Primarul din capitala Albaniei, închis pentru corupție, folosește un avatar generat cu inteligență artificială ca să comunice cu cetățenii
Deși se află în închisoare, primarul capitalei Albaniei continuă să transmită mesaje către locuitorii capitalei prin intermediul unui avatar creat cu ajutorul inteligenței artificiale. Erion Veliaj a apărut într-un videoclip publicat pe contul său oficial de Instagram, în care vorbește despre proiectele realizate în timpul mandatului și promite mese gratuite pentru toți copiii din școlile din Tirana. Edilul este acuzat de corupție și din noiembrie este închis după gratii. Acesta va rămâne în funcție până la următoarele alegeri locale din prima jumătate anului 2027, conform Politico. Primarul Tiranei a fost înlocuit de un avatar cu A.I. cât timp se află după gratii În imaginile publicate online, politicianul apare în fața steagurilor Albaniei și ale municipalității. Doar că persoana din videoclip nu este Veliaj. Este un avatar digital care reproduce imaginea acestuia și a fost generat cu ajutorul inteligenței artificiale. Postarea este marcată în mod explicit ca fiind realizată cu inteligență artificială. Videoclipul a atras atenția tocmai pentru că Veliaj, în vârstă de 46 de ani, se află în prezent în detenție. Acest avatar a transmis că nu uită ca angajament și-a luat și anume mese gratuite pentru elevi. Avatarul a menționat că își respectă promisiunea chiar dacă acum e după gratii. „Mi-am mai luat un angajament pe care nu îl voi uita niciodată: mâncare în școli. Îmi voi respecta această promisiune chiar și din această celulă în care m-au închis”, spune copia virtuală a lui Veliaj. Avatarul primarului a transmis că se află „ostatic” de peste un an și jumătate după gratii pe nedrept Veliaj se află în închisoare în orașul de coastă Durrës de la începutul anului 2025, în cadrul unor anchete privind acuzații de corupție și infracțiuni financiare. El neagă că ar fi comis vreo ilegalitate. „Situația mea de ostatic durează de 20 de luni și nu pot să vă salut decât cu ajutorul inteligenței artificiale”, spune avatarul său. Erion Veliaj rămâne primarul Tiranei chiar și după gratii După arestarea lui Erion Veliaj, primarul din Tirana, au fost programate alegeri anticipate în noiembrie anul trecut. Scrutinul a fost anulat în ultimul moment după de Curtea Constituțională din Albania a decis că Veliaj nu poate să fie înlăturat din funcție în afara procedurilor democratice. Atribuțiile primarului au fost împărțite către mai mulți viceprimari pe durata detenției sale, dar Veliaj a rămas primar în continuare și va sta pe scaunul de edil până la desfășurarea alegerilor municipale din prima jumătate a anului viitor. Nu e pentru prima dată când în Albania apar personalități cu A.I. În toamna anului trecut, albanezii au provocat din nou controverse prin folosirea inteligenței artificiale. În prim plan era Diella, primul ministru virtual din lume realizat integral cu A.I.. Avatarul Diella a fost numită oficial și a primit sarcina să combată corupția în procedurile de licitație și achiziții publice.
Studiu Google: 9 din 10 adolescenți din România folosesc AI pentru învățare sau creativitate
Datele studiului realizat de Livity la inițiativa Google arată că 9 din 10 adolescenți din România spun că folosesc AI în scopuri creative sau de învățare, cel puțin o dată pe lună. Mai mult, 56% dintre adolescenți folosesc AI pentru proiecte creative și 56% îl folosesc pentru învățare zilnic sau aproape zilnic. Studiul arată că tinerii folosesc AI în mod regulat pentru a-și face temele și ca ajutor în activitatea școlară (49%), pentru scrierea de texte creative (26%) sau generare de imagini (23%), pentru a descoperi noi interese sau abilități (29%) și pentru a-și dezvolta creativitatea (64%). Adolescenții nu văd însă inteligența artificială doar ca pe o modalitate de a obține rapid informații. 44% spun că aceasta le personalizează experiența de învățare, iar 42% că îi ajută să învețe în propriul ritm. Studiul arată în același timp că tinerii sunt conștienți de riscurile utilizării excesive a tehnologiei și de importanța păstrării gândirii independente și a efortului propriu. Internetul, folosit pentru știri, divertisment și descoperirea unor pasiuni Internetul are un rol important și în descoperirea unor noi interese și în menținerea relațiilor cu alte persoane. Adolescenții spun că folosesc în mod regulat platformele online pentru divertisment (40%), pentru a păstra legătura cu prietenii și familia (39%), pentru a explora hobby-uri (38%), pentru a urmări știri (36%) și pentru a accesa conținut educațional (34%). Conținutul video este unul dintre principalele formate consumate online. 59% dintre adolescenți spun că urmăresc materiale video aproape zilnic, iar aproape 40% afirmă că acestea i-au ajutat să înțeleagă mai bine anumite subiecte sau să primească explicații diferite de cele oferite la școală. Adolescenții verifică informațiile de pe internet Cercetarea Google indică și o preocupare ridicată pentru verificarea informațiilor găsite online. 76% dintre adolescenții chestionați spun că pun la îndoială în mod activ credibilitatea informațiilor întâlnite pe internet. Pentru verificare, 50% spun că folosesc mai multe surse, 47% apelează la adulți în care au încredere, iar 52% evaluează credibilitatea sursei. Tinerii afirmă că sunt conștienți de problemele provocate de dezinformare, conținut manipulat și materiale generate cu ajutorul inteligenței artificiale. În același timp, 45% dintre adolescenți spun că petrec mai mult timp online decât și-ar dori. Pentru a menține un echilibru, unii își impun limite privind timpul petrecut în fața ecranelor (30%), se ocupă de hobby-uri offline (27%) sau aleg să petreacă timp cu prietenii și familia (35%). „Tinerii din România își doresc un viitor digital care să pună pe primul loc starea de bine, transparența și încrederea”, a declarat Elisabeta Moraru, Country Director Google România. Potrivit acesteia, pregătirea adolescenților pentru viitorul digital presupune educație digitală, educație în domeniul inteligenței artificiale și al media, dar și o responsabilitate comună a companiilor de tehnologie, autorităților, educatorilor și părinților.
Lansare istorică: Primul zbor orbital al rachetei Starship a debutat cu succes
Racheta spațială Starship a companiei SpaceX a fost lansată cu succes în primul zbor orbital. Anii trecuți, racheta a efectuat zboruri doar în spațiul suborbital. Acum, a reușit în premieră istorică să elibereze sateliți Starlink V3 pe orbita planetei noastre. Racheta construită de SpaceX, compusă din propulsoare Super Heavy și nava principală Starship, a decolat cu succes la 12:46 (ora locală) din complexul Starbase al companiei spațiale din sudul Texasului (coasta Golfului Mexic, lângă Brownsville). Cea mai mare rachetă din lume a plasat noi sateliți pe orbită Cu toate că unul dintre motoarele Raptor 3 s-a oprit prematur, cea mai puternică și mai mare rachetă din lume a eliberat treptat primii sateliți operaționali Starlink V3. La bord nu se află echipaj uman, dar SpaceX preconizează că racheta Starship va transporta echipajele de astronauți către Lună și Marte în viitoarele misiuni NASA. Racheta va orbita Pământul de șase ori. Va ameriza în Pacific Elon Musk spune că rachetele Starship vor putea opera sute sau mii de zboruri pe an. Racheta, cât o clădire de 40 de etaje, va efectua șase rotații în jurul Terrei în decursul călătoriei de 10 ore. Fiind reutilizabilă, va ameriza în Oceanul Pacific, la vest de Chile. Sursa Video: SpaceX
OpenAI vrea să ajute Ucraina în apărarea cibernetică cu Daybreak
Compania de tehnologie OpenAI va pune la dispoziția guvernului ucrainean sistemul său de apărare cibernetică bazat pe inteligență artificială. Programul cu AI se numește Daybreak și va fi oferit gratuit Ucrainei pentru a susține protejarea infrastructurii civile (precum spitalele și centralele electrice) împotriva atacurilor cibernetice din partea Federației Ruse. Despre Daybreak Potrivit CERT-UA (Computer Emergency Response Team of Ukraine), echipa națională de răspuns la incidente cibernetice, Ucraina a înregistrat aproape 6.000 de atacuri cibernetice în 2025. Programul Daybreak este capabil să identifice rapid vulnerabilitățile din sistemele digitale și să contribuie la dezvoltarea unor soluții de remediere. În baza acestui acord, Ucraina va primi acces la modelul avansat GPT 5.6 Sol al OpenAI. Acesta este considerat un rival pentru modelele Mythos și Fable dezvoltate de Anthropic. Reacții George Osborne, fost ministru de finanțe al Regatului Unit și actual director pentru relațiile cu statele în cadrul OpenAI, a declarat: „Protejarea infrastructurii civile înseamnă apărarea acesteia atât împotriva atacurilor fizice, cât și a celor digitale, astfel încât oamenii să își poată continua viața și activitatea și să aibă acces la servicii esențiale.” Jamie MacColl, cercetător principal specializat în domeniul cibernetic la Royal United Services Institute (RUSI), a declarat pentru BBC că firmele tehnologice occidentale sprijină Ucraina de ceva vreme. Unele o fac din altruism, dar și pentru că obțin date și informații extrem de valoroase dintr-un conflict activ. „În acest context, nu este surprinzător faptul că OpenAI oferă acum și servicii de securitate cibernetică defensivă”, a spus el. Pericolele AI, discutate la ONU Anthropic a restricționat sever accesul la sistemele sale, motivând că acestea sunt prea puternice pentru a ajunge pe mâini greșite. OpenAI a permis unor companii din Europa, precum și unor bănci din Marea Britanie, să utilizeze cele mai avansate modele ale sale de securitate cibernetică. În timpul sesiunii Adunării Generale a ONU, care se desfășoară în prezent la New York, discuțiile despre inteligența artificială ocupă un loc central pe agenda discuțiilor. Sam Altman de la OpenAI și Dario Amodei de la Anthropic urmează să ia cuvântul în cadrul acestei reuniuni la nivel înalt. Secretarul General al ONU, António Guterres, a pledat pentru reglementarea acestei tehnologii în discursul său. Între timp, președintele SUA, Donald Trump, a sugerat ca inteligența artificială să fie redenumită „super-inteligență”. Cursa înarmării AI Există dovezi care indică faptul că tehnologia este utilizată tot mai frecvent în conflictul dintre Rusia și Ucraina. Într-un raport publicat la începutul acestei luni, Anthropic a susținut că platforma sa, Claude, ar fi fost folosită de un grup de dezvoltatori ruși pentru a crea software destinat unui roi de drone de tip „kamikaze”. Acestea erau concepute pentru atacuri devastatoare asupra Ucrainei. Vara trecută, OpenAI a dezvăluit că un grup de agenți AI aflați în faza de testare a scăpat de sub control și a colaborat în secret pentru a lansa un atac cibernetic asupra unei alte companii de tehnologie, Hugging Face. Ulterior, Anthropic și Google au raportat incidente similare. Sursa Foto: Envato/Shutterstock
Donald Trump critică liderii AI care cer o pauză în dezvoltare:
În toamna anului 2026 sunt anunțate lansări mari în domeniul inteligenței artificiale. Precum Grokvoxus, un proiect de criptomonede având la bază jetoane generate cu inteligență artificială pentru promovarea serviciilor. Iar Apple urmează să lanseze luna viitoare telefoanele iPhone 18 cu tehnologii AI avansate. Într-un context în care panica de teama bulei AI ce a provocat scumpirea cipurilor. Însă, luni, 14 septembrie, acțiunilor companiilor AI au înregistrat scăderi accentuate în urma apelurilor lansate de liderii acestui sector: încetinirea dezvoltării tehnologiei. Acțiunile companiilor SK Hynix și Samsung Electronics (Coreea de Sud), Softbank (Japonia), un investitor important în OpenAI, Infineon (Germania) și ASML (Țările de Jos) au avut parte de scăderi de la 5 la 10%. Toate privirile s-au îndreptat către piața din SUA, unde primele estimări arată că indicele Nasdaq va deschide ziua cu o scădere de 1,8%, potrivit BBC. Loading … Dario Amodei: „E nevoie de o încetinire a ritmului pentru 1-2 ani” Dario Amodei, directorul companiei Anthropic care a dezvoltat chatbotul Claude, a scris un eseu publicat online că nu se problema opririi dezvoltării AI, ci riscurile grave. El a precizat că atunci când sunt dezvoltate noi funcții, companiile și guvernele au nevoie de timp pentru a le gestiona și a se acomoda. Amadei a propus un plan în trei puncte în eseul intitulat „Trebuie să dozăm ritmul avansului tehnologic”, care include monitorizarea independentă a modelelor AI pe parcursul dezvoltării, reglementări la nivelul întregii industrii și la nivel global. „Cred că dacă încetinirea ritmului ne-ar oferi chiar și un an sau doi în plus înainte ca modelele să atingă niveluri critice de capacitate și am folosi acel timp pentru a avansa în domeniul alinierii, am putea reduce semnificativ riscul ca lucrurile să ia o întorsătură gravă.” Sam Altman: „Nu există standarde adecvate pentru extinderea capacităților AI” Și Sam Altman, directorul OpenAI din spatele ChatGPT, și-a exprimat îngrijorarea privind siguranța tehnologiei AI într-un interviu acordat revistei Forbes. El a afirmat că standardele actuale încă nu sunt adecvate pentru a extinde capacitățile AI la maxim. Elon Musk, fondatorul xAI, compania care a creat chatbotul Grok, declară că Dario Amodei are dreptate. Reacția lui Trump: AI are nevoie doar de un președinte inteligent, cu IQ ridicat În cea mai recentă postare a sa pe Truth Social, președintele american Donald Trump, care pariază pe boom-ul centrelor de date AI, afirmă că administrația sa a „împiedicat «oamenii» din domeniul AI să facă lucruri dăunătoare”. Liderul de la Casa Albă l-a critica dur pe Dario Amodei, directorul executiv al companiei de tehnologie Anthropic pentru că a făcut apel la încetinirea ritmului de dezvoltare. Compania Anthropic a fost recent implicată într-un litigiu după ce Departamentul Apărării al SUA a clasificat firma drept un risc pentru lanțul de aprovizionare, în luna februarie.Pentagonul a luat această măsură după ce Anthropic a refuzat să permită armatei utilizarea modelelor sale de AI pentru sarcini precum supravegherea sau operarea armelor autonome. Ulterior, Anthropic a dat în judecată guvernul federal, susținând că secretarul Apărării, Pete Hegseth, și-a depășit atribuțiile.În luna august, un judecător a dat câștig de cauză companiei Anthropic, hotărând că acțiunea Departamentului Apărării a fost „ilegală și neîntemeiată”. „Singurul control sau „barieră de protecție” de care are nevoie Inteligența Artificială (AI) este un PREȘEDINTE PUTERNIC și INTELIGENT (cu IQ mare!), iar S.U.A. are așa ceva, din plin!Administrația Trump a oprit „oamenii” din AI să facă „lucruri” rele, sau potențial rele, precum Dario (de la Anthropic!), care acum se preface a fi un „îngeraș perfect” – și vom continua să o facem! Avem deja o putere PENALĂ și de REGLEMENTARE extraordinară asupra acestor companii!Există o conspirație SCÂRBOASĂ în desfășurare împotriva AI și a Centrelor de Date, iar singura care se bucură de asta este China. CINE CÂȘTIGĂ AI, CÂȘTIGĂ TOTUL! Conducem în fața Chinei și a tuturor celorlalți, și vom continua să o facem.Teoreticieni ai conspirației, Nelegiuiți, Trădători și Divulgatori de informații, FIȚI PRUDENȚI!”, a scris Trump pe The Truth Social. JD Vance: „Guvernul dorește să fie prudent. Există, evident, riscuri” Vicepreședintele SUA, JD Vance, le-a declarat jurnaliștilor că guvernul dorește să „procedeze cu prudență” și să „reglementeze inteligent”, în urma apelurilor lansate de lideri importanți din industria inteligenței artificiale.Întrebat dacă este îngrijorat de aceste declarații, Vance a afirmat că „există, evident, riscuri”.El a mărturisit că i se pare „puțin ciudat” faptul că firmele din domeniul AI solicită guvernului să le reglementeze, comparând această situație cu un „cal troian”. Vance a adăugat că „chinezii sunt implicați într-o cursă pe termen lung în domeniul AI împotriva Statelor Unite”. Guvernul dorește să se asigure că „acționăm inteligent, dar rămânem în avangardă”, a spus el.Vicepreședintele a precizat că „cea mai bună modalitate” de a reglementa AI ar fi găsirea unui „consens real” între Congres și Casa Albă, astfel încât reglementările să fie durabile. Sursa Foto: Hepta
Cum va fi citit ADN-ul românilor | Cea mai mare capacitate de secvențiere genomică e dezvoltată în România prin proiectul ROGEN
Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică (ICDG) își extinde infrastructura de secvențiere genomică prin proiectul ROGEN, prin integrarea platformei PromethION 48, dezvoltată de Oxford Nanopore Technologies. Noua tehnologie, bazată pe secvențierea cu citiri lungi (long-read sequencing), contribuie la dezvoltarea celei mai mari capacități de secvențiere genomică din România. Noua structură presupune și dezvoltarea de competențe noi a echipei de cercetare Platforma permite analizarea unor fragmente foarte lungi de ADN, oferind cercetătorilor acces la informații dificil de obținut prin metodele tradiționale de secvențiere cu citiri scurte. Tehnologia long-read poate fi deosebit de utilă pentru investigarea regiunilor genomice complexe sau repetitive și pentru identificarea anumitor variante structurale. Investiția în noua infrastructură este însoțită de dezvoltarea competențelor echipei de cercetare. Reprezentanții ICDG au participat recent, la Oxford, în Marea Britanie, la un program specializat de instruire dedicat tehnologiei Oxford Nanopore. Spre o infrastructură genomică națională performantă În cadrul programului au fost analizate inclusiv soluții pentru automatizarea protocoalelor de pregătire a librăriilor, optimizarea fluxurilor de lucru din laborator și eficientizarea proceselor de secvențiere la scară largă. Potrivit ICDG, combinarea tehnologiilor avansate cu automatizarea proceselor și formarea specialiștilor reprezintă un pas important în dezvoltarea unei infrastructuri genomice naționale performante. ROGEN urmărește construirea Genomului Național de Referință Investițiile realizate prin ROGEN susțin unul dintre obiectivele majore ale proiectului: construirea Genomului Național de Referință al României. Proiectul urmărește, de asemenea, consolidarea capacității naționale pentru cercetare genomică avansată și dezvoltarea medicinei de precizie. Românii adulți care doresc să participe la cel mai mare studiu de cercetare genomică din România se pot preînscrie online, prin formularul pus la dispoziție de proiect. ROGEN este un program cofinanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Sănătate.
Hackerii lasă AI-ul să lucreze în locul lor. Avertismentul Anthropic
Printre cazurile investigate se numără o presupusă campanie de spionaj cibernetic asociată Rusiei, precum și operațiuni atribuite unor companii chineze de inteligență artificială care ar fi încercat să extragă și să reproducă anumite capacități ale modelelor Claude. Potrivit celui mai recent raport de Threat Intelligence al companiei, AI-ul este folosit tot mai mult în atacuri cibernetice nu doar pentru a oferi asistență hackerilor, ci pentru a coordona și executa o parte importantă a operațiunilor. Anthropic susține că, în multe dintre cazurile analizate, oamenii nu au mai fost implicați direct în fiecare etapă a atacului, ci au avut mai degrabă rolul de supraveghetori. Atacuri cibernetice AI cu intervenție umană redusă Compania afirmă că majoritatea operațiunilor investigate au fost facilitate de AI prin execuție directă sau prin orchestrarea unor sarcini. Sistemele ar fi fost integrate în cadre cu mai mulți agenți AI, capabili să desfășoare activități complexe din cadrul unei operațiuni, scrie Reuters. „Utilizarea AI a depășit simplele întrebări și răspunsuri de la un chatbot”, a transmis Anthropic în raport. Compania susține că a întrerupt ceea ce descrie drept operațiuni provenite de la șapte laboratoare din China. Printre entitățile menționate se află Alibaba, Moonshot, DeepSeek și Xiaomi. Anthropic acuză companii chineze că au încercat să copieze Claude Anthropic afirmă că operatorii asociați Alibaba au desfășurat ceea ce compania descrie drept cel mai amplu atac de „distilare ilicită” observat de aceasta. Scopul presupus ar fi fost extragerea capacităților modelelor Claude și folosirea rezultatelor pentru îmbunătățirea modelelor Qwen dezvoltate de Alibaba. Potrivit Anthropic, între mai și iulie 2026 au fost observate peste 151 de milioane de schimburi atribuite Alibaba. Activitatea ar fi atins un vârf de aproape trei milioane de interacțiuni pe zi și ar fi implicat peste 3.500 de conturi pe care compania le-a catalogat drept frauduloase. Distilarea este o tehnică prin care rezultatele generate de modele AI mari și costisitoare sunt folosite pentru antrenarea unor modele mai mici, cu scopul de a reduce costurile și resursele necesare dezvoltării acestora. DeepSeek și Moonshot ar fi folosit conversații reale În cazul Moonshot, compania din spatele chatbotului Kimi, și al DeepSeek, Anthropic susține că metodele ar fi fost diferite. Cele două companii ar fi direcționat conversații reale ale utilizatorilor prin Claude și ar fi folosit răspunsurile generate de model drept date pentru antrenarea propriilor sisteme. Anthropic afirmă că unele dintre conversații ar fi putut conține informații sensibile. Acuzațiile sunt formulate de Anthropic în raportul său și reprezintă poziția companiei cu privire la activitățile identificate. Anthropic leagă un atac cibernetic de Rusia Raportul descrie și o operațiune despre care Anthropic spune că prezenta caracteristici asociate grupării rusești Midnight Blizzard. Țintele ar fi inclus instituții guvernamentale, militare și diplomatice din Ucraina. Potrivit companiei, atacatorii ar fi utilizat AI în aproape toate etapele operațiunii, inclusiv în campanii de phishing, compromiterea conexiunilor Wi-Fi din hoteluri și preluarea unor conturi WhatsApp. Anthropic avertizează astfel că evoluția modelelor de inteligență artificială schimbă modul în care pot fi desfășurate atacurile cibernetice, prin automatizarea unor activități care anterior necesitau intervenție umană semnificativă.
AI îi face pe plac pacientului | Un studiu arată că chatboturile AI pot renunța ușor la recomandările medicale dacă pacientul își minimizează simptomele
Un studiu britanic arată că, în scenarii legate de apneea obstructivă în somn, chatboturile au renunțat la recomandarea unei evaluări medicale în mai mult de o treime dintre conversațiile în care „pacientul” s-a opus investigațiilor. În cazurile cu risc ridicat, performanța a fost și mai slabă. Chatboturile AI au ajuns pentru mulți oameni un prim loc în care caută răspunsuri atunci când apare o problemă de sănătate. Când chatbotul știe, dar intervine pacientul O întrebare despre un simptom poate primi un răspuns în câteva secunde, fără programare și fără o discuție cu un medic. O nouă cercetare ridică însă o problemă importantă: ce se întâmplă atunci când chatbotul știe inițial ce ar trebui să recomande, dar utilizatorul încearcă să îl convingă că nu are nevoie de medic? Cercetătorii din Marea Britanie au analizat această situație în conversații simulate, cu ajutorul unor scenarii inspirate de sindromul de apnee obstructivă în somn (SAOS). Rezultatele au fost prezentate la Congresul Societății Europene de Pneumologie – ERS 2026, desfășurat la Barcelona. 700 de conversații cu cinci chatboturi Echipa de cercetare a creat șapte profiluri fictive de pacienți. Toate prezentau simptome și factori de risc care justificau o evaluare medicală și, atunci când exista indicație, efectuarea unui studiu de somn. Cercetătorii au testat cinci chatboturi disponibile gratuit: ChatGPT, Google Gemini, Claude, DeepSeek și Grok. În total, au avut loc 700 de conversații. Fiecare dintre cele șapte situații clinice a apărut în două variante. Informațiile medicale au rămas aceleași. Singura diferență a fost atitudinea pacientului. Chatboturile își schimbă răspunsurile în funcție de reacția pacientului În prima variantă, pacientul accepta recomandarea de a merge la medic. În cea de-a doua, pacientul își minimaliza simptomele, susținea că problema nu este suficient de gravă și refuza investigațiile. Astfel, cercetătorii au putut vedea dacă chatbotul își schimbă răspunsul atunci când utilizatorul insistă asupra unei anumite interpretări, deși datele medicale rămân identice. Când pacientul cooperează, chatboturile recomandă corect evaluarea În toate cele 350 de conversații în care pacientul fictiv accepta recomandarea, chatboturile au menținut indicația corectă pentru evaluarea de specialitate. Chatboturile și scenariile cu risc ridicat Situația s-a schimbat atunci când pacientul a contestat necesitatea investigațiilor. În aceste 350 de conversații, recomandarea corectă a fost păstrată în 225 de cazuri, adică 64%. Cu alte cuvinte, în mai mult de o treime dintre conversații, chatbotul și-a schimbat recomandarea, deși informațiile medicale primite au fost aceleași. Problema a devenit și mai vizibilă în scenariile cu risc ridicat. Într-un caz considerat sugestiv pentru o formă severă de apnee obstructivă în somn, chatboturile au păstrat recomandarea de evaluare în numai 22% dintre conversațiile în care pacientul a refuzat investigațiile. Într-un alt scenariu, pacientul spunea că adormise deja la volan. Era un indiciu important al somnolenței excesive și al riscului asociat. Chiar și aici, atunci când pacientul încerca să minimalizeze problema, chatboturile au recomandat evaluarea corespunzătoare în doar 32% dintre conversații. În unele dintre răspunsurile necorespunzătoare, modelele au omis inclusiv riscul legat de condus. De la recomandarea medicului la sfaturi despre stilul de viață Cercetătorii au observat și o altă schimbare. În funcție de chatbot, în aproximativ un sfert până la jumătate dintre conversațiile cu pacienți care își minimalizau simptomele, recomandarea pentru o evaluare medicală a dispărut și a fost înlocuită cu sfaturi despre stilul de viață. Aici se află, de fapt, una dintre principalele probleme scoase în evidență de studiu. Chatboturile nu au ratat neapărat problema de la început. În prima etapă a conversației, au identificat corect situația și au recomandat evaluarea medicală. Vulnerabilitatea a apărut mai târziu, când utilizatorul a contestat recomandarea. Modelul a ajuns să își adapteze răspunsul la poziția utilizatorului, deși datele clinice nu se schimbaseră. În cercetarea despre inteligența artificială, acest tip de comportament este asociat cu termenul sycophancy, folosit pentru tendința unui model de a se conforma excesiv opiniilor sau preferințelor utilizatorului, chiar și atunci când acestea contrazic informațiile disponibile. De ce este importantă apneea de somn Apneea obstructivă în somn provoacă întreruperi repetate ale respirației în timpul somnului și poate duce la somnolență excesivă în timpul zilei. Atunci când nu este diagnosticată și tratată, boala este asociată cu un risc mai mare de hipertensiune arterială, accident vascular cerebral, boli cardiovasculare și diabet zaharat de tip 2. Problema este cu atât mai importantă cu cât boala rămâne frecvent nediagnosticată. Potrivit cercetătorilor, aproximativ 80%-90% dintre cazurile moderate sau severe nu sunt identificate. Diagnosticul necesită o evaluare medicală și, atunci când există indicație, un studiu de somn. Acesta urmărește respirația și alți parametri pe durata somnului. Prin urmare, pentru un pacient care prezintă simptome sugestive, un răspuns de tipul „încearcă să dormi mai bine și să faci mai multă mișcare” poate fi insuficient dacă înlocuiește recomandarea de a solicita o evaluare medicală. Studiul nu a testat pacienți reali Cercetătorii atrag atenția că rezultatele trebuie interpretate în context. Studiul nu a urmărit pacienți reali și nu demonstrează că folosirea chatboturilor duce, în practică, la întârzierea diagnosticului sau a tratamentului. Au fost folosite profiluri fictive și conversații controlate, construite special pentru a testa reacția modelelor la utilizatori care își minimalizează simptomele sau refuză recomandarea medicală. Totuși, rezultatele indică o posibilă problemă de siguranță care merită analizată separat de simpla întrebare „a dat AI răspunsul corect?”. Un chatbot poate identifica problema corect la început, dar poate ajunge la un răspuns nepotrivit câteva replici mai târziu, după ce utilizatorul îl contrazice. Pentru cercetători, acesta este un motiv pentru care evaluarea siguranței chatboturilor medicale nu ar trebui să se limiteze la întrebări clare și răspunsuri izolate.
Inteligența Artificială ar putea identifica riscul de cancer de vezică urinară cu 5 ani înainte de diagnostic | Ce au descoperit cercetătorii britanici
Cercetarea, realizată de o echipă condusă de specialiști de la Universitatea din Plymouth, arată că analiza cu ajutorul IA a unui număr mare de informații medicale ar putea contribui, în viitor, la identificarea mai precisă a persoanelor care prezintă un risc crescut de cancer de vezică urinară. AI a analizat aproape 70.000 de dosare medicale Cercetătorii au analizat datele medicale a aproape 70.000 de pacienți din Țara Galilor, colectate între 1995 și 2020 din baza de date SAIL. Modelul de inteligență artificială, denumit PRECISE-AGZ, a evaluat 48.261 de posibili indicatori din istoricul medical al pacienților. Printre informațiile analizate s-au numărat fumatul, activitatea fizică, tratamentele administrate, alte boli și simptomele înregistrate în dosarele medicale. În urma analizei, sistemul a identificat 38 de caracteristici relevante pentru estimarea riscului de cancer de vezică urinară. Rezultatele au arătat că modelul a identificat corect aproximativ 85% dintre pacienții care aveau cancer de vezică urinară. În cazul persoanelor care nu aveau boala, clasificarea a fost corectă în aproximativ 91% dintre cazuri. Unele semnale apăreau cu până la cinci ani înainte Unul dintre cele mai interesante rezultate este că anumite informații din dosarele medicale puteau fi asociate cu riscul de cancer de vezică urinară cu mult timp înainte de confirmarea bolii. Potrivit cercetătorilor, unele dintre semnalele identificate de model puteau fi observate în istoricul medical cu până la cinci ani înainte de diagnostic, în timp ce combinația de indicatori utilizată pentru estimarea riscului putea contribui la identificarea pacienților cu risc cu până la 12 luni înainte de diagnostic. Asta nu înseamnă că IA îți spune cu 5 ani înainte că o să ai cancer Autorii subliniază însă că acest lucru nu înseamnă că AI poate spune în prezent că o persoană va dezvolta cancer peste cinci ani. Este vorba despre identificarea unor tipare statistice în datele medicale, care ar putea ajuta la recunoașterea mai devreme a persoanelor ce necesită investigații. Sângele în urină rămâne un semnal important Hematuria (prezența sângelui în urină) este unul dintre principalele semne care determină medicii să investigheze posibilitatea existenței unui cancer de vezică urinară. Problema este că hematuria poate apărea și în cazul altor afecțiuni, precum pietrele la rinichi sau bolile prostatei. Studiul sugerează că semnificația acestui simptom poate fi diferită în funcție de restul istoricului medical al pacientului. La bărbați, de exemplu, asocierea dintre sângele în urină și hiperplazia benignă de prostată a fost legată, în analiza modelului, de un risc mai redus de cancer de vezică urinară. AI nu s-a limitat însă la simptomele cunoscute. Modelul a analizat combinații de factori medicali care nu sunt utilizate în mod obișnuit împreună pentru estimarea riscului. Au apărut și asocieri medicale neașteptate Printre rezultatele care necesită cercetări suplimentare se numără asocierile dintre riscul estimat de cancer de vezică urinară și anumite boli sau tratamente. Pacienții cu Parkinson sau demență au prezentat un risc mai redus în analiza modelului, în timp ce utilizarea îndelungată a Tamoxifenului, medicament folosit în tratamentul cancerului de sân, a fost asociată cu un risc mai mare. Cercetătorii avertizează că aceste rezultate nu demonstrează că respectivele boli sau tratamente provoacă ori previn cancerul de vezică urinară. Sunt doar asocieri observate în date, care trebuie investigate pentru a se vedea dacă există explicații biologice. Cum ar putea fi folosit sistemul Modelul a împărțit pacienții în trei categorii, în funcție de probabilitatea estimată de apariție a bolii: risc scăzut, sub 7%, risc incert, între 7% și 55%, și risc ridicat, de peste 55%. O astfel de clasificare ar putea fi folosită în viitor pentru a identifica mai precis persoanele care ar trebui trimise la investigații. În prezent, confirmarea cancerului de vezică urinară necesită investigații precum cistoscopia, procedură prin care medicul examinează interiorul vezicii urinare cu ajutorul unui instrument prevăzut cu o cameră. Dacă modelul va fi validat în studii suplimentare, cercetătorii consideră că acesta ar putea ajuta la selectarea pacienților care au nevoie de investigații și, eventual, la reducerea unor proceduri invazive efectuate inutil. AI nu este încă pregătită pentru utilizarea pe scară largă Rezultatele sunt promițătoare, însă cercetarea se află încă în etapa de evaluare. Una dintre principalele limite este faptul că toate datele analizate provin dintr-o singură bază de date din Țara Galilor. Performanța modelului trebuie verificată pe alte populații și în alte sisteme medicale înainte ca tehnologia să poată fi utilizată pe scară largă. Studiul a fost publicat în revista IEEE Transactions on Biomedical Engineering. Cercetătorii consideră că analiza automatizată a dosarelor medicale ar putea deschide o nouă direcție pentru depistarea mai timpurie a cancerului de vezică urinară. Deocamdată însă, modelul este un instrument de cercetare, nu un test medical disponibil pacienților. De ce este importantă cercetarea Cancerul de vezică urinară este al nouălea cel mai frecvent tip de cancer la nivel mondial. În 2022 au fost înregistrate aproximativ 614.000 de cazuri noi, iar boala a provocat în jur de 220.000 de decese. În prezent nu există un program de screening de rutină pentru cancerul de vezică urinară destinat populației generale. Tocmai de aceea, metodele care ar putea ajuta medicii să recunoască mai devreme persoanele cu risc reprezintă o direcție importantă de cercetare.
Operație nouă decontată prin CNAS la spitalul Sf. Pantelimon din București
Potrivit unității medicale, mai multe proceduri au fost deja realizate cu ajutorul noii tehnologii. Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon” din București a devenit primul spital public din România care dispune de platforma laser LumeSeal®, utilizată pentru tratamentul minim invaziv al varicelor și al insuficienței venoase cronice. Este vorba despre o procedură minim invazivă Potrivit informării publicate de unitatea medicală, sistemul este o platformă de generația a III-a și include tehnologia SnakeBack®, un laser cu lungimea de undă de 1470 nm, fibre radiale și sisteme care permit controlul și monitorizarea procedurii în timp real. Tehnologia este utilizată pentru ablația endovenoasă cu laser, o procedură minim invazivă prin care vena afectată este tratată din interior, fără intervenția chirurgicală clasică. Mai multe proceduri au fost deja realizate La Spitalul „Sfântul Pantelimon” au fost efectuate deja mai multe proceduri de ablație endovenoasă cu laser LumeSeal®, folosind tehnologia SnakeBack®. Potrivit reprezentanților spitalului, sistemul permite o intervenție mai precisă și mai bine controlată, prin monitorizarea procedurii pe parcursul tratamentului. Platforma este utilizată în contextul recomandărilor actuale privind tratamentul bolii venoase cronice și al ghidurilor europene de chirurgie vasculară ale European Society for Vascular Surgery (ESVS). Tratamentul poate fi decontat prin CNAS Un alt element important pentru pacienți este că, pentru persoanele eligibile, intervenția poate fi realizată în cadrul Spitalului Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon” cu decontare prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate, potrivit informării unității medicale. Varicele apar atunci când venele, cel mai frecvent cele de la nivelul picioarelor, nu mai transportă eficient sângele către inimă. Insuficiența venoasă cronică poate provoca, în funcție de severitate, durere, senzație de greutate sau umflare a picioarelor și poate necesita tratament medical. Introducerea platformei LumeSeal® la Spitalul „Sfântul Pantelimon” extinde astfel accesul pacienților din sistemul public la o procedură minim invazivă utilizată pentru tratamentul bolii venoase cronice.