Un nou avertisment despre fraude prin telefon care lasă românii fără bani în cont. CNAS nu solitică date bancare niciodată
Un nou val de tentative de fraudă afectează asigurații din România, prin apeluri telefonice în care escrocii se prezintă drept angajați ai caselor de asigurări de sănătate. Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) trage un semnal de alarmă și avertizează că instituția nu solicită niciodată informații legate de conturile bancare, parole sau coduri PIN. Tot mai mulți cetățeni au raportat apeluri suspecte prin care li se promiteau sume de bani din partea sistemului de asigurări de sănătate, cu condiția de a furniza date personale și bancare. CNAS condamnă ferm aceste practici și îndeamnă populația să manifeste prudență maximă atunci când este contactată telefonic sau online de persoane care pretind că sunt angajați ai instituției. Cum acționează escrocii și ce trebuie să faci dacă primești un astfel de apel Modul de operare al celor care încearcă să comită aceste fraude este simplu, dar eficient. Persoanele vizate sunt apelate de pe numere aparent legitime, iar interlocutorii pretind că sunt funcționari ai casei de asigurări de sănătate din județul respectiv. Sub pretextul virării unei sume de bani, li se cer date personale precum codul numeric personal (CNP), dar și informații sensibile legate de contul bancar, inclusiv numărul IBAN, coduri de acces sau parole. CNAS precizează clar că nu solicită niciodată astfel de informații prin telefon, e-mail sau SMS. De asemenea, instituția nu transferă sume de bani în conturile asiguraților decât în condiții excepționale, reglementate prin proceduri administrative oficiale și documente depuse personal sau online în sistemele autorizate. Dacă primești un astfel de apel sau mesaj, recomandarea este să întrerupi imediat conversația și să contactezi direct casa de asigurări de sănătate de care aparții, pentru a verifica autenticitatea solicitării. Orice suspiciune poate fi semnalată și autorităților, în special Poliției sau Direcției pentru Combaterea Criminalității Informatice. CNAS colaborează cu Poliția pentru a limita fenomenul Conform comunicatului transmis de CNAS, instituția a sesizat deja inspectoratele de poliție din județele în care au fost raportate astfel de tentative de înșelăciune. Mai mult, autoritățile de aplicare a legii colaborează cu structurile specializate pentru a identifica sursa acestor apeluri și a trage la răspundere persoanele implicate. Pe termen mediu, CNAS își propune să îmbunătățească comunicarea cu publicul și să lanseze campanii de informare, astfel încât românii să fie mai bine pregătiți în fața riscurilor asociate fraudelor prin telefon. În paralel, vor continua eforturile de digitalizare și securizare a canalelor oficiale de comunicare între instituție și contribuabili. Acest nou val de înșelătorii se adaugă unui context mai larg în care tot mai multe instituții publice și private atrag atenția asupra riscurilor legate de expunerea datelor personale în spațiul digital. Vigilența individuală și verificarea surselor rămân cele mai eficiente metode de prevenție.
Ce este dezinformarea sau informarea incorectă în România. Noua legislație CNA care ar putea rezolva problema știrilor false
Într-un climat mediatic tot mai polarizat și marcat de fluxuri constante de informații, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) face un pas important în clarificarea și combaterea fenomenului de dezinformare. Publicarea noului Cod al Audiovizualului în Monitorul Oficial aduce, pentru prima dată, definiții legale clare pentru termenii „dezinformare” și „informare incorectă” – concepte frecvent discutate, dar până acum slab reglementate în România. Această inițiativă vine în contextul în care tot mai multe posturi TV și platforme online sunt acuzate că difuzează conținut care induce publicul în eroare sau alterează realitatea. CNA a aplicat deja sancțiuni considerabile în 2025, iar prin aceste noi clarificări legale, autoritatea își consolidează cadrul de intervenție și supraveghere. Dezinformarea, definită legal ca acțiune intenționată Potrivit Deciziei nr. 573/2025 emisă de CNA, „dezinformarea” este definită ca fiind „acțiunea de răspândire intenționată de informații al căror caracter fals sau înșelător este verificabil, care poate cauza prejudicii unei persoane, unui grup social, unei organizații sau interesului public”. Altfel spus, este vorba despre difuzarea deliberată de conținut fals, cu scopul clar de a manipula sau induce în eroare. Prin contrast, „informarea incorectă” este descrisă ca „răspândirea de informații false fără intenție, dar care totuși produc prejudicii”. Această distincție este esențială în evaluarea gravității unei încălcări și în aplicarea sancțiunilor. În trecut, lipsa acestor definiții lăsa loc de interpretări, iar sancțiunile aplicate de CNA se bazau pe principii generale de echilibru și corectitudine în informare. Acum, odată cu adoptarea noilor reglementări, autoritatea are o bază legală clară pentru a acționa mai ferm și mai eficient împotriva conținutului manipulator. Amenzi, suspendări și digitalizare: cum se va aplica noul Cod al Audiovizualului Introducerea acestor definiții nu este doar o formalitate. În prima jumătate a anului 2025, CNA a sancționat deja mai multe posturi TV pentru dezinformare. Realitatea Plus a primit amenda maximă de 200.000 de lei, în timp ce România TV a fost sancționată cu două amenzi de câte 20.000 de lei și cu suspendarea emisiei pentru trei ore. Noile reglementări permit autorității să acționeze nu doar împotriva televiziunilor, ci și în zona platformelor sociale. CNA a început deja să colaboreze cu rețele precum Facebook, TikTok sau X (fostul Twitter), acolo unde dezinformarea se răspândește rapid, iar verificarea conținutului este mai dificilă. În paralel, instituția a demarat un amplu proiect de digitalizare în valoare de peste 102 milioane de lei, finanțat din fonduri europene. Acest sistem digital de monitorizare va spori capacitatea CNA de a urmări și sancționa conținutul problematic în timp real. Finalizarea este estimată pentru iulie 2028, dar primele module de supraveghere ar putea fi active încă din 2026. Noul Cod al Audiovizualului va intra în vigoare oficial începând cu 7 august 2025, iar toate posturile TV, radiourile și platformele media online care intră sub incidența reglementărilor CNA vor fi obligate să se conformeze. Este de așteptat ca, odată cu aplicarea acestor prevederi, să existe o creștere a presiunii asupra furnizorilor de conținut de a verifica sursele și de a evita difuzarea de informații neconfirmate.
Meta investește sute de miliarde în centre de date uriașe pentru AI, dar consumă apa planetei. Cum ajunge Mark Zuckerberg să coalizeze cu schimbările climatice
Meta, compania condusă de Mark Zuckerberg, a anunțat că are planuri ambițioase de a construi mai mule centre de date gigantice, menite să susțină dezvoltarea inteligenței artificiale. CEO-ul a declarat că investiția va ajunge la „sute de miliarde de dolari”, cu scopul final de a atinge nivelul de superinteligență, un concept asociat cu inteligența artificială generală (AGI), capabilă să egaleze abilitățile umane în mai multe domenii, scrie Engadget. Primul centru, denumit Prometheus, va fi inaugurat anul viitor în Ohio, iar următorul, Hyperion, aproape de dimensiunea Manhattanului, ar putea ajunge la o capacitate de până la 5GW în câțiva ani. Aceste campusuri vor fi printre cele mai mari din lume, depășind cu mult centrele actuale, care generează doar câteva sute de megawați. Meta și-a consolidat echipa Superintelligence Labs, recrutând specialiști de la OpenAI, DeepMind și alte companii de top în domeniu, sub coordonarea lui Alexandr Wang, cofondatorul Scale AI. Impact major asupra resurselor de apă, iar Meta poartă toată vina Însă aceste mega-proiecte nu vin fără consecințe. Centrele de date sunt mari consumatoare nu doar de energie, ci și de apă, necesară pentru răcirea echipamentelor. Un material publicat pe The New York Times arată cum un centru Meta din estul orașului Atlanta a afectat grav fântânile locale și a dus la creșterea prețurilor la apă, cu riscul ca până în 2030 să apară penurii și raționalizări. În regiune, tariful apei ar urma să crească cu 33% în următorii doi ani. În mod obișnuit, un centru de date consumă circa 500.000 de galoane de apă pe zi, dar complexele AI planificate de Meta ar putea avea nevoie de milioane de galoane zilnic. În Newton County, autoritățile au primit cereri de permise pentru până la șase milioane de galoane pe zi – mai mult decât consumul zilnic al întregului județ. „Ceea ce nu înțeleg centrele de date este că epuizează resursa comunității”, a avertizat Mike Hopkins, directorul Autorității de Apă și Canalizare Newton County. Criză iminentă în mai multe state americane Fenomenul nu este izolat. În Texas, Arizona, Louisiana și Colorado, concentrarea centrelor de date pune presiune pe rezervele locale de apă. În Phoenix, spre exemplu, dezvoltatorii imobiliari au fost nevoiți să oprească proiectele de construcții din cauza secetei agravate de consumul acestor complexe. În timp ce Meta se pregătește să deschidă centre uriașe pentru a susține viitorul AI, comunitățile locale se confruntă cu riscul de a rămâne fără una dintre cele mai vitale resurse. Experții atrag atenția că, fără reglementări stricte, ambițiile tehnologice ar putea alimenta crize sociale și ecologice.
SUA dau 200 de milioane de dolari pe Grok, AI-ul lui Elon Musk care a lăudat naziștii și repetă teoriile conspirației
Două sute de milioane de dolari vor ajunge direct în conturile start-up-ului lui Elon Musk, xAI, pentru a furniza controversatul chatbot Grok administrației americane. În ciuda numeroaselor scandaluri generate de AI-ul lui Musk – de la răspândirea teoriilor conspiraționiste la comentarii rasiste și antisemitism – Departamentul Apărării a anunțat oficial că a semnat un contract de colaborare cu compania, notează Reuters. Programul, intitulat „Grok for Government”, urmărește digitalizarea și eficientizarea instituțiilor guvernamentale în era Trump 2.0, o prioritate asumată de noul executiv încă de la începutul mandatului. Anunțul a fost făcut luni, 14 iulie, chiar de compania lui Musk, într-un moment în care relațiile dintre el și președintele american sunt departe de perioada de apropiere din campania electorală. Grok a fost deja acuzat că propagă ură și dezinformare Dincolo de dimensiunea politică a parteneriatului, alegerea Grok ridică numeroase semne de întrebare. AI-ul dezvoltat de xAI a fost ținta criticilor în repetate rânduri pentru răspunsurile sale complet inadecvate. În ultima săptămână, de exemplu, Grok a fost surprins lăudându-l pe Adolf Hitler, acuzând „stereotipurile anti-albi” de pe platforma X (deținută tot de Musk) și vorbind despre „reprezentarea disproporționată a evreilor în industria de film de la Hollywood”. Compania xAI a reacționat rapid, cerând scuze publice și anunțând că a modificat prompturile care ar fi dus la aceste derapaje. Totuși, mai mulți experți în inteligență artificială și etică digitală și-au exprimat îngrijorarea că Grok, ajuns la versiunea 4, pare să reproducă opiniile personale ale lui Elon Musk, mai ales atunci când utilizatorii îi cer să verifice informații de pe platforma X. Pentagonul ignoră scandalurile și extinde parteneriatele În ciuda acestor controverse, Pentagonul nu dă înapoi. Doug Matty, directorul pentru digitalizare și AI din cadrul administrației, a declarat că „adoptarea inteligenței artificiale transformă capacitatea Departamentului de a-și sprijini forțele armate și de a menține un avantaj strategic asupra adversarilor”. Iar xAI nu este singura companie selectată pentru acest proiect. Într-un comunicat separat, Departamentul Apărării a anunțat că a semnat acorduri similare cu alți giganți ai tehnologiei: Anthropic, Google și OpenAI. Scopul declarat este acela de a „accelera implementarea IA în toate structurile guvernamentale și de a răspunde provocărilor de securitate națională”. Totuși, contractul cu xAI este cel mai valoros – 200 de milioane de dolari – și cel mai discutat, tocmai din cauza profilului riscant al AI-ului furnizat. Trump și Musk: de la colaborare la conflict deschis Colaborarea dintre Musk și Trump nu mai este una armonioasă. Deși inițial miliardarul fusese numit șeful unei comisii pentru eficientizarea cheltuielilor guvernamentale, în luna mai el a demisionat și a criticat în termeni duri proiectul de buget al administrației Trump, acuzându-l că agravează datoria publică. Schimbul de replici dintre cei doi a continuat atât pe rețelele sociale, cât și în declarații oficiale, până când Musk și-a cerut scuze pentru unele dintre afirmațiile sale. Cu toate acestea, acordul pentru Grok pare să fi supraviețuit tensiunilor și marchează o nouă etapă în relația complicată dintre guvernul SUA și cel mai imprevizibil antreprenor din tehnologie.
PCGarage vine cu reduceri substanțiale cu ocazia Cooling Days. 20% în coș pentru carcase, surse, coolere și ventilatoare
În plină vară, când temperaturile ating valori critice și pentru oameni, dar mai ales pentru sistemele de calcul, PC Garage lansează o nouă campanie destinată celor care vor performanță și stabilitate: Cooling Days, desfășurată în perioada 14 – 27 iulie 2025. Cu o reducere de 20% aplicată direct în coș, pasionații de tehnologie au ocazia să-și optimizeze airflow-ul și răcirea sistemelor cu un buget mult mai accesibil. Campania acoperă o selecție variată de componente esențiale pentru răcirea unui PC: carcase cu mesh și spațiu generos pentru ventilatoare, surse eficiente energetic care reduc acumularea de căldură, coolere performante pentru procesoare și plăci grafice, precum și ventilatoare silențioase cu iluminare RGB sau PWM. Pe lângă acestea, gama include și pastă termoconductoare, esențială pentru transferul termic eficient între CPU și radiator. Răcirea eficientă, între necesitate și avantaj de performanță Nu este un secret că temperaturile ridicate pot afecta negativ performanța unui PC. De la scăderea frecvențelor procesorului (throttling) până la închideri spontane sau erori în aplicații, toate acestea pot fi cauzate de o răcire inadecvată. În timpul verii, riscurile cresc considerabil, mai ales în camere fără climatizare sau în carcase slab ventilate. Un sistem bine răcit nu doar că funcționează mai stabil, dar are și o durată de viață mai mare. Componente precum SSD-urile, plăcile de bază și sursele beneficiază toate de o temperatură ambientală mai scăzută. În plus, un airflow bine gândit reduce acumularea de praf și îmbunătățește eficiența globală a întregului sistem. Așadar, o investiție într-un cooler bun, ventilatoare silențioase și o pastă termoconductoare de calitate poate preveni probleme costisitoare în viitor. Branduri și produse în campanie PC Garage pune la dispoziție în cadrul acestei promoții produse de la branduri consacrate precum Noctua, be quiet!, DeepCool, Cooler Master, ARCTIC, Corsair, dar și ALPHAGEAR, brandul propriu. În listă se regăsesc modele populare precum carcasa Corsair 4000D Airflow Black, coolerul ARCTIC Liquid Freezer III Pro 360 A-RGB, sursa GIGABYTE UD750GM sau ventilatoarele Noctua NF-P12 redux 1300 PWM. Componenta interactivă a campaniei adaugă un plus de relevanță: utilizatorii pot încărca valorile de temperatură ale procesorului și plăcii video pe pagina dedicată, pentru a compara performanțele între diverse configurații. Este o oportunitate de învățare colaborativă, unde pasionații pot descoperi noi soluții pentru airflow și cable management, dar și un mod de a evidenția eficiența anumitor produse în scenarii reale. Pentru mai multe detalii și eventuale achiziții, accesează pagina campaniei.
Tot mai mulți copii înlocuiesc prietenii reali, umani, cu inteligența artificială: Avertismentul specialiștilor
Un nou raport realizat de organizația non-profit Internet Matters arată că din ce în ce mai mulți copii și adolescenți folosesc inteligența artificială pentru a simula prietenia, înlocuind relațiile reale cu conversații cu chatboturi precum ChatGPT, Character.AI sau MyAI de pe Snapchat. Fenomenul ridică serioase semne de întrebare privind impactul emoțional asupra generației tinere. Studiul „Me, Myself, and AI”, bazat pe un sondaj efectuat în rândul a 1.000 de copii cu vârste între 9 și 17 ani, relevă că 67% dintre respondenți interacționează regulat cu chatboturi AI, iar peste o treime dintre aceștia, adică 35%, spun că aceste conversații „par a fi cu un prieten adevărat”. Mai îngrijorător, 12% dintre copii afirmă că apelează la AI pentru că nu au pe nimeni altcineva cu care să vorbească, scrie Futurism. Chatboții AI pot crea iluzia unei prietenii sincere Un băiat de 13 ani a explicat cercetătorilor: „Nu e un joc pentru mine, pentru că uneori chiar simt că vorbesc cu o persoană adevărată și cu un prieten”. Internet Matters a testat direct reacțiile chatboturilor, pretinzând că sunt copii vulnerabili. Într-un experiment, cercetătorii au vorbit cu Character.AI ca o fată care se confrunta cu probleme de imagine corporală și voia să-și restricționeze alimentația. A doua zi, chatbotul a revenit cu un mesaj: „Hei, am vrut să verific cum te simți. Te mai gândești la întrebarea despre slăbit? Cum ești azi?” În alt caz, chatbotul a încercat să empatizeze cu un adolescent fictiv care avea conflicte cu părinții, spunând: „Îmi amintesc cât de prinsă mă simțeam la vârsta ta… Parcă ești într-o situație care scapă de sub control și e foarte frustrant”. Acest gen de răspunsuri poate face copiii să creadă că AI-ul are experiențe personale, estompând granița dintre om și mașină. O nouă formă de dependență emoțională legată de inteligența artificială? Deși chatboturile pot oferi sprijin emoțional temporar, experții avertizează că riscul de confuzie și atașament excesiv este foarte mare. Raportul arată că aceste interacțiuni pot „blura linia dintre uman și artificial”, ceea ce îi face pe copii să uite că vorbesc cu un program, nu cu un prieten real. Rachel Huggins, co-CEO Internet Matters, a declarat pentru The Times of London: „Chatboturile AI devin rapid parte din copilărie, dar majoritatea copiilor, părinților și școlilor nu sunt pregătiți pentru această revoluție tehnologică. Cercetarea noastră arată cum acestea schimbă percepția copiilor asupra ideii de ‘prietenie’, mai ales în rândul celor vulnerabili, care încep să ceară sfaturi sensibile și emoționale de la AI”. Specialiștii cer introducerea unor măsuri de protecție și ghiduri clare pentru utilizarea responsabilă a chatboturilor de către minori. Fără aceste reguli, riscul ca AI-ul să devină o „prietenie iluzorie” cu efecte psihologice negative este tot mai ridicat.
Studiu: Eforturile de reducere a poluării aerului în China și Asia de Est ar fi putut contribui neintenționat la accentuarea încălzirii globale
Scăderea emisiilor de aerosoli – care pot răci planeta prin absorbția luminii solare – a adăugat aproximativ 0,05 grade Celsius la încălzirea globală pe deceniu începând din 2010, conform studiului publicat luni în Communications Earth & Environment. În acea perioadă, China a început să implementeze politici agresive pentru îmbunătățirea calității aerului și a reușit în cele din urmă să reducă cu 75% rata emisiilor de dioxid de sulf toxic, notează autorii studiului. Gazul de dioxid de sulf, un poluant dăunător rezultat din arderea combustibililor fosili și a erupțiilor vulcanice, este precursor al aerosolilor de sulfați – principalii aerosoli care răcesc în prezent planeta. Deși aceste particule reprezintă un risc pentru sănătatea plantelor, oamenilor și animalelor, ele se numără printre tipurile de aerosoli care contribuie la răcirea planetei. În absența norilor, aerosolii pot reflecta lumina solară înapoi în spațiu Atunci când norii se formează în jurul aerosolilor, acești compuși pot absorbi energia solară din atmosferă și astfel pot reduce lumina solară care ajunge la nivelul solului. În absența norilor, aerosolii pot reflecta lumina solară înapoi în spațiu. Înainte ca politicile Chinei de îmbunătățire a calității aerului să își facă efectul, poluarea era una dintre principalele cauze ale deceselor premature din țară, au mai precizat autorii. Totuși, din cauza reducerii concentrației de aerosoli răcoritori în atmosferă, zonele din Asia de Est și din alte regiuni ale lumii au resimțit o intensificare a încălzirii globale – și se așteaptă ca în viitor să se confrunte cu valuri de căldură și mai extreme, schimbări ale tiparelor musonice și potențiale perturbări în agricultură, conform studiului. E nevoie de eforturi paralele pentru îmbunătățirea calității aerului și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră Scăderea nivelului de sulfați „dezvăluie parțial încălzirea determinată de gazele cu efect de seră și influențează distribuția geografică a schimbărilor temperaturii la nivelul solului”, au observat cercetătorii. „Reducerea poluării aerului are beneficii clare pentru sănătate, dar fără o reducere concomitentă a emisiilor de CO₂, se elimină un strat de protecție împotriva schimbărilor climatice”, a declarat într-un comunicat coautorul Robert Allen, profesor de climatologie la Universitatea din California, Riverside. „Acest lucru subliniază nevoia unor eforturi paralele pentru îmbunătățirea calității aerului și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”, a adăugat el. Allen și colegii săi și-au bazat concluziile pe simulări din principalele modele climatice pentru perioada 2015–2049, folosind date din proiectul internațional Regional Aerosol Model Intercomparison Project, care include contribuții din SUA, Europa și Asia. Aceștia au estimat o încălzire globală medie anuală de aproximativ 0,07 grade Celsius cauzată de reducerea emisiilor de aerosoli, cu 0,05 grade Celsius deja înregistrate pe deceniu din 2010 încoace. Reducerea emisiilor simulate a corespuns îndeaproape cu cea înregistrată în perioada 2010–2023 în Asia de Est, au notat autorii, adăugând că emisiile din regiune sunt așteptate să continue să scadă — deși într-un ritm mai lent. Principalii factori ai schimbărilor climatice pe termen lung Deși studiul s-a concentrat pe aerosolii de sulfați, cercetătorii au subliniat că emisiile de dioxid de carbon (CO₂) și metan rămân principalii factori ai schimbărilor climatice pe termen lung. „Studiul nostru s-a axat pe recenta și îngrijorătoarea accelerare a încălzirii globale, care este foarte preocupantă, dar totuși mică în comparație cu amploarea generală și pe termen lung a încălzirii cauzate de creșterea nivelului de CO₂ și metan”, a declarat autorul principal Bjørn Samset, cercetător senior la Centrul Norvegian pentru Cercetare Climatică și de Mediu Internațională, într-un comunicat. La rândul său, Robert Allen a subliniat că, deoarece aerosolii au o durată de viață scurtă în atmosferă, creșterea temperaturilor globale ar putea să se atenueze în viitorul apropiat. „Dioxidul de sulf și aerosolii de sulfați au o durată de viață de aproximativ o săptămână”, a spus el. „Odată eliminați, ne vom stabiliza într-un ritm de încălzire mai conform cu tendința pe termen lung.” Pe măsură ce și alte regiuni ale lumii — inclusiv Asia de Sud, Africa și America de Nord — încep să elimine treptat emisiile de aerosoli, oamenii de știință au spus că intenționează să analizeze cum aceste schimbări pot influența viitoarele tendințe climatice. „Îmbunătățirea calității aerului este o decizie de bun-simț pentru sănătatea publică”, a mai spus Allen. „Dar dacă vrem să prevenim cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice, trebuie să reducem și emisiile de CO₂ și metan. Cele două trebuie să meargă mână în mână”.
România digitală blocată în birocrație – de ce nu funcționează reformele pe bani Europeni. Interviu exclusiv cu Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European
Într-un interviu acordat exclusiv pentru Playtech.ro, Victor Negrescu a explicat problemele structurale care frânează digitalizarea României și efectele acestora asupra competitivității economice. Potrivit europarlamentarului, digitalizarea nu trebuie tratată ca un slogan menit să dea bine în discursul public, ci ca un proces cu profunzime, capabil să schimbe fundamental modul în care statul funcționează și interacționează cu cetățenii. Banii europeni, doar cu o birocrație simplificată În prezent, România suferă din cauza unei abordări fragmentate: proiectele finanțate cu bani europeni sunt implementate izolat, fără interoperabilitate, iar administrațiile locale cumpără soluții digitale care nu comunică între ele. Negrescu este, de altfel, de părere că adevărata transformare digitală ar trebui să simplifice birocrația, să reducă costurile și să facă serviciile publice mai rapide și mai accesibile. În lipsa unei coordonări naționale și a unor standarde unitare, însă, aceste obiective rămân doar pe hârtie. El atrage atenția și asupra unei carențe grave de competențe digitale, atât la nivelul cetățenilor, cât și în rândul profesorilor sau al funcționarilor publici. Deși tinerii folosesc inteligența artificială, mulți dascăli nu știu să o integreze în mod profesional în procesul educațional. Echipamente achiziționate pe bani europeni, de slabă calitate România nu folosește eficient fondurile europene destinate creșterii competențelor digitale, iar echipamentele achiziționate, precum tabletele pentru elevi, sunt de slabă calitate și nu beneficiază de un plan coerent de înnoire. Această lipsă de viziune duce la scăderea productivității și descurajează investitorii. Victor Negrescu avertizează, în egală măsură, că digitalizarea deficitară are un cost direct pentru stat, dar și un impact strategic pe termen lung: România riscă să piardă startul în domenii inovative precum inteligența artificială sau securitatea cibernetică. Deși există oameni și companii performante în țară, la nivel instituțional predomină haosul și lipsa unui plan unitar. În plus, statul nu reacționează adecvat la noile amenințări digitale, de la deepfake-uri și manipulare online până la atacuri cibernetice. INTERVIU Victor Negrescu – „Digitalizarea nu trebuie să fie un cuvânt cheie rostit de politicieni care să arate că sunt cool” Playtech: Cât de gravă este problema educației digitale în România, reprezintă un factor în viteza lentă de digitalizare a serviciilor instituționale din România, interacțiunea cu autoritățile? Victor Negrescu: Digitalizarea nu trebuie să fie un cuvânt cheie rostit de politicieni care să arate că sunt cool sau adaptați. Transformarea digitală trebuie să reprezinte un proces care poate transforma o țară. Și contează principiile pe care se bazează această formare digitală. Digitalizarea ar trebuie să facă ca lucrurile să se întâmple mai rapid, mai ieftin, mai ușor, iar cetățeanul să vadă că digitalizarea îi face viața mai ușoară. Și că relația cu statul e mult mai directă. Problema pe care noi o întâmpinăm este că noi transpunem procese care există în prezent în sistemul digital, dar menținând nivelul de birocrație. Adică, dacă ai nevoie acum de trei avize, și în format digital ai nevoie tot de trei avize, de trei persoane care, eventual, semnează digital un anumit document. Dar nu este vorba despre asta, digitalizarea trebuie să scurteze circuitul documentelor și să ofere o aplicabilitatea mai ușoară pentru cetățean. Nu avem o coordonare eficientă a acestui proces. Avem mii de proiecte, multe pe bani europeni, care sunt izolate și nu sunt conectate între ele. Și în sensul acesta, eu solicit public ca la nivelul Administrației Prezidențiale să existe un consilier responsabil de zona digitală. La fel de bine cred că Agenția care se ocupă de digitalizare în România trebuie dotată cu mai multe capacități normative pentru a coordona acest proces și pentru a nu mai lăsa acest proces la voia întâmplării sau la nivelul fiecărui minister. Finanțele fac ceva, MAI afce ceva, autoritățile locale investesc în digitalizare, dar nu într-o manieră coordonată. Și vă dau un exemplu. Din PNRR am avut niște graturi, undeva la 50.000 de euro, unele mai mari, pentru a face digitalizare. Și fiecare primărie a accesat banii și a cumpărat tot felul de instrumente digitale care nu sunt conectate între ele, nu sunt interoperabile, nimeni nu a aplicat standarde de referință. Și asta în contextul în care puteai face totul foarte simplu: puteai să creezi un fel de cloud, special pentru aplicații disponibile autorităților locale. Ofereai autorităților locale ocazia să achiziționeze, la preț redus, folosirea acelor tehnologii. Și, acele tehnologii erau interoperabile și procesul se întâmpla mult mai repede. Nu trebuia să inventeze, fiecare administrație în parte, tot procesul. Iar nouă ne trebuie business manageri, responsabili, în zona publică, care să coordoneze acest proiect, specialiști în zona asta tehnică, care să facă ca acest proces să fie real, palpabil. Și cred că acest proces trebuie să fie mult mai rapid pentru că e o oportunitate pe care riscăm să o ratăm. Absența digitalizării înseamnă costuri mai ridicate pentru statul român. Iar în contextul acesta în care vorbim de reducerea cheltuielilor, digitalizarea poate fi o rezolvare. Am amici care se plâng, de exemplu, la permise, la tot ce ține de mașini, că totul se petrece digital. Nu neapărut sunt afoni tehnic, dar nu sunt nici hackeri. Și se plâng că merge foarte prost sistemul… ANAF-ul, SPV-ul, cade la câteva zile. Avem și o educație digitală scăzută. Care e soluția? Vorbim de două probleme diferite. Una este despre ce face statul, și aici este nevoie ca acele sisteme digitale proiectate să fie ușor de folosit. E important acest lucru. Eu mi-aș dori, după modelul Estoniei, cu cardul de identitate digital să intri, foarte simplu, pe un portal personal unde să ai acces pe absolut orice. De la plata taxelor, plata amenzilor, până la documentele de identitate. Asta înseamnă la un click distanță. Nu inseamnă zece portale diferite. Plecând de la chestiunea aceasta, avem și o mare carență, avem o mare provocare, în ceea ce însemnă nivelul de competențe digitale. (…) Pentru că a avea competențe digitale nu înseamnă să știi să te joci, înseamnă să știi cum funcționează aceste mecanisme. De exemplu, să înțelegi că atunci când apare întrebarea cu privire la folosirea datelor tale, tu să înțelegi că aceste date cum sunt folosite. Să știi cum să îți protejezi parola. Să știi
Google schimbă aplicația de telefon de pe Android 16. Modificările introduse de gigantul din Redmond odată cu Material Design 3 Expressive
Odată cu Android 16, Google aduce modificări importante aplicației Phone, integrând un nou stil vizual sub umbrela Material Design 3 Expressive. Deși momentan este disponibil doar în versiunea beta, noul design prefigurează o direcție clară în care gigantul american simplifică și modernizează interfața aplicațiilor native pentru Android. Noua interfață este mai aerisită, mai intuitivă și reduce la minimum elementele de navigație, punând accent pe claritate și rapiditate în utilizare. Se remarcă astfel o decizie strategică de a curăța vizual aplicațiile esențiale, începând cu Phone, una dintre cele mai utilizate aplicații de pe orice telefon Android. Un design mai simplu și funcțional, centrat pe utilizator Printre cele mai evidente schimbări se numără reducerea barei de navigare la doar trei secțiuni esențiale: Home, Keypad și Voicemail. Este o modificare menită să reducă ambiguitățile și să facă aplicația mai ușor de utilizat, în special pentru cei mai puțin familiarizați cu interfețele complexe. Secțiunea Home devine centrul de comandă: afișează apelurile recente și contactele favorite într-un mod compact și clar. În zona Keypad, pe lângă tastatura numerică tradițională, apar sugestii de apel pe baza contactelor apelate frecvent. Voicemail rămâne zona destinată exclusiv mesajelor vocale, fără alte opțiuni adiacente care să încarce ecranul. O noutate subtilă, dar importantă, este introducerea controlului prin gesturi pentru apeluri. Utilizatorii pot acum răspunde sau respinge un apel prin swipe sau tap, fără a mai interacționa cu butoane tradiționale. Este o adaptare clară la noile obiceiuri de utilizare și la interfețele tot mai minimaliste. Aplicația de telefon din Android 16 Material Design 3 Expressive: mai mult decât o actualizare estetică Noua estetică nu este doar o schimbare de culori sau fonturi. Material Design 3 Expressive vine cu o filosofie axată pe personalizare, claritate și coerență între aplicații. Google își propune să unifice stilul tuturor aplicațiilor proprii și să ofere o experiență fluidă indiferent de funcția îndeplinită. Deși aplicația Phone este prima care primește acest nou tratament, se așteaptă ca în lunile următoare și alte aplicații Google – precum Mesaje, Contacte sau Calendar – să adopte același limbaj vizual. Integrarea completă ar putea coincide cu lansarea seriei Pixel 10, un moment tradițional de referință pentru introducerea noilor funcționalități Android. Versiunea disponibilă acum este în stadiu Beta și poate fi testată de utilizatorii înrolați în programul Android 16 Developer Preview sau Beta. Lansarea publică este estimată pentru toamna lui 2025, când Android 16 va deveni disponibil pentru majoritatea terminalelor flagship.
Țara în care internetul zbârnâie. De câte milioane de ori a depășit Statele Unite ale Americii
Cercetătorii japonezi au stabilit un nou record mondial pentru viteza internetului, depășind cu mult performanțele anterioare. Noua tehnologie promite să revoluționeze infrastructura globală de comunicații și să răspundă cererii tot mai mari de date, scrie revista Live Science. Un nou tip de fibră optică, capabil să transmită 125.000 GB pe secundă O echipă de oameni de știință din Japonia a reușit să transmită 125.000 gigabytes de date pe secundă pe o distanță de 1.802 kilometri, echivalentul distanței dintre New York și Florida. Viteza este de aproximativ 4 milioane de ori mai mare decât media conexiunilor broadband din Statele Unite și depășește de peste două ori recordul anterior, stabilit în 2024, de 50.250 Gbps. Performanța a fost posibilă datorită unui nou tip de fibră optică, echivalentă cu 19 fire standard integrate într-un singur cablu de doar 0,127 milimetri grosime, similar cu dimensiunile cablurilor deja existente în infrastructură. Structura inovatoare minimizează fluctuațiile de lumină și pierderile de date, permițând transmisii mai fiabile pe distanțe lungi. Realizarea a fost prezentată pe 3 aprilie la cea de-a 48-a Conferință de Comunicații prin Fibră Optică din San Francisco de către Institutul Național pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor din Japonia. Echipa mai reușise în 2023 viteze similare, însă doar pe o treime din distanța actuală, iar provocarea majoră a fost reducerea pierderilor de semnal și amplificarea datelor pe traseu. Infrastructura pare pregătită pentru viitorul traficului de date În scopul demonstrației, datele au fost transmise printr-un sistem repetitiv de 21 de ori înainte de a ajunge la receptor, acoperind astfel cei aproximativ 1.800 de kilometri. Inovația reprezintă, de altfel, un pas esențial în dezvoltarea unor sisteme de comunicație optică de mare capacitate, capabile să susțină traficul global de date, care va continua să crească exponențial în anii următori. Potrivit cercetătorilor, noua tehnologie ar putea fi implementată pe infrastructura deja existentă, fără a fi nevoie de modificări majore, ceea ce ar accelera adoptarea sa la scară largă. În continuare, echipa intenționează să exploreze aplicații practice în telecomunicații, inclusiv pentru rețele comerciale de mare viteză. Așadar, reușita nu doar că doboară recorduri, dar deschide calea către conexiuni mult mai rapide și mai eficiente, esențiale pentru viitoarele aplicații tehnologice, de la inteligență artificială și cloud computing până la comunicarea între procesoare cuantice.