Aparatul din casă care îți dezvăluie identitatea cu precizie de 99,5%. Cum poți fi urmărit fără să știi
Oamenii de știință au identificat mai multe persoane cu ajutorul routerelor Wi-Fi din gospodărie, cu o precizie de 99,5%. Tehnica de recunoaștere funcționează în cazul routerelor standard Wi-Fi, scrie tomshardware.com. Cercetătorii cibernetici de la KIT (Karlsruhe Institute of Technology) din Germania au publicat o lucrare în care demonstrează că datele necriptate transmise de dispozitivele Wi-Fi în timpul funcționării normale pot fi folosite pentru a identifica persoanele dintr-o cameră cu precizie de 99,5%, indiferent dacă acestea au sau nu asupra lor dispozitive wireless. Tactica se bazează pe tehnologia beamforming și funcționează cu routerele obișnuite. Sistemul, denumit BFld, nu are nevoie de hardware specializat și nici acces la rețeaua Wi-Fi. Echipa respectivă a testat atacul asupra unui număr de 197 participanți. BFld exploatează o sursă de date de tip BFI (beamforming feedback information). Tehnologia beamforming (de formare a fasciculului) a fost introdusă odată cu Wi-Fi 5 (802.11ac) și permite punctelor de acces să canalizeze transmisiile de date către anumiți clienți. Dispozitivele conectate măsoară periodic canalul wireless și trimit date comprimate către router, transmise apoi fără criptare pe MAC (Media Access Control). Astfel, orice adaptor Wi-Fi setat pe modul „monitorizare” poate „prinde” semnalul respectiv. Un singur dispozitiv poate înregistra BFI de la fiecare client dintr-o rețea, în același timp. „Tehnologia este puternică, dar în același timp arată riscurile la adresa drepturilor noastre fundamentale, mai ales legat de intimitate”, a declarat profesorul Thorsten Strufe din cadrul KASTEL, institutul de securitate cibernetică al KIT. Oamenii de știință au amintit că IEEE (Institute of Electrical and Electronics Engineers) a publicat amendamentul 802.11bf în 2025, care standardizează tehnologia Wi-Fi sensing pentru aplicații precum detectarea mișcării sau monitorizarea perimetrului. Wi-Fi Sensing este o tehnologie care folosește semnalele Wi-Fi existente (generate de routere și dispozitive) pentru a detecta prezența, mișcarea, gesturile sau chiar respirația. Specialiștii susțin că standardul nu protejează suficient intimitatea utilizatorilor și cer mai multe măsuri de siguranță, înainte ca tehnologia Wi-Fi sensing să fie folosită la scară foarte largă. Sursa foto: Envato (caracter ilustrativ) Autorul recomandă:
China a interzis o placă video a companiei Nvidia chiar în timpul vizitei lui Jensen Huang.
Republica Populară Chineză a interzis un cipă Nvidia (plăcile video) pentru jocuri video, chiar în timp ce directorul executiv, Jensen Huang, era în vizită alături de Donald Trump. Cipul vizat este RTX 5090D V2, un cip popular în rândul jucătorilor chinezi, dezvoltatorilor de AI și animatorilor 3D. Placa video a fost lansată anul trecut. Aceasta era fabricată special pentru a respecta controalele la export din SUA. China vrea doar cipuri autohtone Potrivit Financial Times , guvernul chinez va sprijini producătorii autohtoni (Huawei, Cambricon), pentru a-și recupera decalajul față de adversarii americani. Alte cipuri Nvidia, inclusiv H200 și H20, sunt blocate de China, deși președintele Donald Trump a aprobat vânzările către Alibaba și Tencent. „China a ales să nu aprobe achizțiile de cipuri H200 de la Nvidia, deoarece vor să-și dezvolte propriile cipuri”, a zis președintele. Jensen Huang, om de afaceri taiwanez în vârstă de 63 de ani, a înființat Nvidia în 1993, alături de Bill Dally, informatician american. Piața AI în China Nvidia a dominat anterior sectorul cipurilor de AI din China, fiind vândute cipuri în valoare de 17 miliarde de dolari în 2025. Este de așteptat ca Huawei să capteze cea mai mare cotă din piața de cipuri AI din China, iar vânzările să crească cu 60% pe fondul cererii din partea companiilor chineze care vor căuta alternative interne la cipurile Nvidia. Potrivit firmei Morgan Stanley, piața de cipuri AI din China va valora 67 de miliarde de dolari în 2030. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Meta a încheiat un acord de 60 miliarde de dolari cu AMD pentru achiziționarea de cipuri în ciuda crizei „AI bubble”
Care este rolul liniei mici de sub literele F și J de pe tastatură? Puțini s-au gândit la asta
Dincolo de telefonul mobil, laptopul sau PC-ul tău este cel mai folosit dispozitiv electronic, deoarece îți permite să execuți task-uri mult mai complexe și solicitante. Fie că vorbim de desktop sau laptop, toate computerele funcționează pe aceleași principii: au un ecran și o tastatură, scrie eleconomista.es. După ani de zile de utilizare, mulți oameni cunosc pe de rost poziționarea tastelor pe keyboard. Totuși, chiar și cei mai experimentați mai aruncă o privire, către tastaturaă, mai ales când sunt obosiți și vor să evite o greșeală. Ați observat vreodată, însă, că unele taste au o liniuță ieșită în relief sub litera desemnată? Nu este un defect de fabricație sau o funcție inutilă. Liniuțele în relief de pe tastele F, J și uneori 5 de pe tastatura numerică au un rol bine definit. Aceste taste au scopul de a îmbunătăți atât viteza de scris, cât și acuratețea, mai ales când nu te uiți la taste. Liniuțele au rol de ghidaj tactil. Funcția lor principală este de a corecta poziția degetelor „de scris” pe tastele F și J, fără să ai nevoie să te uiți de două ori la tastatură. Cele mai multe tastaturi au încorporată această funcție, de zeci de ani. Ideea este că, fără să te uiți, degetele tale pot găsi poziția literelor pe tastatură și acele liniuțe sunt așezate astfel încât să stabilești ușor centrul keyboard-ului, fără să fii nevoit să îți iei privirea de la ecran. „Misterul” tastei numerice 5 Liniuța de sub tasta numerică 5 are același rol. Tastatura numerică, localizată de regulă în dreapta tastaturii principale, are rolul de a te ghida rapid pe tastele numerice. În acest caz, 5 este punctul de referință. Celelalte taste numerice sunt apăsate prin extinderea degetelor din poziția centrală spre colțuri, facilitând introducerea rapidă a datelor numerice, fără să te uiți la tastatură. Autorul recomandă:
Căpșuna divorțată și creierul tău – de ce funcționează clipurile IA cu fructe / Fructodrama nu e întâmplătoare și nu e inocentă
Asistăm la o explozie de clipuri generate de IA în care fructe, legume sau alte obiecte antropomorfizate sunt subiectele unor tragedii siropoase pe internet. Sunt fascinant de proaste și tocmai asta e cumva scandalizant, pentru că oamenii, în comentarii, își manifestă o oarecare stare de năucire: „iar m-am uitat!”. Dialogurile sunt grobiene, dramele – ieftine: un pepene își înșală nevasta, o piersică foarte grasă, cu o căpșună sexy, îmbrăcată în roșu, un morcov e plecat la muncă în străinătate, în timp ce iubita lui, un măr, se pupă pe canapea cu domnul banană, plin de mușchi. Abandon, tristețe, singurătate, lacrimi În altă parte, o caisă obeză se duce la sală ca să-și recupereze silueta pierdută pentru că soțul ei, o vânătă, o obliga să mănânce non-stop. Ba chiar cineva a observat un pattern: „e întotdeauna căpșuna” cea cu care își înșală fructele nevestele. Sau cu care le înlocuiesc dacă nevasta face un copil care nu-i seamănă – un ou cu coaja spartă și ochi umezi. Divorțuri, abandon, tristețe, boală, singurătate, bătrânețe. Toate se întâmplă pe un fundal muzical trist, tânguitor, plângăcios. Fascinația tâmpeniei e explicabilă neurologic Platformele de socializare sunt pline, iar vizualizările explodează. Zeci de milioane de vizualizări, sute de mii de comentarii, distribuiri. Cartoful divorțat și căpșuna amantă au invadat în toate limbile pământului internetul. Dar de ce funcționează atât de bine aceste filmulețe? De ce sunt atât de fascinante și de ce, așa cum scriu mulți prin comentarii, „ne uităm de fiecare dată”? Răspunsul începe în neurologie. Creierul uman e construit să empatizeze cu orice entitate care prezintă semnale sociale de bază: față, voce, emoție. Creierul tău nu știe că ăla e un cartof Nu există un filtru intern care să spună „stai, ăsta nu e decât un fruct poligonal, care sfidează cu grație orice logică, generat de algoritm”. Dacă vocea tremură, dacă muzica urcă, dacă lacrimile curg șiroaie pe chipul prăpăditei de piersici, părăsite de vânătă pentru căpșună este pentru că sistemul limbic reacționează. Punct. E același mecanism care face ca oamenii să se atașeze de roboței, să vorbească cu plantele sau să se simtă vinovați când închid un Tamagotchi. Psihologii numesc „atribuire de intenție”, „antropomorfizare” – tendința universală de proiecta intenție și emoție asupra obiectelor, mai ales când acestea au trăsături antropomorfe. Clipurile IA cu fructe suferinde exploatează exact acest mecanism cu o eficiență brutală. Clipurile sunt optimizate să activeze empatia în cel mai scurt timp posibil: față, voce emoționantă, poveste simplă, rezoluție lacrimogenă. Totul în 47 de secunde. Gata. Algoritmul pur și simplu iubește lacrimile Aceste videoclipuri sunt perfecte pentru algoritmi. Platforme precum TikTok sau YouTube Shorts recompensează, în ordinea importanței, timpul de vizionare, reacțiile emoționale și distribuirirle. Dacă provoacă emoție – oricare ar fi ea – generează comentarii și alte tipuri de reacții, iar algortimul jubilează. Sunt suficient de tâmpite încât oamenii să le distribuie ironic – „ia uite ce tâmpenie am găsit!” – ceea ce le amplifică reach-ul exponențial. Ești ironic? Nu contează. Odată ce ai distribuit clipul, ai contribuit la viralizare și, dacă observi bine, aceste videoclipuri au milioane de vizualizări. Practic, algoritmul îi mulțumește ironiei tale, nu-l deranjezi cu nimic, căci el nu citește intenția ta, nu-i pasă de spiritul tău critic, el citește engagementul și-l recompensează. Totul este matematică! Cine se uită, de fapt Analiza demografică a acestor clipuri relevă un pattern consistent. Cele mai mari audiențe se regăsesc la două capete opuse ale spectrului de vârstă: copiii mici și adulții în vârstă – categorii mai puțin echipate să identifice estetica specifică a conținutului generat cu AI și mai predispuse să ia povestea ca atare. Dar a reduce fenomenul la aceste categorii ar fi o eroare. Adulții între 25 și 45 de ani consumă masiv acest tip de conținut, de obicei în stări de deconectare mentală: seara, pe canapea, în scroll pasiv. E un consum care nu cere nimic – nici atenție susținută, nici gândire critică, nici context. Emoția vine rapid, pleacă rapid. Ecranul se schimbă. Există și un factor de satisfacție paradoxală. Multe persoane raportează că urmăresc aceste clipuri tocmai pentru că sunt proaste – o formă de guilty pleasure digital, similar cu reality TV-ul de calitate îndoielnică sau cu romanele de dragoste de buzunar. Calitatea slabă devine, în sine, parte din atracție. De fapt, e atracția însăși! Fabrici de empatie ieftină Până aici, fenomenul ar putea părea doar o ciudățenie inofensivă a internetului. Dar există un strat mai întunecat, pe care puțini l-au investigat sistematic. O mare parte din paginile care produc și distribuie aceste clipuri nu sunt creatori individuali amuzați de propriul concept. Sunt operațiuni comerciale – unele cu zeci de canale simultane pe mai multe platforme -, care monetizează empatie în volum industrial. Modelul de business e simplu: conținut produs cu cost aproape zero (un prompt, un generator IA, o voce sintetică), distribuit pe scară largă, monetizat prin reclame sau, în versiunile mai agresive, prin redirecționare către pagini de donații false sau campanii caritabile dubioase. „Ajută-l pe Tomy, cartoful bolnav, să-și plătească operația” nu e o glumă – variante ale acestui tip de conținut au fost documentate pe Facebook în mai multe țări. E, în fond, o actualizare tehnologică a unor scheme vechi: e-mailurile cu prințul nigerian au evoluat. Acum au față de fruct și muzică tânguitoare. Ce spune asta despre noi Dincolo de schemele comerciale, fascinația pentru aceste clipuri ridică o întrebare mai inconfortabilă: ce ne spune despre felul în care consumăm emoție în 2025? Suntem, colectiv, atât de flămânzi de stimulare emoțională rapidă încât un cartof animat o poate furniza? Sau, dimpotrivă, suntem atât de saturați de realitate încât preferăm emoția într-o formă distilată, fără riscul de a fi cu adevărat afectați? Probabil ambele. Clipurile cu fructe suferinde oferă ceva rar în ecologia digitală actuală: emoție fără consecințe. „Plângi” pentru un ou cu coaja crăpată și ochi umezi. Oul nu există. Exiști doar tu și oboseala ta. Nu trebuie să faci nimic, să ajuți pe cineva, să te implici. La următorul scroll, ecranul se schimbă. Vine alt clip. O iei de la
Apar noi detalii din războiul Guvernului Bolojan cu șeful Autorității pentru Digitalizare, care primea mailuri exploratorii de la Gheorghiu. Înainte de a fi dat afară i s-a interzis să mai iasă din țară, să reprezinte România la întâlniri oficiale. Gândul
Noi detalii încep să apară în războiul dintre Guvernul Bolojan și șeful Autorității pentru Digitalizarea României (ADR). Dragoș Vlad, fostul președinte ADR, a primit, împreună cu toată garnitura din instituție, interdicție de la Guvernul Bolojan să mai părăsească țara în interes de serviciu. „Vă aducem la cunoștință decizia de suspendare pe perioadă nedeterminată a aprobării memorandumurilor aferente deplasărilor externe pentru reprezentanții instituției dumneavoastră”, se arată într-un document transmis către conducerea ADR de către Cancelaria Prim-Ministrului, semnat de șeful cancelariei, Mihai Jurca. Motivele invocate se referă la lipsa progreselor legate de jaloanele PNRR. Gândul a arătat, într-un document publicat miercuri, că vicepremierul Oana Gheorghiu, care l-a și demis pe șeful ADR pe data de 4 mai, a transmis anterior instituției un email în care întreba instituția dacă este interesată de produsele oferite de grupul german Schwarz. Datele publice arată de asemenea că una dintre companiile grupului a sponsorizat o campanie a ONG-ului condus de Oana Gheorghiu. Natura conflictului dintre Guvernul Bolojan și șeful ADR nu este clară. Cert este însă că, odată ce PSD a decis să iasă din Guvernul Bolojan, șeful ADR a fost decapitat de către Oana Gheorghiu, dar nu înainte ca instituția să fie „pedepsită” de către conducerea guvernului Bolojan. Publicăm integral ordinului Cancelariei Prim-Ministrului prin care reprezentanților ADR li se interzice să mai reprezinte instituția la deplasările externe. Stimate domnule președinte, În temeiul sarcinilor trasate în cadrul ședinței Guvernului României din data de 2 aprilie a.c. și în contextul priorităților strategice asumate privind accelerarea proceselor de digitalizare la nivelul administrației publice și operaționalizarea cloudului guvernamental, vă aducem la cunoștință decizia de suspendare pe perioadă nedeterminată a aprobării memorandumurilor aferente deplasărilor externe pentru reprezentanții instituției dumneavoastră. Această măsură va fi menținută până la demonstrarea unor progrese obiective și cuantificabile privind absorbția fondurilor alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) destinate cloudului guvernamental, precum și până la elaborarea unei planificări strategice realiste, corecte și adaptate contextului tehnologic de perspectivă în ceea ce privește arhitectura de sistem. Pe cale de consecință, vă solicităm să întreprindeți, cu maximă celeritate, toate demersurile instituționale și operaționale necesare pentru deblocarea și accelerarea acestor procese. Se impune revizuirea imediată și remedierea oricăror inadvertențe sau soluții tehnice nefundamentate identificate în procedurile de achiziție publică, în licitațiile sau în documentațiile tehnico-economice aflate în prezent în derulare. Reluarea procedurilor de aprobare a deplasărilor externe se va realiza exclusiv pe baza unor raportări fundamentate care să ateste atingerea jaloanelor asumate. Pentru ridicarea acestei măsuri, este imperativă prezentarea unor dovezi clare privind diminuarea riscului de dezangajare a resurselor financiare din PNRR, a altor fonduri externe nerambursabile sau a celor provenite de la bugetul de stat, elemente care să confirme un progres real în îndeplinirea obiectivelor strategice menționate anterior. Decapitarea șefului ADR de către Oana Gheorghiu Șeful Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Vlad Dragoș, a fost demis de către vicepremierul Oana Gheorghiu, pe 4 mai 2026. Același șef asupra căruia Oana Gherghiu punea presiuni chiar de pe adresa de email de la minister, a fost dat afară, conform postării vicepremierului de pe Facebook, pentru „eșecuri operaționale” și „insubordonare și opacitate instituțională: refuzul repetat de a colabora cu ministerul tutelar”. AUTORUL RECOMANDĂ:
Butonul ascuns de pe router-ul WiFi. Ce funcție are
Butonul „ignorat” de pe router-ul WiFi. Puțini utilizatori de internet știu care este funcția lui, de fapt. Router-ul WiFi, care a devenit cel mai important dispozitiv electronic în numeroase gospodării conectate la internet, ascunde un buton mai puțin cunoscut de utilizatorii obișnuiți, scrie eleconomista.es. Mulți spanioli fac o greșeală, când vine vorba de router-ul de net și își expun datele în fața hackerilor. Următorul aspect ține nu doar de securitatea noastră, ci și de comoditatea folosirii rețelei WiFi. Fiecare LED de pe router semnalează informații despre starea dispozitivului, dar există un buton cu mare importanță. Dincolo de funcțiile de POWER și RESET, router-ul WiFi are un buton WPS (WiFi Protected Setup). De ce este atât de important WPS Butonul WPS simplică modul în care dispozitivele se conectează la rețeaua ta WiFi. Să zicem că ți-au cumpărat un nou TV Smart sau o imprimantă și vrei să le conectezi la internet, dar îți este dificil să setezi o parolă, deoarece nu dispui de o tastatură fizică. În loc să introduci o parolă lungă, poți ține apăsat butonul WPS, timp de câteva secunde și să activezi funcția pe dispozitivul pe care vrei să-l conectezi la wireless. Dispozitivul se va conecta automat la WiFi, fără vreun efort sau parolă. În funcție de modelul de router, butonul ar putea fi în fața, spatele sau lateralul aparatului, purtând denumirea „WPS”. Când nu îl folosești, ar fi bine să-l dezactivezi, astfel încât persoanele neautorizate să nu se poată conecta la rețeaua ta WiFi. Deși permite conectarea unor dispozitive în câtve secunde, fiind util celor care uită des parolele, WPS vine cu o serie de dezavantaje: metoda bazată pe PIN (unele dispozitive solicită PIN) poate fi spartă de hackeri. De asemenea, multe sisteme moderne, precum iOS sau Android recente, nu mai oferă suport implicit pentru WSP, din motive care țin de securitatea cibernetică. Autorul recomandă:
Profiturile AI, împărțite cu poporul. Ce a urmat pentru cele mai profitabile companii din lume, după anunțul șoc din Coreea de Sud
Șeful politicii prezidențiale a declarat că Coreea de Sud ar trebui să împartă profiturile generate de boom-ul inteligenței artificiale cu toți cetățenii săi iar declarația a dus la scăderea acțiunilor producătorilor de cipuri de memorie din țară, anunță Financial Times. Valoarea de piață a Samsung a depășit 1 trilion de dolari Într-o postare de luni pe Facebook, Kim Yong-beom a lansat ideea redistribuirii unei părți din profiturile în creștere ale producătorilor de cipuri din Coreea de Sud, după ce valoarea de piață a Samsung Electronics a depășit 1 trilion de dolari săptămâna trecută, iar acțiunile SK Hynix aproape s-au triplat anul acesta. Kim a spus că ultima creștere a pieței semiconductorilor a indicat un superciclu prelungit care ar putea genera venituri fiscale uriașe pentru guvern. „Atunci, întrebarea cum să folosim acești bani nu este doar o chestiune opțională de elaborare a politicilor – devine o chestiune de design instituțional care trebuie luată în serios în considerare”, a scris el. Comentariile au greutate, deoarece extrem de influentul Kim contribuie la stabilirea cadrului de bază al politicii economice a guvernului. Acțiunile Samsung și SK Hynix au scăzut după anunț După anunț, acțiunile Samsung și SK Hynix au scăzut marți cu 3,5%, respectiv 1,4%, în timp ce indicele Kospi a scăzut cu până la 5%, investitorii încercând să evalueze potențialele consecințe pentru sector. „Comentariile sale sună foarte controversate, mai ales că inițial a sugerat că profiturile corporative în exces, precum și veniturile fiscale mai mari ar trebui redistribuite”, a declarat Chaiwon Lee, președintele Life Asset Management, cu sediul la Seul. „Investitorii au nevoie de semnale mai clare despre cum ar funcționa acest lucru. Dar nu va fi ușor pentru guvern să ia măsuri împotriva principiilor de bază ale capitalismului.” Kim a clarificat ulterior că se referea doar la „veniturile fiscale în exces” generate de boom-ul inteligenței artificiale, în loc să propună o nouă taxă pe profiturile corporative. El a spus că veniturile fiscale neașteptate din boom-ul semiconductorilor din 2021-2022 au fost cheltuite ad-hoc, avertizând că „permiterea disipării acestor câștiguri în același mod ar putea echivala cu risipa unei oportunități istorice unice într-o generație”. Samsung și SK Hynix = 3% din PIB-ul Coreei de Sud Samsung și SK Hynix au generat anul trecut profituri operaționale combinate de 90 de trilioane de won (61 de miliarde de dolari), echivalentul a aproximativ 3% din PIB-ul Coreei de Sud. Vizate sunt profiturile excesive generate în era inteligenței artificiale CW Chung, co-director al departamentului de cercetare a acțiunilor pentru Asia-Pacific la Nomura, a estimat că profiturile lor combinate ar putea ajunge la 600 de trilioane de won în acest an – aproximativ un sfert din economia sud-coreeană. Kim a susținut că una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă Coreea de Sud era aceea că „profiturile excesive generate în era inteligenței artificiale ar putea lărgi structural diviziunea în formă de K din cadrul societății” și a subliniat necesitatea de a utiliza o parte din aceste câștiguri pentru a păstra stabilitatea socială. Comentariile sale vin în contextul în care cipurile de memorie au devenit esențiale în lanțul global de aprovizionare cu infrastructură de inteligență artificială, capacitatea cipurilor de memorie avansate cu lățime de bandă mare ale Samsung și SK Hynix pentru acest an fiind deja epuizată. Cererea puternică a transformat cele două companii în unele dintre cele mai profitabile afaceri din lume. Performanța lor a intensificat, de asemenea, dezbaterea despre modul în care bogăția generată de boom-ul inteligenței artificiale este împărțită cu lucrătorii, evidențiind disparitățile tot mai mari dintre o mână de sectoare în plină expansiune și restul economiei. Samsung, cel mai mare producător de cipuri de memorie din lume, a intrat marți în ultima zi de discuții salariale mediate de guvern cu sindicatul său, în încercarea de a evita o grevă planificată . Compania se află într-o dispută cu angajații cu privire la modul de împărțire a câștigurilor din boom-ul semiconductorilor bazat pe inteligență artificială, sindicatele amenințând cu o grevă de 18 zile începând cu 21 mai, dacă Samsung nu acceptă salarii și bonusuri mai mari. „Investitorilor nu le plac surprizele neașteptate și lipsa de vizibilitate”, a declarat Namuh Rhee, președintele Forumului Coreean de Guvernanță Corporativă, un grup de advocacy. „Comentariile lui Kim au fost percepute ca un indiciu al unei politici anti-piață, iar investitorii sunt îngrijorați că guvernul ar putea renunța la reformele sale privind piața și guvernanța.”
De ce Apple refuză să investească miliarde în inteligența artificială
În ultimii ani, marile companii tehnologice și-au majorat masiv cheltuielile de capital pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. Potrivit estimărilor, Alphabet, Amazon, Microsoft și Meta ar urma să investească împreună aproximativ 700 de miliarde de dolari în acest an în infrastructură AI și data center-e. În schimb, Apple și-a redus cu 36% cheltuielile de capital în ultimul an, scrie Il Post. Compania a ales să nu dezvolte masiv propriile modele lingvistice și nici să construiască infrastructura uriașă necesară pentru antrenarea acestora. Inclusiv platforma „Apple Intelligence”, lansată în 2024, se bazează parțial pe tehnologia OpenAI, iar recent Apple a anunțat și un acord cu Google pentru integrarea modelului Gemini în Siri și alte servicii. Apple mizează pe hardware, nu pe AI Spre deosebire de rivalii săi, Apple continuă să își bazeze modelul de business în principal pe vânzarea de hardware – în special iPhone și Mac. Compania pare să considere că utilizatorii vor accesa oricum servicii AI prin dispozitivele sale, indiferent cine dezvoltă tehnologia din spate. Strategia funcționează, cel puțin deocamdată. Apple a raportat recent o creștere anuală de 17% a vânzărilor nete, susținută inclusiv de succesul noului MacBook Neo. „Cererea a fost extrem de mare”, a declarat Tim Cook, care urmează să fie înlocuit în septembrie de John Ternus. În loc de AI, Apple își răsplătește acționarii În timp ce competitorii investesc sume uriașe în GPU-uri și centre de date, Apple continuă programul masiv de răscumpărare a propriilor acțiuni. Compania a anunțat recent un nou program de buyback în valoare de 100 de miliarde de dolari. Este o practică pe care o folosește de peste un deceniu pentru a crește valoarea acțiunilor și randamentele pentru investitori. Mișcarea este văzută ca un semn că Apple are mai multă încredere în actualul său model de business decât în boom-ul AI. Pariu inteligent sau greșeală strategică? Unii analiști cred că Apple evită astfel riscul unei eventuale bule speculative în jurul inteligenței artificiale. Investițiile în AI sunt extrem de costisitoare, iar plăcile grafice necesare dezvoltării modelelor își pot pierde rapid valoarea, uneori în mai puțin de doi ani. Totuși, există și voci care avertizează că Apple ar putea repeta greșelile unor foști giganți precum Nokia sau Motorola, care nu au anticipat revoluția smartphone-urilor și au fost depășiți chiar de iPhone. Apple pregătește deja următoarea etapă Potrivit unor informații apărute în presa americană, Apple lucrează deja la dispozitive noi dedicate erei AI, inclusiv ochelari inteligenți și dispozitive purtabile. Concurența este însă puternică. OpenAI colaborează cu fostul designer Apple Jony Ive la produse similare, iar Meta are deja succes cu ochelarii smart realizați împreună cu EssilorLuxottica. Sub viitorul CEO John Ternus, Apple ar putea totuși să își schimbe strategia. Compania a raportat deja o creștere puternică a investițiilor în cercetare și dezvoltare, cheltuielile urcând de la 8,5 la 11,4 miliarde de dolari într-un singur an, pe fondul proiectelor legate de inteligența artificială.
Hantavirus / Imunologul care a creat vaccinul anti-Covid: Nu va exista o pandemie. E nevoie de 10 luni pentru tehnologii anti-hantavirus
„Suntem sau nu în fața unei pandemii de hantavirus?”, este o întrebare multiplicată de prea multe ori pentru ca ea să nu capete un răspuns, iar imunologul laureat cu Nobelul pentru Medicină în 2023 Drew Weissman temperează îngrijorarea și spune că, într-adevăr, „hantavirusul se poate transmite între oameni, însă nu la fel de rapid ca și Covidul. Infecțiile cu hantavirus sunt cazuri sporadice, care necesită monitorizare, ca orice altă infecție, dar nu suntem în pragul unei noi pandemii”, dă acesta asigurări în presa italiană. În privința unui vaccin împotriva hantavirusului, Weissman spune că există deja în laboratoare și că, pentru variante de tulpini și specii ale hantavirusului se lucrează de mai bine de 30 de ani. „Este nevoie de timp tehnic” Însă omul (sau, mai bine zis, unul dintre cei doi oameni) care a făcut posibilă existența unui vaccin anti-Covid în 10 luni spune: „Durează nouă sau zece luni pentru ca acestea să fie disponibile. Lucrăm la toți virușii potențial responsabili de pandemii, dar este nevoie de timp tehnic pentru a aduce aceste tehnologii pe piață. Chiar și pentru Covid le aveam deja pregătite”. Bilanțul rămâne neschimbat În altă ordine de idei, autoritățile sanitare din toată lumea sunt în stare de alertă. Ele încearcă să reconstituie lanțul de infecții cu hantavirus după focarul de pe MV Hondius. Partea bună este că bilanțul morților rămâne neschimbat – trei persoane, doi soți olandezi și o cetățeană germană. Cinci persoane au fost testate pozitiv pentru specia andină a hantavirusului și alte trei sunt încă suspecte. Nu se știe foarte exact dacă focarul a izbucnit pe vasul de croazieră sau a fost adus din afară. Cazurile Primul caz confirmat datează de la începutul lui mai. Primul pasager infectat a contractat, se crede, virusul înainte de îmbarcare, în urma unui contact cu o rozătoare la o groapă de gunoi din apropierea orașului Ushuaia, Argentina. Cuplul olandez, considerat primul caz al focarului, se îmbarcase pe 1 aprilie. Femeia a fost scoasă dintr-un zbor al KLM pe ruta Johannesburg în data de 25 aprilie, din cauza agravării stării de sănătate, și a murit înainte de a ajunge în Olanda. O însoțitoare de bord KLM care intrase în contact cu ea a fost internată ulterior la Amsterdam cu posibile simptome de hantavirus. Urgență de nivel 3 Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA au clasificat focarul drept urgență de nivel 3, potrivit ABC News. Toți pasagerii care au debarcat în Insula Sfânta Elena pe 24 aprilie au fost contactați, a anunțat operatorul navei. Printre ei se numără cetățeni din cel puțin 12 țări, inclusiv șapte britanici și șase americani. Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA au clasificat focarul drept „urgență de nivel 3”. Internațional La nivel internațional, mai multe state monitorizează pasageri reîntorși acasă. Georgia și Arizona urmăresc rezidenți asimptomatici care coborâseră de pe navă înainte de detectarea virusului. California monitorizează mai mulți rezidenți, iar doi texani s-au întors în SUA înainte de declanșarea focarului. Canada monitorizează trei cetățeni, dintre care unul se afla în același zbor cu o persoană simptomatică. Elveția a confirmat un caz pozitiv la un pasager spitalizat, iar un cetățean danez a fost sfătuit să se autoizoleze. Andes a singurul hantavirus care se transmite de la om la om Carlo Federico Perno, șeful Unității de Microbiologie și Imunologie Diagnostică de la Spitalul Bambino Gesù din Roma, explică particularitatea acestui focar: virusul Andes (care este o specie din familia hantavirusurilor și nu o tulpină) este singurul hantavirus dovedit că se transmite de la om la om prin contact apropiat și prelungit. Celelalte specii și tulpini se transmit exclusiv prin inhalarea particulelor de urină, fecale sau ale salivei rozătoarelor infectate. Rata mortalității variază între 1% și 15% în Asia și Europa și poate ajunge la 50% în America, unde sindromul pulmonar provocat de hantavirus este mai frecvent. „Hantavirusurile au o capacitate ridicată de mutație” Perno avertizează că, deși în Europa circulă tulpini mai puțin patogene, riscul nu trebuie ignorat: „Hantavirusurile, ca toate virusurile ARN, au o capacitate ridicată de mutație. Când un virus se adaptează la oameni, devine mai infecțios. Și mortalitatea (în rândul persoanelor infectate – n. red.) nu scade neapărat odată cu creșterea transmisibilității” – adică virusul nu-și pierde din vitalitate odată cu mărirea ratei de transmisibilitate, ba se poate întâmpla chiar contrariul. OMS lucrează la „îndrumări pas cu pas” Toți pasagerii care au debarcat pe St. Helena din Atlanticul de Sud , unde nava a acostat pe 24 aprilie , au fost contactați, a declarat operatorul navei. Printre aceștia se numără persoane din cel puțin 12 țări , inclusiv șapte cetățeni britanici și șase americani. Primul caz confirmat de hantavirus în acest focar datează de la începutul lunii mai. „Acesta nu este coronavirus, este un virus foarte diferit”, a declarat Maria Van Kerkhove , directoarea OMS pentru focare și pandemii, într-o conferință de presă. OMS a declarat că lucrează la „îndrumări pas cu pas pentru momentul în care zecile de pasageri rămași la bordul navei, cu destinația Insulelor Canare, vor ajunge acolo sâmbătă sau duminică și când vor debarca și se vor întoarce acasă. Niciunul dintre acești pasageri nu prezintă în prezent simptome”. Lanțuri de contacte în lume Departamentul de Sănătate Publică din Georgia a declarat că monitorizează doi rezidenți asimptomatici care s-au întors acasă după ce au debarcat de pe nava de croazieră. Departamentul de Servicii de Sănătate din Arizona a declarat că urmărește cazul unui rezident care se afla, de asemenea, pe navă și care era asimptomatic. Potrivit New York Times, California monitoriza mai mulți rezidenți care fuseseră pe navă. Autoritățile din Texas au declarat că doi rezidenți care erau pasageri pe navă s-au întors în Statele Unite înainte de focar. Europa Spitalul Universitar din Düsseldorf, care tratează persoana evacuată germană, a declarat că nu este vorba de un caz confirmat, ci mai degrabă de un contact, și că aceasta este în curs de testare. În Elveția, un bărbat care a călătorit pe vasul de croazieră și a fost spitalizat a fost testat pozitiv pentru infecție, au declarat oficialii. Un cetățean danez care se afla la bordul navei Hondius s-a întors acasă și a fost sfătuit
SpaceX și Anthropic extind cursa AI. Colossus 1 va alimenta Claude AI și viitoarele centre de date spațiale
Colaborarea marchează una dintre cele mai importante alianțe din industria inteligenței artificiale și consolidează poziția ambelor companii în competiția globală pentru dezvoltarea de tehnologii AI avansate, scrie Reuters. Prin acest acord, Anthropic va utiliza întreaga capacitate de procesare a centrului Colossus 1 pentru a îmbunătăți performanțele asistenților săi AI, Claude Pro și Claude Max. Totodată, compania urmărește să elimine limitările de capacitate apărute în urma cererii tot mai mari pentru produsele sale, în special pentru instrumentul de programare asistată de inteligență artificială Claude Code. Colossus 1 devine unul dintre cele mai importante centre AI din lume Colossus 1 este considerat unul dintre cele mai mari centre de date dedicate inteligenței artificiale la nivel mondial. Facilitățile sale găzduiesc peste 220.000 de procesoare Nvidia, inclusiv modelele H100, H200 și noile acceleratoare GB200, utilizate pentru antrenarea și rularea modelelor AI de ultimă generație. Pentru SpaceX, parteneriatul reprezintă o oportunitate majoră de a atrage investitori înaintea unui posibil IPO dedicat diviziei sale AI. În același timp, colaborarea validează ambițiile lui Elon Musk de a transforma infrastructura AI într-un nou pilon strategic al companiei. SpaceX și Anthropic analizează dezvoltarea unor centre de date spațiale Pe lângă utilizarea infrastructurii existente, Anthropic și-a exprimat interesul pentru dezvoltarea unor centre de date spațiale de ordinul gigawaților, unul dintre proiectele considerate prioritare de Elon Musk. Astfel de facilități ar urma să fie amplasate în spațiu pentru a beneficia de energie solară continuă și de costuri operaționale reduse pe termen lung. Proiectul este considerat extrem de costisitor și reprezintă unul dintre motivele principale pentru care SpaceX pregătește noi surse de finanțare și o posibilă listare publică. SpaceX și Anthropic lansează noi funcții AI pentru companii Anunțul parteneriatului a fost făcut în cadrul unui eveniment organizat de Anthropic la San Francisco, unde compania a prezentat și o nouă funcție pentru Claude AI, denumită „dreaming”. Funcția, disponibilă momentan în versiune experimentală, permite agenților AI să își analizeze activitatea între sesiuni, să identifice modele comportamentale și să actualizeze automat fișierele care stochează preferințele utilizatorilor și alte informații relevante. Anthropic încearcă astfel să își consolideze poziția pe segmentul enterprise, într-un moment în care piața AI generează presiuni tot mai mari asupra companiilor tradiționale de software. Startup-ul susținut de Google și Amazon a anunțat recent și o serie de agenți AI specializați pentru sectorul financiar. Experții din industrie consideră că noile soluții dezvoltate de Anthropic și SpaceX ar putea accelera transformarea pieței software și automatizarea proceselor enterprise la scară globală.