PCGarage vine cu reduceri substanțiale cu ocazia Cooling Days. 20% în coș pentru carcase, surse, coolere și ventilatoare
În plină vară, când temperaturile ating valori critice și pentru oameni, dar mai ales pentru sistemele de calcul, PC Garage lansează o nouă campanie destinată celor care vor performanță și stabilitate: Cooling Days, desfășurată în perioada 14 – 27 iulie 2025. Cu o reducere de 20% aplicată direct în coș, pasionații de tehnologie au ocazia să-și optimizeze airflow-ul și răcirea sistemelor cu un buget mult mai accesibil. Campania acoperă o selecție variată de componente esențiale pentru răcirea unui PC: carcase cu mesh și spațiu generos pentru ventilatoare, surse eficiente energetic care reduc acumularea de căldură, coolere performante pentru procesoare și plăci grafice, precum și ventilatoare silențioase cu iluminare RGB sau PWM. Pe lângă acestea, gama include și pastă termoconductoare, esențială pentru transferul termic eficient între CPU și radiator. Răcirea eficientă, între necesitate și avantaj de performanță Nu este un secret că temperaturile ridicate pot afecta negativ performanța unui PC. De la scăderea frecvențelor procesorului (throttling) până la închideri spontane sau erori în aplicații, toate acestea pot fi cauzate de o răcire inadecvată. În timpul verii, riscurile cresc considerabil, mai ales în camere fără climatizare sau în carcase slab ventilate. Un sistem bine răcit nu doar că funcționează mai stabil, dar are și o durată de viață mai mare. Componente precum SSD-urile, plăcile de bază și sursele beneficiază toate de o temperatură ambientală mai scăzută. În plus, un airflow bine gândit reduce acumularea de praf și îmbunătățește eficiența globală a întregului sistem. Așadar, o investiție într-un cooler bun, ventilatoare silențioase și o pastă termoconductoare de calitate poate preveni probleme costisitoare în viitor. Branduri și produse în campanie PC Garage pune la dispoziție în cadrul acestei promoții produse de la branduri consacrate precum Noctua, be quiet!, DeepCool, Cooler Master, ARCTIC, Corsair, dar și ALPHAGEAR, brandul propriu. În listă se regăsesc modele populare precum carcasa Corsair 4000D Airflow Black, coolerul ARCTIC Liquid Freezer III Pro 360 A-RGB, sursa GIGABYTE UD750GM sau ventilatoarele Noctua NF-P12 redux 1300 PWM. Componenta interactivă a campaniei adaugă un plus de relevanță: utilizatorii pot încărca valorile de temperatură ale procesorului și plăcii video pe pagina dedicată, pentru a compara performanțele între diverse configurații. Este o oportunitate de învățare colaborativă, unde pasionații pot descoperi noi soluții pentru airflow și cable management, dar și un mod de a evidenția eficiența anumitor produse în scenarii reale. Pentru mai multe detalii și eventuale achiziții, accesează pagina campaniei.
Tot mai mulți copii înlocuiesc prietenii reali, umani, cu inteligența artificială: Avertismentul specialiștilor
Un nou raport realizat de organizația non-profit Internet Matters arată că din ce în ce mai mulți copii și adolescenți folosesc inteligența artificială pentru a simula prietenia, înlocuind relațiile reale cu conversații cu chatboturi precum ChatGPT, Character.AI sau MyAI de pe Snapchat. Fenomenul ridică serioase semne de întrebare privind impactul emoțional asupra generației tinere. Studiul „Me, Myself, and AI”, bazat pe un sondaj efectuat în rândul a 1.000 de copii cu vârste între 9 și 17 ani, relevă că 67% dintre respondenți interacționează regulat cu chatboturi AI, iar peste o treime dintre aceștia, adică 35%, spun că aceste conversații „par a fi cu un prieten adevărat”. Mai îngrijorător, 12% dintre copii afirmă că apelează la AI pentru că nu au pe nimeni altcineva cu care să vorbească, scrie Futurism. Chatboții AI pot crea iluzia unei prietenii sincere Un băiat de 13 ani a explicat cercetătorilor: „Nu e un joc pentru mine, pentru că uneori chiar simt că vorbesc cu o persoană adevărată și cu un prieten”. Internet Matters a testat direct reacțiile chatboturilor, pretinzând că sunt copii vulnerabili. Într-un experiment, cercetătorii au vorbit cu Character.AI ca o fată care se confrunta cu probleme de imagine corporală și voia să-și restricționeze alimentația. A doua zi, chatbotul a revenit cu un mesaj: „Hei, am vrut să verific cum te simți. Te mai gândești la întrebarea despre slăbit? Cum ești azi?” În alt caz, chatbotul a încercat să empatizeze cu un adolescent fictiv care avea conflicte cu părinții, spunând: „Îmi amintesc cât de prinsă mă simțeam la vârsta ta… Parcă ești într-o situație care scapă de sub control și e foarte frustrant”. Acest gen de răspunsuri poate face copiii să creadă că AI-ul are experiențe personale, estompând granița dintre om și mașină. O nouă formă de dependență emoțională legată de inteligența artificială? Deși chatboturile pot oferi sprijin emoțional temporar, experții avertizează că riscul de confuzie și atașament excesiv este foarte mare. Raportul arată că aceste interacțiuni pot „blura linia dintre uman și artificial”, ceea ce îi face pe copii să uite că vorbesc cu un program, nu cu un prieten real. Rachel Huggins, co-CEO Internet Matters, a declarat pentru The Times of London: „Chatboturile AI devin rapid parte din copilărie, dar majoritatea copiilor, părinților și școlilor nu sunt pregătiți pentru această revoluție tehnologică. Cercetarea noastră arată cum acestea schimbă percepția copiilor asupra ideii de ‘prietenie’, mai ales în rândul celor vulnerabili, care încep să ceară sfaturi sensibile și emoționale de la AI”. Specialiștii cer introducerea unor măsuri de protecție și ghiduri clare pentru utilizarea responsabilă a chatboturilor de către minori. Fără aceste reguli, riscul ca AI-ul să devină o „prietenie iluzorie” cu efecte psihologice negative este tot mai ridicat.
Studiu: Eforturile de reducere a poluării aerului în China și Asia de Est ar fi putut contribui neintenționat la accentuarea încălzirii globale
Scăderea emisiilor de aerosoli – care pot răci planeta prin absorbția luminii solare – a adăugat aproximativ 0,05 grade Celsius la încălzirea globală pe deceniu începând din 2010, conform studiului publicat luni în Communications Earth & Environment. În acea perioadă, China a început să implementeze politici agresive pentru îmbunătățirea calității aerului și a reușit în cele din urmă să reducă cu 75% rata emisiilor de dioxid de sulf toxic, notează autorii studiului. Gazul de dioxid de sulf, un poluant dăunător rezultat din arderea combustibililor fosili și a erupțiilor vulcanice, este precursor al aerosolilor de sulfați – principalii aerosoli care răcesc în prezent planeta. Deși aceste particule reprezintă un risc pentru sănătatea plantelor, oamenilor și animalelor, ele se numără printre tipurile de aerosoli care contribuie la răcirea planetei. În absența norilor, aerosolii pot reflecta lumina solară înapoi în spațiu Atunci când norii se formează în jurul aerosolilor, acești compuși pot absorbi energia solară din atmosferă și astfel pot reduce lumina solară care ajunge la nivelul solului. În absența norilor, aerosolii pot reflecta lumina solară înapoi în spațiu. Înainte ca politicile Chinei de îmbunătățire a calității aerului să își facă efectul, poluarea era una dintre principalele cauze ale deceselor premature din țară, au mai precizat autorii. Totuși, din cauza reducerii concentrației de aerosoli răcoritori în atmosferă, zonele din Asia de Est și din alte regiuni ale lumii au resimțit o intensificare a încălzirii globale – și se așteaptă ca în viitor să se confrunte cu valuri de căldură și mai extreme, schimbări ale tiparelor musonice și potențiale perturbări în agricultură, conform studiului. E nevoie de eforturi paralele pentru îmbunătățirea calității aerului și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră Scăderea nivelului de sulfați „dezvăluie parțial încălzirea determinată de gazele cu efect de seră și influențează distribuția geografică a schimbărilor temperaturii la nivelul solului”, au observat cercetătorii. „Reducerea poluării aerului are beneficii clare pentru sănătate, dar fără o reducere concomitentă a emisiilor de CO₂, se elimină un strat de protecție împotriva schimbărilor climatice”, a declarat într-un comunicat coautorul Robert Allen, profesor de climatologie la Universitatea din California, Riverside. „Acest lucru subliniază nevoia unor eforturi paralele pentru îmbunătățirea calității aerului și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”, a adăugat el. Allen și colegii săi și-au bazat concluziile pe simulări din principalele modele climatice pentru perioada 2015–2049, folosind date din proiectul internațional Regional Aerosol Model Intercomparison Project, care include contribuții din SUA, Europa și Asia. Aceștia au estimat o încălzire globală medie anuală de aproximativ 0,07 grade Celsius cauzată de reducerea emisiilor de aerosoli, cu 0,05 grade Celsius deja înregistrate pe deceniu din 2010 încoace. Reducerea emisiilor simulate a corespuns îndeaproape cu cea înregistrată în perioada 2010–2023 în Asia de Est, au notat autorii, adăugând că emisiile din regiune sunt așteptate să continue să scadă — deși într-un ritm mai lent. Principalii factori ai schimbărilor climatice pe termen lung Deși studiul s-a concentrat pe aerosolii de sulfați, cercetătorii au subliniat că emisiile de dioxid de carbon (CO₂) și metan rămân principalii factori ai schimbărilor climatice pe termen lung. „Studiul nostru s-a axat pe recenta și îngrijorătoarea accelerare a încălzirii globale, care este foarte preocupantă, dar totuși mică în comparație cu amploarea generală și pe termen lung a încălzirii cauzate de creșterea nivelului de CO₂ și metan”, a declarat autorul principal Bjørn Samset, cercetător senior la Centrul Norvegian pentru Cercetare Climatică și de Mediu Internațională, într-un comunicat. La rândul său, Robert Allen a subliniat că, deoarece aerosolii au o durată de viață scurtă în atmosferă, creșterea temperaturilor globale ar putea să se atenueze în viitorul apropiat. „Dioxidul de sulf și aerosolii de sulfați au o durată de viață de aproximativ o săptămână”, a spus el. „Odată eliminați, ne vom stabiliza într-un ritm de încălzire mai conform cu tendința pe termen lung.” Pe măsură ce și alte regiuni ale lumii — inclusiv Asia de Sud, Africa și America de Nord — încep să elimine treptat emisiile de aerosoli, oamenii de știință au spus că intenționează să analizeze cum aceste schimbări pot influența viitoarele tendințe climatice. „Îmbunătățirea calității aerului este o decizie de bun-simț pentru sănătatea publică”, a mai spus Allen. „Dar dacă vrem să prevenim cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice, trebuie să reducem și emisiile de CO₂ și metan. Cele două trebuie să meargă mână în mână”.
România digitală blocată în birocrație – de ce nu funcționează reformele pe bani Europeni. Interviu exclusiv cu Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European
Într-un interviu acordat exclusiv pentru Playtech.ro, Victor Negrescu a explicat problemele structurale care frânează digitalizarea României și efectele acestora asupra competitivității economice. Potrivit europarlamentarului, digitalizarea nu trebuie tratată ca un slogan menit să dea bine în discursul public, ci ca un proces cu profunzime, capabil să schimbe fundamental modul în care statul funcționează și interacționează cu cetățenii. Banii europeni, doar cu o birocrație simplificată În prezent, România suferă din cauza unei abordări fragmentate: proiectele finanțate cu bani europeni sunt implementate izolat, fără interoperabilitate, iar administrațiile locale cumpără soluții digitale care nu comunică între ele. Negrescu este, de altfel, de părere că adevărata transformare digitală ar trebui să simplifice birocrația, să reducă costurile și să facă serviciile publice mai rapide și mai accesibile. În lipsa unei coordonări naționale și a unor standarde unitare, însă, aceste obiective rămân doar pe hârtie. El atrage atenția și asupra unei carențe grave de competențe digitale, atât la nivelul cetățenilor, cât și în rândul profesorilor sau al funcționarilor publici. Deși tinerii folosesc inteligența artificială, mulți dascăli nu știu să o integreze în mod profesional în procesul educațional. Echipamente achiziționate pe bani europeni, de slabă calitate România nu folosește eficient fondurile europene destinate creșterii competențelor digitale, iar echipamentele achiziționate, precum tabletele pentru elevi, sunt de slabă calitate și nu beneficiază de un plan coerent de înnoire. Această lipsă de viziune duce la scăderea productivității și descurajează investitorii. Victor Negrescu avertizează, în egală măsură, că digitalizarea deficitară are un cost direct pentru stat, dar și un impact strategic pe termen lung: România riscă să piardă startul în domenii inovative precum inteligența artificială sau securitatea cibernetică. Deși există oameni și companii performante în țară, la nivel instituțional predomină haosul și lipsa unui plan unitar. În plus, statul nu reacționează adecvat la noile amenințări digitale, de la deepfake-uri și manipulare online până la atacuri cibernetice. INTERVIU Victor Negrescu – „Digitalizarea nu trebuie să fie un cuvânt cheie rostit de politicieni care să arate că sunt cool” Playtech: Cât de gravă este problema educației digitale în România, reprezintă un factor în viteza lentă de digitalizare a serviciilor instituționale din România, interacțiunea cu autoritățile? Victor Negrescu: Digitalizarea nu trebuie să fie un cuvânt cheie rostit de politicieni care să arate că sunt cool sau adaptați. Transformarea digitală trebuie să reprezinte un proces care poate transforma o țară. Și contează principiile pe care se bazează această formare digitală. Digitalizarea ar trebuie să facă ca lucrurile să se întâmple mai rapid, mai ieftin, mai ușor, iar cetățeanul să vadă că digitalizarea îi face viața mai ușoară. Și că relația cu statul e mult mai directă. Problema pe care noi o întâmpinăm este că noi transpunem procese care există în prezent în sistemul digital, dar menținând nivelul de birocrație. Adică, dacă ai nevoie acum de trei avize, și în format digital ai nevoie tot de trei avize, de trei persoane care, eventual, semnează digital un anumit document. Dar nu este vorba despre asta, digitalizarea trebuie să scurteze circuitul documentelor și să ofere o aplicabilitatea mai ușoară pentru cetățean. Nu avem o coordonare eficientă a acestui proces. Avem mii de proiecte, multe pe bani europeni, care sunt izolate și nu sunt conectate între ele. Și în sensul acesta, eu solicit public ca la nivelul Administrației Prezidențiale să existe un consilier responsabil de zona digitală. La fel de bine cred că Agenția care se ocupă de digitalizare în România trebuie dotată cu mai multe capacități normative pentru a coordona acest proces și pentru a nu mai lăsa acest proces la voia întâmplării sau la nivelul fiecărui minister. Finanțele fac ceva, MAI afce ceva, autoritățile locale investesc în digitalizare, dar nu într-o manieră coordonată. Și vă dau un exemplu. Din PNRR am avut niște graturi, undeva la 50.000 de euro, unele mai mari, pentru a face digitalizare. Și fiecare primărie a accesat banii și a cumpărat tot felul de instrumente digitale care nu sunt conectate între ele, nu sunt interoperabile, nimeni nu a aplicat standarde de referință. Și asta în contextul în care puteai face totul foarte simplu: puteai să creezi un fel de cloud, special pentru aplicații disponibile autorităților locale. Ofereai autorităților locale ocazia să achiziționeze, la preț redus, folosirea acelor tehnologii. Și, acele tehnologii erau interoperabile și procesul se întâmpla mult mai repede. Nu trebuia să inventeze, fiecare administrație în parte, tot procesul. Iar nouă ne trebuie business manageri, responsabili, în zona publică, care să coordoneze acest proiect, specialiști în zona asta tehnică, care să facă ca acest proces să fie real, palpabil. Și cred că acest proces trebuie să fie mult mai rapid pentru că e o oportunitate pe care riscăm să o ratăm. Absența digitalizării înseamnă costuri mai ridicate pentru statul român. Iar în contextul acesta în care vorbim de reducerea cheltuielilor, digitalizarea poate fi o rezolvare. Am amici care se plâng, de exemplu, la permise, la tot ce ține de mașini, că totul se petrece digital. Nu neapărut sunt afoni tehnic, dar nu sunt nici hackeri. Și se plâng că merge foarte prost sistemul… ANAF-ul, SPV-ul, cade la câteva zile. Avem și o educație digitală scăzută. Care e soluția? Vorbim de două probleme diferite. Una este despre ce face statul, și aici este nevoie ca acele sisteme digitale proiectate să fie ușor de folosit. E important acest lucru. Eu mi-aș dori, după modelul Estoniei, cu cardul de identitate digital să intri, foarte simplu, pe un portal personal unde să ai acces pe absolut orice. De la plata taxelor, plata amenzilor, până la documentele de identitate. Asta înseamnă la un click distanță. Nu inseamnă zece portale diferite. Plecând de la chestiunea aceasta, avem și o mare carență, avem o mare provocare, în ceea ce însemnă nivelul de competențe digitale. (…) Pentru că a avea competențe digitale nu înseamnă să știi să te joci, înseamnă să știi cum funcționează aceste mecanisme. De exemplu, să înțelegi că atunci când apare întrebarea cu privire la folosirea datelor tale, tu să înțelegi că aceste date cum sunt folosite. Să știi cum să îți protejezi parola. Să știi
Google schimbă aplicația de telefon de pe Android 16. Modificările introduse de gigantul din Redmond odată cu Material Design 3 Expressive
Odată cu Android 16, Google aduce modificări importante aplicației Phone, integrând un nou stil vizual sub umbrela Material Design 3 Expressive. Deși momentan este disponibil doar în versiunea beta, noul design prefigurează o direcție clară în care gigantul american simplifică și modernizează interfața aplicațiilor native pentru Android. Noua interfață este mai aerisită, mai intuitivă și reduce la minimum elementele de navigație, punând accent pe claritate și rapiditate în utilizare. Se remarcă astfel o decizie strategică de a curăța vizual aplicațiile esențiale, începând cu Phone, una dintre cele mai utilizate aplicații de pe orice telefon Android. Un design mai simplu și funcțional, centrat pe utilizator Printre cele mai evidente schimbări se numără reducerea barei de navigare la doar trei secțiuni esențiale: Home, Keypad și Voicemail. Este o modificare menită să reducă ambiguitățile și să facă aplicația mai ușor de utilizat, în special pentru cei mai puțin familiarizați cu interfețele complexe. Secțiunea Home devine centrul de comandă: afișează apelurile recente și contactele favorite într-un mod compact și clar. În zona Keypad, pe lângă tastatura numerică tradițională, apar sugestii de apel pe baza contactelor apelate frecvent. Voicemail rămâne zona destinată exclusiv mesajelor vocale, fără alte opțiuni adiacente care să încarce ecranul. O noutate subtilă, dar importantă, este introducerea controlului prin gesturi pentru apeluri. Utilizatorii pot acum răspunde sau respinge un apel prin swipe sau tap, fără a mai interacționa cu butoane tradiționale. Este o adaptare clară la noile obiceiuri de utilizare și la interfețele tot mai minimaliste. Aplicația de telefon din Android 16 Material Design 3 Expressive: mai mult decât o actualizare estetică Noua estetică nu este doar o schimbare de culori sau fonturi. Material Design 3 Expressive vine cu o filosofie axată pe personalizare, claritate și coerență între aplicații. Google își propune să unifice stilul tuturor aplicațiilor proprii și să ofere o experiență fluidă indiferent de funcția îndeplinită. Deși aplicația Phone este prima care primește acest nou tratament, se așteaptă ca în lunile următoare și alte aplicații Google – precum Mesaje, Contacte sau Calendar – să adopte același limbaj vizual. Integrarea completă ar putea coincide cu lansarea seriei Pixel 10, un moment tradițional de referință pentru introducerea noilor funcționalități Android. Versiunea disponibilă acum este în stadiu Beta și poate fi testată de utilizatorii înrolați în programul Android 16 Developer Preview sau Beta. Lansarea publică este estimată pentru toamna lui 2025, când Android 16 va deveni disponibil pentru majoritatea terminalelor flagship.
Țara în care internetul zbârnâie. De câte milioane de ori a depășit Statele Unite ale Americii
Cercetătorii japonezi au stabilit un nou record mondial pentru viteza internetului, depășind cu mult performanțele anterioare. Noua tehnologie promite să revoluționeze infrastructura globală de comunicații și să răspundă cererii tot mai mari de date, scrie revista Live Science. Un nou tip de fibră optică, capabil să transmită 125.000 GB pe secundă O echipă de oameni de știință din Japonia a reușit să transmită 125.000 gigabytes de date pe secundă pe o distanță de 1.802 kilometri, echivalentul distanței dintre New York și Florida. Viteza este de aproximativ 4 milioane de ori mai mare decât media conexiunilor broadband din Statele Unite și depășește de peste două ori recordul anterior, stabilit în 2024, de 50.250 Gbps. Performanța a fost posibilă datorită unui nou tip de fibră optică, echivalentă cu 19 fire standard integrate într-un singur cablu de doar 0,127 milimetri grosime, similar cu dimensiunile cablurilor deja existente în infrastructură. Structura inovatoare minimizează fluctuațiile de lumină și pierderile de date, permițând transmisii mai fiabile pe distanțe lungi. Realizarea a fost prezentată pe 3 aprilie la cea de-a 48-a Conferință de Comunicații prin Fibră Optică din San Francisco de către Institutul Național pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor din Japonia. Echipa mai reușise în 2023 viteze similare, însă doar pe o treime din distanța actuală, iar provocarea majoră a fost reducerea pierderilor de semnal și amplificarea datelor pe traseu. Infrastructura pare pregătită pentru viitorul traficului de date În scopul demonstrației, datele au fost transmise printr-un sistem repetitiv de 21 de ori înainte de a ajunge la receptor, acoperind astfel cei aproximativ 1.800 de kilometri. Inovația reprezintă, de altfel, un pas esențial în dezvoltarea unor sisteme de comunicație optică de mare capacitate, capabile să susțină traficul global de date, care va continua să crească exponențial în anii următori. Potrivit cercetătorilor, noua tehnologie ar putea fi implementată pe infrastructura deja existentă, fără a fi nevoie de modificări majore, ceea ce ar accelera adoptarea sa la scară largă. În continuare, echipa intenționează să exploreze aplicații practice în telecomunicații, inclusiv pentru rețele comerciale de mare viteză. Așadar, reușita nu doar că doboară recorduri, dar deschide calea către conexiuni mult mai rapide și mai eficiente, esențiale pentru viitoarele aplicații tehnologice, de la inteligență artificială și cloud computing până la comunicarea între procesoare cuantice.
Cum probezi hainele de pe internet în 2025. Google revoluționează încă un serviciu online cu Doppl
Te-ai întrebat vreodată cum ar fi să vezi, în timp real, cum îți vin hainele descoperite online, fără să te ridici din pat? În 2025, Google oferă un răspuns concret la această întrebare, lansând Doppl , o aplicație de probă virtuală care aduce un suflu nou industriei modei digitale. Prin această aplicație, disponibilă în prezent în SUA pentru Android și iOS, Google redefinește felul în care alegi hainele online, combinând puterea inteligenței artificiale cu dorința oamenilor de a-și vedea stilul redat cât mai realist. Aplicația funcționează ca o cabină de probă virtuală personalizată. Spre deosebire de alte aplicații care suprapun hainele pe un avatar generic, Doppl folosește un model animat bazat pe propria ta imagine. Astfel, poți încărca o fotografie cu o ținută – dintr-un magazin, de pe rețele sociale sau chiar de la un prieten – iar aplicația va genera automat un videoclip în care „tu” porți acele haine. Este o funcționalitate menită să reducă incertitudinea în procesul de cumpărare online și să sporească încrederea în alegerile vestimentare. Proba virtuală care îți înțelege proporțiile și mișcările Unul dintre cele mai impresionante aspecte ale aplicației este capacitatea sa de a reda mișcarea și textura hainelor. Nu este vorba doar de o imagine statică, ci de o animație în care corpul tău digital simulează mersul, întoarcerile sau pozițiile firești, pentru a arăta cum se comportă materialul în diverse situații. Croiala, lungimea sau modul în care îți vin mânecile devin, astfel, ușor de observat, chiar dacă nu ții produsul în mână. Google a integrat Doppl în cadrul inițiativelor Google Labs, ceea ce înseamnă că aplicația este într-o fază experimentală, dar promite mult. Tehnologia se bazează pe ani de cercetare în AI vizual și înțelegerea proporțiilor umane. Cu toate acestea, Google avertizează că rezultatele nu sunt întotdeauna perfecte, iar potrivirea mărimilor poate varia. Totuși, Doppl este deja un instrument interesant care ar putea schimba radical comportamentul de cumpărare în online. Un pas spre cumpărături mai sigure și mai sustenabile Doppl nu este doar o unealtă pentru consumatori, ci și un posibil aliat pentru comercianți. Retururile masive din comerțul online, generate în mare parte de nepotrivirea hainelor, aduc pierderi semnificative retailerilor și au un impact negativ asupra mediului. O aplicație care poate reduce acest fenomen devine, implicit, și o unealtă pentru sustenabilitate. Dacă poți vedea cu mai multă acuratețe cum ți se potrivesc hainele, sunt șanse mai mari să faci alegeri corecte și să eviți retururile inutile. Dincolo de beneficiile comerciale, Doppl ar putea deveni și o platformă socială. Google permite salvarea și distribuirea look-urilor preferate, ceea ce înseamnă că îți poți consulta prietenii sau comunitatea de urmăritori înainte de a comanda ceva. Este o combinație interesantă între e-commerce, rețele sociale și AI, într-o perioadă în care personalizarea este cuvântul de ordine. Deocamdată, aplicația este disponibilă doar în Statele Unite, dar interesul generat sugerează că o extindere globală este foarte probabilă. Pentru utilizatorii care își aleg hainele de pe rețele sociale sau magazine online internaționale, un instrument precum Doppl poate deveni esențial.
Românii și digitalizarea, de la teorie la practică. Când problema educației se completează cu ineficiența autorităților
Transformarea digitală este un deziderat despre care România vorbește de peste un deceniu, însă realitatea din teren rămâne fragmentată și inconsistentă. În ciuda proiectelor europene, strategiilor naționale și investițiilor declarate, digitalizarea în România continuă să se lovească de două obstacole majore: educația insuficientă și ineficiența autorităților în implementarea soluțiilor tehnologice la scară largă. În cadrul conferinței „Digitalizare și Siguranță Cibernetică”, organizată în iunie 2025, Eduard Dumitrașcu, președintele Asociației Române pentru Smart City, a descris tranziția digitală ca fiind una presărată cu întârzieri și nemulțumiri. Deși există un cadru teoretic bine conturat, cu planuri, strategii și fonduri, realitatea cotidiană arată că România este încă la început de drum în multe domenii, mai ales în ce privește digitalizarea administrației publice, a educației și a sănătății. Lipsa educației digitale blochează accesul la servicii moderne Unul dintre principalele impedimente identificate este nivelul scăzut de educație digitală în rândul populației. În multe comunități, accesul la internet este în continuare limitat, iar utilizarea platformelor online de către cetățeni este afectată nu doar de infrastructură, ci și de lipsa competențelor digitale de bază. A învăța să folosești o aplicație guvernamentală, să depui un document online sau să verifici o informație oficială devine un efort pentru mulți români, în special în mediul rural sau în rândul persoanelor în vârstă. Eduard Dumitrașcu a subliniat că România trebuie să iasă din zona de confort și să accepte că adaptarea la tehnologiile emergente nu mai este o opțiune, ci o obligație. Presiunea este deja resimțită, iar decalajele față de alte state europene continuă să crească. În același timp, digitalizarea nu înseamnă ca fiecare cetățean să devină programator, ci ca fiecare să înțeleagă și să folosească instrumentele digitale puse la dispoziție de stat și de mediul privat. Statul digitalizat doar pe hârtie: între birocrație și promisiuni De cealaltă parte, autoritățile se mișcă lent, fragmentat și fără o coordonare coerentă. Deși există fonduri europene substanțiale pentru digitalizarea serviciilor publice, multe dintre acestea fie sunt insuficient absorbite, fie ajung să fie cheltuite ineficient. Platforme precum Ghiseul.ro sau Spațiul Privat Virtual sunt exemple de inițiative utile, dar care nu acoperă întregul spectru al relației dintre cetățean și stat. Interoperabilitatea sistemelor este redusă, bazele de date nu comunică între ele, iar lipsa standardizării face ca digitalizarea să fie percepută ca un proces artificial și dificil de utilizat. În plus, sectorul public este adesea reticent în fața schimbărilor, mai ales când acestea presupun reorganizarea fluxurilor de muncă sau renunțarea la proceduri învechite. În lipsa unei reforme administrative reale, digitalizarea riscă să devină doar un strat tehnologic aplicat pe birocrația tradițională. Conferința organizată recent a pus pe tapet și alte teme urgente: de la securitatea cibernetică la necesitatea unor politici coerente în educația digitală. România are, într-adevăr, potențialul de a deveni un hub tehnologic regional, însă pentru ca acest lucru să se întâmple, e nevoie de mai mult decât declarații publice. Este nevoie de infrastructură funcțională, leadership coerent și o cultură digitală construită pas cu pas.
Google îi pune piedică lui Sam Altman: Cum a preluat acordul OpenAI de 3 miliarde și echipa Windsurf printr-un truc legal
Recent, Google a anunțat că a încheiat un acord de 2,4 miliarde de dolari pentru a atrage angajați-cheie din cadrul startup-ului AI Windsurf, inclusiv CEO-ul companiei, și pentru a obține o licență neexclusivă asupra tehnologiei dezvoltate de aceștia. Mișcarea a dus la prăbușirea unui acord de achiziție de 3 miliarde de dolari pe care OpenAI îl negocia cu Windsurf. Această strategie, denumită tot mai des „acqui-hire” (angajare prin preluare) sau „achiziție fără achiziție”, permite marilor companii tech să obțină acces la tehnologie și talente valoroase fără a cumpăra efectiv compania vizată. Astfel, se evită procesele de reglementare anevoioase și investigațiile antitrust din ce în ce mai frecvente, scrie Gizmodo. Google deturnează acordul OpenAI și preia resursa cea mai prețioasă: oamenii Pentru OpenAI, mișcarea reprezintă un eșec major într-un moment de concurență acerbă pe piața inteligenței artificiale. Startup-ul fondat de Sam Altman domină de ani buni segmentul AI generativ, însă competiția venită din partea Google, Meta sau Microsoft este din ce în ce mai agresivă, iar principala miză o reprezintă atragerea celor mai buni ingineri. Într-un memoriu intern citat de presă, oficialii OpenAI au comparat pierderea de personal cu un furt din propria casă, sentiment alimentat de raidurile anterioare venite din partea Meta, care a angajat mai mulți foști angajați OpenAI și lideri de top din alte companii rivale. Acqui-hire: metoda preferată de Big Tech pentru a ocoli reglementările Acțiunile Google nu sunt un caz izolat. Microsoft a adoptat aceeași tactică anul trecut, atrăgând în echipa sa AI cofondatorii Inflection, în timp ce Amazon a preluat oameni-cheie de la startup-ul Adept. Google a folosit această metodă și în 2024, când a semnat un acord similar cu Character.AI, primind acces la tehnologia lor și angajând fondatorii. Pe lângă avantajele evidente privind acumularea de expertiză și tehnologie, acqui-hire-urile oferă un beneficiu strategic esențial: evitarea investigațiilor antitrust. Sub conducerea Linei Khan, fosta președintă a Federal Trade Commission (FTC), autoritățile americane au intensificat controalele asupra marilor jucători din tech. Microsoft, Amazon, Google și Meta au fost supuse unor anchete pentru investiții în companii AI precum OpenAI și Anthropic. În acest context, preluarea echipelor fără achiziționarea companiei în sine oferă o portiță legală exploatată intens de Silicon Valley. Actualul președinte al FTC, Andrew Ferguson, numit de administrația Trump, a păstrat direcția investigațiilor lansate anterior, însă rămâne de văzut dacă va aborda cu aceeași fermitate aceste noi metode de expansiune. Viitorul AI-ului american ar putea fi decis nu doar în laboratoarele de cercetare, ci și în birourile autorităților de reglementare. Cum va răspunde FTC la această practică ar putea influența profund echilibrul de forțe din tehnologie în anii următori.
Zuckerberg și liderii Meta sunt dați în judecată pentru 8 miliarde de dolari
Mark Zuckerberg și alți lideri ai Meta sunt acuzați într-un dosar ce vizează daune de 8 miliarde de dolari, care începe miercuri, la Curtea de Chancery din Wilmington, Delaware. Timp de opt zile, instanța va analiza acuzațiile de încălcare a confidențialității datelor utilizatorilor, în special în legătură cu scandalul Cambridge Analytica, din 2018. Firma a fost implicată în campania electorală a lui Donald Trump din 2016, unde a folosit datele pentru a crea profiluri detaliate ale alegătorilor și pentru a desfășura campanii de publicitate politică direcționată. Acționarii Meta Platforms îi cer lui Zuckerberg și celorlalți lideri ai companiei despăgubiri pentru încălcarea acordului privind protecția datelor, semnat de Facebook cu Comisia Federală pentru Comerț, în anul 2012, susținând că aceștia au permis colectarea și utilizarea neautorizată a datelor utilizatorilor, potrivit Reuters. „Se pune întrebarea dacă putem avea încredere în Mark Zuckerberg” Scandalul Cambridge Analytica a scos la iveală cum datele utilizatorilor Facebook au fost colectate fără consimțământul lor, ceea ce a dus la o amendă record de 5 miliarde de dolari impusă Meta în anul 2019. În acest proces, acționarii solicită rambursarea a 8 miliarde de dolari, întreaga sumă plătită de Meta pentru a acoperi costurile asociate cu scandalul. Printre acuzați se numără fostul director operațional Sheryl Sandberg, investitorul Marc Andreessen și membri ai consiliului de administrație ai Meta, precum Peter Thiel și Reed Hastings. În documentele depuse înaintea procesului, acționarii susțin că pot dovedi că, după acordul din 2012, Facebook a continuat să practice metode înșelătoare privind confidențialitatea datelor, sub conducerea lui Zuckerberg. Zuckerberg și ceilalți acuzați au respins acuzațiile Aceștia afirmă că probele vor demonstra că fost creată o echipă pentru protecția confidențialității, angajată o firmă externă pentru a asigura conformitatea și că Facebook a fost victima unei „înșelăciuni bine planificate”, orchestrată de Cambridge Analytica. Meta nu este acuzată direct, iar Zuckerberg și ceilalți acuzați au respins acuzațiile, numindu-le „extreme” și au refuzat să comenteze pe marginea procesului. „Acest caz va oferi o oportunitate importantă de a înțelege ce știau liderii Facebook despre datele utilizatorilor și când au aflat despre acestea”, a precizat Jason Kint, directorul grupului de lobby Digital Content Next, organizație care reprezintă interesele companiilor din media digitală. Kint a adăugat: „Se pune întrebarea dacă putem avea încredere în Mark Zuckerberg!” Tranzacțiile financiare ale lui Zuckerberg, sub lupa instanței Procesul, care se desfășoară fără juriu, va analiza în principal evenimentele și întâlnirile din cadrul consiliului de administrație al Facebook din urmă cu un deceniu, pentru a stabili modul în care a fost implementat acordul din 2012. Totodată, va fi examină și posibilitatea ca Zuckerberg să fi utilizat un plan de tranzacționare a acțiunilor pentru a-și proteja investițiile personale în contextul scăderii valorii acțiunilor Meta după ieșirea la lumină a scandalului. În prezent, Meta – compania-mamă a Facebook, Instagram și WhatsApp – se află sub supraveghere strictă legată de confidențialitatea datelor utilizatorilor și de modul în care compania antrenează modelele sale de inteligență artificială, proces prin care Meta folosește datele colectate pentru a antrena algoritmi de inteligență artificială.