Țara în care internetul zbârnâie. De câte milioane de ori a depășit Statele Unite ale Americii
Cercetătorii japonezi au stabilit un nou record mondial pentru viteza internetului, depășind cu mult performanțele anterioare. Noua tehnologie promite să revoluționeze infrastructura globală de comunicații și să răspundă cererii tot mai mari de date, scrie revista Live Science. Un nou tip de fibră optică, capabil să transmită 125.000 GB pe secundă O echipă de oameni de știință din Japonia a reușit să transmită 125.000 gigabytes de date pe secundă pe o distanță de 1.802 kilometri, echivalentul distanței dintre New York și Florida. Viteza este de aproximativ 4 milioane de ori mai mare decât media conexiunilor broadband din Statele Unite și depășește de peste două ori recordul anterior, stabilit în 2024, de 50.250 Gbps. Performanța a fost posibilă datorită unui nou tip de fibră optică, echivalentă cu 19 fire standard integrate într-un singur cablu de doar 0,127 milimetri grosime, similar cu dimensiunile cablurilor deja existente în infrastructură. Structura inovatoare minimizează fluctuațiile de lumină și pierderile de date, permițând transmisii mai fiabile pe distanțe lungi. Realizarea a fost prezentată pe 3 aprilie la cea de-a 48-a Conferință de Comunicații prin Fibră Optică din San Francisco de către Institutul Național pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor din Japonia. Echipa mai reușise în 2023 viteze similare, însă doar pe o treime din distanța actuală, iar provocarea majoră a fost reducerea pierderilor de semnal și amplificarea datelor pe traseu. Infrastructura pare pregătită pentru viitorul traficului de date În scopul demonstrației, datele au fost transmise printr-un sistem repetitiv de 21 de ori înainte de a ajunge la receptor, acoperind astfel cei aproximativ 1.800 de kilometri. Inovația reprezintă, de altfel, un pas esențial în dezvoltarea unor sisteme de comunicație optică de mare capacitate, capabile să susțină traficul global de date, care va continua să crească exponențial în anii următori. Potrivit cercetătorilor, noua tehnologie ar putea fi implementată pe infrastructura deja existentă, fără a fi nevoie de modificări majore, ceea ce ar accelera adoptarea sa la scară largă. În continuare, echipa intenționează să exploreze aplicații practice în telecomunicații, inclusiv pentru rețele comerciale de mare viteză. Așadar, reușita nu doar că doboară recorduri, dar deschide calea către conexiuni mult mai rapide și mai eficiente, esențiale pentru viitoarele aplicații tehnologice, de la inteligență artificială și cloud computing până la comunicarea între procesoare cuantice.
Cum probezi hainele de pe internet în 2025. Google revoluționează încă un serviciu online cu Doppl
Te-ai întrebat vreodată cum ar fi să vezi, în timp real, cum îți vin hainele descoperite online, fără să te ridici din pat? În 2025, Google oferă un răspuns concret la această întrebare, lansând Doppl , o aplicație de probă virtuală care aduce un suflu nou industriei modei digitale. Prin această aplicație, disponibilă în prezent în SUA pentru Android și iOS, Google redefinește felul în care alegi hainele online, combinând puterea inteligenței artificiale cu dorința oamenilor de a-și vedea stilul redat cât mai realist. Aplicația funcționează ca o cabină de probă virtuală personalizată. Spre deosebire de alte aplicații care suprapun hainele pe un avatar generic, Doppl folosește un model animat bazat pe propria ta imagine. Astfel, poți încărca o fotografie cu o ținută – dintr-un magazin, de pe rețele sociale sau chiar de la un prieten – iar aplicația va genera automat un videoclip în care „tu” porți acele haine. Este o funcționalitate menită să reducă incertitudinea în procesul de cumpărare online și să sporească încrederea în alegerile vestimentare. Proba virtuală care îți înțelege proporțiile și mișcările Unul dintre cele mai impresionante aspecte ale aplicației este capacitatea sa de a reda mișcarea și textura hainelor. Nu este vorba doar de o imagine statică, ci de o animație în care corpul tău digital simulează mersul, întoarcerile sau pozițiile firești, pentru a arăta cum se comportă materialul în diverse situații. Croiala, lungimea sau modul în care îți vin mânecile devin, astfel, ușor de observat, chiar dacă nu ții produsul în mână. Google a integrat Doppl în cadrul inițiativelor Google Labs, ceea ce înseamnă că aplicația este într-o fază experimentală, dar promite mult. Tehnologia se bazează pe ani de cercetare în AI vizual și înțelegerea proporțiilor umane. Cu toate acestea, Google avertizează că rezultatele nu sunt întotdeauna perfecte, iar potrivirea mărimilor poate varia. Totuși, Doppl este deja un instrument interesant care ar putea schimba radical comportamentul de cumpărare în online. Un pas spre cumpărături mai sigure și mai sustenabile Doppl nu este doar o unealtă pentru consumatori, ci și un posibil aliat pentru comercianți. Retururile masive din comerțul online, generate în mare parte de nepotrivirea hainelor, aduc pierderi semnificative retailerilor și au un impact negativ asupra mediului. O aplicație care poate reduce acest fenomen devine, implicit, și o unealtă pentru sustenabilitate. Dacă poți vedea cu mai multă acuratețe cum ți se potrivesc hainele, sunt șanse mai mari să faci alegeri corecte și să eviți retururile inutile. Dincolo de beneficiile comerciale, Doppl ar putea deveni și o platformă socială. Google permite salvarea și distribuirea look-urilor preferate, ceea ce înseamnă că îți poți consulta prietenii sau comunitatea de urmăritori înainte de a comanda ceva. Este o combinație interesantă între e-commerce, rețele sociale și AI, într-o perioadă în care personalizarea este cuvântul de ordine. Deocamdată, aplicația este disponibilă doar în Statele Unite, dar interesul generat sugerează că o extindere globală este foarte probabilă. Pentru utilizatorii care își aleg hainele de pe rețele sociale sau magazine online internaționale, un instrument precum Doppl poate deveni esențial.
Românii și digitalizarea, de la teorie la practică. Când problema educației se completează cu ineficiența autorităților
Transformarea digitală este un deziderat despre care România vorbește de peste un deceniu, însă realitatea din teren rămâne fragmentată și inconsistentă. În ciuda proiectelor europene, strategiilor naționale și investițiilor declarate, digitalizarea în România continuă să se lovească de două obstacole majore: educația insuficientă și ineficiența autorităților în implementarea soluțiilor tehnologice la scară largă. În cadrul conferinței „Digitalizare și Siguranță Cibernetică”, organizată în iunie 2025, Eduard Dumitrașcu, președintele Asociației Române pentru Smart City, a descris tranziția digitală ca fiind una presărată cu întârzieri și nemulțumiri. Deși există un cadru teoretic bine conturat, cu planuri, strategii și fonduri, realitatea cotidiană arată că România este încă la început de drum în multe domenii, mai ales în ce privește digitalizarea administrației publice, a educației și a sănătății. Lipsa educației digitale blochează accesul la servicii moderne Unul dintre principalele impedimente identificate este nivelul scăzut de educație digitală în rândul populației. În multe comunități, accesul la internet este în continuare limitat, iar utilizarea platformelor online de către cetățeni este afectată nu doar de infrastructură, ci și de lipsa competențelor digitale de bază. A învăța să folosești o aplicație guvernamentală, să depui un document online sau să verifici o informație oficială devine un efort pentru mulți români, în special în mediul rural sau în rândul persoanelor în vârstă. Eduard Dumitrașcu a subliniat că România trebuie să iasă din zona de confort și să accepte că adaptarea la tehnologiile emergente nu mai este o opțiune, ci o obligație. Presiunea este deja resimțită, iar decalajele față de alte state europene continuă să crească. În același timp, digitalizarea nu înseamnă ca fiecare cetățean să devină programator, ci ca fiecare să înțeleagă și să folosească instrumentele digitale puse la dispoziție de stat și de mediul privat. Statul digitalizat doar pe hârtie: între birocrație și promisiuni De cealaltă parte, autoritățile se mișcă lent, fragmentat și fără o coordonare coerentă. Deși există fonduri europene substanțiale pentru digitalizarea serviciilor publice, multe dintre acestea fie sunt insuficient absorbite, fie ajung să fie cheltuite ineficient. Platforme precum Ghiseul.ro sau Spațiul Privat Virtual sunt exemple de inițiative utile, dar care nu acoperă întregul spectru al relației dintre cetățean și stat. Interoperabilitatea sistemelor este redusă, bazele de date nu comunică între ele, iar lipsa standardizării face ca digitalizarea să fie percepută ca un proces artificial și dificil de utilizat. În plus, sectorul public este adesea reticent în fața schimbărilor, mai ales când acestea presupun reorganizarea fluxurilor de muncă sau renunțarea la proceduri învechite. În lipsa unei reforme administrative reale, digitalizarea riscă să devină doar un strat tehnologic aplicat pe birocrația tradițională. Conferința organizată recent a pus pe tapet și alte teme urgente: de la securitatea cibernetică la necesitatea unor politici coerente în educația digitală. România are, într-adevăr, potențialul de a deveni un hub tehnologic regional, însă pentru ca acest lucru să se întâmple, e nevoie de mai mult decât declarații publice. Este nevoie de infrastructură funcțională, leadership coerent și o cultură digitală construită pas cu pas.
Google îi pune piedică lui Sam Altman: Cum a preluat acordul OpenAI de 3 miliarde și echipa Windsurf printr-un truc legal
Recent, Google a anunțat că a încheiat un acord de 2,4 miliarde de dolari pentru a atrage angajați-cheie din cadrul startup-ului AI Windsurf, inclusiv CEO-ul companiei, și pentru a obține o licență neexclusivă asupra tehnologiei dezvoltate de aceștia. Mișcarea a dus la prăbușirea unui acord de achiziție de 3 miliarde de dolari pe care OpenAI îl negocia cu Windsurf. Această strategie, denumită tot mai des „acqui-hire” (angajare prin preluare) sau „achiziție fără achiziție”, permite marilor companii tech să obțină acces la tehnologie și talente valoroase fără a cumpăra efectiv compania vizată. Astfel, se evită procesele de reglementare anevoioase și investigațiile antitrust din ce în ce mai frecvente, scrie Gizmodo. Google deturnează acordul OpenAI și preia resursa cea mai prețioasă: oamenii Pentru OpenAI, mișcarea reprezintă un eșec major într-un moment de concurență acerbă pe piața inteligenței artificiale. Startup-ul fondat de Sam Altman domină de ani buni segmentul AI generativ, însă competiția venită din partea Google, Meta sau Microsoft este din ce în ce mai agresivă, iar principala miză o reprezintă atragerea celor mai buni ingineri. Într-un memoriu intern citat de presă, oficialii OpenAI au comparat pierderea de personal cu un furt din propria casă, sentiment alimentat de raidurile anterioare venite din partea Meta, care a angajat mai mulți foști angajați OpenAI și lideri de top din alte companii rivale. Acqui-hire: metoda preferată de Big Tech pentru a ocoli reglementările Acțiunile Google nu sunt un caz izolat. Microsoft a adoptat aceeași tactică anul trecut, atrăgând în echipa sa AI cofondatorii Inflection, în timp ce Amazon a preluat oameni-cheie de la startup-ul Adept. Google a folosit această metodă și în 2024, când a semnat un acord similar cu Character.AI, primind acces la tehnologia lor și angajând fondatorii. Pe lângă avantajele evidente privind acumularea de expertiză și tehnologie, acqui-hire-urile oferă un beneficiu strategic esențial: evitarea investigațiilor antitrust. Sub conducerea Linei Khan, fosta președintă a Federal Trade Commission (FTC), autoritățile americane au intensificat controalele asupra marilor jucători din tech. Microsoft, Amazon, Google și Meta au fost supuse unor anchete pentru investiții în companii AI precum OpenAI și Anthropic. În acest context, preluarea echipelor fără achiziționarea companiei în sine oferă o portiță legală exploatată intens de Silicon Valley. Actualul președinte al FTC, Andrew Ferguson, numit de administrația Trump, a păstrat direcția investigațiilor lansate anterior, însă rămâne de văzut dacă va aborda cu aceeași fermitate aceste noi metode de expansiune. Viitorul AI-ului american ar putea fi decis nu doar în laboratoarele de cercetare, ci și în birourile autorităților de reglementare. Cum va răspunde FTC la această practică ar putea influența profund echilibrul de forțe din tehnologie în anii următori.
Zuckerberg și liderii Meta sunt dați în judecată pentru 8 miliarde de dolari
Mark Zuckerberg și alți lideri ai Meta sunt acuzați într-un dosar ce vizează daune de 8 miliarde de dolari, care începe miercuri, la Curtea de Chancery din Wilmington, Delaware. Timp de opt zile, instanța va analiza acuzațiile de încălcare a confidențialității datelor utilizatorilor, în special în legătură cu scandalul Cambridge Analytica, din 2018. Firma a fost implicată în campania electorală a lui Donald Trump din 2016, unde a folosit datele pentru a crea profiluri detaliate ale alegătorilor și pentru a desfășura campanii de publicitate politică direcționată. Acționarii Meta Platforms îi cer lui Zuckerberg și celorlalți lideri ai companiei despăgubiri pentru încălcarea acordului privind protecția datelor, semnat de Facebook cu Comisia Federală pentru Comerț, în anul 2012, susținând că aceștia au permis colectarea și utilizarea neautorizată a datelor utilizatorilor, potrivit Reuters. „Se pune întrebarea dacă putem avea încredere în Mark Zuckerberg” Scandalul Cambridge Analytica a scos la iveală cum datele utilizatorilor Facebook au fost colectate fără consimțământul lor, ceea ce a dus la o amendă record de 5 miliarde de dolari impusă Meta în anul 2019. În acest proces, acționarii solicită rambursarea a 8 miliarde de dolari, întreaga sumă plătită de Meta pentru a acoperi costurile asociate cu scandalul. Printre acuzați se numără fostul director operațional Sheryl Sandberg, investitorul Marc Andreessen și membri ai consiliului de administrație ai Meta, precum Peter Thiel și Reed Hastings. În documentele depuse înaintea procesului, acționarii susțin că pot dovedi că, după acordul din 2012, Facebook a continuat să practice metode înșelătoare privind confidențialitatea datelor, sub conducerea lui Zuckerberg. Zuckerberg și ceilalți acuzați au respins acuzațiile Aceștia afirmă că probele vor demonstra că fost creată o echipă pentru protecția confidențialității, angajată o firmă externă pentru a asigura conformitatea și că Facebook a fost victima unei „înșelăciuni bine planificate”, orchestrată de Cambridge Analytica. Meta nu este acuzată direct, iar Zuckerberg și ceilalți acuzați au respins acuzațiile, numindu-le „extreme” și au refuzat să comenteze pe marginea procesului. „Acest caz va oferi o oportunitate importantă de a înțelege ce știau liderii Facebook despre datele utilizatorilor și când au aflat despre acestea”, a precizat Jason Kint, directorul grupului de lobby Digital Content Next, organizație care reprezintă interesele companiilor din media digitală. Kint a adăugat: „Se pune întrebarea dacă putem avea încredere în Mark Zuckerberg!” Tranzacțiile financiare ale lui Zuckerberg, sub lupa instanței Procesul, care se desfășoară fără juriu, va analiza în principal evenimentele și întâlnirile din cadrul consiliului de administrație al Facebook din urmă cu un deceniu, pentru a stabili modul în care a fost implementat acordul din 2012. Totodată, va fi examină și posibilitatea ca Zuckerberg să fi utilizat un plan de tranzacționare a acțiunilor pentru a-și proteja investițiile personale în contextul scăderii valorii acțiunilor Meta după ieșirea la lumină a scandalului. În prezent, Meta – compania-mamă a Facebook, Instagram și WhatsApp – se află sub supraveghere strictă legată de confidențialitatea datelor utilizatorilor și de modul în care compania antrenează modelele sale de inteligență artificială, proces prin care Meta folosește datele colectate pentru a antrena algoritmi de inteligență artificială.
Un artist a recreat Mona Lisa folosind 100 de iPhone-uri false. Ce mesaj a vrut să transmită, de fapt?
Artistul britanic Imbue, stabilit în Birmingham, a realizat o lucrare cât se poate de neobișnuită, mai exact o replică a celebrei picturi Mona Lisa, formată din 100 de ecrane de iPhone fals. Instalația face parte din expoziția sa intitulată Lost All Meaning, găzduită la Digbeth până pe 10 iulie 2025, și aduce în discuție modul în care tehnologia, în special telefoanele mobile, ne afectează experiența autentică a artei. Lucrarea a fost inspirată de propria vizită a artistului la Muzeul Luvru din Paris, unde încercarea de a vedea tabloul original al lui Leonardo da Vinci a fost împiedicată de mulțimea de turiști care priveau exclusiv prin ecranul telefonului. „A fost dezamăgitor să văd un ‘ocean de telefoane’ care blocau vederea”, a explicat Imbue pentru BBC. El a decis să transforme această frustrare într-un mesaj artistic, creând o versiune a Mona Lisei compusă din 100 de panouri imprimate, fiecare încastrat într-o carcasă de iPhone. Rezultatul este o instalație de mari dimensiuni, montată pe un perete de cărămidă, care atrage privirea și ridică întrebări despre modul în care oamenii aleg să „consume” arta. Critică vizuală la adresa experienței filtrate prin ecran Imbue, în vârstă de 37 de ani, nu își propune să transmită un mesaj moralizator, dar vrea să atragă atenția asupra dependenței tot mai mari de tehnologie. „Toți vor să surprindă momentul, dar, în final, ajung să rateze chiar trăirea acelui moment”, a declarat el. Artistul a lucrat luni întregi la piesa centrală a expoziției, imprimând imaginea picturii pe panouri tăiate cu laser și integrându-le în replici de telefoane. Prin această lucrare, Imbue sugerează că oamenii au devenit tot mai puțin conectați la prezent, preferând experiențe prin intermediu digital în locul contactului direct. Tehnologia, inteligența artificială și arta devenită „de unică folosință” Expoziția Lost All Meaning nu se limitează doar la Mona Lisa, ci abordează teme mai largi legate de superficializarea relației cu arta în era digitală. Imbue subliniază că dezvoltările recente din domeniul inteligenței artificiale și social media au transformat modul în care publicul se raportează la creațiile artistice. „Oamenii caută locuri pentru a face o fotografie, nu pentru a trăi momentul”, spune el. Artistul, cunoscut pentru abordările sale provocatoare și ironice, este activ pe rețelele sociale, unde are peste 90.000 de urmăritori. De aproape 20 de ani, creează artă full-time, pornind de la pasiunea sa din copilărie pentru construirea de obiecte cu mâinile. Expoziția poate fi vizitată la Digbeth, Birmingham, până la data de 10 iulie 2025.
Noua fraudă care îi sperie pe români și riscă să-i lase fără bani în cont. Avertismentul DNSC despre citațiile false cu acuze grave
Un nou val de tentative de fraudă informatică face ravagii în România, iar ținta sunt utilizatorii obișnuiți care pot fi păcăliți cu ușurință prin manipulare emoțională și documente falsificate profesionist. Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) trage un semnal de alarmă cu privire la o schemă de tip inginerie socială, prin care cetățenii primesc citații false, în numele unor instituții de prestigiu, menite să-i sperie și să le extragă rapid datele personale sau financiare. În ultimele săptămâni, tot mai mulți români au raportat primirea unor documente care par a fi emise de Poliția Română, Interpol sau Europol. Aceste citații conțin acuzații șocante – de la pornografie infantilă și pedofilie, până la alte infracțiuni digitale – și sunt redactate într-un limbaj intenționat alarmist. Scopul este clar: provocarea unei reacții de panică și determinarea victimei să răspundă în grabă, fără o analiză critică. Cum funcționează înșelătoria și de ce este atât de eficientă Falsificatorii folosesc antete și sigle oficiale, uneori copiate direct din site-urile autorităților reale. La o primă vedere, citațiile par autentice și sunt însoțite de ștampile, semnături și un ton juridic care le conferă un aer oficial. În realitate, lipsesc elemente-cheie care ar trebui să le valideze: număr real de dosar, date de contact verificabile sau o procedură legală recognoscibilă. Un detaliu esențial care trebuie să ridice semne de întrebare este cererea de a răspunde urgent, de cele mai multe ori printr-un e-mail suspect. Acest tip de cerere nu corespunde practicilor oficiale ale Poliției sau ale altor autorități europene, care nu solicită niciodată informații sensibile prin intermediul e-mailului și nu trimit documente acuzatoare fără o notificare prealabilă. Metoda funcționează tocmai pentru că exploatează frica și lipsa de informare. Atunci când o persoană este acuzată brusc de un fapt grav, instinctul natural este de a reacționa imediat pentru a se disculpa. Într-un moment de panică, multe victime trimit adresele, CNP-ul sau chiar datele bancare, oferind astfel infractorilor exact ce își doresc: accesul la conturi sau identități ce pot fi exploatate. Cum arată o citație falsă Cum te protejezi și ce trebuie să faci dacă primești un astfel de mesaj Specialiștii DNSC recomandă o abordare rațională și prudentă în fața acestor tentative. În primul rând, trebuie verificată cu atenție adresa expeditorului – multe dintre ele au domenii dubioase sau conțin mici greșeli de ortografie care le deconspiră imediat. În al doilea rând, este esențial să nu deschizi niciun link sau atașament venit din surse necunoscute, mai ales dacă mesajul pare prea urgent sau acuzator. Nu trimite informații personale și nu răspunde mesajelor fără o verificare riguroasă. Dacă ai suspiciuni, contactează direct instituția în numele căreia a fost trimis mesajul, folosind datele oficiale de pe site-ul acesteia, nu cele din e-mailul primit. În cele din urmă, dacă ai fost vizat de o astfel de tentativă, semnalează imediat incidentul autorităților competente – fie către DNSC, fie către Poliția Română. Este esențial ca aceste fraude să fie documentate, astfel încât rețelele de infractori cibernetici să fie trase la răspundere.
Un contor defect s-a lăsat cu o factură la energie de 28.000 de euro. Cum a fost ruinată o femeie dintr-o greșeală
O simplă eroare tehnică a fost suficientă pentru a transforma viața unei femei de 70 de ani într-un coșmar financiar. Lin Lawler, proprietara unei ferme transformate în locuință de vacanță în Hainford, Norfolk, a fost lovită de o factură de energie electrică de peste 24.000 de lire sterline – echivalentul a aproximativ 28.000 de euro – pentru un imobil care stă gol o mare parte din an. Cazul ei ridică semne de întrebare serioase despre fiabilitatea contoarelor inteligente și lipsa de reacție a companiilor de utilități în fața sesizărilor evidente. Grange Farmhouse, o proprietate cu cinci dormitoare și o anexă, este închiriată ocazional, timp de aproximativ 100 de zile pe an. Cu toate acestea, compania SmartestEnergy i-a emis o factură anuală exorbitantă și a amenințat-o că îi va tăia alimentarea cu energie electrică dacă nu acceptă o rată săptămânală de rambursare de 2.022 de lire. Disperată, femeia a contactat compania în repetate rânduri, însă fără rezultat concret, iar răspunsurile au fost vagi sau contradictorii. Ce a dus la acumularea sumei uriașe Problemele au început când Lin a observat că facturile lunare au explodat, uneori depășind 3.000 de lire pentru o singură lună. Suspiciunile că ceva este în neregulă au fost ignorate de companie, care a susținut că valorile reflectă consumul real. În februarie 2025, ea a apelat la Ombudsmanul pentru Energie, dar investigația nu a reușit să demonstreze în mod clar că aparatul de măsurare supraestima consumul. Abia în octombrie 2024, când un inginer al companiei a verificat fizic contorul, acesta a constatat că dispozitivul era complet disfuncțional. El a comparat consumul înregistrat cu cel al unei fabrici și a spus clar că factura ar fi trebuit să fie de aproximativ 200 de lire lunar, nu de peste 1.600. Contorul a fost schimbat în martie 2025, iar facturile ulterioare au confirmat problema: în mai, consumul real a generat o factură de doar 183 de lire. Cu toate acestea, SmartestEnergy refuză să renunțe la suma totală de 24.000 de lire și i-a anulat contractul avantajos, impunându-i în schimb un contor cu plată în avans. Lin spune că, în cazul în care va fi deconectată de la rețea, își va pierde complet veniturile și va fi ruinată financiar. Lin Lawler – Grange Farmhouse / foto: SWNS Un caz emblematic pentru abuzurile din sistemul de furnizare a energiei Cazul lui Lin Lawler nu este un incident izolat, ci reflectă o problemă mai largă privind lipsa de transparență și responsabilitate în relația dintre furnizorii de energie și consumatori. Autoritățile de reglementare, deși implicate, au un rol limitat atunci când nu pot demonstra cu certitudine defecțiuni tehnice, chiar dacă indiciile sunt evidente. Situația a fost catalogată drept „nebunie” de către Jerome Mayhew, membru al Parlamentului britanic pentru Broadland și Fakenham, care a promis că va face presiuni pentru ca SmartestEnergy să analizeze corect cazul. În lipsa unei reglementări mai ferme, consumatorii continuă să fie vulnerabili în fața erorilor tehnologice și a abuzurilor sistemice. Până la o rezolvare, Lin rămâne captivă într-un conflict absurd, în care realitatea facturilor contrazice complet consumul efectiv, iar răspunsurile oficiale nu aduc nicio soluție.
O vulnerabilitate în Google Gemini permite atacuri de tip phishing. Cum funcționează, cine este vizat
Un cercetător a demonstrat cum Google Gemini poate fi manipulat pentru a genera alerte false care induc utilizatorii în eroare și îi trimit către atacuri de phishing, fără a folosi linkuri directe. Un nou tip de vulnerabilitate afectează serviciul Google Gemini integrat în platforma Workspace, permițând atacatorilor să exploateze sistemul de generare a rezumatelor emailurilor pentru a transmite mesaje înșelătoare fără a include linkuri sau fișiere atașate, scrie publicația Bleeping Computer. Cum pot fi păcăliți utilizatorii prin sumarizările automate generate de Gemini Cercetătorul Marco Figueroa, din cadrul programului 0DIN al Mozilla destinat descoperirii de vulnerabilități în AI generativ, a semnalat problema. Tehnica implică utilizarea unei injecții indirecte de tip prompt, prin care se inserează în conținutul emailului o comandă ascunsă, scrisă într-un font invizibil (alb pe fundal alb și cu dimensiune zero), astfel încât să nu fie afișată în interfața Gmail. Deși utilizatorul nu o poate vedea, Gemini o interpretează și o urmează atunci când generează rezumatul mesajului. Într-un exemplu oferit de Figueroa, AI-ul afișează o alertă falsă privind compromiterea parolei de Gmail și recomandă contactarea unui presupus serviciu de suport la un număr de telefon — care, de fapt, direcționează victima către un atacator. Recomandări de securitate, dar și reacția Google Faptul că mesajul original nu conține atașamente, linkuri sau semnale evidente de pericol îl face greu de detectat de filtrele tradiționale de spam sau phishing. Tocmai de aceea, problema este considerată serioasă de către comunitatea de securitate cibernetică. Pentru a contracara astfel de atacuri, Figueroa propune mai multe metode de apărare, printre care: eliminarea sau neutralizarea conținutului ascuns prin stilizare HTML; aplicarea unui filtru suplimentar care verifică dacă în rezumat apar cuvinte precum „urgent”, adrese URL sau numere de telefon, și care marchează astfel mesajul pentru analiză manuală. În plus, utilizatorii ar trebui să fie atenți și să nu considere automat autentice alertele de securitate generate de Gemini. Confirmarea din surse oficiale rămâne esențială. Contactată de BleepingComputer, compania Google a declarat că își îmbunătățește în mod constant protecțiile prin exerciții de tip red-teaming, menite să expună și să corecteze posibilele breșe. Un purtător de cuvânt a precizat că măsuri suplimentare de protecție sunt în curs de implementare sau urmează să fie lansate. Google a mai declarat că, până în acest moment, nu are dovezi că această metodă de manipulare a fost folosită efectiv în atacuri reale, dar continuă monitorizarea activă a acestui tip de comportament advers.
Cum vrea inteligența artificială să vorbească cu animalele. În Marea Britanie se construiește un centru științific dedicat
Un proiect științific ambițios va lua startul în această toamnă la Londra, unde cercetătorii vor încerca să afle, cu ajutorul inteligenței artificiale, ce gândesc și ce simt animalele. Centrul Jeremy Coller pentru Senzația Animală, găzduit de prestigioasa London School of Economics, își va începe activitatea oficial pe 30 septembrie 2025 și își propune să exploreze conștiința non-umană, de la câini și pisici până la insecte și cefalopode. Noua instituție, susținută printr-o finanțare de 4 milioane de lire sterline, va reuni experți din domenii extrem de diverse: neuroștiință, psihologie comparativă, biologie evolutivă, științe comportamentale, drept, economie, filosofie, științe veterinare și, desigur, inteligență artificială. Una dintre cele mai ambițioase direcții de cercetare vizează dezvoltarea unor modele AI care să faciliteze „dialogul” între oameni și animalele de companie – un obiectiv fascinant, dar care vine și cu numeroase riscuri, scrie publicația bitanică The Guardian. Inteligența artificială ar putea „traduce” emoțiile animalelor, dar cu limite etice Directorul centrului, profesorul Jonathan Birch, avertizează că dezvoltarea unor aplicații de „traducere” pentru animale ar putea degenera rapid într-un spectacol de iluzii plăcute, dar deconectate de realitate. „AI-ul este adesea construit să genereze răspunsuri care îi mulțumesc pe utilizatori, nu care reflectă adevărul. Dacă acest principiu este aplicat în comunicarea cu animalele, poate duce la rezultate dezastruoase pentru bunăstarea lor”, explică el. Un exemplu concret este anxietatea de separare la câini: stăpânii vor să creadă că animalul lor e bine când rămâne singur, iar o aplicație AI ar putea oferi această confirmare, chiar dacă realitatea este diferită. În acest context, Birch subliniază urgența dezvoltării unor cadre etice și de reglementare pentru utilizarea inteligenței artificiale în raport cu animalele. Centrul își propune să colaboreze cu ONG-uri, organizații de protecție a animalelor și instituții internaționale pentru a redacta ghiduri și coduri de bune practici, cu scopul de a fi implementate pe scară globală. Reglementarea este considerată vitală într-un moment în care AI-ul avansează rapid în agricultură, transport și alte domenii care implică interacțiunea cu animale. Pisică și câine. (Foto: Unsplash) De la pisici și câini la caracatițe și crabi: cine sunt „pacienții” acestui proiect O caracteristică remarcabilă a centrului Jeremy Coller este interesul său pentru o varietate foarte mare de specii. Cercetările nu se vor limita la mamiferele domestice, ci vor include și organisme evolutiv foarte îndepărtate, precum insecte, crabi sau sepii. Birch este deja cunoscut pentru contribuția sa la extinderea Legii britanice privind bunăstarea animalelor, care a inclus pentru prima dată în mod explicit cefalopodele și crustaceele decapode. Profesorul Jeff Sebo, de la Universitatea din New York, consideră că acest domeniu de cercetare este „printre cele mai importante, dificile și ignorate de către societate”. „Oamenii influențează viața a milioane de specii, de multe ori fără să fie conștienți”, spune el. Cercetările ar putea avea implicații uriașe și în alte domenii. Profesorul Kristin Andrews, membră a consiliului științific al centrului, speră că studiul conștiinței la animale ne va apropia de înțelegerea conștiinței umane – o enigmă științifică fundamentală. În mod paradoxal, ea crede că studiul sistemelor „simple” ar putea duce la mari descoperiri în neurologie și medicină. Animale. Între progres tehnologic și responsabilitate morală Proiectul vizează și schimbarea mentalităților sociale față de animale. Dr. Kristof Dhont, alt membru al echipei, atrage atenția asupra prăpastiei dintre ceea ce cred oamenii despre animale și comportamentele lor reale față de ele. „Mulți spun că iubesc animalele, dar participă la sisteme și obiceiuri care le provoacă suferință. De exemplu, resping carnea cultivată, deși recunosc că ar salva vieți.” Finanțatorul proiectului, filantropul Jeremy Coller, spune că viziunea sa este de a combate ceea ce el numește „speciismul” uman. „Așa cum Piatra din Rosetta a descifrat hieroglifele egiptene, sunt convins că AI-ul poate debloca secretele interacțiunii dintre oameni și animale”, spune el.