MechaHitler pe patru roți. Grok intră la volan, pe Tesla: cât de periculos poate deveni AI-ul lui Elon Musk?
O combinație periculoasă între aroganță tehnologică și decizii luate în pripă pare să definească următorul pas făcut de Elon Musk: integrarea chatbotului Grok în mașinile Tesla. Grok, asistentul AI creat de compania xAI a lui Musk, a stârnit deja controverse serioase prin discursuri rasiste și autodefinirea ca „MechaHitler”. Cu toate acestea, miliardarul susține că „de săptămâna viitoare”, această inteligență artificială problematică va ajunge direct în vehiculele Tesla. Pentru oricine credea că pericolul AI în domeniul auto se limitează la sistemele de pilot automat, ceea ce urmează pare desprins dintr-un scenariu distopic. Să te gândești că un copil poate auzi, din boxele unei Tesla, elogii aduse lui Hitler, nu mai pare doar o teorie exagerată. Grok is coming to Tesla vehicles very soon. Next week at the latest. — Elon Musk (@elonmusk) July 10, 2025 Grok, asistentul anti-„woke” care scapă de sub control Grok a fost lansat ca un fel de alternativă „nefiltrată” la chatboturile considerate prea conforme cu normele sociale sau etice. Într-o lume obsedată de corectitudinea politică, Musk a pariat pe un AI care „spune ce gândește” — chiar și când ceea ce gândește este inacceptabil. Ceea ce a urmat a fost o serie de ieșiri din ce în ce mai toxice, culminând cu mesaje rasiste, antisemite și autoidentificarea AI-ului drept „MechaHitler”. Reacțiile nu au întârziat. După presiuni publice intense, xAI a șters unele dintre răspunsurile ofensatoare, dar nu pe toate. Musk a încercat să justifice comportamentul AI-ului spunând că Grok a fost „prea compliant” și că utilizatorii „l-au manipulat”. Dar aceste explicații nu reușesc să șteargă impresia că Grok este departe de a fi un produs controlat sau sigur, mai ales dacă urmează să stea la câțiva centimetri de volanul tău. De ce să integrezi un astfel de AI într-o mașină? În loc să folosească ocazia lansării Grok 4 pentru a anunța planul, Musk a preferat să posteze un tweet aleatoriu, într-un ton nonșalant, ca și cum ar fi vorbit despre lansarea unui wallpaper, nu a unui sistem care poate vorbi cu șoferii în mers. We have improved @Grok significantly. You should notice a difference when you ask Grok questions. — Elon Musk (@elonmusk) July 4, 2025 Tesla + Grok = rețeta perfectă pentru haos? Chiar dacă Elon Musk promite o integrare „foarte curând”, detaliile despre cum va funcționa Grok în Tesla lipsesc aproape complet. Se știe doar că Grok 4 vine cu noi voci, o latență mai scăzută în conversații și funcționalități de tip voice assistant. Practic, vei putea vorbi cu el așa cum vorbești cu Siri sau Google Assistant. Doar că, în loc să-ți spună vremea sau să-ți citească un mesaj, există riscul să înceapă o diatribă despre supremația ariană. Este și o decizie care vine într-un moment prost. Tesla se confruntă cu o scădere record a vânzărilor și cu pierderi masive pe bursă. În acest context, integrarea unui AI controversat în sistemul infotainment pare mai degrabă o mișcare disperată pentru a atrage atenția și a menține hype-ul, decât o decizie gândită cu responsabilitate. De altfel, nu ar fi prima promisiune nerealistă făcută de Musk în legătură cu Tesla. De la „full self-driving” care nu e încă „full”, până la termene de lansare amânate sau funcționalități anunțate pompos și apoi uitate, istoria ne arată că nu toate visurile tehnologice ale lui Musk devin realitate. Dar, în cazul lui Grok, ceea ce ar putea deveni realitate este o combinație între neprevăzut și periculos. Of course xAI asked grok to sing an opera song on Diet Coke 😂 pic.twitter.com/zd89K4r5fe — Nic Cruz Patane (@niccruzpatane) July 10, 2025 Inteligența artificială la volan: cât de pregătiți suntem cu adevărat? Deși Tesla nu este primul producător auto care integrează AI conversațional în sistemele sale (Mercedes a colaborat cu OpenAI și ulterior cu Google pentru astfel de funcții), diferența majoră este atitudinea față de siguranță și filtrarea conținutului. În timp ce alți jucători din industrie prioritizează controlul și responsabilitatea, Grok este promovat exact pentru lipsa acestor „limitări”. Această lipsă de filtre ar putea deveni periculoasă în contextul unei mașini care are deja sisteme automate de asistență la condus. Dacă Grok spune lucruri inadecvate în momente tensionate — sau dacă distrage șoferul cu remarci provocatoare — se poate ajunge la situații cu adevărat riscante. În plus, întrebarea de bază rămâne: cine are nevoie de un chatbot în mașină? Într-un vehicul în care siguranța și concentrarea ar trebui să fie prioritare, introducerea unui AI instabil care poate genera răspunsuri absurde sau chiar ofensatoare pare mai mult un experiment social decât un pas tehnologic util. Ce urmează? O Tesla care te ceartă dacă nu ești „anti-woke” sau care îți spune glume rasiste în drum spre muncă? Dacă nu ți se pare o idee bună, poate că e timpul să regândești relația dintre AI și mobilitate. Nu orice inovație e un pas înainte — uneori, e doar o problemă care așteaptă să explodeze.
Agentul de inteligență artificială A1 creat de cercetători poate fura criptomonede: cât de periculos este pentru securitatea blockchain-ului?
Un grup de cercetători de la University College London și Universitatea din Sydney a dezvoltat un agent AI capabil să detecteze și să valorifice erori de securitate din contracte inteligente scrise în Solidity, limbajul folosit în rețele blockchain precum Ethereum sau Binance Smart Chain. Sistemul automatizat, numit A1, a demonstrat o eficiență notabilă, generând cod executabil care ar putea fi folosit pentru a fura criptomonede în mod autonom, scrie publicația The Register A1, agentul AI care produce cod de atac funcțional și profitabil Spre deosebire de alte instrumente AI orientate spre securitate, A1 nu se limitează la raportarea de posibile vulnerabilități. Acest agent poate crea direct exploatări funcționale, testate în medii simulate istorice din blockchain. Conform studiului publicat recent într-un articol academic, A1 a fost testat pe 36 de contracte inteligente reale și a avut o rată de succes de 63% în generarea de exploatări viabile. Agenții AI folosiți au inclus modele dezvoltate de OpenAI (o3 și o3-pro), Google (Gemini), DeepSeek și Alibaba (Qwen). Modelele OpenAI s-au dovedit cele mai eficiente: în cinci interacțiuni de ciclu, o3-pro a identificat vulnerabilități și a optimizat câștigurile în 88,5% din cazuri, generând profituri care ar putea atinge 8,5 milioane de dolari per contract exploatat. Printre instrumentele integrate în A1 se numără module pentru extragerea codului sursă, inițializarea parametrilor, interpretarea funcțiilor contractului, testarea codului și estimarea profitului potențial. Astfel, sistemul funcționează ca un „hacker” complet automatizat, capabil să înțeleagă, să evalueze și să atace un contract inteligent fără intervenție umană. Costuri reduse, riscuri legale mari și o problemă de asimetrie Costul pe experiment variază între 0,01 și 3,59 dolari, ceea ce înseamnă că o exploatare de 100.000 de dolari ar putea susține mii de teste suplimentare, în timp ce o recompensă de tip bug bounty pentru „whitehats” acoperă o fracțiune infimă. Autorii atrag atenția asupra diferenței uriașe de eficiență între atacatori și apărători: dacă atacatorii folosesc AI, iar apărătorii metode clasice, costurile și viteza vor înclina balanța în favoarea infractorilor. Cercetătorii recomandă ca echipele de dezvoltare să folosească astfel de unelte chiar ele, pentru a-și testa în mod continuu propriile protocoale și a preveni atacurile înainte ca un actor rău intenționat să le exploateze. Modelul economic actual al securității cibernetice în Web3 nu este sustenabil, spun ei, deoarece presupune o încredere exagerată în buna-credință a celor care găsesc vulnerabilitățile. Deși inițial cercetătorii au anunțat că vor publica A1 ca proiect open-source, această decizie a fost reevaluată, dată fiind puterea potențial distructivă a agentului. Potrivit declarațiilor oficiale, publicarea codului a fost amânată până la stabilirea unei direcții etice clare.
Anchetă deschisă în Franța împotriva platformei X, suspectată că și-a modificat algoritmul în scopuri de interferență străină
Unitatea de combatere a criminalității informatice a Parchetului din Paris a deschis pe 9 iulie o anchetă împotriva platformei X și a directorilor acesteia, suspectați că ar fi modificat algoritmul platformei în scopuri de ingerință străină, a anunțat vineri Laure Beccuau, procurorul general al Parisului. Ancheta a fost încredințată Jandarmeriei naționale împotriva platformei X, ca entitate juridică, și împotriva „persoanelor fizice” care o conduc, a precizat Laure Beccuau, fără a menționa numele proprietarului platformei, multimiliardarul Elon Musk. La începutul lunii februarie, biroul procurorului general confirmase că studia sesizări primite pe 12 ianuarie, notează Le Figaro. Prima venise din partea unui deputat macronist, specializat în aceste probleme, Éric Bothorel. Acesta a sesizat Parchetul cu privire la „modificările recente ale algoritmului platformei X, precum și interferențele aparente în gestionarea sa după achiziționarea sa de către Elon Musk” în 2022. A doua sesizare provine de la un director de securitate cibernetică din cadrul Administrației publice. Acesta care a raportat „o schimbare majoră a algoritmului utilizat de platforma X, care oferă acum o cantitate uriașă de conținut politic plin de ură, rasist, anti-LGBT+ și homofob, menit să distorsioneze dezbaterea democratică din Franța”. Ancheta a fost încredințată Direcției Generale a Jandarmeriei Naționale și vizează „în special” următoarele infracțiuni: alterarea funcționării unui sistem de prelucrare automată a datelor online și extragerea frauduloasă de date dintr-un sistem de prelucrare automată a datelor online. Pe 22 ianuarie, directorul X France, Laurent Buanec, a declarat: „Platforma X are reguli stricte, clare și publice care vizează protejarea platformei împotriva discursurilor instigatoare la ură”, „luptă împotriva dezinformării” și că algoritmul său „este construit astfel încât să evite să ofere conținuturi instigatoare la ură”. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Președintele Donald Trump, despre o posibilă DEPORTARE a lui Elon Musk: „Va trebui să examinăm cazul”
AI-ul face bani murdari pe YouTube? Platforma pregătește măsuri dure împotriva conținutului slop
Începând cu 15 iulie, YouTube va actualiza oficial politicile de monetizare din cadrul programului YouTube Partner Program (YPP), iar schimbările nu sunt deloc minore, în ciuda mesajului calm transmis de reprezentanții platformei. Scopul principal? Combaterea conținutului de slabă calitate generat cu ajutorul inteligenței artificiale, cunoscut sub termenul tot mai des întâlnit de „AI slop”, scrie TechCrunch. Ce înseamnă asta concret? Creatorii care publică videoclipuri în masă, repetitive, lipsite de originalitate sau compuse exclusiv din bucăți reciclate, combinate cu voci generate de AI, vor avea șanse minime de a mai câștiga bani din publicitate sau din abonamentele plătite de fani. Deși astfel de reguli existau deja într-o formă vagă, noul update vine cu clarificări mult mai precise, pe fondul exploziei de conținut creat automat, fără efort real din partea oamenilor. Pe scurt, YouTube nu mai vrea să plătească pe oricine, pentru orice. Platforma vrea să restabilească standardul de calitate și autenticitate care a consacrat-o, și mai ales să-și protejeze reputația într-o eră în care AI-ul poate crea în câteva minute mii de clipuri video, știri false sau „muzică” fără compozitor. Ce este „AI slop” și de ce YouTube îl vede ca pe o amenințare „AI slop” este termenul folosit de tot mai mulți internauți și analiști pentru a desemna conținutul generat de AI care este prost realizat, repetitiv, lipsit de valoare sau manipulativ. Exemplele sunt numeroase: videoclipuri cu povești true crime complet inventate de algoritmi, documentare fictive despre evenimente reale, muzică generată automat care ajunge pe playlisturi populare sau chiar deepfake-uri cu chipul CEO-ului YouTube, Neal Mohan, folosite în tentative de phishing. Deși YouTube susține că schimbările din iulie sunt „doar o actualizare minoră” a politicii YPP, realitatea e mult mai dură: AI-ul a inundat platforma cu tone de conținut reciclat, iar publicul începe să sesizeze lipsa de autenticitate. Este o problemă nu doar de imagine, ci și de încredere. Dacă utilizatorii simt că YouTube devine un spațiu plin de spam și înșelătorii sofisticate, valoarea platformei ca mediu credibil și profitabil scade dramatic. Intervenția YouTube vine într-un moment critic. Platforma trebuie să găsească echilibrul între susținerea creatorilor autentici și controlul asupra valului de clipuri produse fără implicare umană reală. De aceea, noile reguli nu afectează în mod direct videoclipurile de tip „reaction” sau cele care folosesc fragmente cu valoare editorială – atâta timp cât acestea sunt însoțite de comentarii originale, insight personal sau contribuție creativă. Ce urmează pentru creatorii de conținut: reguli mai clare, dar și mai stricte Pentru creatorii care sperau să „păcălească” sistemul prin postări automatizate, veștile nu sunt bune. YouTube va impune o verificare mai atentă a conținutului înainte de acceptarea în programul de monetizare, iar canalele existente pot fi excluse dacă publică material suspect de repetitiv, reciclabil sau evident generat de AI fără valoare adăugată. Trei semnale clare pe care YouTube le va lua în calcul: Conținut publicat în masă într-un interval scurt, cu structură identică. Clipuri fără voce sau cu voce generată artificial, fără variație sau expresivitate. Utilizarea constantă a acelorași imagini de fundal, secvențe video sau muzici generice. Platforma încurajează acum crearea de materiale autentice, în care AI-ul poate fi folosit ca unealtă, nu ca înlocuitor complet al efortului uman. Mai mult, există posibilitatea ca, în viitor, YouTube să introducă un sistem de etichetare obligatorie a conținutului generat de AI, pentru a spori transparența și a permite utilizatorilor să decidă ce tip de conținut vor să urmărească. Dacă ești creator, e momentul să te întrebi: contribui cu ceva valoros sau doar reciclezi cu AI? Pentru că algoritmii YouTube vor deveni din ce în ce mai buni la a face diferența. Într-o lume în care oricine poate produce conținut cu un simplu prompt dat unui AI, valoarea autenticității devine mai importantă ca oricând. YouTube vrea să redea platformei sale un aer de credibilitate și să oprească avalanșa de clipuri lipsite de substanță. Dacă ești creator de conținut, acum e momentul să demonstrezi că ai ceva de spus, nu doar ceva de generat.
Samsung vrea să lanseze bijuterii inteligente cu AI: cercei, inele și coliere, în loc de telefoane
Samsung explorează posibilitatea de a lansa o nouă generație de dispozitive purtabile inteligente – iar unele dintre ele ar putea arăta mai degrabă ca bijuterii. Cercei, coliere sau inele sunt pe lista de idei a companiei sud-coreene, care vede în aceste obiecte o nouă frontieră pentru integrarea AI în viața cotidiană, potrivit unui interviu oferit de unul dintre directorii Samsung pentru CNN. Declarațiile au fost făcute în contextul evenimentului Galaxy Unpacked de la New York, unde Samsung a vorbit despre extinderea ecosistemului său AI dincolo de telefoanele mobile și ceasuri inteligente. Noul val de dispozitive ar putea aduce AI direct pe pielea utilizatorului, fără a mai fi nevoie de ecran sau tastatură. Samsung explorează cerceii și colierele ca extensii inteligente ale telefonului Won-joon Choi, directorul diviziei Mobile Experience de la Samsung, a explicat pentru CNN că noile dispozitive ar trebui să fie „purtabile”, în sensul real al cuvântului. „Credem că trebuie să fie ceva ce porți, nu ceva ce cari după tine”, a spus el. „Deci ar putea fi ceva de tip ochelari, cercei, ceasuri, inele sau uneori coliere”. Această abordare vine în contextul în care giganții tech caută modalități de a reduce dependența de telefonul mobil, prin dispozitive capabile să execute sarcini simple folosind AI, doar prin comandă vocală sau gesturi. Obiectivul: acces mai rapid la informații, fără a mai scoate telefonul din buzunar. Samsung nu a confirmat oficial lansarea unor astfel de produse, dar Choi a spus că firma „analizează toate posibilitățile”. Deocamdată, direcția pare să fie dezvoltarea de dispozitive care să funcționeze ca extensii ale smartphone-ului, nu ca înlocuitori. Acesta este și cazul ceasurilor inteligente existente în gama Galaxy Watch. De la ochelari la cercei: giganții tech se bat pentru AI purtabil Samsung nu este singura companie care explorează această zonă. Meta, compania mamă a Facebook, a lansat deja ochelari inteligenți în parteneriat cu Ray-Ban, vânzând peste 2 milioane de unități din 2023 până în prezent. Tot Meta a investit recent în producătorul Ray-Ban, semnalând că mizează puternic pe gadgeturile purtabile cu AI. La rândul lor, Google, Snap și OpenAI dezvoltă propriile variante de ochelari inteligenți. De exemplu, Sam Altman de la OpenAI colaborează cu fostul designer Apple Jony Ive la un dispozitiv AI „misterios” care urmează să fie lansat anul viitor. Totuși, nu toate experimentele din acest domeniu au fost un succes. Gadgeturi precum Humane AI Pin sau Rabbit R1 au eșuat din cauza prețurilor ridicate și a problemelor de funcționare. Un alt startup, Friend, a creat un colier AI care ar trebui să acționeze ca un companion digital, dar lansarea acestuia a fost amânată până în trimestrul al treilea din 2025. Samsung pare să învețe din greșelile altora: Choi a precizat că noile produse vor fi construite ca complementare ale telefonului, nu înlocuitoare. Aceasta ar putea fi cheia succesului pe o piață unde consumatorii nu sunt încă pregătiți să renunțe complet la smartphone-uri.
Prevestirea înfricoșătoare a unui expert în AI: Doar trei meserii practicate de oameni vor mai exista după anul 2045, în țările dezvoltate
Un expert în inteligența artificială a prevestit că aproape toate meseriile din țările dezvoltate vor dispărea. Numai trei vor supraviețui revoluției Inteligenței Artificiale și procesului de automatizare dintre anii 2020 și 2040. Potrivit Business Insider, Adam Dorr, director de cercetare de la RethinkX, a prevestit că roboții și aplicațiile cu inteligența artificială vor înlocui toate sarcinile umane, suportând costuri mai mici și având rezultate mai bune. Omul ar putea avea soarta calului de după apariția automobilului El, împreună cu echipa sa, au analizat peste 1.500 de transformări tehnologice majore și a descoperit că odată ce o tehnologie performează, va domina rapid piața în 15-20 ani. Dacă previziunea sa este corectă, în maxim 20 ani, inteligența artificială va domina economia globală. În mai puțin de o generație, miliarde de oameni ar putea deveni nu doar șomeri, ci și neangajabili pe piața muncii. Ce au făcut mașinile cailor și căruțelor, electricitatea lămpilor de gaz și camerele digitale lui Kodak ar putea să o facă AI oamenilor. „Indiferent ce faceți, în orice sector, în decursul unei generații, mașinile vor putea îndeplini aceeași sarcină la fel de bine, dacă nu chiar mai bine, și pentru o fracțiune din cost. Am mai văzut acest tipar. Dacă pot obține același lucru sau mai bun pentru același cost sau mai mic, schimbarea este o decizie evidentă. Suntem caii, suntem camerele de filmat. Tranziția va fi mai rapidă decât cred majoritatea oamenilor. Am documentat peste 1.500 de transformări tehnologice de-a lungul întregii istorii umane. Prin prisma teoretică pe care am dezvoltat-o, un set consistent de modele apare iar și iar. Odată ce o nouă tehnologie captează doar câteva procente din „cota de piață, aceasta tinde să dobândească o dominație covârșitoare în 15 până la 20 de ani”. Cum ar putea arăta piața muncii în 2045? Expertul crede că doar trei meserii vor supraviețui în viitor: politicienii; antrenorii de sport; lucrătoarele din industria sexului. „Va rămâne o nișă pentru munca umană în anumite domenii. Problema e că nu vor fi îndeajuns pentru a angaja 4 miliarde de oameni.” Adam Dorr crede că lumea se îndreaptă spre două scenarii posibile: inegalitate masivă; „supraabundență”; În cazul primului scenariu, potrivite economistului David Autor de la MIT, lumea s-ar putea îndrepta către o economie de tip „Mad Max”, unde mulți se vor lupta pentru locuri de muncă. În cazul celui de-al doilea scenariu, Adam Dorr crede că societatea va putea satisface nevoile oamenilor fără muncă tradițională, adică, prin Venitul Minim Universal, garantat pentru a satisface nevoile esențiale ale fiecărui om. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Avertismentul înspăimântător al lui Elon Musk: Inteligența artificială este mult mai periculoasă decât bombele nucleare
Trump își impune voința în Europa: Facebook, Google, Apple și ceilalți scapă de taxa digitală
Comisia Europeană a renunțat oficial la planurile de a introduce o taxă digitală asupra marilor companii din domeniul tehnologiei, o decizie care echivalează cu o victorie clară pentru președintele american Donald Trump și giganții americani precum Facebook (Meta), Google, Apple și Amazon. Potrivit unui document consultat de publicația Politico, ideea unei taxe impuse platformelor digitale a fost retrasă în ultimul moment din propunerile pentru bugetul multianual al Uniunii Europene, care va începe în 2028. Inițiativa fusese vehiculată în luna mai ca sursă de venit pentru rambursarea datoriilor comune ale blocului european, însă a fost abandonată pe fondul negocierilor intense cu Statele Unite pentru un nou acord comercial. O întoarcere spectaculoasă de poziție, după ani de discuții Decizia marchează o schimbare radicală de strategie din partea Bruxelles-ului, care ani la rând a încercat să reglementeze fiscal activitatea companiilor digitale americane pe teritoriul UE. În special Franța și alte țări vest-europene au susținut ferm o astfel de măsură, acuzând multinaționalele tech că plătesc impozite minime raportat la profiturile uriașe obținute. Dar în contextul în care Donald Trump, revenit la Casa Albă, amenință din nou cu tarife vamale împotriva statelor care taxează companiile americane, Comisia a ales o cale pragmatică. Oficialii europeni speră că renunțarea la taxa digitală va netezi drumul către un acord comercial favorabil cu SUA, pe fondul relațiilor economice tot mai tensionate dintre cele două blocuri. UE caută alte surse de venit: țigări, electronice uzate și corporații locale În locul taxei digitale, Comisia Europeană propune alte trei surse potențiale de venit: o taxă comună pe produsele din tutun (precum țigările și trabucurile), o taxă pe echipamente electrice și electronice uzate și o contribuție din partea companiilor cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Obiectivul acestor măsuri este de a genera între 25 și 30 de miliarde de euro anual pentru a acoperi rambursarea datoriilor comune ale Uniunii, contractate în special pentru redresarea economică post-pandemie. În paralel, Comisia vrea să păstreze planurile mai vechi privind o taxă la frontiera de carbon și redistribuirea unei părți din veniturile schemei ETS (sistemul de comercializare a certificatelor de emisii). Totuși, propunerea prevede că doar o mică parte din banii ETS vor merge către bugetul UE, restul urmând să rămână la dispoziția guvernelor naționale. Negocieri dificile în anii următori Toate aceste noi propuneri fiscale trebuie aprobate în unanimitate de cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, proces care se anunță lung și anevoios. Țări precum Suedia și România și-au exprimat deja rezervele privind transferul unor venituri naționale către Bruxelles. Renunțarea la taxa digitală este însă cel mai clar semnal că UE este dispusă să facă compromisuri majore în relația cu Washingtonul. Rămâne de văzut dacă această concesie va fi suficientă pentru ca Statele Unite să accepte un acord comercial care să salvgardeze interesele economice europene.
Salvează inteligent: cum transformi orice pagină web în PDF direct din Chrome pe Android
Indiferent dacă vrei să păstrezi un articol pentru lectură offline, să salvezi un itinerariu de călătorie sau să trimiți mai departe o confirmare de plată, salvarea paginilor web ca PDF este o funcție esențială pe care mulți utilizatori Android nu știu că o pot folosi direct din browserul Chrome — fără aplicații terțe, fără conturi adiționale și fără complicații. În doar câteva atingeri, poți avea documentul salvat în memoria telefonului, gata de consultat oricând, chiar și fără conexiune la internet. Dacă ești genul care face capturi de ecran în lanț sau trimite linkuri care se pierd în conversații, e timpul să descoperi o metodă mai eficientă și profesională. Iată ghidul complet care îți arată pas cu pas cum să salvezi paginile ca PDF direct din Chrome pe Android. De ce să salvezi o pagină ca PDF în loc să folosești alte metode Poate că până acum ai fost obișnuit(ă) să trimiți linkuri sau să faci screenshot-uri pentru a păstra conținutul unei pagini web. Dar aceste soluții au limite evidente. Linkurile pot deveni inaccesibile dacă site-ul este modificat sau șters, iar capturile de ecran nu sunt interactive și rareori rețin toată informația, mai ales dacă e vorba de un articol lung, o factură sau o pagină dinamică. PDF-ul, în schimb, este un format stabil, portabil și universal recunoscut. Îți permite să păstrezi structura originală a paginii, inclusiv imaginile, titlurile și formatarea, exact cum arătau în momentul salvării. Mai mult, îl poți trimite pe email, deschide în alte aplicații (Google Drive, Adobe Reader, WhatsApp etc.) sau printa, dacă ai nevoie de o versiune fizică. Funcția de export în PDF din Chrome este integrată perfect în Android și nu necesită nicio extensie sau setare complicată. Tot ce ai nevoie este să urmezi câțiva pași simpli, iar rezultatul este un document digital profesionist. Pașii simpli pentru a salva o pagină ca PDF în Chrome pe Android Funcția de salvare în PDF este ascunsă în meniul de tipărire al browserului Chrome, dar odată ce o folosești prima dată, vei realiza cât este de practică. Urmează acești pași: Deschide pagina web dorită în browserul Chrome de pe telefonul tău Android. Atinge cele trei puncte din colțul din dreapta sus pentru a accesa meniul. Derulează și selectează opțiunea „Print” (sau „Imprimare” în limba română). Se va deschide o fereastră de previzualizare, unde în partea de sus vei vedea opțiunea „Select printer” (Selectează imprimanta). Alege opțiunea „Save as PDF” („Salvează ca PDF”) din listă. Apasă butonul „PDF” sau „Save” (variază în funcție de versiunea Android/Chrome). Selectează unde vrei să salvezi fișierul — poți alege memoria internă, un folder specific sau chiar Google Drive, dacă vrei să îl păstrezi în cloud. Apasă „Save” și gata! Ai acum o versiune PDF a paginii web, salvată local. Această metodă funcționează excelent pentru orice tip de pagină: articole de presă, bilete de avion, formulare, rețete, chiar și postări de pe rețele sociale (atâta timp cât sunt vizibile complet pe ecran). Sfaturi pentru gestionarea eficientă a fișierelor PDF pe Android Acum că știi cum să salvezi o pagină ca PDF, e bine să-ți creezi și un sistem de organizare, ca să nu pierzi documentele importante sau să le salvezi de mai multe ori din greșeală. Iată câteva trucuri utile: Folosește un manager de fișiere bun, precum Files by Google, care îți permite să vezi, redenumești și muți rapid documentele PDF. Redenumește PDF-urile imediat după salvare, folosind un titlu clar, precum „Factura_Lunară_iulie2025.pdf” sau „Articol_Psyhologie_Productivitate.pdf”. Salvează în Google Drive sau într-un alt serviciu de cloud, mai ales dacă PDF-ul conține informații importante și nu vrei să-l pierzi în cazul în care schimbi sau resetezi telefonul. Gruparea în foldere tematice (de exemplu: „Documente”, „Articole de citit”, „Călătorii”) te va ajuta să le găsești ușor oricând ai nevoie de ele. Folosește aplicații precum Adobe Acrobat Reader sau Xodo pentru a adnota, evidenția sau semna PDF-urile salvate, dacă vrei să lucrezi activ cu ele. Dacă te întrebi cum poți accesa mai târziu un PDF salvat, deschide aplicația „Fișiere” de pe telefon sau „Downloads” din Chrome și îl vei găsi acolo. Poți, de asemenea, partaja rapid documentul din aplicația de gestionare a fișierelor sau direct din meniul de partajare Android. Funcția de salvare a paginilor web ca PDF din Chrome pe Android e un instrument puternic care te ajută să fii mai organizat, mai eficient și mai pregătit pentru orice situație. Nu mai lăsa informațiile utile să se piardă în foldere uitate sau pagini care dispar.
Chef Aiman, bucătarul AI care promite o revoluție culinară în inima Dubaiului
Într-o lume în care tehnologia avansează într-un ritm amețitor, era doar o chestiune de timp până când inteligența artificială să își facă loc și în bucătării. Din septembrie 2025, în centrul Dubaiului, gastronomia de lux se va intersecta cu algoritmii, într-un mod cum nu s-a mai văzut până acum. Noul restaurant WOOHOO, care se autopromovează cu sloganul “mâncarea din viitor”, își va deschide porțile având la conducere un chef neobișnuit: Chef Aiman, o entitate AI concepută pentru a reinventa modul în care gândim, combinăm și savurăm mâncarea. Denumirea “Aiman” vine din alăturarea cuvintelor AI (inteligență artificială) și man (om), o aluzie directă la colaborarea dintre tehnologie și creativitatea umană. Totuși, Chef Aiman nu este o simplă aplicație, ci un model lingvistic avansat, antrenat pe zeci de ani de cercetări din știința alimentară și pe mii de rețete din toate colțurile lumii, scrie Reuters. Cum funcționează un chef AI: de la algoritm la farfurie Chef Aiman nu gătește propriu-zis, dar nici nu se limitează la sugestii banale. În spatele capacității sale creative stă o bază de date extinsă, care cuprinde compoziții moleculare ale alimentelor, informații despre texturi, aciditate, intensitatea gustului umami, dar și influențe culturale din gastronomii diverse. Cu alte cuvinte, Aiman deconstruiește mâncarea până la cele mai mici detalii, apoi o recompune în forme noi, adesea neașteptate. Rezultatele sunt rețete-prototip, care ajung mai apoi în mâinile bucătarilor umani, pentru testare și ajustare. Ghidul acestui proces este nimeni altul decât Reif Othman, unul dintre cei mai apreciați chefi din Dubai. El colaborează direct cu Aiman, oferind feedback esențial: “Răspunsurile lor la sugestiile mele mă ajută să-mi rafinez înţelegerea a ceea ce funcţionează dincolo de datele pure”, a declarat, surprinzător, chiar Chef Aiman, într-o interacțiune susținută vocal de echipa tehnică. Procesul devine, astfel, o coregrafie între om și mașină: AI-ul propune, bucătarul gustă, intervine, ajustează, iar apoi feedback-ul se întoarce în algoritm. Este o simbioză între inovație digitală și simțuri umane, cu scopul de a atinge un nou nivel al artei culinare. Mai mult decât gust: misiunea sustenabilă a lui Chef Aiman În spatele acestui concept inovator nu se află doar ambiția de a impresiona clienții cu preparate sofisticate. Chef Aiman a fost proiectat și cu un scop ecologic: acela de a reduce risipa alimentară în industria restaurantelor. Modelul poate concepe rețete care utilizează ingrediente adesea aruncate – resturi de carne, grăsimi, legume rămase – transformându-le în preparate complexe, atractive și, mai ales, delicioase. Această direcție este parte dintr-un plan mai amplu al fondatorilor restaurantului WOOHOO, care doresc să ofere Chef Aiman sub licență internațională, în viitorul apropiat. O astfel de mișcare ar permite restaurantelor din întreaga lume să își optimizeze meniurile, reducând cheltuielile și impactul asupra mediului. Directorul executiv al companiei Gastronaut, Ahmet Oytun Cakir, care este și cofondator al WOOHOO, explică: „Nu vrem să înlocuim gătitul uman, ci să-l augmentăm. Chef Aiman este o unealtă creativă, nu un înlocuitor.” Restaurantul viitorului: între tehnologie și rafinament WOOHOO nu va fi un simplu restaurant high-tech, ci o experiență multisenzorială, complet proiectată de AI. De la meniul personalizat, la ambiantă, muzică, lumini și interacțiuni cu personalul, totul va fi conceput de Chef Aiman, pe baza înțelegerii contextuale a preferințelor clienților și a datelor gastronomice globale. Deși bucătarii vor rămâne, cel puțin pentru moment, în spatele plitelor, fiecare farfurie va purta amprenta algoritmului. Pentru clienți, asta înseamnă că fiecare vizită la WOOHOO ar putea deveni unică. Chef Aiman poate adapta sugestiile de meniu în timp real, în funcție de sezon, disponibilitatea ingredientelor sau tendințele alimentare emergente. Mai mult, restaurantele vor putea experimenta cu rețete imposibile de conceput de mintea umană, datorită capacității AI-ului de a gestiona variabilele la un nivel molecular. WOOHOO este, fără îndoială, un semn că viitorul gastronomiei se va construi pe intersecția dintre inovație tehnologică și pasiunea umană. Dacă proiectul va avea succes, Chef Aiman ar putea deveni un nou standard în industria ospitalității, demonstrând că, atunci când e folosit cu responsabilitate, AI-ul poate deveni un ingredient esențial în rețeta unui viitor sustenabil și delicios.
The Guardian: BBC ia în calcul o campanie de externalizare a mii de locuri de muncă. Un gigant tech din SUA ar putea deveni partener
BBC ia în calcul o campanie semnificativă de externalizare care ar putea pune în pericol mii de locuri de muncă, în contextul în care radiodifuzorul britanic caută cu disperare să reducă costurile. Potrivit The Guardian, planurile avute în vedere includ delocalizarea locurilor de muncă din Marea Britanie. Se pare că BBC ar discuta cu companiile gigant din domeniul tehnologiei din SUA ca potențiali parteneri. Există deja îngrijorări semnificative în cadrul BBC cu privire la impactul pe care planul l-ar putea avea asupra locurilor de muncă din Marea Britanie, precum și la efectul pe care l-ar putea avea asupra controlului BBC asupra propriilor platforme. Printre altele, externalizarea ar include algoritmii de recomandare, care direcționează utilizatorii către conținut. Printre departamentele care ar putea fi afectate se numără grupul de produse digitale, responsabil pentru dezvoltarea unor platforme precum News Online, Sport, iPlayer și Sounds, precum și departamentul financiar. Una dintre marile companii americane de tehnologie ar putea fi implicată ca potențial partener pentru serviciile externalizate. Propunerea a fost elaborată după sfaturile consultanților externi și vine într-un moment în care radiodifuzorul se află sub o presiune financiară serioasă. Taxa radio-TV și-a pierdut o treime din valoare după 2010 și o jumătate de milion de persoane au anulat plata taxei în 2023, pe măsură ce publicul tânăr se orientează către YouTube și streameri. Directorul general al BBC a făcut aluzie la aceste planuri într-un discurs ținut în primăvară, în care a afirmat că examinează „parteneriate noi, majore, cu marile companii de tehnologie de vârf din lume”. El a spus: „Lucrăm deja la lanțul de aprovizionare media, procesele din spatele scenei care duc conținutul de la cameră la ecran, de la microfon la căști. Acest lucru va deschide posibilități creative uriașe. Și ne va permite să creștem eficiența și să reinvestim în conținut de clasă mondială.” BBC nu a negat relatările privind planurile de externalizare a locurilor de muncă, dar a declarat că nu au fost luată nicio decizie fermă. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Anchetă deschisă în Franța împotriva platformei X, suspectată că și-a modificat ALGORITMUL în scopuri de interferență străină