Etichetă: TEHNOLOGIE

Europa, prizoniera într-o relație toxică cu SUA: Ne controlează internetul, sateliții și banii

Timp de decenii, Statele Unite au fost furnizorul de siguranță, tehnologie și stabilitate pentru aliații săi. Fie că era vorba despre dolari, armament sofisticat sau infrastructură digitală, majoritatea țărilor din tabăra occidentală au construit în jurul Americii sisteme întregi – economice, militare, comunicaționale. Astăzi însă, acest parteneriat se resimte tot mai mult ca o relație toxică, una în care „cel puternic” și-a schimbat fața și a început să folosească aceste pârghii în mod unilateral, amenințând nu doar autonomia, ci chiar suveranitatea vechilor săi prieteni. Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie 2025 a accelerat un proces de degradare deja vizibil. Sub conducerea sa, Washingtonul pare să fi adoptat o strategie de tip platformă monopolistă: îți oferă totul, te face dependent, apoi te controlează prin aceleași sisteme care înainte păreau un sprijin. În acest context, tot mai multe voci europene cer desprinderea de sub dominația americană – dar descoperă că „ieșirea din relație” e mai complicată decât au crezut. Enshittificarea puterii americane: cum a devenit SUA o platformă toxică Termenul „enshittification”, inventat de scriitorul Cory Doctorow pentru a descrie degradarea intenționată a platformelor online, a fost recent aplicat la scară geopolitică. În acest model, companiile oferă inițial servicii excelente, atrag utilizatori și parteneri, apoi, odată ce aceștia devin captivi, încep să le impună costuri, limitări și politici abuzive. Exact același tipar este vizibil azi în relația Statelor Unite cu aliații săi. Platformele digitale precum Facebook și Amazon nu sunt cu mult diferite de infrastructura controlată de guvernul SUA. Dolarii, sateliții Starlink, avioanele F-35 sau rețelele cloud ale Microsoft și Amazon au devenit instrumente strategice în mâna administrației americane. Fiecare tranzacție financiară globală care trece prin sistemul de clearing în dolari, fiecare rețea de internet care funcționează pe Starlink, fiecare rachetă ghidată prin GPS poate fi activată – sau dezactivată – printr-o simplă decizie politică luată la Washington, scrie publicația Wired. În februarie 2025, Trump a impus sancțiuni împotriva procurorului-șef al Curții Penale Internaționale, după ce acesta l-a inculpat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu. Rezultatul? Băncile din Regatul Unit i-au blocat conturile, iar Microsoft i-a dezactivat adresa de e-mail. În trecut, astfel de acțiuni aveau un scop declarat nobil – apărarea democrației. Acum, instrumentele de sancțiune sunt aplicate arbitrar și politic. Starlink, F-35 și cloudul american: capcane tehnologice cu gust de hegemonie Un exemplu grăitor al dependenței strategice este Starlink, rețeaua de sateliți deținută de Elon Musk. Cu aproximativ 65% din sateliții activi din lume, Starlink a devenit infrastructura invizibilă care alimentează internetul în regiuni întregi. Canada, Italia, Ucraina și alte state au ajuns să depindă de el pentru conectivitate, comunicații militare și gestionarea datelor sensibile. Dar odată cu apropierea lui Musk de administrația Trump, controlul asupra acestui sistem a devenit o armă. Într-o confruntare publică, Musk a amenințat că ar putea opri Starlink în Ucraina dacă nu i se acordă acces la resursele minerale ale țării. Iar când Polonia a intervenit, susținând că plătește pentru acest serviciu, răspunsul miliardarului a fost șocant: „Taci, om mic. Nu plătești decât o fracțiune din cost. Și nu există alternativă la Starlink.” Situația este similară și în domeniul militar. F-35, cel mai avansat avion de luptă din lume, produs de Lockheed Martin, este folosit de zeci de aliați ai SUA. Dar funcționarea sa depinde de un lanț întreg de suport american: software, piese, cartografiere, date de țintire. Concret, aceste avioane nu pot lovi ținte precise fără acordul și datele furnizate de Statele Unite. După o întâlnire tensionată dintre Trump și Zelenski, SUA a întrerupt temporar fluxurile de informații către Ucraina, „orbind” practic sistemele de armament ghidate. Cloud-ul și infrastructura digitală nu sunt mai puțin problematice. Guvernele europene își stochează datele în servere operate de Amazon sau Microsoft. În teorie, aceste companii sunt independente. În practică, pot fi constrânse de administrația americană să suspende conturi, să blocheze accesul la date sau să saboteze procese guvernamentale. De altfel, Comisia Europeană și Danemarca au început deja tranziția către soluții open-source, în căutarea unei suveranități digitale pierdute. Vezi și: România digitală blocată în birocrație – de ce nu funcționează reformele pe bani Europeni. Interviu exclusiv cu Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European O Europă care vrea să rupă lanțurile: visul unei infrastructuri proprii Declarațiile recente ale liderilor europeni nu lasă loc de interpretări. Friedrich Merz, noul cancelar german, a anunțat că vrea suveranitate digitală față de SUA. Macron a cerut „autonomie strategică”, iar Ursula von der Leyen a vorbit despre sfârșitul „vechiului Occident”. În culise, planul EuroStack capătă contur: o rețea digitală europeană complet separată de infrastructura americană. EuroStack nu este doar un vis tehnologic, ci o necesitate geopolitică. Susținut de companii precum Airbus, Dassault, de economiști și lideri din domeniul digital, proiectul urmărește construirea unui ecosistem propriu – de la cabluri subacvatice și servere, până la inteligență artificială și cloud. În paralel, Banca Centrală Europeană explorează un sistem de plăți autonom, în timp ce Comisia Europeană dezvoltă o rețea satelitară proprie, alternativă la Starlink. Dar costurile sunt uriașe, iar timpul presează. Canada a renunțat deja la parteneriatul cu Starlink pentru zonele rurale, dar trebuie acum să investească masiv în infrastructură terestră. Aliații care vor să se desprindă de sistemele americane militare trebuie să reconstruiască flote întregi de avioane, să cumpere noi rachete și să-și refacă lanțurile de aprovizionare. Toate acestea în timp ce amenințarea unei represalii politice din partea SUA rămâne activă. Imagine reprezentativă de ilustrație, realizată de Playtech cu ajutorul OpenAI. Cine rupe relația primul și la ce cost? În psihologie, relațiile toxice sunt acelea în care unul dintre parteneri exercită control, amenințare și manipulare, iar celălalt simte că nu poate pleca. La scară globală, Europa se trezește în exact această poziție. Aliații Americii știu că trebuie să se desprindă, dar nu au infrastructura pentru a supraviețui singuri. Și totuși, rămânerea în relație devine tot mai insuportabilă. De-enshittificarea – sau curățarea acestor sisteme toxice – nu mai este doar o opțiune idealistă, ci o necesitate de supraviețuire. Atât pentru aliații internaționali ai SUA, cât și, ironic, pentru cetățenii americani care, într-o zi, s-ar putea trezi

Noua amenințare pe Windows – LameHug, malware-ul care îți fură datele cu AI în timp real

Un nou tip de amenințare cibernetică, denumit LameHug, schimbă regulile jocului în securitatea IT. Acest malware folosește un model de inteligență artificială de tip Large Language Model (LLM) pentru a genera comenzi personalizate, executate direct pe sistemele Windows compromise. Descoperirea a fost făcută de CERT-UA, echipa națională ucraineană de răspuns la incidente cibernetice, care atribuie atacurile grupării ruse APT28 (cunoscută și ca Fancy Bear, Sednit sau Sofacy), scrie publicația Bleeping Computer. Cum funcționează LameHug și de ce este diferit de alte malware-uri Spre deosebire de amenințările clasice, LameHug este scris în Python și se bazează pe API-ul Hugging Face pentru a interacționa cu modelul Qwen 2.5-Coder-32B-Instruct, un LLM open-source dezvoltat de Alibaba Cloud. Modelul este optimizat pentru a genera cod, a interpreta descrieri în limbaj natural și a le transforma în comenzi executabile sau scripturi în diverse limbaje de programare. CERT-UA a descoperit malware-ul după ce, pe 10 iulie, a primit sesizări privind emailuri malițioase trimise de pe conturi compromise care imitau oficiali guvernamentali. Mesajele vizau distribuirea unui loader LameHug către instituții executive, sub forma unor atașamente ZIP cu fișiere precum Attachment.pif, AI_generator_uncensored_Canvas_PRO_v0.9.exe sau image.py. După infectare, LameHug trimitea prompturi către LLM, cerând generarea unor comenzi pentru: colectarea informațiilor despre sistem și salvarea lor în fișierul info.txt, căutarea recursivă a documentelor în directoarele-cheie Windows (Documents, Desktop, Downloads), exfiltrarea datelor prin protocoale SFTP sau HTTP POST. De ce LameHug reprezintă un nou nivel al atacurilor cibernetice Ceea ce face LameHug extrem de periculos este capacitatea sa de adaptare în timp real. În loc să folosească un set fix de comenzi, malware-ul generează dinamic instrucțiuni în funcție de răspunsurile LLM-ului, ceea ce îl ajută să evite detectarea de către soluțiile de securitate care caută pattern-uri cunoscute. Mai mult, folosirea infrastructurii Hugging Face pentru comunicarea cu modelul AI îi conferă atacului un nivel suplimentar de discreție, îngreunând identificarea traficului malițios. Practic, amenințarea deschide calea unui nou tip de paradigmă în atacurile cibernetice, unde actorii de tip APT pot modifica tactici fără a distribui payload-uri noi. CERT-UA nu a confirmat dacă comenzile generate au avut succes în furtul de date, însă experții avertizează că LameHug este primul malware documentat public care integrează suport LLM pentru a executa sarcini malițioase. Acest lucru ar putea marca începutul unei ere în care AI devine un instrument-cheie pentru grupările de hackeri sponsorizate de state.

Locurile de muncă și inteligența artificială, o transformare mai mare decât Revoluția Industrială. Avertismentul experților despre AI

Inteligența artificială nu mai este o tehnologie a viitorului, ci una care deja rescrie prezentul — în special în domeniul muncii. Potrivit lui Demis Hassabis, directorul general al Google DeepMind, schimbările aduse de AI vor depăși chiar și impactul Revoluției Industriale asupra pieței muncii. Deși pare un scenariu alarmant, el insistă că există motive de optimism: „Oamenii sunt infinit de adaptabili.” O mutație profundă, dar și oportunități uriașe Vorbind recent la conferința SXSW Londra, Hassabis a subliniat că AI nu doar că va înlocui unele roluri existente, ci va crea locuri de muncă noi și valoroase într-o proporție semnificativă. „În următorii 5–10 ani, inteligența artificială va da un impuls uriaș celor care lucrează direct cu ea”, a spus el. Cu alte cuvinte, locurile de muncă nu vor dispărea, ci se vor transforma radical . O categorie specială va fi cea a copiilor și tinerilor care cresc cu aceste tehnologii. Hassabis îi numește „nativi AI”, comparându-i cu generațiile anterioare care au crescut cu internetul. Pentru aceștia, interacțiunea cu sistemele inteligente va fi firească, integrată natural în educație, muncă și viața cotidiană. Ce trebuie să învățăm pentru a nu rămâne în urmă Pentru a face față acestei transformări, Hassabis recomandă educația în domeniile STEM (știință, tehnologie, inginerie, matematică), esențiale pentru a înțelege cum funcționează sistemele AI. În opinia sa, doar cine stăpânește bazele acestor discipline va putea profita cu adevărat de avantajele inteligenței artificiale. Totodată, el îndeamnă la familiarizarea practică cu cele mai noi instrumente AI . Fie că este vorba de asistenți conversaționali, generatoare de cod sau modele de analiză predictivă, fiecare dintre acestea poate deveni un atu important în carieră. „Aș experimenta cu toate sistemele AI disponibile și aș învăța cum să le folosesc în mod creativ și util”, a punctat Hassabis. O nouă realitate a pieței muncii Realitatea arată că mari companii precum Google, Microsoft sau Meta restructurează deja forța de muncă în jurul AI. Unele poziții sunt eliminate, altele apar. Codul este scris tot mai des de AI, iar companiile își limitează angajările acolo unde tehnologia poate prelua sarcinile repetitive sau analitice. În acest context, discuțiile despre inteligența artificială generală (AGI) – adică o AI care poate egala și depăși inteligența umană – devin din ce în ce mai serioase. Hassabis și Sergey Brin, cofondatorul Google, estimează că un astfel de moment ar putea surveni în jurul anului 2030 . Până atunci însă, decizia aparține oamenilor: să se teamă de AI sau să o îmbrățișeze ca pe un partener de lucru. Iar cheia adaptării pare a fi educația, deschiderea spre nou și o curiozitate activă față de tot ce înseamnă tehnologie emergentă.

Rețeaua de escroci care funcționau dintr-un call-center în România au făcut fraude la nivel global. Sute de oameni angajați

O amplă rețea de criminalitate informatică, cu ramificații pe trei continente, a fost destructurată de autoritățile din România, în cadrul unei operațiuni de proporții desfășurate la nivel național. Escrocii operau din call center-uri instalate în București și Brașov, unde sute de persoane erau „angajate” pentru a derula activități de înșelăciune în serie. Call center-uri false, victime reale din întreaga lume Conform datelor furnizate de Inspectoratul General al Poliției Române, rețeaua era activă încă din luna ianuarie și era organizată ca o structură profesională de tip corporatist: cu echipe, scripturi, aplicații IT și „training-uri”. În total, șase call center-uri – patru în Capitală și două în Brașov – contactau victime din Australia, Europa de Vest și Canada , prezentându-le oportunități fictive de investiții în numele unor companii aparent legitime. Suspecții foloseau reclame false , inclusiv cu imagini ale unor persoane celebre, pentru a câștiga încrederea victimelor și a le convinge să transfere bani pe platforme fictive de investiții . Ceea ce părea o oportunitate financiară devenea rapid un coșmar: odată ce banii erau transferați, aceștia erau redirecționați prin rețele financiare complexe, menite să ascundă sursa și destinația reală a fondurilor. Cum erau manipulate victimele Pentru a controla întregul proces, escrocii convingeau victimele să instaleze aplicații de acces la distanță pe calculatoarele sau telefoanele personale. Astfel, aveau acces total la datele financiare, parole și chiar la sistemele bancare sau conturile de pe platforme cripto și FinTech. În unele cazuri, victimele erau asistate pas cu pas în deschiderea acestor conturi și în transferul sumelor, totul sub pretextul unui câștig rapid și sigur. În realitate, escrocii preluau controlul complet asupra conturilor și redirecționau banii prin mai multe straturi de intermediere, pentru a face traseul aproape imposibil de urmărit. Operațiune națională coordonată de DIICOT Operațiunea de destructurare a rețelei a fost coordonată de DIICOT , împreună cu polițiștii specializați în combaterea criminalității organizate din București și Brașov. În total, au fost efectuate 26 de percheziții în Capitală și în județele Ilfov, Dâmbovița și Brașov. Aproximativ 300 de persoane urmează să fie audiate, într-un caz care se conturează ca fiind una dintre cele mai extinse rețele de fraudă informatică cu baze operaționale în România . La acțiune au participat și jandarmii din Brigada Specială de Intervenție, dar și echipe ale Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. Ancheta este în plină desfășurare, iar autoritățile încearcă acum să stabilească valoarea totală a prejudiciului și să identifice toți cei implicați în activitatea infracțională.

Google va lansa Pixel 10 pe 20 august

Pe 20 august 2025, Google își aduce din nou toată artileria hardware la New York, în cadrul evenimentului anual „Made by Google”. Lansarea începe la 1 PM ET, adică ora 20:00 în România, și va fi transmisă live pe YouTube, așa că nu-ți trebuie decât un link pentru a urmări în timp real prezentarea tuturor noutăților.  Invitația oficială promite „telefoane, ceasuri, căști și altele”, confirmând astfel că evenimentul nu se rezumă la smartphone-uri. Dacă urmărești de ani buni gama Pixel, este momentul să-ți notezi data: seria Pixel 10 marchează un deceniu de existență și aduce cele mai mari schimbări de până acum, atât la interior, cât și la exterior.  Gama completă de modele și noutățile hardware Prima surpriză este paleta de patru modele: Pixel 10, Pixel 10 Pro, Pixel 10 Pro XL și Pixel 10 Pro Fold. Varianta Fold, complet etanșă la praf, iese în evidență printr-un mecanism de pliere reproiectat, dar și prin faptul că va fi primul pliabil Google disponibil global, nu doar pe câteva piețe. Dacă vrei un ecran cât o tabletă care se pliază la dimensiuni de buzunar, merită să-i dai o șansă.  Google nu se limitează la telefoane. Pe aceeași scenă este anunțat ceasul Pixel Watch 4, cu o baterie mai mare și un profil ușor mai gros, ideal dacă preferi autonomie extinsă, precum și noile Pixel Buds 2a, căști true-wireless care se anunță mai accesibile. Îți poți imagina deja cât de bine vor lucra împreună cu un Pixel 10, mai ales datorită integrării strânse a funcțiilor AI și a sincronizării la nivel de ecosistem.  Tensor G5 promite performanță și eficiență Pentru prima oară după trei generații fabricate cu ajutorul Samsung Foundry, Google trece la TSMC pentru chipsetul Tensor G5. Procesul de 4 nm, combinat cu noua arhitectură complet personalizată, ar trebui să rezolve problemele de temperatură și consum care au afectat seriile anterioare, dându-ți posibilitatea să rulezi aplicații grele și AI local fără grija supraîncălzirii.  Primele scurgeri de benchmark detaliază un nucleu Cortex-X4 la 3,78 GHz, cinci nuclee Cortex-A725 și două Cortex-A520, plus un GPU Imagination Technologies din gama PowerVR DXT. Această configurație nu vânează neapărat recordurile brute de performanță, ci încearcă să balanseze puterea de calcul pentru procese AI și autonomie, exact ce îți trebuie într-un telefon care folosește intens traducerea în timp real sau editarea foto pe dispozitiv.  Upgrade important la camere O altă noutate majoră este trecerea de la două la trei camere pe toate modelele, inclusiv pe Pixel 10 „de bază”. Configurația ar urma să includă un senzor principal de 50 MP, un ultrawide de 48 MP și, în premieră pentru varianta standard, un teleobiectiv de 48 MP, ceea ce îți deschide drum pentru fotografii portret mai bune și zoom optic curat.  Dacă mergi spre versiunile Pro, senzorii devin mai mari, iar procesarea fotografiilor va beneficia de noul motor AI direct pe Tensor G5. În practică, vei obține imagini nocturne cu mai puțin zgomot și culori mai realiste, iar modul video 4K60 cu HDR pe 10 biți ar trebui să devină standard pe toate cele patru obiective de pe Pixel 10 Pro XL. În plus, stabilizarea avansată și modul „Cinematic Pan” se anunță mai fluide ca niciodată, transformând orice clip spontan într-un material gata de postat. 

Roboții ar putea ajunge la următorul nivel – Ce este pielea electronică și cum îi face mai umani

O echipă de cercetători britanici de la Universitățile Cambridge și Londra a prezentat o inovație care ar putea schimba radical modul în care interacționăm cu roboții. Este vorba despre o piele electronică flexibilă, realizată dintr-un gel inteligent, capabilă să detecteze simultan mai multe tipuri de stimuli: temperatură, presiune, contact uman sau chiar eventuale deteriorări. Studiul, publicat recent în revista Science Robotics, deschide noi perspective în dezvoltarea roboților cu simț tactil avansat, apropiați de percepția senzorială a oamenilor, scrie bfmtv.com. Un material unic, capabil să simuleze simțul tactil Această piele artificială se bazează pe un gel conductiv, ușor de modelat în diverse forme, ceea ce îl face potrivit pentru multe tipuri de roboți. Cercetătorii au demonstrat potențialul materialului prin realizarea unei mâini artificiale care poate localiza cu precizie punctele de contact și diferenția între diverse tipuri de atingeri. Spre deosebire de soluțiile clasice, care necesită mai multe tipuri de senzori specializați, acest material poate recunoaște simultan natura obiectului atins, fie că este solid sau lichid, nivelul de presiune, temperatura și chiar dacă este vorba despre o atingere umană. David Hardman, coordonatorul proiectului, a explicat că scopul lor a fost să creeze un singur material multifuncțional, care să simplifice procesul de producție și să reducă costurile. Într-un prototip experimental în formă de mână, oamenii de știință au integrat aproximativ 860.000 de conexiuni, care imită parțial rețeaua complexă de terminații nervoase ale pielii umane. Deși nivelul de sensibilitate nu atinge încă performanța țesutului biologic, rezultatele reprezintă un pas semnificativ în apropierea roboților de funcționalitățile organice. Aplicații în industrie, medicină și siguranța colaborării cu oamenii Această tehnologie are potențialul de a revoluționa mai multe domenii. În industrie, roboții dotați cu o astfel de piele ar putea manipula obiecte fragile fără riscul de a le deteriora. De asemenea, materialul ar permite mașinilor să recunoască rapid situațiile periculoase, cum ar fi expunerea la flăcări, retrăgându-se pentru a preveni daunele. În domeniul medical, pielea electronică ar putea contribui la crearea unor proteze mult mai realiste și funcționale, oferind utilizatorilor o experiență senzorială apropiată de cea naturală. Totodată, pentru a îmbunătăți siguranța în fabrici, așa-numiții coboți , roboți care lucrează alături de oameni, ar putea detecta mai ușor contactul cu persoanele, reducând riscul de accidente. Această realizare se înscrie într-o competiție globală privind dezvoltarea pielii artificiale. În 2024, echipe de la universități din Tokyo și Harvard au prezentat versiuni avansate de piele celulară artificială. Cercetătorii britanici intenționează să continue optimizarea materialului, astfel încât acesta să devină mai sensibil și mai durabil, pregătindu-l pentru utilizări comerciale și medicale. Prin această descoperire, roboții fac un pas important spre a simți și reacționa la mediul înconjurător într-un mod mult mai apropiat de ființele vii, deschizând calea unei noi generații de mașini cu percepție tactilă complexă.

O grupare de hackeri pro-ruși, destabilizată. Mandate de arestare pe numele a șapte membri suspectați că ar fi făcut interesele Rusiei

Autoritățile din Germania și Spania au emis mandate de arestare pentru șapte membri suspectați ai grupării cibernetice pro-ruse NoName057(16), acuzați de atacuri informatice asupra infrastructurii critice, companiilor din industria de apărare, furnizorilor de energie și instituțiilor publice din mai multe state europene. Acțiunea a fost parte a unei operațiuni internaționale coordonate de Europol și autorități judiciare din SUA, Franța, Suedia, Italia, Țările de Jos și Elveția, scrie Reuters. Concret, marți au fost efectuate percheziții în 24 de locații asociate grupării, inclusiv la Berlin și în Bavaria, au anunțat procurorii germani. Germania a emis șase mandate, cinci publice și unul secret, iar Spania a emis un al șaptelea mandat. O rețea globală de voluntari care opera atacuri DDoS asupra instituțiilor occidentale NoName057(16) este un grup de hackeri cunoscut pentru promovarea intereselor rusești și a utilizat platforma Telegram pentru a recruta peste 4.000 de voluntari. Aceștia și-au pus sistemele la dispoziția grupării pentru a inunda serverele țintelor cu atacuri de tip Distributed Denial of Service (DDoS). În ultimii ani, grupul de hackeri a revendicat atacuri asupra Ucrainei, dar și asupra site-urilor guvernamentale, infrastructurii, băncilor, serviciilor de sănătate și telecomunicațiilor din state europene care au sprijinit Kievul. Potrivit anchetatorilor, scopul acestor atacuri în Germania era obținerea de atenție mediatică și influențarea deciziilor politice și sociale. Autoritățile italiene au declarat că simpatizanții erau ghidați prin liste cu ținte occidentale și primeau software-ul necesar pentru a participa la atacuri. Gruparea plătea în criptomonede și opera o rețea proprie de servere compromise, amplificând impactul atacurilor. Conexiuni cu Federația Rusă – noi riscuri hibride în Europa Procurorii europeni au publicat numele și fotografiile a cinci cetățeni ruși suspectați, considerați a se afla pe teritoriul Federației Ruse. Unul dintre aceștia este descris ca lider al grupării de hackeri. Deși autoritățile nu au legat oficial suspecții de statul rus, Europol afirmă că voluntarii erau recrutați prin canale rusești, grupuri de chat, rețele sociale și forumuri de gaming sau hacking. Italia a precizat că organizația avea o „linie centrală de comandă și control în Federația Rusă”. La anchetă au contribuit și autorități din Cehia, Finlanda, Lituania și Polonia, Europol având rol de coordonare.

Criza din IT-ul românesc: concedieri masive, dar și proiecte înghețate în 2025

Industria IT din România, considerată mult timp un pilon de stabilitate economică, traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimul deceniu. Scăderea cererii globale, amplificată de restructurările din marile companii internaționale de tehnologie, a ajuns și pe piața locală. În plus, noile măsuri fiscale adoptate de Guvern, menite să consolideze bugetul de stat, pun presiune suplimentară pe un sector deja vulnerabilizat. Potrivit unei analize realizate de OVES Enterprise, multe firme reduc personalul, taie bugete și mențin doar proiectele considerate critice. „Ceea ce a început în SUA, prin diminuarea cererii de servicii IT, se resimte acum cu întârziere și în România. Diferența este că la noi s-au adăugat și schimbări fiscale care fac mediul și mai instabil”, explică Mihai Filip, CEO al companiei, potrivit Adevărul. Scăderea tarifelor și pierderea competitivității în outsourcing Conform datelor IDC, ritmul de creștere a cheltuielilor globale în IT pentru 2025 a fost revizuit la doar 5–9%, sub estimările inițiale. În același timp, Accelerance estimează o reducere a tarifelor pentru outsourcing cu până la 9% în Europa de Est, ceea ce afectează direct veniturile firmelor românești. În lipsa proiectelor noi, multe companii mici și medii riscă să închidă operațiunile, mai ales că giganții din tehnologie preferă să își internalizeze echipele pentru a reduce costurile. Pentru freelancerii și antreprenorii din IT, contextul este și mai dificil. Modificările fiscale reduc venitul disponibil, iar clienții nu acceptă majorarea tarifelor. „Specialiștii independenți sunt prinși între taxe mai mari și rate-uri înghețate. Mulți acceptă tarife mici doar ca să nu piardă proiectele”, subliniază Mihai Filip. Investiții înghețate, echipe relocate și speranțe pentru finalul anului Numeroase firme de dimensiuni medii, care alimentau ecosistemul tehnologic prin subcontractare, au înghețat investițiile și au început să relocheze funcții în afara țării pentru a menține profitabilitatea. Lipsa unei perspective clare asupra politicilor fiscale duce la amânarea deciziilor strategice, iar piața își pierde din atractivitate. Cu toate acestea, România rămâne competitivă prin nivelul de pregătire al specialiștilor și costurile mai reduse față de alte piețe. OVES Enterprise estimează că, în ultimul trimestru din 2025, o parte dintre proiectele amânate vor fi reluate, iar soluțiile de optimizare și automatizare vor redeveni prioritare. „O comunicare transparentă și predictibilă din partea autorităților poate stabiliza așteptările și reda încrederea investitorilor și a profesioniștilor IT”, concluzionează Filip. Compania clujeană OVES Enterprise, fondată în 2015, este specializată în dezvoltarea de software complex și soluții AI pentru industriile aerospațiale, de apărare și securitate cibernetică.

Tot mai mulți adolescenți își fac confidențe inteligenței artificiale, iar specialiștii trag un semnal de alarmă asupra riscurilor reale

O tendință globală îngrijorătoare prinde contur în rândul adolescenților: tot mai mulți tineri încep să folosească aplicații de inteligență artificială ca pe niște „prieteni virtuali” cărora le împărtășesc gânduri intime, frământări sau chiar secrete. Deși la prima vedere pare o formă inofensivă de explorare digitală, experții în sănătate mintală avertizează că astfel de interacțiuni pot avea consecințe grave, mai ales în rândul celor vulnerabili emoțional, notează AFP. Această evoluție tehnologică a dat naștere unei noi forme de atașament: relația dintre adolescent și „companionul AI” – o interfață digitală, deseori prietenoasă și empatică, creată să ofere conversații personale non-stop. Platforme precum Replika, Character.AI sau Nomi sunt deja populare, iar potrivit unui studiu recent realizat în Statele Unite, peste 70% dintre adolescenți au apelat măcar o dată la astfel de aplicații, iar mai bine de jumătate o fac lunar sau chiar mai des. Tendința este vizibilă și în Europa și Asia, în special în rândul tinerilor care simt că nu pot vorbi liber cu familia sau prietenii din viața reală. De la simplu chat la atașament emoțional Specialiștii atrag atenția că adolescenții care utilizează frecvent aceste instrumente ajung adesea să dezvolte o formă de dependență emoțională față de AI. În loc să își cultive abilitățile de comunicare cu alți oameni, aceștia preferă răspunsurile rapide, personalizate și nonjudicative ale roboților conversaționali. Problema devine și mai gravă atunci când interacțiunile alunecă în zone periculoase. Unele dintre aceste platforme nu au filtre suficiente pentru a preveni conversații cu conținut sexual, stereotipuri toxice sau sfaturi riscante care pot afecta comportamentul tinerilor. Au existat cazuri documentate în care adolescenți au primit „susținere” în gânduri autodistructive, iar cel puțin un incident tragic a fost raportat: un băiat de 14 ani s-ar fi sinucis după ce a format un atașament profund față de un astfel de „prieten” virtual. 🧵New research: AI companions are becoming increasingly popular with teens, despite posing serious risks to adolescents, who are developing their capacity for critical thinking & social/emotional regulation. Out today is our research that explores how & why teens are using them👇 pic.twitter.com/Xiw74XjxA3 — Common Sense Media (@CommonSense) July 16, 2025 Ce spun organizațiile pentru siguranța online ONG-uri precum Common Sense Media avertizează că majoritatea platformelor de acest tip nu sunt pregătite să gestioneze nevoile complexe ale adolescenților și, mai ales, că aceste unelte nu încurajează gândirea critică. În loc să provoace reflecția, companionii AI tind să valideze automat răspunsurile utilizatorilor, ceea ce poate întări convingeri nocive sau comportamente problematice. În plus, chiar dacă multe aplicații susțin că nu colectează date sensibile, lipsa de transparență privind modul în care sunt stocate conversațiile ridică întrebări serioase legate de confidențialitate și securitate. În concluzie, fenomenul prinde amploare la nivel global, însă discuția despre reglementarea acestor instrumente este abia la început. Experții recomandă părinților și educatorilor să fie conștienți de acest nou tip de interacțiune și să nu înlocuiască niciodată sprijinul uman real cu un algoritm, indiferent cât de „empatic” ar părea acesta.

Factura la energie electrică pare într-o limbă străină – ce înseamnă codul POD, ce semnificație are pentru costul curentului electric

Pentru mulți români, factura la energie electrică a devenit un document greu de descifrat, plin de termeni tehnici și coduri alfanumerice aparent fără sens. Unul dintre aceste coduri este POD , prezent pe fiecare factură de curent. Ce înseamnă acest cod, de ce este important și cum influențează el corectitudinea facturii? Ce este codul POD și ce rol are POD este prescurtarea de la Point of Delivery (în română, „Punct de livrare”) și desemnează locul exact în care energia electrică ajunge la consumatorul final – adică la tine, în locuință sau în sediul afacerii tale. Codul POD este unic, emis de operatorul de distribuție local (nu de furnizor), și rămâne același chiar dacă îți schimbi furnizorul de energie. Practic, acest cod este eticheta care identifică poziția contorului tău în rețeaua națională de electricitate. El permite sistemului energetic să asocieze consumul tău real cu locul fizic în care acesta a fost înregistrat, indiferent de cine îți furnizează energia. Cum ajută codul POD la corecta facturare Odată cu liberalizarea pieței de energie electrică din România, consumatorii au putut alege furnizorul dorit. În acest context, POD-ul devine cheia identificării locului de consum , asigurând că factura este emisă în baza datelor exacte de la contor. Codul POD este esențial atunci când: transmiți indexul de autocitire; vrei să reclami o eroare pe factură; soliciți o schimbare de tarif sau furnizor; dorești verificări privind consumul. O eroare în identificarea codului POD poate duce la facturi greșite , întârzierea soluționării cererilor sau chiar la facturarea altui loc de consum. Unde găsești codul POD și cum arată Codul POD este ușor de recunoscut: începe întotdeauna cu prefixul „RO” , urmat de un șir lung de litere și cifre. Îl găsești de obicei pe prima sau a doua pagină a facturii, în secțiunea „Date loc de consum” sau „Date tehnice” . Chiar dacă pare criptic, el conține informații despre județ, rețeaua locală și poziționarea exactă în sistem. De reținut: codul POD nu influențează direct costul pe kilowatt , dar este elementul care asigură că acel cost este asociat cu consumul tău real. Alți termeni importanți de pe factură Pentru o mai bună înțelegere a facturii lunare, iată și alți termeni esențiali: Cod client – identificatorul unic alocat fiecărui client. Cod de încasare – folosit pentru efectuarea plăților. Estimare / Regularizare – indică dacă factura e bazată pe consum real sau estimat. Tarife reglementate – stabilite de ANRE, aplicate uniform tuturor. Certificate verzi / Contribuția pentru cogenerare – taxe impuse prin lege pentru susținerea surselor regenerabile. În concluzie, chiar dacă nu influențează direct prețul energiei, codul POD este cheia corectitudinii întregului proces de facturare. Îl vei folosi ori de câte ori comunici cu furnizorul, operatorul de distribuție sau dorești să schimbi contractul.