Proiect pilot pe 4 000 de beneficiari. România va putea să facă secvențierea întregului genom uman la scară largă
Începând cu luna octombrie, pe teritoriul României va fi posibilă secvențierea întregului genom uman (WGS) la scară largă, cel mai amplu și complex test genetic de diagnostic disponibil în prezent. Investiția inițială pentru acest proiect se ridică la 3 milioane de euro și presupune achiziția celui mai avansat echipament de secvențiere Illumina – NovaSeq X Plus. Acuratețe de 3 ori mai mare, comparativ cu versiunile anterioare Tehnologia permite o acuratețe a rezultatelor de până la 3 ori mai mare comparativ cu versiunile anterioare și poate procesa un volum de genomuri umane de 2,5 ori mai mare decât modelul anterior. Programul va începe cu un proiect pilot pe peste 4.000 de beneficiari, care vor primi recomandări medicale personalizate și sfaturi pentru stilul de viață bazate pe profilul lor genetic. Rezultatele acestui program vor fi obiectul unui studiu amplu de cercetare privind calitatea vieții și îmbătrânirea. Practic, echipamentul poate crea o „hartă genetică” întreagă și personalizată pentru fiecare individ. Proiectul este derulat de MedLife.
Chrome haotic? Iată cum folosești grupurile de file pe PC ca să-ți organizezi browsingul ca un profesionist
Dacă ajungi des să ai zeci de file deschise în Chrome și nu mai știi unde e documentul pe care îl citeai sau care era articolul salvat pentru mai târziu, e clar că ai nevoie de o strategie mai bună de organizare. Din fericire, browserul Chrome pe PC îți oferă o funcție extrem de utilă, dar adesea trecută cu vederea: grupurile de file. Cu doar câteva clicuri, poți transforma un haos de tab-uri într-un sistem logic și colorat, care te ajută să lucrezi, să înveți sau să navighezi relaxat, fără stres. Iată cum funcționează grupurile de file și cum le poți folosi pentru a-ți organiza browsingul eficient, indiferent dacă ești student, freelancer sau doar un utilizator obișnuit care vrea să scape de dezordine. Ce sunt grupurile de file și de ce merită să le folosești Grupurile de file din Chrome sunt o funcționalitate care îți permite să aduni mai multe file într-un singur grup vizual, pe care îl poți denumi și colora după preferință. Este ca și cum ai pune mai multe foi într-un dosar etichetat, ca să le găsești mai ușor atunci când ai nevoie. Spre exemplu, poți avea un grup pentru „Taskuri de muncă”, altul pentru „Cumpărături online” și unul pentru „Articole de citit mai târziu”. Sau, dacă lucrezi la un proiect complex, poți avea un grup doar cu resursele pentru acel proiect, altul pentru emailuri și management de echipă, și așa mai departe. Fiecare grup poate fi pliat (ascuns temporar), ceea ce reduce semnificativ aglomerația din bara de tab-uri. Avantajele sunt multiple: – claritate vizuală, pentru că fiecare grup e colorat și etichetat; – viteză în navigare, pentru că știi exact unde să cauți; – concentrare mai bună, pentru că poți închide sau ascunde grupuri de care nu ai nevoie momentan. Dacă te-ai săturat să cauți cu disperare o filă pierdută printre alte 30, grupurile sunt salvarea ta. Cum creezi, denumești și colorezi grupuri de file în Chrome Funcția de grupare a filelor e deja integrată în versiunile moderne de Chrome pentru PC (Windows, macOS, Linux), așa că nu ai nevoie de extensii sau configurări complicate. Iată cum o folosești: Creează un grup nou: – Fă clic dreapta pe fila pe care vrei să o grupezi. – Selectează „Adaugă fila la un nou grup”. – Va apărea o etichetă colorată în stânga filei. Personalizează grupul: – După ce apare eticheta, poți introduce un nume pentru grup (ex: „Research”, „Facturi”, „Inbox”). – Alege o culoare distinctivă, ca să recunoști rapid grupurile. Adaugă alte file în grup: – Fă clic dreapta pe orice altă filă și selectează „Adaugă fila la grup”, apoi alege grupul dorit. – Sau, mai simplu: trage fila cu mouse-ul și plaseaz-o lângă grupul ales. Pliază sau extinde grupul: – Dă clic pe numele grupului din bara de file pentru a-l strânge sau extinde. – Un grup pliat ocupă un singur spațiu, ca o filă compactă. Scoate o filă din grup: – Fă clic dreapta pe filă și alege „Elimină fila din grup”. Șterge un grup complet: – Închide toate filele din grup sau dă clic dreapta pe eticheta grupului și selectează „Închide grupul”. Această funcție devine și mai utilă când combini mai multe grupuri cu funcția „Deschidere automată a filelor din ultima sesiune”, ca să îți menții organizarea chiar și după repornirea browserului. Strategii de organizare eficientă pentru orice tip de utilizator Grupurile de file pot fi adaptate ușor la orice stil de lucru. Important e să le folosești constant și să le ajustezi în funcție de nevoile tale. Iată câteva idei concrete: – Pentru muncă remote sau freelancing: creează grupuri pentru „Proiecte în derulare”, „Comunicare echipă” (Slack, Gmail), „Inspirație” (YouTube, Behance, etc.) și „Unelte” (Google Docs, Trello, Notion). – Pentru studenți sau elevi: folosește grupuri precum „Cursuri”, „Bibliografie”, „Referate în lucru”, „Surse online”. La fiecare sesiune de studiu, îți poți relua rapid contextul. – Pentru uz personal: creează grupuri precum „News & Bloguri”, „Cumpărături”, „Rețete”, „Vacanțe” sau „Jocuri & divertisment”. Poți chiar păstra un grup permanent numit „De citit mai târziu”. – Pentru proiecte punctuale: dacă lucrezi la o căutare specifică (ex: „mutare în chirie” sau „planificare city break”), grupează filele relevante sub același titlu. La final, poți închide tot grupul, fără să pierzi nimic din restul sesiunii. Un truc bonus: poți salva sesiunile de grupuri cu extensii precum Toby sau OneTab, dacă vrei să le reaccesezi mai târziu, fără să le lași deschise în browser. Grupurile de file din Chrome nu sunt doar un moft vizual — sunt o unealtă extrem de practică care te ajută să navighezi mai eficient, să lucrezi mai organizat și să reduci stresul digital. În loc să te lași copleșit de haosul filelor deschise, încearcă să adopți acest sistem și vei simți diferența din prima zi.
Criza apei din Chile amenință producția globală de cipuri: de ce trebuie să te îngrijoreze
Într-o lume în care depindem tot mai mult de tehnologie, o problemă aparent locală riscă să creeze un efect de domino la scară globală. Chile, lider mondial în producția de cupru, se confruntă în 2025 cu o criză severă a resurselor de apă. Iar urmările nu se vor opri la nivel regional: această secetă prelungită va afecta aproximativ 32% din producția mondială de semiconductori – adică exact acele componente vitale fără de care nu pot funcționa telefoanele, laptopurile, mașinile electrice sau rețelele 5G. Deși poate părea o situație îndepărtată, impactul va fi cât se poate de vizibil pentru tine, în prețurile produselor electronice, în întârzierile de livrare și în disponibilitatea tot mai redusă a anumitor echipamente, scrie Reuters. Chile nu este doar un nume exotic de pe harta Americii de Sud, ci o piesă-cheie în lanțul de aprovizionare global. Țara sud-americană asigură aproximativ o treime din producția mondială de cupru – un metal esențial pentru industrie, mai ales pentru fabricarea semiconductorilor. Într-un cip electronic, cuprul este utilizat pentru interconexiunile care leagă diversele componente și pentru proprietățile sale excelente de conducere electrică. Problema este că extracția și procesarea cuprului necesită cantități uriașe de apă, resursă care a devenit tot mai rară în Chile în ultimii ani. Criza climatică globală, combinată cu gestionarea defectuoasă a resurselor și cu creșterea cererii industriale, a dus la un dezechilibru critic: multe mine sunt deja nevoite să reducă ritmul de producție sau să își relocheze operațiunile. Cuprul chilian nu e important doar pentru cipuri. El este esențial și în producția de cabluri electrice, vehicule electrice, infrastructuri de energie verde, panouri solare și turbine eoliene. Practic, tot ce ține de tranziția energetică globală depinde, într-o formă sau alta, de acest metal. De ce scăderea cuprului înseamnă mai puține cipuri Industria semiconductorilor este una dintre cele mai dependente de materii prime precum cuprul, siliciul și pământurile rare. O scădere cu 32% a producției de cipuri, așa cum avertizează analiștii în contextul crizei din Chile, înseamnă automat probleme în mai toate sectoarele economiei moderne. Poate îți amintești perioada pandemiei, când criza de cipuri a dus la oprirea producției de mașini și la întârzieri de luni întregi în livrarea de laptopuri sau console de jocuri. Ce se întâmplă acum în Chile ar putea repeta acel scenariu, la o scară poate chiar mai mare. Fără suficient cupru, producătorii de cipuri vor fi obligați să reducă volumele sau să caute surse alternative, mult mai scumpe. Rezultatul? Prețuri mai mari pentru dispozitivele electronice, lipsă de stocuri, amânări în lansările de noi produse și frânarea inovației tehnologice. Criza nu afectează doar consumatorii individuali. Gigantii din industria auto, IT, telecom și chiar sectorul militar sunt vulnerabili în fața unui astfel de blocaj. De aceea, multe guverne și companii discută deja despre relocarea capacităților de producție sau dezvoltarea unor rezerve strategice de cupru – dar toate acestea presupun timp și investiții. Ce urmează: alternative, soluții și pericole viitoare Pe termen scurt, criza apei din Chile nu are o soluție rapidă. Autoritățile din țară au început proiecte de desalinizare și conservare a apei, dar acestea nu vor acoperi cererea uriașă din industrie. În paralel, companiile din sectorul minier caută să reducă dependența de apa dulce și să folosească sisteme închise de reciclare a apei, dar și acestea au limite tehnice și logistice. Mai mult, dependența lumii de un număr restrâns de țări pentru materiile prime critice este tot mai evidentă. Chile pentru cupru, China pentru pământuri rare, Republica Democrată Congo pentru cobalt – toate sunt vulnerabilități ale unui sistem economic globalizat. Uniunea Europeană, de exemplu, a lansat deja inițiative pentru diversificarea surselor și pentru stimularea reciclării metalelor rare, însă eforturile sunt abia la început. SUA și Japonia fac același lucru, dar capacitatea de reacție este lentă comparativ cu viteza cu care se schimbă condițiile climatice. Tu, ca utilizator final, vei simți efectele acestei crize în portofel, dar și în experiența digitală de zi cu zi. Telefoane mai scumpe, gadgeturi mai greu de găsit, mașini electrice cu termene de livrare mai lungi – toate vor deveni parte din noua realitate a unei economii în care resursele naturale devin tot mai greu de accesat. Criza apei din Chile e mai mult decât o problemă regională. Este un semnal de alarmă despre cât de fragile sunt lanțurile globale de aprovizionare și cât de interconectată este economia digitală. Într-o lume unde fiecare cip contează, lipsa apei poate deveni factorul care ne încetinește progresul tehnologic.
Un robot a efectuat o operație realistă la vezica biliară cu o precizie de 100%
Într-un „salt major” către utilizarea mai multor roboți în sălile de operație, o mașină antrenată pe baza unor videoclipuri cu operații chirurgicale a reușit să înlăture vezica biliară unui pacient realist. Potrivit cercetătorilor de la Universitatea Johns Hopkins din SUA, robotul ar fi operat cu expertiza unui chirurg uman experimentat, chiar și în scenarii neașteptate, tipice pentru urgențele medicale din viața reală, potrivit SkyNews. Robotul a fost capabil să răspundă și să învețe din comenzile vocale ale echipei, la fel ca un chirurg novice care lucrează cu un mentor. Operația a cuprins 17 sarcini, robotul trebuind să identifice anumite canale și artere și să le prindă cu precizie, să plaseze strategic cleme și să taie părți cu foarfeca. De asemenea, a fost capabil să se adapteze chiar și atunci când a fost introdus colorant, care a schimbat aspectul organelor și țesuturilor. Axel Krieger, profesor asociat de inginerie mecanică, a declarat: „Această evoluție ne duce de la roboți care pot executa sarcini chirurgicale specifice la roboți care înțeleg cu adevărat procedurile chirurgicale”. „Aceasta este o distincție esențială care ne apropie semnificativ de sisteme chirurgicale autonome viabile din punct de vedere clinic, care pot funcționa în realitatea haotică și imprevizibilă a îngrijirii reale a pacienților”. Lucrarea a primit finanțare de la guvernul federal și a fost publicată în revista Science Robotics. În 2022 a fost realizată prima operație autonomă de către un robot În 2022, un robot a efectuat prima operație chirurgicală autonomă pe un porc. Cu toate acestea, a fost nevoie de țesuturi special marcate, operația s-a desfășurat într-un mediu strict controlat și a urmat un plan chirurgical rigid, prestabilit. Krieger a spus că această fază a fost ca și cum ai învăța un robot să conducă pe un traseu atent cartografiat. Dar noul sistem, a afirmat el, era „ca și cum ai învăța un robot să navigheze pe orice drum, în orice condiții, răspunzând în mod inteligent la orice întâlnește”. El a adăugat: „Pentru mine, acest lucru arată cu adevărat că este posibil să se efectueze proceduri chirurgicale complexe în mod autonom”. Noul sistem, care utilizează aceeași arhitectură de învățare automată care alimentează ChatGPT, se adaptează, de asemenea, la caracteristicile anatomice ale pacientului în timp real și funcționează pentru a se corecta singur. Poate răspunde la comenzi vocale precum „prinde capul vezicii biliare” sau „mișcă brațul stâng puțin spre stânga” și apoi învață din acel feedback. Ji Woong Kim, fost cercetător postdoctoral la Johns Hopkins, care lucrează acum la Universitatea Stanford, a declarat: „Munca noastră arată că modelele de AI pot fi suficient de fiabile pentru autonomia chirurgicală, ceva ce părea odată îndepărtat, dar care acum este demonstrabil viabil”. Deși robotul a avut nevoie de mai mult timp pentru a efectua operația decât un chirurg uman, rezultatele au fost comparabile cu cele ale unui chirurg expert, au spus cercetătorii. Echipa va antrena și testa sistemul pe mai multe tipuri de operații Nuha Yassin, chirurg consultant colorectal, membru al consiliului și lider pentru viitorul chirurgiei, roboticii și chirurgiei digitale la Royal College of Surgeons of England (RCS England), a declarat: „Este întotdeauna interesant să vezi noi dezvoltări în domeniul inovației chirurgicale, în special în domenii precum robotica și chirurgia digitală. Cu toate acestea, adevăratul test va fi cât de sigur și eficient pot fi transpuse rezultatele acestui studiu în încercări pe oameni. Trebuie să ne asigurăm că progresul nu se face în detrimentul siguranței pacienților”.
Amenințarea fantomă din procesoare: vulnerabilitățile TSA zguduie lumea AMD
AMD a confirmat existența unor noi vulnerabilități în procesoarele sale, asemănătoare cu celebrele Meltdown și Spectre care au stârnit panică în 2018. Denumite Transient Scheduler Attack (TSA), aceste breșe de securitate includ patru puncte slabe ce permit atacuri de tip side-channel, prin care date sensibile ar putea fi extrase de atacatori. Deși catalogate oficial ca fiind de severitate scăzută sau medie, experții în securitate de la Trend Micro și CrowdStrike trag un semnal de alarmă: în realitate, amenințarea este critică. TSA afectează o gamă largă de procesoare AMD – atât din segmentul consumer (Ryzen, Athlon), cât și serverele EPYC sau procesoarele pentru inteligență artificială Instinct. Atacurile sunt sofisticate și necesită ca un actor rău-intenționat să poată rula cod pe dispozitivul-țintă. Acest lucru limitează riscul pentru utilizatorii obișnuiți, dar vulnerabilitatea rămâne semnificativă pentru centrele de date, servere și infrastructuri critice. Cum funcționează TSA: o incursiune invizibilă Atacurile TSA profită de mecanisme interne ale procesorului – mai exact, de modul în care sunt gestionate instrucțiunile de tip load și cum acestea pot genera completări false. În termeni simpli, procesorul anticipează că o sarcină se va finaliza rapid și „păcălește” sistemul în acest sens, permițând ca datele să fie transmise prematur către alte operațiuni. În contextul unei erori, aceste date ar putea ajunge în mâinile atacatorului. AMD detaliază două forme principale ale atacului: TSA-L1 și TSA-SQ. Prima implică memoria cache L1, unde o etichetare incorectă a datelor poate duce la încărcarea unor informații greșite. Cea de-a doua țintește coada de stocare (store queue) și poate recupera date executate anterior într-un alt context, inclusiv din nucleul sistemului de operare. Practic, în scenarii grave, ar putea duce la scurgeri de date critice, escaladare de privilegii sau ocolirea unor mecanisme de securitate. Ce trebuie să faci: update imediat și evaluare de risc Lista de procesoare afectate este lungă, iar AMD a publicat deja un avertisment oficial detaliat în care încurajează toți utilizatorii – de la cei casnici până la administratorii de sisteme enterprise – să aplice actualizările de securitate disponibile. Microsoft, partener direct implicat în procesul de investigare, a lansat update-uri în cadrul Patch Tuesday din iulie, care includ remediile necesare. Pentru protecție suplimentară, există și un mecanism de mitigare prin instrucțiunea VERW, însă AMD avertizează că această soluție ar putea impacta negativ performanța sistemelor, în special în scenarii de utilizare intensivă, cum ar fi serverele sau aplicațiile de gaming. Astfel, fiecare administrator IT trebuie să decidă între risc și performanță, în funcție de contextul de utilizare. Partea bună este că, în acest moment, nu există niciun cod de exploit disponibil public, iar natura sofisticată a atacurilor le face greu de executat. Cu toate acestea, pentru grupurile cu resurse suficiente – cum ar fi actorii statali sau organizațiile de spionaj cibernetic – TSA oferă o oportunitate reală de a infiltra sistemele. Concluzie: o lecție despre arhitectură, transparență și vigilență Chiar dacă TSA nu pare o amenințare iminentă pentru majoritatea utilizatorilor casnici, vulnerabilitățile descoperite arată că și cele mai solide arhitecturi pot avea fisuri invizibile. Procesoarele moderne sunt incredibil de complexe, iar aceste breșe demonstrează cât de ușor pot fi exploatate presupunerile greșite făcute de un CPU în timpul execuției. AMD a gestionat transparent situația, recunoscând rapid problema și colaborând cu Microsoft pentru a oferi patch-uri rapide. Rămâne de văzut dacă vor apărea și alte descoperiri similare la Intel sau alți producători. Cert este că, într-o lume digitală în care orice milisecundă contează și unde datele valorează mai mult decât aurul, securitatea arhitecturii hardware devine un subiect esențial. Așadar, dacă folosești un sistem AMD, fie că ești gamer, dezvoltator sau simplu utilizator de laptop, nu ignora update-urile. Aceste patch-uri nu doar îmbunătățesc performanța, ci pot fi linia invizibilă care te desparte de un atac cibernetic devastator.
Uniunea Europeană, în conflict cu giganții tehnologici. Sondajul care îți victoria lui Donald Trump în lupta cu bătrânul continent
Europa pare să-și fi consolidat poziția în fața presiunilor exercitate de Statele Unite în privința reglementărilor impuse marilor companii tehnologice. Conform unui sondaj recent realizat de YouGov în Franța, Germania și Spania, majoritatea cetățenilor din aceste țări sprijină continuarea aplicării normelor europene stricte în domeniul Big Tech, chiar și cu riscul tensionării relațiilor cu Washingtonul, în special sub o eventuală administrație Donald Trump. Rezultatele sondajului vin într-un moment în care Uniunea Europeană și SUA negociază chestiuni sensibile legate de comerț, iar presiunea exercitată asupra Bruxelles-ului de către giganții americani din tehnologie – cu sprijin politic de peste ocean – devine tot mai vizibilă. Cu toate acestea, europenii par hotărâți să nu cedeze și să susțină o piață digitală echitabilă și transparentă. Majoritatea europenilor resping concesiile față de Washington Potrivit sondajului realizat la comanda organizațiilor non-profit People vs Big Tech și WeMove Europe, aproximativ două treimi dintre respondenți consideră că Uniunea Europeană trebuie să continue aplicarea propriilor reguli în domeniul digital, chiar dacă acest lucru supără Statele Unite și, în mod particular, pe Donald Trump. Doar 1 din 10 persoane chestionate ar fi de acord cu o relaxare a normelor europene pentru a facilita relațiile bilaterale cu Washingtonul. Mesajul transmis de cetățeni este clar: protecția consumatorilor și reglementarea eficientă a monopolurilor digitale nu ar trebui să fie sacrificate pentru considerente geopolitice. Legea privind piețele digitale (DMA) este doar una dintre inițiativele legislative europene care vizează transparența, concurența loială și responsabilitatea giganților tehnologici americani precum Google, Amazon, Meta sau Apple. Un sprijin tot mai mare pentru destructurarea giganților Big Tech Pe lângă sprijinul larg pentru aplicarea strictă a normelor actuale, sondajul mai arată că de două ori mai mulți respondenți ar fi de acord cu destructurarea giganților Big Tech decât cei care consideră că acest lucru nu ar trebui să se întâmple. Această atitudine vine pe fondul unei preocupări crescute privind modul în care marile companii controlează datele personale, distorsionează piața publicitară și influențează spațiul informațional. Deputatul german Andreas Schwab, unul dintre susținătorii înverșunați ai DMA, a subliniat că aceste date confirmă percepția publică privind lipsa de echitate în ecosistemul digital: „Cetățenii europeni vor concurență reală, transparență și protecția drepturilor lor. Nimeni nu vrea să fie manipulat sau înșelat de algoritmi opaci.” Bruxelles-ul nu cedează, în ciuda presiunilor americane Deși administrația americană a criticat public reglementările UE, acuzând Bruxelles-ul că acționează împotriva companiilor americane, Comisia Europeană a transmis în repetate rânduri că nu intenționează să renunțe la cadrul legal adoptat. Legea privind piețele digitale, împreună cu Legea privind serviciile digitale (DSA), sunt pilonii noii strategii europene pentru spațiul digital. Aceste reglementări vizează comportamentele anticoncurențiale, obligă marile platforme să își deschidă ecosistemele și să nu mai privilegieze propriile servicii, și impun standarde ridicate în ceea ce privește transparența algoritmică. Bruxelles-ul a anunțat deja primele investigații oficiale, inclusiv împotriva Alphabet și Meta, acuzate că nu respectă pe deplin prevederile DMA. Concluzie: opinia publică din Europa susține ferm legislația digitală Rezultatele sondajului YouGov reprezintă un semnal puternic că opinia publică din Europa susține ferm inițiativele legislative menite să limiteze influența giganților Big Tech. În același timp, ele oferă un sprijin politic important pentru Comisia Europeană, care trebuie să facă față atât presiunilor externe, cât și lobby-ului agresiv din partea companiilor vizate. Într-o confruntare simbolică între interesele americane și autonomia legislativă europeană, Donald Trump pare să piardă teren în fața unei Uniuni Europene care începe să fie din ce în ce mai asumată în reglementarea tehnologiei.
OpenAI, părintele ChatGPT, pregătește lovitura pentru Google Chrome cu un browser inteligent care promite să schimbe modul în care navigăm pe internet
OpenAI, compania care a revoluționat lumea tehnologiei cu ChatGPT, se pregătește să lanseze un browser web bazat pe inteligență artificială. Noua aplicație are ambiția declarată de a concura direct cu Google Chrome, cel mai utilizat browser din lume, și de a transforma fundamental modul în care oamenii navighează pe internet. Surse apropiate companiei au declarat pentru Reuters că lansarea browserului este așteptată în următoarele săptămâni. Noul produs va integra o interfață de tip chat, similară celei din ChatGPT, și va permite conectarea cu agenți AI, care pot îndeplini sarcini în numele utilizatorilor, precum rezervări sau completarea automată a formularelor. Acesta este văzut ca un pas strategic în direcția construirii unei „aplicații pentru tot”, care să devină indispensabilă atât în viața personală, cât și profesională. Un atac direct la adresa Chrome și a modelului său de afaceri Google Chrome deține în prezent peste două treimi din cota de piață globală a browserelor, fiind folosit de peste 3 miliarde de oameni. Această dominație a oferit Google acces direct la comportamentul utilizatorilor online, date esențiale pentru sistemul său extrem de profitabil de publicitate targetată. Prin lansarea propriului browser, OpenAI ar putea obține acces la același tip de date, slăbind astfel un pilon central al imperiului Alphabet. Browserul OpenAI este construit pe Chromium, codul open-source care stă și la baza Chrome, Microsoft Edge sau Opera. Această alegere îi oferă compatibilitate tehnică cu standardele web existente, dar și control total asupra experienței utilizatorului și a datelor colectate. Potrivit surselor, compania a decis să construiască propriul browser de la zero, și nu ca extensie peste un browser existent, tocmai pentru a putea controla mai bine fluxul de informații și integrarea agenților AI. Browserul OpenAI intră în lupta cu Google Chrome. (Foto: arhivă) O mișcare strategică într-un moment de concurență acerbă Lansarea noului browser vine pe fondul unei competiții în creștere între OpenAI și Google în domeniul inteligenței artificiale. De la lansarea ChatGPT în 2022, OpenAI a fost nevoită să-și mențină avantajul într-o cursă tot mai aglomerată, cu rivali precum Anthropic și Perplexity. În mai 2025, compania condusă de Sam Altman a anunțat și achiziția startupului io, condus de fostul designer Apple Jony Ive, într-o tranzacție de 6,5 miliarde de dolari, care vizează dezvoltarea de dispozitive hardware AI. OpenAI a angajat deja doi foști vicepreședinți de la Google, membri ai echipei care a construit inițial Chrome, semn că intențiile sunt serioase. De altfel, compania ar fi fost interesată și de achiziționarea browserului Chrome, dacă autoritățile antitrust ar fi forțat Alphabet să-l vândă, potrivit unei declarații anterioare din cadrul unei audieri. Browserul OpenAI va intra pe o piață deja agitată de lansări recente. Startupul Perplexity a anunțat Comet, un browser AI capabil să execute acțiuni în locul utilizatorului. Alte companii, precum Brave sau The Browser Company, au lansat și ele browsere cu funcționalități de inteligență artificială, însă niciunul nu are susținerea și infrastructura de date de care dispune OpenAI prin ChatGPT. O miză uriașă pentru viitorul internetului Browserul OpenAI nu este doar un nou produs, ci un instrument-cheie într-o strategie mai amplă. Compania vrea să creeze o infrastructură digitală proprie, prin care să integreze inteligența artificială în fiecare aspect al vieții online. De la căutări pe internet la cumpărături, planificări, rezervări și interacțiuni sociale, agentul AI al OpenAI promite să devină un asistent permanent în fundalul activității online. Dacă noile funcții vor convinge utilizatorii – iar cei 500 de milioane de utilizatori activi săptămânal ai ChatGPT sunt o bază solidă de pornire – OpenAI ar putea schimba radical peisajul internetului și ar slăbi dominația pe care Google o exercită de peste un deceniu.
Pericolul care stă la pândă pe Chrome și Edge: Mai multe extensii te expun escrocilor cibernetici
Un nou raport de securitate informatică scoate la iveală o campanie de amploare fără precedent în ecosistemele browserelor Chrome și Edge. Potrivit experților de la Koi Security, nu mai puțin de 18 extensii disponibile în magazinele oficiale Google și Microsoft au fost utilizate pentru a deturna sesiunile de navigare ale utilizatorilor, colectând date sensibile și trimițându-le către servere controlate de atacatori. Mai bine de 2,3 milioane de utilizatori sunt afectați în Chrome și Edge În total, peste 2,3 milioane de utilizatori au fost afectați de această campanie, denumită RedDirection, scrie publicația The Register. Printre extensiile implicate se numără unele cu funcționalități aparent legitime și utile: selecție de culori, controlul vitezei de redare video, tastaturi emoji, VPN-uri pentru Discord și TikTok, teme întunecate, amplificatoare de volum și chiar instrumente pentru deblocarea YouTube în rețele restricționate. Una dintre cele mai populare este „Color Picker” de la Geco, care afișează badge-ul „verificat” de Google, are peste 800 de recenzii pozitive și o notă de 4.2 din 5 stele în Chrome Web Store. În magazinul Edge Add-ons, extensia este de asemenea bine cotată. Potrivit lui Idan Dardikman, cercetător Koi Security, aceste extensii nu au fost periculoase de la început. Codul sursă a fost inițial curat, iar în unele cazuri a rămas așa timp de ani de zile. Apoi, în timpul actualizărilor automate, care nu necesită nicio acțiune din partea utilizatorului, au fost introduse modificări malițioase. Ce face RedDirection și de ce este atât de greu de detectat Odată infectat, browserul victimei devine un instrument de supraveghere digitală: extensia interceptează URL-urile vizitate, le corelează cu un identificator unic atribuit fiecărui utilizator și transmite aceste informații către o infrastructură aflată sub controlul atacatorilor. Mai mult, extensiile pot redirecționa automat utilizatorii către alte site-uri, în funcție de comenzile primite de la serverul central. Faptul că extensiile au funcționalități utile și oferă o experiență legitimă le-a permis să treacă neobservate pentru mult timp. În plus, badge-ul „verificat” oferit de Google le-a conferit un fals sentiment de siguranță în ochii utilizatorilor. Ceea ce face acest atac deosebit de eficient este modul în care a fost implementat: utilizatorii nu au fost nevoiți să dea clic pe nimic sau să autorizeze instalarea vreunei funcționalități dubioase. Totul s-a produs în fundal, prin actualizări automate, profitând de politicile existente în ecosistemele Chrome și Edge. Recomandări pentru utilizatori: cum te poți proteja mai abitir Specialiștii în securitate recomandă verificarea atentă a extensiilor instalate în browser, în special dacă acestea au fost descărcate pentru funcții populare precum VPN, unelte pentru YouTube sau control video. În cazul în care ai utilizat una dintre extensiile identificate de Koi Security, este esențial să o dezinstalezi imediat, să ștergi datele de navigare și să monitorizezi cu atenție activitatea conturilor online. Numele celor 18 extensii implicate nu au fost publicate integral în acest rezumat, dar investigația completă este disponibilă pe site-ul oficial al Koi Security. Până la momentul redactării acestui articol, Google și Microsoft nu au emis un răspuns oficial.
Internetul pune scut împotriva inteligenței artificiale. Instrumentul care nu lasă AI-ul să se antreneze pe spinarea ta
În ultimii ani, instrumentele bazate pe inteligență artificială, de la chatboți la generatoare de imagini și video, au devenit omniprezente. Ele par a fi magice, dar în realitate se bazează pe un lucru cât se poate de concret: cantități uriașe de date, majoritatea preluate de pe internet. Conținutul creat de milioane de utilizatori de-a lungul decadelor a fost „aspirat” de AI fără prea multă ceremonie sau consimțământ. Companiile dezvoltatoare de inteligență artificială, implicate în numeroase procese Multe companii, de la OpenAI la Google și Anthropic, sunt implicate în acest proces de extragere masivă a datelor, uneori cu acordul unor platforme precum Reddit sau Vox Media, alteori fără nicio permisiune, scrie publicația LifeHacker. Aceste practici au dus la numeroase procese în instanță, inclusiv intentate de publisheri mari precum Ziff Davis, compania-mamă a publicației menționate anterior. Cu toate acestea, AI-ul este înfometat și are nevoie de conținut proaspăt. Un studiu din 2024 avertiza că modelele actuale ar putea epuiza sursele publice de date relevante până în 2028. În acest context, tot mai multe voci din comunitatea tech se ridică împotriva acestei practici considerate abuzive. Nu doar giganții media luptă, ci și dezvoltatori independenți, care găsesc soluții concrete pentru a bloca accesul bot-urilor AI la propriul conținut. Anubis, un scut digital împotriva AI-ului care scrapează web-ul Una dintre cele mai interesante inițiative vine din partea dezvoltatoarei Xe Iaso, din Ottawa, Canada. Ea a creat Anubis, un instrument open-source ce permite proprietarilor de site-uri să blocheze automat roboții AI care încearcă să extragă conținut pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială. Anubis funcționează printr-un test inteligent numit de creatoare „uncaptcha”: atunci când un utilizator accesează site-ul, browserul său trebuie să efectueze o serie de calcule criptografice în JavaScript. Browser-ele moderne, începând cu versiunile lansate din 2022, trec acest test fără probleme, în timp ce majoritatea bot-urilor AI nu pot face față sarcinii, fie pentru că nu rulează JavaScript, fie pentru că ar presupune o investiție prohibitivă în resurse de calcul. Astfel, Anubis permite diferențierea automată între utilizatorii umani și sistemele automate de scraping. Proiectul a fost descărcat de peste 200.000 de ori de la lansarea sa la începutul lui 2025 și continuă să evolueze. Iaso intenționează să adauge noi funcționalități, inclusiv teste mai puțin solicitante pentru procesoarele utilizatorilor și versiuni care nu se bazează pe JavaScript, pentru a răspunde nevoilor celor preocupați de confidențialitate. Web-ul devine conștient de valoarea sa Anubis nu este singurul instrument în lupta contra AI-ului. Companii precum Cloudflare au început să blocheze implicit bot-urile AI și chiar oferă clienților posibilitatea de a percepe taxe companiilor care doresc să extragă date. Tendința indică o schimbare clară: creatorii de conținut și administratorii de site-uri încep să conștientizeze valoarea muncii lor și să impună limite accesului automatizat.
Chrome îți merge greu pe Mac? Iată cum ștergerea fișierelor Local Storage îți poate rezolva problema de lag
Dacă ai observat că browserul Chrome merge tot mai lent pe Mac-ul tău, cu pagini care se încarcă greu, tab-uri care răspund cu întârziere sau micro-freeze-uri enervante, e posibil să fie vorba de o problemă legată de fișierele „Local Storage”. Acestea sunt mici fragmente de date salvate local de site-uri web pentru a păstra preferințele, starea sesiunii și alte informații utile. În timp, ele pot deveni o sursă de conflicte și lag. Din fericire, le poți șterge manual, iar efectul este aproape instant: browser mai rapid, sistem mai fluid, experiență generală mai plăcută. Ce este „Local Storage” și cum poate cauza lag în Chrome „Local Storage” este o funcționalitate oferită de HTML5 care permite site-urilor web să stocheze date local pe dispozitivul tău. E similar cu „cookies”, dar permite salvarea unei cantități mai mari de date, persistente chiar și după ce închizi browserul. Practic, atunci când revii pe un site, acesta poate încărca informații stocate anterior, cum ar fi coșul de cumpărături, preferințele de limbă, elemente de autocompletare și multe altele. Problema apare când aceste fișiere se acumulează în exces sau conțin date corupte. De asemenea, unele extensii sau actualizări de browser pot interacționa greșit cu stocarea locală, ducând la comportamente lente sau neașteptate. Chrome încearcă constant să acceseze acele fișiere, iar dacă sunt multe, corupte sau greu de citit, rezultatul e un browser care începe să „tragă după el”. Pe Mac, unde sistemul de fișiere este sensibil la numărul mare de intrări într-un folder, acest comportament poate duce la lag considerabil, mai ales dacă folosești Chrome de mult timp fără să faci o curățare profundă. Cum găsești și ștergi fișierele „Local Storage” pe macOS Ștergerea acestor fișiere nu se face direct din browser, ci din sistemul de fișiere macOS. Iată pașii exacți pe care trebuie să-i urmezi pentru a curăța „Local Storage” din Chrome: Închide complet browserul Chrome. Asigură-te că nu rulează în fundal (poți verifica în Activity Monitor). Deschide aplicația Finder. În bara de sus, selectează Go > Go to Folder… sau folosește combinația de taste Command + Shift + G. Copiază și inserează următorul path: ~/Library/Application Support/Google/Chrome/Default/Local Storage Apasă Enter. Se va deschide un folder care conține fișiere cu extensiile .localstorage și .localstorage-journal. Aceste fișiere corespund site-urilor pe care le-ai vizitat și au folosit funcția de stocare locală. Selectează toate fișierele din acel folder și mută-le în Coșul de gunoi. Golește Coșul de gunoi, apoi redeschide Chrome. După această curățare, Chrome va regenera automat fișierele de stocare doar pentru site-urile pe care le accesezi din nou, cu un cache curat și fără conflicte vechi. Este posibil să observi că unele site-uri nu mai „țin minte” setările tale sau că trebuie să te reautentifici. Acesta este un efect normal, dar benefic — browserul funcționează acum cu un nou set de date curate. Sfaturi pentru întreținerea Chrome pe termen lung, fără lag Curățarea fișierelor „Local Storage” ar trebui făcută ocazional, mai ales dacă observi că browserul se încarcă greu sau consumă mult din resursele sistemului. Însă, pentru a preveni astfel de probleme pe termen lung, poți lua câteva măsuri suplimentare: Folosește extensii cu moderație. Multe extensii salvează date în local storage. Dacă ai prea multe active simultan, pot apărea conflicte și suprascrieri. Curăță cache-ul și cookie-urile periodic. Din meniul Chrome > Settings > Privacy > Clear browsing data, selectează și „Cookies and other site data”. Activează funcția „Hardware Acceleration” doar dacă sistemul tău o suportă. Dacă observi lag chiar și după curățări, încearcă să o dezactivezi (Settings > System > Use hardware acceleration). Menține Chrome la zi. Un browser actualizat are mai puține probleme de compatibilitate cu sistemul și site-urile moderne. Încearcă un profil nou dacă problemele persistă. Uneori, un profil Chrome corupt poate continua să genereze fișiere problematice. Creează un nou profil din Settings > Manage People și verifică dacă performanța se îmbunătățește. Dacă vrei un Chrome care să „zboare” pe Mac-ul tău, nu e suficient să închizi tab-uri sau să repornești aplicația. Fișierele „Local Storage” pot fi sursa ascunsă a lagului persistent și, odată eliminate, poți avea parte de o experiență de browsing mult mai fluentă.