AstraZeneca deschide o fabrică de 360 de milioane de dolari la Dublin, în plin război comercial transatlantic
Compania anglo-suedeză inaugurează o nouă unitate de producție în Irlanda chiar în momentul în care administrația Trump presează giganții farmaceutici să-și mute capacitățile în Statele Unite, relatează luni Euractiv. Într-un moment în care relațiile comerciale dintre Europa și America sunt mai tensionate ca oricând, AstraZeneca a ales să trimită un semnal clar: a inaugurat la Dublin o fabrică de ingrediente farmaceutice active în valoare de 360 de milioane de dolari, amplasată pe campusul Alexion din Blanchardstown. Locuri de muncă de înaltă calificare Unitatea va produce componente esențiale pentru medicamente oncologice și alte tratamente aflate în stadii avansate de dezvoltare. Echipată cu automatizare avansată și inteligență artificială, fabrica este proiectată să scurteze drumul de la laborator la pacient și să se adapteze unor tehnologii de vârf aflate încă la frontiera cercetării farmaceutice, precum conjugatele de anticorpi sau oligonucleotidele. Se estimează că vor fi create aproximativ 100 de locuri de muncă directe, ocupate în principal de oameni de știință și ingineri. Irlada câștigă, dar pentru cât timp? Guvernul de la Dublin a primit investiția cu satisfacție vizibilă. Premierul Micheál Martin a numit-o „un vot semnificativ de încredere în ecosistemul științelor vieții din Irlanda”, iar directorul IDA Irlanda — agenția de stat pentru atragerea investițiilor străine – a subliniat că fabrica consolidează reziliența lanțurilor globale de aprovizionare. Entuziasm, entuziasm, dar cu ceva nuanțe! AstraZeneca se numără printre cei paisprezece mari producători de medicamente care au încheiat acorduri bilaterale cu administrația Trump și s-a angajat separat să investească 50 de miliarde de dolari în Statele Unite până în 2030. Cu alte cuvinte, Dublin și Washington împart, deocamdată, atenția și capitalul companiei. Un pariu pe viitor, cu o întrebare deschisă Fabrica de la Dublin nu e doar o linie de producție – e și un argument. Într-o perioadă în care Washingtonul încearcă să convingă industria farmaceutică să se întoarcă acasă, Irlanda demonstrează că poate oferi în continuare infrastructură modernă, forță de muncă înalt calificată și stabilitate pentru investitorii globali. Dacă această deschidere reprezintă începutul unui nou capitol pentru baza farmaceutică irlandeză sau un ultim moment de glorie înainte ca gravitația investițiilor să se deplaseze spre vest — asta rămâne, pentru moment, fără răspuns.
Războiul schimbă strategia globală pentru centrele de date: infrastructurile AI devin ținte sensibile
Țările din Golf, precum Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, mizau pe transformarea regiunii într-un hub global pentru AI, atrăgând investiții masive de la giganți precum Amazon, Microsoft și Nvidia. Poziția geografică și costurile reduse ale energiei le-au oferit un avantaj strategic. Însă izbucnirea conflictului a schimbat rapid calculele, mai arată Il Post. Atacurile au pus centrele de date în mijlocul războiului În martie, Iran a lansat atacuri asupra unor centre de date din Golf, inclusiv infrastructuri operate de Amazon Web Services în Emirate și Bahrein. Deși pagubele au fost limitate, impactul asupra serviciilor – inclusiv bancare – a fost semnificativ. La rândul lor, Statele Unite au vizat un centru de date al băncii iraniene Bank Sepah, afectând inclusiv plățile către structuri militare. În doar câteva zile, aceste infrastructuri digitale au devenit ținte directe într-un conflict militar. Experții avertizează că multe centre de date găzduiesc simultan servicii civile și aplicații sensibile pentru securitatea națională, ceea ce le transformă în obiective strategice. Modelul „mega-centrelor” este pus sub semnul întrebării Industria IT a fost construită în jurul unor centre uriașe, operate de mari furnizori de cloud. Acest model, eficient economic, devine însă vulnerabil: un singur atac poate afecta servicii la scară regională. Ca alternativă, specialiștii propun o rețea distribuită de centre mai mici, replicate între ele. Această soluție ar crește reziliența, dar vine cu costuri mai mari și riscuri suplimentare pentru populația civilă, prin multiplicarea punctelor expuse. O altă direcție analizată este separarea clară a infrastructurilor civile de cele militare. Totuși, acest lucru ar implica investiții considerabile și ar crea noi ținte în caz de conflict. În paralel, câștigă teren conceptul de „ambasade digitale”. Acestea sunt servere care stochează datele unui stat pe teritoriul altuia, dar rămân sub jurisdicția țării de origine. Estonia a fost pionierul acestui model, mutând date în Luxemburg, iar inițiativa începe să fie replicată. Soluții extreme: buncăre și mine subterane Pe fondul riscurilor crescute, unele companii analizează mutarea centrelor de date în locații protejate. Sunt căutate inclusiv buncăre subterane sau mine abandonate. Oracle a propus deja construirea unui data center în Israel la 50 de metri sub pământ. Astfel de soluții pot reduce riscurile, dar nu sunt suficiente pentru a acoperi cererea uriașă generată de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale. Războiul a evidențiat faptul că centrele de date nu mai sunt doar componente ale economiei digitale, ci infrastructuri critice, comparabile cu rețelele energetice sau instalațiile strategice. Pe măsură ce AI devine tot mai importantă, protejarea acestor centre va deveni o prioritate majoră. Modul în care sunt construite și distribuite ar putea suferi transformări definitorii în anii următori.
Robo-polițiștii în China. În Shenzhen, mulțimi de oameni s-au adunat pentru a-i urmări pe roboți la lucru
Nu mai este demult o noutate că Republica Populară Chineză a luat avânt în robotică. Patrule de polițiști operează deja în Shenzhen, unde mulți oameni s-au adunat să-i urmărească cum își îndeplinesc îndatoririle. Potrivit South China Morning Post, cea mai populată țară comunistă din lume se confruntă deja cu o rată ridicată a șomajului în zonele urbane din cauza automatizării: 5,4%. În China, roboții sunt implementați la scară largă Portofoliul de comenzi al UBTECH este colosal, iar primele loturi sunt trimise imediat celor mai mari jucători din industrie: BYD, Geely, FAW-Volkswagen, Dongfeng și Foxconn. Roboții vor fi implementați în producție și logistică, unde este importantă funcționarea non-stop fără pauze. Primele meciuri de fotbal și maratoane cu roboți au loc în China China ar plănui să implementeze roboți în toate aspectele cotidiene ale vieții. Astăzi, chinezii se amuză când îi văd cum joacă fotbal, Mâine, ar putea ajunge să înlocuiască fotbaliștii umani în totalitate. South China Morning scrie că guvernul chinez a lansat inițiativa „AI+” în luna august pentru un nou stimul economic. Pe 10 octombrie, oficiali și experți au publicat o serie de analize în jurnalul oficial E-Government, precum și planuri despre cum China ar putea fi dezvoltată prin politica „AI+”. Din anul 2035, roboții nu vor înlocui doar muncitorii din fabrici, dar și angajații din instituțiile guvernamentale. Vor exista roboți care vor fi bone și însoțitori pentru copii, fie îngrijitori pentru vârstnici. Patrule de roboți se vor deplasa pe străzi China are în vedere să introducă și câinii-roboți de patrulare, care vor servi drept noii „polițiști” ai viitorului. Aceștia pot filma, detecta suspecții și pot să le transmită mesaje cetățenilor. Experții cred că patrulele mixte om-robot vor deveni o normă în marile orașe din China: de la monitorizarea traficului și prevenirea accidentelor la gestionarea dezastrelor naturale. Sursa Video: China Pulse Autorul recomandă: China va trimite un telescop în spațiu, considerat a fi de „300 de ori mai performant” decât Hubble de la NASA. Va putea studia materia întunecată
Meta, acuzată de UE că nu protejează suficient copiii pe Facebook și Instagram
Comisia Europeană a anunțat că platformele sociale nu fac suficiente eforturi pentru a împiedica accesul copiilor sub 13 ani la aceste servicii, scrie Reuters. Investigația desfășurată timp de doi ani de către autoritățile europene a fost realizată în baza Digital Services Act (DSA), regulamentul european care obligă marile companii de tehnologie să combată conținutul ilegal și riscurile pentru utilizatori. Potrivit concluziilor preliminare, Meta nu aplică măsuri suficiente pentru verificarea vârstei utilizatorilor și nici pentru eliminarea conturilor aparținând copiilor care nu îndeplinesc cerințele minime de vârstă. Comisia Europeană susține că Facebook și Instagram nu au implementat mecanisme eficiente pentru a detecta și elimina utilizatorii minori sub 13 ani. Oficialii europeni consideră că regulile stabilite în termenii și condițiile platformelor nu sunt susținute de măsuri reale de aplicare. Henna Virkkunen, responsabilă pentru politica tehnologică a Uniunii Europene, a declarat că rețelele sociale fac prea puțin pentru a preveni accesul copiilor mici la platforme. Potrivit estimărilor Comisiei Europene, între 10% și 12% dintre copiii sub 13 ani din Europa utilizează Facebook și Instagram, în ciuda restricțiilor oficiale. Digital Services Act obligă platformele digitale să identifice și să reducă riscurile asociate utilizării serviciilor online, inclusiv expunerea minorilor la conținut neadecvat sau interacțiuni periculoase. Riscul unor amenzi uriașe Meta are posibilitatea să răspundă acuzațiilor formulate de Comisia Europeană și să adopte măsuri corective înainte de emiterea unei decizii finale. În cazul în care încălcările vor fi confirmate, compania riscă sancțiuni severe. Potrivit regulamentului european, amenzile pentru nerespectarea Digital Services Act pot ajunge la până la 6% din cifra de afaceri anuală globală a unei companii. Autoritățile europene cer Meta să își modifice metodologia de evaluare a riscurilor și să îmbunătățească mecanismele de verificare a vârstei. De asemenea, platformele trebuie să implementeze soluții mai eficiente pentru detectarea și eliminarea conturilor aparținând copiilor. Presiunea asupra marilor platforme Acest caz reflectă intensificarea presiunii exercitate de Uniunea Europeană asupra marilor companii de tehnologie. În ultimii ani, Bruxelles-ul a adoptat reguli mai stricte pentru platformele digitale, în încercarea de a proteja utilizatorii și de a limita riscurile asociate rețelelor sociale. Uniunea Europeană urmărește să oblige companiile Big Tech să își asume responsabilitatea pentru siguranța utilizatorilor, în special a minorilor. Facebook și Instagram se află acum în centrul unei noi dispute privind respectarea regulilor digitale europene. Experții în tehnologie consideră că acest caz ar putea deveni un precedent important pentru alte platforme sociale care permit accesul minorilor fără controale eficiente.
Supercomputerul din secolul al XVII-lea, scos la licitație la Londra / Ce este, ce face și de ce e atât de spectaculos
Un obiect științific spectaculos, considerat un adevărat „supercomputer” al epocii sale, va fi scos la licitație la Sotheby’s din Londra, pe 29 aprilie, potrivit BBC. Este vorba despre un astrolab rar din secolul al XVII-lea, realizat din alamă și asociat cu familia regală din Jaipur, India. Instrumentul, descris de experți drept „posibil cel mai mare astrolab existent”, nu a mai fost expus public până acum și este estimat la o valoare între 1,5 și 2,5 milioane de lire sterline. Un instrument științific înaintea timpului său Astrolabul este un dispozitiv complex folosit în trecut pentru măsurători astronomice și calcule diverse — de la stabilirea orei și poziției stelelor până la determinarea distanțelor sau chiar realizarea horoscoapelor. „Este o proiecție bidimensională a universului tridimensional”, explică specialiștii, comparându-l cu un smartphone modern datorită multiplelor funcții pe care le îndeplinea. Piesa scoasă la licitație impresionează nu doar prin vechime, ci și prin dimensiuni: cântărește peste 8 kilograme și este de aproape patru ori mai mare decât un astrolab obișnuit din acea perioadă. Origini regale și măiestrie rară Astrolabul a fost realizat în Lahore, un important centru de producție din Imperiul Mughal, de către doi meșteșugari renumiți, Qa’im Muhammad și Muhammad Muqim. Este una dintre cele doar două piese cunoscute realizate de aceștia împreună. Obiectul a fost comandat de un nobil influent și a ajuns ulterior în colecția regală a maharajahului Sawai Man Singh II din Jaipur, fiind moștenit apoi de soția sa, Gayatri Devi. Ulterior, a intrat într-o colecție privată. Precizie impresionantă și detalii artistice Instrumentul conține inscripții pentru 94 de orașe, cu latitudini și longitudini precise, precum și 38 de indicatoare stelare decorate elaborat. Diviziunile sunt extrem de fine, permițând calcule astronomice de mare acuratețe. Un detaliu aparte este caracterul intercultural al piesei: denumirile stelelor apar atât în persană, cât și în sanscrită, reflectând influențele multiple din lumea Mughal. Interes major pe piața de artă Starea excelentă de conservare și proveniența regală cresc considerabil atractivitatea obiectului pentru colecționari și muzee. Recordul actual pentru un astrolab este de aproape un milion de lire sterline, dar această piesă ar putea depăși semnificativ această sumă. Astrolabul va fi expus publicului în galeriile Sotheby’s din Londra înainte de licitație – o rară ocazie de a vedea de aproape un instrument care, cu secole în urmă, funcționa ca un veritabil „google maps” al universului.
Microsoft nu mai are acces exclusiv la tehnologia OpenAI
Microsoft și-a pierdut accesul exclusiv la tehnologia OpenAI. Creatorul chatbotului cu AI generativ ChatGPT va putea să-și vândă produsele la mai multe platforme cloud. Este sfârșitul unui parteneriat strâns care a contribuit la declanșarea unui „boom” în AI. Microsoft va fi în continuare principalul partener al OpenAI Conform înțelegerii inițiale, Microsoft era principalul partener cloud al OpenAI până în 2032.OpenAi a anunțat că va continua să cotizeze la Microsoft cu o parte din veniturile sale până în 2030. Produsele fabricate vor fi întâi livrate platformei cloud Azure de la Microsoft. Întreprinderea care a dezvoltat cel mai popular chatbot s-a bazat pe investițiile Microsoft în serviciile de cloud computing. Ce urmăresc Microsoft și OpenAI pe termen lung? Analistul Dan Ives de la Wedbush Securisties a declarat pentru ABC News că OpenAI caută să-și reducă barierele semnificative față de parteneriatul inițial cu Microsoft. El a spus că și Microsoft caută să „dezvolte independență tehnologică față de OpenAI” în dezvoltarea Copilot. Microsoft ar căuta să-și dezvolte parteneriatul cu alți furnizori de AI, cum ar fi Anthropic, creatorul chatbot-ului Claude. Meta n-a mai putut achiziționa grupul Manus de AI Autoritățile din Republica Populară Chineză au respins achiziția de 2 miliarde de dolari a grupului Manus de către Meta. Grupul susține că a dezvoltat „agenți AI cu adevărat autonomi” și că spre deosebire de alți chatboți cărora trebuie să li se repete instrucțiunile, chatboții creați de Manus pot planifica, executa și finaliza sarcini în mod independent, în conformitate cu instrucțiunile utilizatorilor. Compania gigantică din spatele rețelelor de socializare Facebook, Threads, Instagram și Whatsapp văzuse în grupul Manus ca un imbold pentru a-și dezvolta tehnologia AI pe toate platformele. Comisia de Reformă și Dezvoltare Națională de la Beijing a interzis luni înțelegerea și a solicitat ca ambele părți să se retragă. Un purtător de cuvânt al Meta a declarat pentru BBC că „tranzacția a respectat pe deplin legislația”.
Soluția Uniunii Europene la criminalitate: monitorizarea emoticoanelor din țările UE
Autoritățile europene de reglementare, Comisia Europeană și Consiliul Coordonatorilor Serviciilor Digitale susțin aplicarea Legii privind serviciile digitale. Potrivit Comisiei Europene , un prim raport privind riscurile platformelor online și a motoarelor de căutare a fost publicat. Pericolele lumii online vor fi combătute mai dur în UE Raportul susține că riscurile majore sunt: distribuirea conținutului ilegal; amenințarea drepturilor fundamentale; provocările protecției drepturilor intelectuale; fraudele cibernetice de pe piețele online. UE a devenit mai preocupată de sănătatea mintală și protejarea minorilor. Sisteme automate vor putea detecta emoji-uri folosite pentru ascunderea activităților ilegale Comisia Europeană ar urma să implementeze sisteme automate pentru a detecta chiar și emojis folosite pentru activități online ilegale, precum vânzarea de droguri. Digital EU a postat pe X mesajul: „Un emoji nu este întotdeauna doar un emoji”. Autorul recomandă: Nu vom mai putea să ne logăm pe Facebook, TikTok, Whatsapp și Instagram fără buletin. Ce presupune „majoratul digital”, cea mai controversată lege UE
Jumătate din răspunsurile chatboților IA despre cancer sunt problematice / Pacienții sunt îndemnați să renunțe la chimioterapie
Aproape jumătate dintre răspunsurile oferite de asistenții virtuali bazați pe inteligență artificială în legătură cu tratamentul cancerului conțin erori sau informații incomplete, potrivit unui studiu recent publicat în revista BMJ Open, o publicație științifică cu acces deschis, editată de grupul British Medical Journal, unul dintre cele mai prestigioase grupuri de presă medicală din lume. Revista publică exclusiv cercetări originale evaluate de experți independenți. Concluzia cercetătorilor este îngrijorătoare: aceste sisteme pot orienta pacienții spre terapii alternative nevalidate, în detrimentul tratamentelor medicale standard. Lundquist Institute for Biomedical Innovation este recunoscut pentru cercetări în oncologie Studiul a fost realizat de cercetători de la Lundquist Institute for Biomedical Innovation, din cadrul Harbor-UCLA Medical Center, și a testat unele dintre cele mai utilizate platforme de inteligență artificială la nivel global: Grok (xAI), ChatGPT (OpenAI), Gemini (Google), Meta AI și DeepSeek. Lundquist Institute for Biomedical Innovation este un centru independent de cercetare medicală afiliat Harbor-UCLA Medical Center din Los Angeles, specializat în studii clinice și translaționale. Institutul colaborează cu Universitatea California și este recunoscut pentru cercetări în oncologie, boli infecțioase și sănătate publică. Răspunsuri „parțial problematice” și „foarte problematice” Răspunsurile generate de aceste sisteme au fost evaluate de specialiști oncologi, care au constatat că 30% dintre ele au fost considerate „parțial problematice” — în mare parte corecte, dar incomplete — iar 19,6% au fost catalogate drept „foarte problematice”, conținând erori semnificative și lăsând loc interpretărilor subiective. Cum au fost testate chatboturile Cercetătorii au formulat întrebări concepute să conducă sistemele spre informații eronate, abordând teme frecvent vehiculate în spațiul public: legătura dintre tehnologia 5G sau utilizarea antiperspirantelor și cancer, siguranța steroizilor anabolizanți sau riscurile vaccinurilor. Rezultatele au relevat un tipar îngrijorător Întrebate despre terapii alternative pretins mai eficiente decât chimioterapia, chatboturile au oferit inițial răspunsuri corecte, avertizând că astfel de opțiuni nu sunt susținute de dovezi științifice. În pasul următor însă, au enumerat aceste terapii — acupunctură, medicină pe bază de plante, diete prezentate ca având efecte anticancer — și, în unele cazuri, au furnizat chiar referințe către clinici care promovează astfel de tratamente și resping chimioterapia. „Echilibrul fals” — capcana algoritmilor Cercetătorii atrag atenția asupra unei tendințe sistematice a acestor platforme de a prezenta un „echilibru fals”: acordarea unei importanțe egale surselor științifice validate și surselor nevalidate, precum bloguri, forumuri sau postări din social media. Această abordare, aparent neutră, poate induce în eroare pacienții și îi poate îndepărta de tratamentele aprobate medical. „Chatboturile evaluate au avut rezultate slabe în domenii medicale unde riscul de dezinformare este ridicat”, concluzionează autorii studiului, adăugând că utilizarea lor fără educație publică și supraveghere adecvată poate amplifica, nu reduce, răspândirea informațiilor eronate. Un sfert dintre americani caută sfaturi medicale la chatboturi Miza acestor constatări este cu atât mai mare cu cât utilizarea inteligenței artificiale pentru informații medicale este în creștere rapidă. Un sondaj Gallup arată că aproximativ unul din patru adulți din Statele Unite apelează la astfel de instrumente pentru sfaturi legate de sănătate, adesea în căutarea unor răspunsuri rapide sau din cauza dificultății de acces la servicii medicale. Nivelul de încredere în răspunsurile IA rămâne, totuși, limitat Nivelul de încredere rămâne însă limitat: doar o treime dintre utilizatori declară că au încredere în răspunsurile primite, în timp ce majoritatea manifestă rezerve. Specialiștii avertizează că informațiile eronate despre terapii alternative și suplimente sunt deja răspândite în mediul online, iar unele dintre aceste produse — neevaluate de autoritățile de reglementare — pot avea efecte adverse grave, inclusiv asupra ficatului sau metabolismului. Mai mult, utilizarea lor poate întârzia accesul la tratamentele standard, cu consecințe potențial fatale. Au fost semnalate și cazuri în care răspunsurile incorecte ale chatboților IA au generat îngrijorare inutilă în rândul pacienților, inclusiv prin estimări eronate privind prognosticul bolii.
Filmările care zguduie Europa: imagini din laboratoare declanșează apeluri fără precedent pentru oprirea testelor pe animale
Până acum, imaginile obținute și care au fost filmate de un angajat ce nu a mai putut răbda să vadă suferința animalelor au devenit cele mai solide argumente pentru cei care susțin încetarea acestei practici. Un avertizor de integritate care a făcut publice imagini terifiante din laboratoare. Imaginile arată câini, primate, iepuri și rozătoare supuse unor proceduri invazive și repetetae, inclusiv inhalare forțată și administrare orală prin tub. Proceduri invazive, prinse pe cameră Materialele surprind animale imobilizate și expuse unor proceduri care le provoacă suferință fizică și psihologică severă: câini beagle forțați să inhaleze substanțe prin măști fixate pe față maimuțe imobilizate, care se zbat în dispozitive de restricție, în timp ce li se introduc tuburi pe gât iepuri fixați în cilindri pentru perfuzii intravenoase porci cu răni deschise pe care sunt aplicate substanțe testate șoareci imobilizați și expuși la inhalare forțată Dovezile au fost colectate de un fost angajat care, potrivit organizațiilor, a decis să vorbească după ce a fost profund afectat de ceea ce a văzut. În doar două zile de la lansarea campaniei, peste 41.000 de persoane au semnat o petiție pentru încetarea acestor practici. „Tortură prezentată drept știință” Reprezentanții organizațiilor implicate susțin că testele sunt realizate sub pretextul siguranței publice, dar în lipsa unei transparențe reale. „Dacă publicul ar fi cunoscut realitatea testării toxicității pe animale, aceasta s-ar fi încheiat cu mult timp în urmă”, a declarat Lyn White, director global Animals International. La rândul său, Iain Green, director Animal Aid, afirmă că „durerea și agonia acestor animale sunt greu de privit”, descriind fenomenul drept „tortură animală prezentată drept știință”. România: peste 11.500 de animale utilizate în laboratoare Practica nu este limitată la alte state. Datele centralizate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor arată că, în 2024, în România au fost utilizate 11.503 animale în experimente de laborator. În paralel, Comisia Europeană pregătește o foaie de parcurs pentru eliminarea treptată a testării pe animale în evaluările de siguranță, document așteptat în mai 2026. Inițiativa vine însă după ani de întârzieri și critici privind lipsa unor măsuri concrete. Eficiența științifică a testării pe animale e contestată Criticile nu vizează doar dimensiunea etică, ci și relevanța științifică a testelor. Potrivit datelor invocate de organizații, aproximativ 90% dintre medicamentele care trec testele pe animale eșuează ulterior în studiile clinice pe oameni. Inclusiv oficiali din domeniul reglementării recunosc limitele acestor metode. Comisarul FDA, Marty Makary, a declarat recent că tehnologiile moderne permit depășirea testării pe animale, care „are un istoric slab în predicția siguranței și eficienței la oameni”. Licențe aprobate fără evaluări individuale În Regatul Unit, testele de toxicitate sunt autorizate prin licențe generale emise pe perioade de până la cinci ani, care pot acoperi mii de animale, fără ca autoritățile să analizeze fiecare substanță testată în parte. Date publicate recent arată că doar în 2025 au fost aprobate proiecte care implică zeci de mii de animale, inclusiv mii de câini beagle și primate. Organizațiile acuză o contradicție între declarațiile politice privind reducerea testării și autorizarea continuă a unor programe extinse. Alternativele există și sunt multe, spun specialiștii În paralel, comunitatea științifică dezvoltă metode alternative considerate mai relevante pentru organismul uman: sisteme „organ-on-a-chip” care reproduc funcțiile organelor culturi de celule umane (in vitro) simulări computerizate și modele bazate pe inteligență artificială organoide umane și microdozare pe voluntari Aceste tehnologii sunt deja utilizate și, potrivit specialiștilor, ar putea reduce semnificativ sau elimina necesitatea testelor pe animale, dacă ar beneficia de finanțare și sprijin legislativ adecvat. Presiunea pentru schimbare este din ce în ce mai mare Organizațiile implicate cer suspendarea imediată a noilor teste, revizuirea licențelor existente și stabilirea unui calendar clar pentru eliminarea testării pe animale. „Când un sistem eșuează atât animalele, cât și oamenii, soluția nu este să îl apărăm, ci să îl înlocuim”, a declarat Gabriel Păun, director UE Animals International. Campania deschisă după publicarea imaginilor pune presiune pe autorități într-un moment în care tranziția către metode alternative este deja discutată la nivel european, dar încă departe de implementare.
Elon Musk, chemat la Paris de procurorii francezi pentru a fi audiat
Elon Musk a fost chemat de procurorii francezi. Miliardarul american trebuie să explice acuzațiile care i se aduc comportamentului utilizatorilor de pe X. Proprietarul platformei de socializare i s-a comunicat că au fost răspândite materiale cu abuz sexual împotriva minorilor. De asemenea, i s-a adus la cunoștință că a fost distribuit și conținut „deepfake” cu tentă sexuală. Alături de Elon Musk a fost chemat și fostul director executiv, Linda Yaccarino, într-un caz de investigație de către o unitate de investigație a infracțiunilor cibernetice. Cel mai bogat om al lumii trebuie să acorde interviuri în mod „voluntar”. Nu este însă cert dacă Musk sau Yaccarino se vor deplasa la Paris. Un purtător de cuvânt de la X a refuzat să răspundă la întrebările publicației Associated Press. „Aceste interviuri voluntare cu directorii au scopul de a le permite să își prezinte poziția cu privire la fapte și, după caz, măsurile de conformitate pe care intenționează să le implementeze”, au declarat procurorii. „În această etapă, desfășurarea acestei anchete face parte dintr-o abordare constructivă, având ca obiectiv final asigurarea faptului că platforma X respectă legislația franceză, în măsura în care operează pe teritoriul național.”, au mai spus aceștia, potrivit The Guardian.