezvoltă în regie proprie tehnologia de conducere autonomă, preferând să colaboreze cu firme specializate și să integreze vehiculele acestora în rețeaua sa de transport. În ultimele luni, Uber a încheiat mai multe parteneriate similare și lucrează împreună cu Nvidia la planuri care vizează lansarea unor flote autonome în zeci de orașe din întreaga lume. În timp ce taxiurile autonome au devenit deja o prezență obișnuită în orașe precum San Francisco, Phoenix sau Beijing, Europa se află încă într-o etapă incipientă în ceea ce privește implementarea comercială la scară largă. Companii precum Waymo, Tesla, Mobileye și mai mulți dezvoltatori chinezi investesc masiv în acest sector, alimentând competiția pentru piața transportului autonom. În acest context, München este prezentat de Uber drept un posibil punct de plecare pentru extinderea serviciilor robotaxi pe continent. Succesul proiectului va depinde însă de aprobările autorităților, de demonstrarea siguranței tehnologiei și de viabilitatea economică a modelului de afaceri.
The Infographics Show îndeamnă internauții să nu mai folosească Google în acest moment. Despre teoria internetului mort și traficul bazat pe 50% boți
Influenceri, vloggeri, publicațiile de știri, platformele educaționale, tot mai mulți creatori de conținut întâmpină în ultimul an o problemă globală. Este așa numitul „internet mort” , iar algoritmii giganticului Google este învinuit pentru că nu le mai afișează la rezultatele căutării. În schimb, Google înlocuiește discret întreg internetul cu propria versiune a realității. Compania controlată de Alphabet a lăsat internetul în seama boților cu inteligența artificială și a algoritmilor. Gemini, chatbotul cu AI de la Google care a fost inspirat după ChatGPT, chiar le-a sugerat internauților să pună lipici pe pizza și să mănânce pietre. 50% din internet este „mort” Site-urile web reale create de oameni sunt îngropate, ascunse prin „shadowban”, în timp ce domenii deturnate cu conținut fals manipulează algoritmul. Creatorii umani pierd traficul, iar conținutul bazat pe AI se răspândește rapid. Și Google chiar continuă să alimenteze mașinăria. „În prezent, aproape 50% din traficul web este reprezentat de boți. Google a tranzitat în liniște de la un motor de căutare la o cameră de ecou cu buclă închisă, în care AI este antrenat să producă conținut pe placul algoritmilor. Internetul cu care ați crescut a dispărut”, a transmis într-un clip postat pe 30 mai Josh Risser, naratorul de la The Infographics Show, un canal de YouTube cu 15,4 milioane de abonați. Din 2017, canalul publică zilnic noi clipuri cu grafice și animație pe subiecte variate (geopolitică, armată, sănătate, istorie, mitologie, paranormal, astronomie, economie etc.). YouTube este năvălit de influenceri care nu există în realitate Întreg internetul este acum inundat cu conținut „junk” generat de inteligență artificială. Platforma de YouTube este invadat de video-uri AI Slop. Influencere false care nu sunt deloc umane și reale. Precum Chloe VS History, care pretind că se întorc în timp și explorează Roma antică, Londra Victoriană și Titanicul. Dincolo de clipurile ilustrate cu multiple erori, în spatele așa zisei influencere care are milioane de afișări este un bărbat pe nume Jonathan Laramy, potrivit The Guardian. El le-a dat vesteatuturor fanilor că așa zisa influenceră Chloe nu există. El i-a generat aspectul, vocea și mișcările cu AI. În ultima perioadă, conducerea YouTube a luat totuși măsuri pentru a combate fenomenul „AI Slop”, demonetizând clipurile cu conținut generat de AI în mod repetitiv. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: După cenzură, Google își face propriile știri. False. Gândul a descoperit un Fake-News generat de AI-ul motorului de căutare, prezentat ca informație sigură: Google susține că salariul minim brut este mai mare în Romania decât în realitate
O companie a anunțat că va lansa în toamnă un joc video despre războiul dintre SUA și Coreea de Nord. Antagonistul, inspirat după Kim Jong Un
Lansarea unui joc video „Call of Duty” a devenit în Statele Unite ale Americii o sărbătoare anuală de amploarea „Zilei Recunoștinței” și a „Black Friday”. Ca în fiecare toamnă, companiile Activision-Blizzard și Microsoft vor lansa și în acest an un nou joc al seriei, cu un nou conflict ilustrat pe câmpul de bătălie virtual din modul multiplayer, precum și o nouă poveste cinematografică. În contextul în care SUA au fost implicate în primele șase luni ale anului 2026 în două conflicte cu Venezuela și Iran, anul acesta este rândul companiei de dezvoltare Infinity Ward să aducă pe console și pe PC un nou joc din „Modern Warfare (Reboot) ”, o serie de jocuri de acțiune lansată din 2019 ce a fost inspirată după trilogia originală „Modern Warfare”. Dezvoltatorii promit că cel de-al patrulea joc al seriei va fi îmbunătățit în comparație cu mult criticatul joc „Modern Warfare III” lansat în 2023. După ce au luptat multe nopți la rând în Verdansk (regiune inspirată după Donețk), Urzikstan (o țară ficțională inspirată după Siria) și în Mexic, Call of Duty: Modern Warfare 4 îi vor transporta pe jucători într-un război ficțional cu Coreea de Nord. Ce a atras atenția imediat a fost antagonistul, tânărul dictator al Coreei de Nord ce pare să fie inspirat după Kim Jong Un, care conduce țara cu o mână de fier din anul 2011, de la moartea tatălui său, Kim Jong-Il. Kim Jong-Un, scurtă biografie În viața reală, Kim Jong Un (născut în 1982/1984), a intensificat programul de înarmare nucleară și a menținut cultul media al personalității bazat pe ideologia Juche. Kim Jong-un / Sursă FOTO: Profimedia Images În 2013, dictatorul a ordonat asasinarea fratelui său vitreg și executarea unchiului. A coordonat patru teste nucleare și testarea a mai multor rachete, inclsiv a primei rachete balistice intercontinentale ale Coreei de Nord. Profimedia Tensiunile cu SUA, Japonia și Coreea de Sud au luat amploare. După amenințări reciproce, Donald Trump s-a împăcat cu Kim Jong-Un și a devenit primul președinte american care s-a întâlnit cu un dictator nord-coreean. Negocierile au picat însă, iar Coreea de Nord a abandonat ideea reunificării cu Coreea de Sud și a respins dezarmarea nucleară. Din 2024, Coreea de Nord și-a întărit relațiile cu Rusia și chiar a trimis soldați pentru a sprijini trupele ruse în campania pentru eliberarea regiunii Kursk de sub ocupația ucraineană. 12.000 – 15.000 de soldați nord-coreeni au fost trimiși să lupte în Ucraina. Oficialii occidentali estimează că 1.000 de soldați nord-coreeni și-au pierdut viața în luptele cu ucrainenii. El și-a desemnat fiica, pe Kim Ju Ae (născută în 2012/2013) ca succesor la funcția de liderul suprem al Coreei de Nord. Detalii tehnice despre joc Infinity Ward promit că jocul Modern Warfare 4 va fi mai „întunecat și mai periculos”, iar povestea va fi mai „emoționantă”. Modul multiplayer promite lupte precise și la sol, iar în modul DMZ, jucătorii vor opera în spatele liniilor inamice, unde fiecare operațiune de extragere în teritoriul contestat obligă la alegeri dificile cu privire la securizarea obiectivelor. Call of Duty: Modern Warfare 4 va fi lansat pe 23 octombrie. Modern Warfare 4 va fi despre cel de-al Doilea Război Coreean Povestea se desfășoară în zilele noastre, după ce protagonistul seriei, căpitanul Price, un fost operator britanic SAS și eroul războului împotriva terorismului, ajunge să fie căutat la nivel internațional după ce l-a asasinat pe un general american acuzat pentru contrabandă cu arme cu o companie militară privată. Războiul izbucnește în Peninsula Coreeană. Coreea de Nord lansează o invazie la scară largă care amenință să destabilizeze lumea, iar o tânără echipă de soldați sud-coreeni luptă alături de americani pentru a supraviețui pe frontul care se prăbușește. Campania single-player îi plasează pe jucători să ducă lupte și în New York, Paris și Mumbai. În viața reală, ultima oară când Coreea de Nord și Coreea de Sud s-au războit a fost între anii 1966-1969, în timpul Conflictului din Zona Demilitarizată Coreeană, soldată cu peste 600 de militari uciși. Cel mai de anvergură război a fost între 1950 și 1953, în Războiul Coreean, cu aproape 2 milioane de civili și militari uciși. Adevăratul Război Coreean (1950-1953) În iunie 1950, când forțele comuniste din Coreea de Nord condusă de Kim Il Sung au invadat Coreea de Sud, SUA, cu democratul Harry S. Truman președinte, au intervenit de parte regimului autoritar condus de Syngman Rhee de la Seul. SUA au fost sprijinite de Națiunile Unite, de Regatul Unit, Australia, Canada, Franța, Noua Zeelandă, Turcia, Filipine, Grecia, Belgia, Țările de Jos, Africa de Sud etc. De partea Coreei de Nord au fost URSS și China maoistă. În octombrie 1950, armata Republicii Populare Chineze de 2 milioane de soldați a traversat râul Yalu. A rezultat un război devastator în peninsula coreeană între China și SUA. Americanii au pierdut bătăliile de la Ch’ongch’on și Chosin. Seulul a ajuns iar sub ocupația forțelor comuniste. Sovieticii au intrat în lupte directe cu americanii într-o bătălie aeriană, iar pilotul Royce Willliams, acum în vârstă de 101 ani, a doborât patru aeronave sovietice. Generalul american Douglas McArthur luase în considerare să bombardeze nuclear frontiera sino-coreeană până să fie concediat de președintele Truman. Războiul care ar fi putut duce la Al Treilea Război Mondial după ce s-au angajat multe țări în luptele duse în peninsula coreeană s-a încheiat în iulie 1953, în urma unui armistițiu care a stabilit „Zona Demilitarizată”. Coreea de Nord și Coreea de Sud au rămas de atunci în stare de conflict înghețat. Costurile pentru americani? Au salvat regimul sud-coreean, drept pentru care Coreea de Sud se va democratiza și va deveni un important furnizor de produse tehnice Samsung, muzică K-pop, kimchi și de seriale coreene pentru Occident. Dar cu costuri uriașe: 36.574 de soldați americani uciși și 2 milioane de civili din ambele tabere care și-au pierdut viețile. Modern Warfare, scurt istoric Seria Call of Duty a debutat din toamna anului 2003, cu un joc axat pe cel de-al Doilea Război Mondial. După trei jocuri pe același conflict, din 2007, producătorii au ales o nouă
Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, după vizita din China: Serbia va deveni prima țară din Europa care va fabrica roboți umanoizi
În timp ce zeci de mii de sârbi protestează împotriva regimului de la Belgrad, Aleksandar Vucic s-a deplasat în Republica Populară Chineză. Este al treilea lider care efectuează o vizită de stat la Beijing, după Donald Trump și Vladimir Putin. Miercuri, când se afla la Jiaxing, liderul sârb a anunțat că Serbia va începe producția de roboți în masă între 10 și 20 iulie. Vucic susține că în două luni, Serbia va avea roboți umanoizi, ceva ce nu are nicio altă țară europeană. „Cred că, în perioada următoare, vom vorbi chiar de un număr mai mare de investitori. Până acum, avut avut 18 întâlniri cu oameni de afaceri și vor fi încă cinci mâine, ceea ce reprezintă 23 în total, și toată lumea vrea să vină în Serbia și să investească în țara noastră, în special după cuvintele prietenești ale președintelui Xi (Jinping). Dar nu e vorba doar de investiții obișnuite – este vorba de ceva cu adevărat important”, le-a spus Vucic reporterilor. Președintele Serbiei a declarat că a încheiat cu China acorduri în valoare de 953 de milioane de euro pentru noi investiții în Serbia. Banii investitorilor chinezi se vor duce către orașele Nis, Novi Sad, Zrenjanin, Sabac, Cprija și Indjija. Sursa Video: DRM News/ China News Service
Fostul director al companiei Ferrari se declară nemulțumit de noul model Ferrari Luce: Sper să scoată căluțul cabrat de pe acea mașină
Luca Cordero di Montezemolo a fost asistentul lui Enzo Ferrari (1898-1988) din 1973 și a fost directorul companiei producătoare timp de 23 ani, din 1991 până în 2014. Omul de afaceri italian a mai condus companiile Fiat S.p.A, Confindustria și Alitalia. Născut pe 31 august 1947, el este descendent al unei familii aristocrate din Piedmont. Din 2025 a fost numit directorul McLaren Group Holdings Ltd. Ferrari a produs 13.752 de mașini în 2024 și a obținut venituri de 6,677 miliarde de euro. Activele sale sunt de aproape 10 miliarde de euro. Pe 25 mai, Ferrari a lansat primul său model electric din istorie, numit Ferrari Luce.Luce nu este o mașină sport tradițională cu două locuri, ci un grand tourer electric de mari dimensiuni, cu patru sau cinci uși și cu un design futurist. Design-ul său și tranziția la energia verde au strânit reacții furioase pe rețelele de socializare. Acțiunile Ferrari listate la bursa din Milano s-au prăbușit cu 8%. Fostul director Luca Cordero di Montezemolo a reacționat dur la design și la schimbarea direcției companiei, afirmând că Ferrari riscă să piardă o parte din „legenda” sa. „Dacă aș spune ceea ce cred cu adevărat, aș spune niște lucruri foarte neplăcute, așa că aș prefera să nu comentez. Sper doar ca cineva să scoată Calul Cabrat de pe acea mașină. Există riscul de a distruge un mit și îmi pare profund rău pentru asta. Cel puțin aceasta este o mașină pe care chinezii nu o vor copia.” , a spus omul de afaceri italian. Autorul recomandă: Fanii Ferrari, dezamăgiți de noul model FerrariLuce. Revoltă în comentarii: „Este cumva o Teslararri”?