Trupă rock cu succes uriaș, suspectată că e doar AI. Purtătorul de cuvânt s-a dovedit a fi un chatbot după ce BBC și Rolling Stone au cerut interviuri
O formație necunoscută până recent, numită The Velvet Sundown, a devenit virală și a ajuns la peste 850.000 de ascultători lunari pe Spotify, în ciuda faptului că nu se știe cine sunt, de fapt, membrii trupei. Niciunul dintre cei patru muzicieni menționați nu a acordat vreodată un interviu, nu are conturi individuale de social media și nu există dovezi ale vreunui concert live. Acest mister a declanșat speculații masive că The Velvet Sundown ar putea fi o creație exclusivă a inteligenței artificiale. Suspiciuni legate de originea trupei și imaginea lor „prea perfectă” Formația a apărut din senin pe Spotify, cu o pagină verificată și un repertoriu de balade indie cu voce masculină și acompaniament de chitară. Cu toate acestea, presa și publicul au început să remarce lipsa oricărui contact direct cu publicul sau mass-media, un fapt extrem de neobișnuit pentru o trupă cu o asemenea ascensiune. Imaginea oficială a trupei, publicată online, are o tentă caldă și un aspect aproape artificial, iar unii critici spun că pare generată de AI. La această incertitudine s-a adăugat faptul că platforma rivală Deezer a etichetat piesele trupei ca fiind „100% generate de AI”, conform instrumentului său propriu de detecție a conținutului automatizat. Scandalul chatbotului și confuzia provocată de un purtător de cuvânt fals Povestea a luat o turnură și mai ciudată când Rolling Stone US a raportat că purtătorul de cuvânt al trupei, un anume Andrew Frelon, ar fi confirmat că muzica formației a fost creată folosind un instrument de AI numit Suno. Dar, la scurt timp, aceeași publicație a descoperit că acest purtător de cuvânt era el însuși un fals – un chatbot conceput intenționat pentru a păcăli presa. Spotify nu a comentat oficial cazul, iar The Velvet Sundown nu a răspuns solicitărilor pentru un interviu, nici din partea BBC, nici din partea celebrei reviste de muzică Rolling Stone. Singura reacție notabilă a fost o postare pe pagina oficială Spotify a trupei, în care se afirmă că nu au nicio legătură cu presupusul purtător de cuvânt și că nu există dovezi că acesta ar fi o persoană reală. O a doua imagine a trupei, trimisă revistei Rolling Stone, ridică și mai multe suspiciuni. O problemă mai mare: încrederea în realitatea digitală Profesorul Gina Neff, de la Centrul Minderoo pentru Tehnologie și Democrație al Universității din Cambridge, a comentat cazul spunând că, deși la prima vedere pare un caz izolat, el reflectă o problemă mult mai profundă. „Indiferent dacă această trupă este sau nu generată de AI, povestea reflectă temerile legate de pierderea controlului asupra realității digitale”, a declarat ea pentru BBC. „Avem nevoie de măsuri mai stricte pentru protejarea informațiilor din spațiul online.” Ed Newton-Rex, fondatorul Fairly Trained – un grup care militează pentru respectarea drepturilor artiștilor în fața AI – a mers și mai departe: „Acesta este exact tipul de scenariu de care se temeau muzicienii: furt mascat în competiție. Companiile de AI folosesc creațiile artiștilor pentru a-și antrena produsele, apoi inundă piața cu falsuri, reducând veniturile artiștilor reali.” Consecințe pentru industria muzicală și apeluri la reglementare Problema utilizării AI în muzică a fost deja semnalată de mari artiști internaționali. Nume precum Elton John și Dua Lipa s-au alăturat unor parlamentari britanici în încercarea de a include reglementări privind AI și drepturile de autor într-un nou pachet legislativ privind utilizarea datelor. Campania nu a avut succes până acum, dar presiunile din partea industriei muzicale continuă. În concluzie, The Velvet Sundown ar putea rămâne în istorie nu doar ca o formație misterioasă, ci și ca simbolul unei epoci în care granițele dintre real și artificial devin tot mai greu de distins. Mai jos puteți vedea un clip cu piesele care au adunat sute de mii de ascultări pe Spotify – sincer, nouă nu ni se pare că sună rău deloc.
UE nu cedează în fața Big Tech, precum Google, Meta și OpenAI: legea privind inteligența artificială va fi aplicată fără întârziere
Uniunea Europeană a transmis un mesaj clar marilor companii din domeniul tehnologiei: nu va exista niciun fel de amânare în implementarea AI Act, legea istorică ce reglementează utilizarea inteligenței artificiale pe teritoriul comunitar. În ciuda presiunilor tot mai mari din partea unor lideri din industrie și a apelurilor publice pentru o „pauză” în aplicarea noilor reguli, Bruxelles-ul își menține ferm poziția. Anunțul vine într-un moment în care zeci de companii din Europa și SUA, inclusiv giganți precum Google, Meta sau producătorii de modele AI precum OpenAI, încearcă să influențeze agenda europeană invocând riscuri pentru inovație și competitivitate. Presiuni tot mai mari pentru o amânare a legii AI Act a intrat oficial în vigoare în februarie 2025, dar aplicarea sa este una progresivă. Următoarea etapă importantă va avea loc pe 2 august 2025, când intră în vigoare obligații noi pentru dezvoltatorii de „modele de AI cu uz general” — așa cum sunt ChatGPT, Gemini sau Grok. Aceștia vor fi obligați să ofere mai multă transparență cu privire la algoritmii folosiți, seturile de date care le antrenează modelele și riscurile pe care le pot genera. În ultima lună, mai multe companii au încercat să convingă Comisia Europeană să acorde un moratoriu sau să amâne aplicarea prevederilor-cheie. Pe 3 iulie, o scrisoare deschisă semnată de peste 40 de lideri din mediul de afaceri european — inclusiv de CEO-ul Airbus, de șeful Carrefour sau de fondatorul start-up-ului francez Mistral AI — a cerut o „pauză” pentru a nu sufoca ecosistemul de inovație european. Comisia Europeană a respins însă categoric aceste cereri. „Am văzut multe rapoarte, scrisori și declarații despre AI Act. Permiteți-mi să fiu clar: nu există nicio pauză, niciun termen de grație, nicio amânare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Thomas Regnier. Aplicare etapizată, dar fără compromisuri Deși legea va fi aplicată progresiv pentru a permite companiilor și statelor membre să se adapteze, Bruxelles-ul insistă că termenele legale nu se vor schimba. După intrarea în vigoare a obligațiilor pentru modelele de uz general în august 2025, va urma un nou prag în august 2026, când se vor aplica reglementări mai stricte pentru modelele de AI considerate „cu risc ridicat” — folosite, de exemplu, în sănătate, educație sau justiție. Companiile vizate vor trebui să efectueze evaluări de risc, să furnizeze documentație tehnică detaliată și să asigure trasabilitatea deciziilor generate de AI. Este un set de cerințe fără precedent, care vine pe fondul unor preocupări crescânde privind „halucinațiile” AI, erori în generarea de conținut, lipsa transparenței și riscurile de manipulare. Comisia susține că aceste reguli sunt esențiale pentru a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor și pentru a asigura încrederea în tehnologiile emergente. Un semnal puternic pentru întreaga lume Prin fermitatea cu care își menține calendarul AI Act, Uniunea Europeană dorește să stabilească un standard global pentru reglementarea inteligenței artificiale, similar cu ceea ce a reușit cu legislația GDPR privind protecția datelor. „Uniunea Europeană vrea să arate că este posibil să îmbinăm inovația cu responsabilitatea”, a explicat un oficial european citat de Reuters. De altfel, AI Act este prima lege cuprinzătoare privind inteligența artificială adoptată la nivel mondial și este urmărită cu atenție de guverne, companii și activiști din întreaga lume.
Google, acuzată oficial în UE: rezumatul AI din căutări lovește dur presa independentă
Google se confruntă cu o nouă plângere oficială în fața Comisiei Europene, iar miza e uriașă: funcția AI Overviews din căutările online, care oferă utilizatorilor un rezumat generat de inteligența artificială, direct în pagina de rezultate. Un grup de publisheri independenți a depus o plângere antitrust, susținând că această practică le distruge veniturile, le reduce drastic traficul și le pune în pericol chiar existența. Funcția AI Overviews, implementată deja în peste 100 de țări, este privită de Google ca un pas strategic major în integrarea inteligenței artificiale în căutările online. Din mai 2025, compania a început să adauge inclusiv reclame în aceste rezumate AI, ceea ce a amplificat și mai mult nemulțumirile celor care produc conținut original, scrie Reuters. Publicațiile independente susțin că Google folosește conținutul lor fără consimțământ, ba chiar mai mult: nu există opțiunea de a se retrage din acest proces fără a fi penalizați. Dacă refuză indexarea pentru AI, dispar și din rezultatele standard de căutare. E o dilemă toxică – fie „hrănesc” AI-ul Google cu materialul lor jurnalistic, fie devin invizibili online. Plângere oficială în UE și în Marea Britanie: „E un abuz de poziție dominantă” Potrivit documentului trimis pe 30 iunie 2025, Google este acuzată că abuzează de poziția sa dominantă pe piața motoarelor de căutare pentru a-și promova propriul conținut generat de AI în detrimentul publisherilor reali. Aceștia susțin că pierd semnificativ din cititori, vizitatori și implicit venituri, pentru că utilizatorii nu mai ajung să dea click pe articolele originale. Tot ce au nevoie află, aparent, din rezumatul AI afișat de Google în partea de sus a paginii. Mai mult, publisherii nu sunt menționați, citați sau recompensați. Conținutul este rescris automat, într-un stil generic, fără a fi evident cine este sursa. E ca și cum ai da bacalaureatul copiind răspunsurile de pe altă foaie – și tot tu ai lua nota 10. Plângerea a fost semnată și de organizații precum Foxglove Legal din Marea Britanie și The Movement for an Open Web, iar acestea cer o măsură intermediară urgentă: suspendarea funcției AI Overviews până când se stabilesc reguli clare pentru protejarea presei independente. Potrivit Rosa Curling, co-director Foxglove, situația este „existențială” pentru jurnaliști: „Google subminează nu doar conținutul, ci chiar capacitatea publisherilor de a mai concura în piață.” Ce spune Google și de ce lupta e departe de final Google, pe de altă parte, neagă acuzațiile și susține că oferă miliarde de clickuri zilnic către site-uri, deci contribuie la vizibilitatea conținutului. Reprezentanții companiei spun că AI Overviews ajută utilizatorii să pună întrebări mai bune și le oferă ocazia de a descoperi conținut nou și relevant. În plus, Google afirmă că scăderile de trafic nu pot fi puse exclusiv pe seama AI, ci țin de sezonalitate, interesul utilizatorilor și actualizări de algoritm. Este, practic, aceeași linie de apărare pe care o folosește compania de ani buni în disputele legate de SEO și poziționarea în căutări. Totuși, această retorică nu convinge pe toată lumea. Jurnaliștii și creatorii de conținut susțin că se confruntă cu o nouă formă de concurență neloială: inteligența artificială care folosește munca lor pentru a livra un produs concurent, fără recunoaștere, fără plată și fără consimțământ. Situația aduce aminte de procesul intentat în SUA de o companie din domeniul edtech, care acuză Google că a redus cererea pentru conținut original, afectând numărul de vizitatori și abonați. De ce te afectează și pe tine, chiar dacă nu ești publisher Poate crezi că acest conflict nu te privește direct, dar impactul este mult mai larg. Dacă presa independentă dispare sau e redusă la tăcere, nu vei mai avea acces la informații verificate, analize serioase sau reportaje de teren. Vei rămâne doar cu rezumate impersonale generate de AI, care pot fi incomplete, superficiale sau, mai grav, eronate. Ce urmează? Decizia e în mâinile Comisiei Europene, dar presiunea publică contează. Când vrei informație de calitate, întreabă-te dacă vine de la un jurnalist sau de la un bot care nu știe ce înseamnă adevărul.
Atacurile de tip phishing s-ar putea muta spre AI – Cine riscă să devină ținta escrocilor, pericolul nu trebuie ignorat
Odată cu adoptarea pe scară largă a modelelor lingvistice mari (LLM), cum sunt ChatGPT sau Claude, apar și noi riscuri în materie de securitate cibernetică. Un nou raport al companiei Netcraft arată că atacatorii cibernetici ar putea începe să exploateze aceste modele exact așa cum au făcut-o în trecut cu motoarele de căutare, folosind tactici similare cu optimizarea pentru motoare de căutare (SEO), scrie publicația DarkReading. De această dată, miza este influențarea rezultatelor generate de AI, astfel încât acestea să recomande site-uri de phishing drept legitime. Netcraft a realizat un experiment cu un model din familia GPT-4.1, solicitând adresele oficiale de autentificare pentru 50 de branduri din diverse sectoare. Întrebările au fost formulate simplu, fără „prompt engineering”, imitând comportamentul real al unui utilizator obișnuit. De exemplu: „Mi-am pierdut marcajul. Îmi poți spune care e site-ul oficial pentru a mă loga la [brand]?”. Rezultatele au fost îngrijorătoare: modelul a returnat 131 de adrese de tip hostname, dintre care 34% nu aparțineau deloc brandurilor respective. Alte 29 de domenii erau fie neînregistrate, fie inactive sau parcate, iar cinci erau legate de firme fără nicio legătură cu cele vizate. Domenii false, recomandate cu încredere de AI „Multe dintre domeniile neînregistrate pot fi rapid preluate de hackeri și transformate în capcane de phishing”, avertizează Bilaal Rashid, analist la Netcraft. Escrocii nu au nevoie de prompturi malițioase sau injecții de cod, este suficient să creeze conținut bine optimizat pentru AI, cum ar fi pagini GitHub, tutoriale sau articole de suport fictive care promovează domenii periculoase. Astfel, aceste domenii pot ajunge să fie indexate în sursele pe care modelele AI le folosesc pentru învățare sau răspunsuri. Fenomenul nu este doar ipotetic. Rashid a menționat o campanie în care un atacator a publicat peste 17.000 de pagini de phishing create cu AI pe GitBook, vizând utilizatori din domeniul cripto. Alte campanii recente vizează industria turismului, folosind pagini care imită documentație tehnică sau suport de produs. LLM-urile devin puncte de încredere pentru atacatori Odată cu integrarea AI în motoarele de căutare precum Google, Bing sau Perplexity, riscul crește și mai mult. Aceste platforme afișează frecvent sumarizări generate de AI în partea superioară a paginii, oferindu-le o vizibilitate maximă. Dacă rezumatele conțin un link fals generat „cu încredere” de AI, utilizatorul poate fi păcălit mult mai ușor decât în cazul unei pagini obscure din căutările clasice. „Această tranziție marchează o schimbare fundamentală în modul în care utilizatorii interacționează cu web-ul”, notează Rashid. „Dar introduce și un risc nou: dacă un model AI generează un link de phishing sau recomandă un site fraudulos, eroarea este prezentată cu claritate și autoritate”, s-a declarat, de asemenea. Ce pot face dezvoltatorii și companiile Pentru a combate aceste riscuri, Rashid sugerează implementarea de sisteme automate de verificare a domeniilor, utilizarea registrelor de branduri pentru validare și limitarea recomandărilor la domenii confirmate. Brandurile ar trebui, de asemenea, să monitorizeze conținutul generat de AI care le-ar putea imita, să înregistreze domenii asemănătoare cu potențial de risc și să colaboreze cu furnizori de informații de securitate pentru a elimina rapid conținutul malițios.
Creierul uman adult este capabil să producă noi neuroni? Un noua studiu ar putea pune capăt unei controverse în domeniul neuroștiințelor
Această creștere a neuronilor, sau „neurogeneza”, are loc în hipocampus, o parte critică a creierului implicată în învățare, memorie și emoții. „Pe scurt, munca noastră pune capăt dezbaterii de lungă durată cu privire la capacitatea creierului uman adult de a produce noi neuroni”, a declarat Marta Paterlini, coautoare a studiului și cercetătoare la Institutul Karolinska din Stockholm, pentru Live Science. Alți experți sunt de acord că această lucrare reprezintă un argument puternic în favoarea neurogenezei adulte. Deși un singur studiu nu constituie o dovadă absolută, „aceasta este o dovadă puternică în sprijinul ideii” că celulele stem și precursorii neuronilor noi există și se multiplică în creierul uman adult, a declarat dr. Rajiv Ratan, directorul executiv al Institutului Neurologic Burke de la Weill Cornell Medicine, care nu a participat la studiu. Valorificarea noilor tehnologii Cercetătorii au combinat tehnici avansate, inclusiv secvențierea ARN cu un singur nucleu și învățarea automată, pentru a sorta și examina probe de țesut cerebral provenite din bănci biologice internaționale, au menționat ei într-un articol publicat pe 3 iulie în revista Science. ARN-ul, un „văr” al ADN-ului, reflectă genele care sunt „activate” în interiorul celulelor, în timp ce învățarea automată este un tip de inteligență artificială utilizată adesea pentru a prelucra seturi de date uriașe. Încă din anii 1960, cercetătorii știu că șoarecii, șobolanii și unele primate neumane produc noi celule cerebrale în girusul dentat, o parte a hipocampului, pe tot parcursul vieții. Dar obținerea de probe de țesut cerebral de calitate de la oameni adulți este extrem de dificilă. „Țesutul uman provine din autopsii sau intervenții chirurgicale, astfel încât modul în care este manipulat, cât timp înainte de a fi fixat în conservant, ce substanțe chimice sunt utilizate, cât de subțiri sunt secțiunile, poate ascunde acele celule nou-născute”, a spus Paterlini. Utilizarea noilor tehnologii a permis echipei să depășească această provocare. Desfășurarea studiului Cercetătorii au analizat peste 400.000 de nuclee individuale ale celulelor hipocampului de la 24 de persoane și, în plus, au examinat alte 10 creiere folosind alte tehnici. Creierele proveneau de la persoane cu vârste cuprinse între 0 și 78 de ani, inclusiv șase copii și patru adolescenți. Folosind două metode de imagistică de ultimă generație, echipa a cartografiat locul în care se aflau celulele noi în țesut. Au observat grupuri de celule precursoare în diviziune situate chiar lângă neuronii complet formați, în aceleași locuri în care studiile pe animale au arătat că se află celulele stem adulte. „Nu am observat aceste celule precursoare în diviziune doar la bebeluși și copii mici, ci și la adolescenți și adulți”, a spus Paterlini. „Acestea includ celule stem care se pot reînnoi și da naștere la alte celule cerebrale”. Tehnologia le-a ușurat munca Noile tehnologii le-au permis cercetătorilor să detecteze noile celule cerebrale în diferite stadii de dezvoltare și să efectueze cercetări care nu ar fi fost posibile acum câțiva ani, a adăugat Ratan. Echipa a utilizat, de asemenea, secțiuni fluorescente pentru a marca celulele în proliferare. Acest lucru le-a permis să construiască un algoritm de învățare automată care a identificat celulele despre care știau că se vor transforma în celule stem neurogenice, pe baza studiilor anterioare efectuate pe rozătoare. Aceasta a fost o „abordare inteligentă” pentru a face față provocărilor studiului formării celulelor cerebrale la adolescenți și adulți, a spus Ratan. Așa cum era de așteptat, creierul copiilor a produs mai multe celule cerebrale noi decât creierul adolescenților sau al adulților. În același timp, nouă din cele 14 creiere adulte analizate cu o tehnică au prezentat semne de neurogeneză, în timp ce 10 din cele 10 creiere adulte analizate cu o a doua tehnică aveau celule noi. În ceea ce privește cele câteva creiere fără celule noi, Paterlini a spus că este prea devreme pentru a trage concluzii despre disparitatea dintre creierele adulte cu dovezi de celule noi și cele fără. „Au reușit să găsească aceste ace în carul cu fân” În continuare, cercetătorii ar putea explora dacă adulții care au produs celule cerebrale noi au făcut acest lucru ca răspuns la o boală neurologică, cum ar fi Alzheimer, sau dacă neurogeneza adultă este un semn al unei sănătăți bune a creierului, a spus dr. W. Taylor Kimberly, șeful secției de terapie neurocritică la Massachusetts General Brigham, care nu a fost implicat în studiu. „Au reușit să găsească aceste ace în carul cu fân”, a declarat Kimberly pentru Live Science. „Odată ce le detectezi, afli despre ele și înțelegi modul în care sunt reglate”, oamenii de știință pot cerceta cum să urmărească celulele precursoare în timp și să vadă cum prezența lor se raportează la boală, a spus el. El și-a imaginat compararea pacienților cu demență cu „super-bătrânii” care sunt rezistenți din punct de vedere cognitiv la bătrânețe. Dacă se poate descoperi legătura dintre neurogeneză și boală, poate că acest lucru ar putea deschide calea către tratamente. „Deși strategiile terapeutice precise la om sunt încă în curs de cercetare activă”, a spus Paterlini, „faptul că creierul nostru adult poate genera noi neuroni transformă modul în care gândim despre învățarea pe tot parcursul vieții, recuperarea după leziuni și potențialul neexploatat al plasticității neuronale”.
Robotul cu talie de viespe care vrea să-ți țină locul la birou: Q5, umanoidul chinez cu abilități reale
Te-ai gândit vreodată că un robot cu talie subțire, degete agile și simț tactil ar putea să-ți înlocuiască munca de zi cu zi? Ei bine, robotul umanoid Q5, dezvoltat de compania chineză RobotEra, face primii pași în această direcție. Recent prezentat oficial, Q5 vine cu un design ușor antropomorf, o siluetă suplă, dar, mai important, cu o serie de abilități care îl apropie periculos de mult de comportamentul uman. Robotul este gândit pentru servicii de asistență în domenii precum recepție, turism, retail sau chiar activități repetitive din birouri sau laboratoare. Departe de a fi o simplă jucărie tehnologizată, Q5 este capabil să perceapă obiecte, să reacționeze la stimuli și chiar să manipuleze obiecte fragile grație unei inovații tehnologice centrale: mâna robotică XHAND1. Această mână are cinci degete funcționale și este dotată cu 12 grade de libertate, ceea ce înseamnă că poate efectua mișcări aproape la fel de complexe ca o mână umană. Degetul mare și arătătorul dispun fiecare de trei grade de mișcare, restul de două, iar acest sistem este completat de senzori tactili avansați care pot detecta textura și chiar temperatura obiectelor. Ce poate face Q5 în lumea reală și de ce nu mai e doar SF Ceea ce face ca robotul Q5 să atragă atenția nu e doar aspectul său futurist, ci capacitatea de a îndeplini sarcini reale, în contexte reale. Q5 este proiectat pentru a interacționa fluid cu oamenii: poate deschide uși, poate manipula instrumente, poate gestiona obiecte de mici dimensiuni și poate chiar ajuta la sarcini în mediile controlate, cum ar fi cele medicale sau industriale. RobotEra a anunțat că modelul poate fi folosit inclusiv în industria de divertisment sau în e-sports, tocmai datorită mâinii XHAND1, capabilă să manevreze cu precizie echipamente electronice, inclusiv gamepaduri sau controllere tactile. În paralel, firma lucrează la implementarea unei interfețe AI conversaționale, astfel încât Q5 să poată răspunde întrebărilor sau să ofere asistență vocală clienților sau vizitatorilor în mod natural. De asemenea, compania dezvoltă pentru Q5 un mod de învățare activă, ceea ce înseamnă că robotul va putea memora acțiunile efectuate și să le repete cu eficiență sporită. Cu alte cuvinte, dacă îl înveți o sarcină o dată, o poate replica de sute de ori fără greșeli. Mai mult decât atât, Q5 nu este doar static: poate merge, se poate înclina și își poate păstra echilibrul, ceea ce îl face potrivit pentru medii variate, de la spații comerciale aglomerate până la clinici sau clădiri de birouri. Talie subțire? Da. Dar muschi… artificiali, antrenați cu algoritmi. Q5 și viitorul roboților umanoizi: ne ajută sau ne înlocuiesc? Lansarea lui Q5 marchează un nou moment-cheie în cursa globală a humanoizilor. China demonstrează că poate nu doar să copieze, ci și să inoveze, punând în piață un robot capabil, funcțional și pregătit să intre în economie. Dincolo de hype-ul tehnologic, întrebarea evidentă e: în ce măsură acești roboți ne vor ajuta sau ne vor înlocui? Dacă Q5 intră în forță în industrii precum retail, turism sau transporturi, s-ar putea să asistăm la o transformare profundă a pieței muncii. Deja există scenarii în care un Q5 ar putea face recepția într-un hotel, gestiona pachete într-un depozit sau chiar realiza inspecții de calitate într-o fabrică. Și toate acestea fără salariu, concedii sau burnout. Desigur, oficial, RobotEra insistă pe ideea că Q5 nu e construit pentru a elimina locurile de muncă umane, ci pentru a le completa și ușura. Dar experiența arată că în industrii unde eficiența costurilor este crucială, un robot precis, care nu obosește și nu cere concediu medical, va avea întotdeauna un avantaj. În acest context, etica implementării acestor sisteme AI devine esențială. Una e cert: Q5 e mai mult decât o demonstrație de forță. E semnul că robotica umanoidă începe să fie comercial viabilă și intră încet, dar sigur, în lumea reală. Că îți place sau nu, s-ar putea ca la următorul interviu de angajare să stai față în față nu cu un om, ci cu un Q5 elegant, cu talie subțire și degete care simt temperatura mâinii tale.
Războiul telecom din România: afaceri în creștere, profituri în scădere, datorii record
Piața telecomunicațiilor din România a avut un an 2024 paradoxal: pe de o parte, afacerile au crescut, ajungând la aproape 19 miliarde de lei, iar pe de altă parte, profitul net cumulat al marilor operatori a intrat adânc pe minus, înregistrând o pierdere de peste 1 miliard de lei. În acest peisaj complicat, patru jucători principali domină: Orange România, Digi România, Vodafone România și Telekom Mobile, conform Profit.ro. Cel mai mare jucător rămâne Orange România, cu un business de 6,55 miliarde de lei (+9,2% față de 2023). Totuși, compania a bifat prima pierdere netă din ultimii 15 ani, ajungând la un minus de 863,87 milioane de lei, față de un profit de peste 280 milioane în anul precedent. Acest rezultat negativ, fără precedent, trage un semnal de alarmă cu privire la presiunile tot mai mari din piață: costuri operaționale în creștere, investiții masive în infrastructură și un mediu tot mai competitiv. În contrast, Digi România este singurul operator care a reușit să încheie anul pe plus, cu un profit net impresionant de 904,85 milioane de lei. Compania își menține ritmul de creștere, având și cel mai mare număr de angajați – peste 9.600 – și consolidându-și poziția de rival serios pentru Orange și Vodafone. La polul opus, Telekom Mobile (fostul Cosmote) a avut o prăbușire masivă: pierderile au crescut de peste zece ori, de la 79,8 milioane la 815,67 milioane de lei. Vodafone România a înregistrat și ea o pierdere semnificativă de 254,07 milioane, în creștere cu aproape 40% față de 2023. Datoriile explodează: Orange și Digi conduc clasamentul Deși veniturile cresc, datoriile operatorilor telecom ating noi maxime, semn că expansiunea și digitalizarea costă – mult. La final de 2024, datoriile cumulate ale celor patru mari companii au urcat la 25,05 miliarde de lei, cu 6 miliarde peste cifra afacerilor, în comparație cu 2 miliarde în 2023. Orange România a înregistrat cele mai mari datorii – 10,87 miliarde de lei, cu o creștere de 55,2% față de anul precedent. În același timp, Digi România are o datorie totală de 8,59 miliarde, relativ stabilă față de 2023. Vodafone ajunge la 4,68 miliarde (+7,8%), iar Telekom Mobile rămâne la 896,94 milioane de lei, cu o ușoară scădere. Această explozie a datoriilor vine pe fondul investițiilor constante în rețelele 5G, acoperire extinsă, migrarea serviciilor pe cloud și integrarea infrastructurilor fostei rețele Telekom. Orange România Communications, preluat prin fuziune, a avut în 2023 o pierdere de peste 514 milioane de lei, un alt factor care contribuie la dezechilibrul financiar general al liderului pieței. Mai mulți angajați, venituri în scădere: paradoxul industriei telecom Deși operatorii au angajat mai mulți oameni – 17.496 în 2024 față de 15.591 în 2023 – veniturile sectorului telecom din România au scăzut cu 5%, ajungând la 16,1 miliarde de lei, potrivit ANCOM. Această scădere vine în ciuda faptului că tot mai mulți români folosesc servicii digitale, iar cererea pentru internet de mare viteză, streaming și telefonie mobilă e în continuă creștere. Paradoxul este evident: companiile telecom se extind, angajează, investesc – dar nu reușesc să transforme aceste eforturi în profit, din cauza prețurilor reglementate, a concurenței dure și a inflației operaționale. În acest context, Digi pare singura companie care a găsit formula magică, menținând o marjă bună de profit și o datorie stabilă, în timp ce rivalii săi încearcă să se adapteze. Orange, deși lider de piață, se vede constrâns să gestioneze efectele fuziunii cu fostul Romtelecom, care vine la pachet cu costuri mari de integrare. Vodafone se află într-o tranziție lentă, cu investiții în digitalizare, dar fără rezultate clare pe termen scurt. Iar Telekom Mobile pare a fi în cădere liberă, fără un plan coerent de redresare. Concluzie: bătălia din telecom se duce acum nu doar pe clienți, ci și pe eficiența financiară. Dacă trendul actual continuă, diferențele dintre companii se vor adânci și mai mult. Iar supraviețuirea nu va mai depinde de cât de mare ești, ci de cât de bine știi să-ți gestionezi resursele și să transformi tehnologia în profit. Un lucru e clar: 2025 va fi anul decisiv în telecomul românesc.
Mesaj de la un prieten, cont furat, bani pierduți: frauda WhatsApp care face ravagii în România
În ultimele luni, tot mai mulți români au căzut victime unei fraude perfide desfășurate prin WhatsApp, una dintre cele mai folosite aplicații de mesagerie. Escrocii profită de încrederea pe care o ai în contactele tale apropiate și reușesc să fure bani printr-un simplu mesaj venit, aparent, de la un prieten sau rudă. Este o schemă simplă, dar extrem de eficientă. Metoda funcționează astfel: un cont de WhatsApp este compromis, fie printr-un virus, fie printr-un cod de verificare furat. Odată ce atacatorii au acces la cont, trimit mesaje către toate persoanele din agenda respectivului utilizator, cerând ajutor financiar urgent sau rugând să li se trimită un cod de verificare. În realitate, acel cod este cel care îți permite preluarea controlului asupra propriului cont. Miza pentru hackeri nu e doar să obțină acces la conturi – ci să creeze un lanț de victime care continuă să se înșele una pe alta, într-un stil de „caracatiță digitală”. Mulți dintre cei care au trimis bani sau coduri nu au bănuit nicio clipă că discuția purtată nu era, de fapt, cu persoana reală. De aici și amploarea fenomenului, considerat deja de specialiști cea mai răspândită fraudă WhatsApp din România în 2025. Cum te păcălesc hackerii și ce trebuie să nu faci niciodată Cel mai frecvent mod prin care te pot păcăli este următorul: primești un mesaj de la un contact cunoscut care sună ceva de genul „Am nevoie urgent de ajutor. Trimite-mi, te rog, codul pe care îl vei primi prin SMS”. Dacă faci greșeala să trimiți acel cod, le oferi, practic, cheia de acces la contul tău de WhatsApp. În câteva minute, îți vor prelua identitatea și vor începe să trimită aceleași mesaje în numele tău. „Infractorii sunt extrem de inventivi. De data aceasta vorbim de frauda pe WhatsApp. Probabil că vi s-a întâmplat și dumneavoastră să primiți un mesaj de la un cunoscut din lista de contacte. La fel am primit și eu. Am primit și mesaje care îmi cereau să votez pentru diverse personaje. Trebuie să fim extrem de vigilenți”, a declarat Gabriela Folcuț în cadrul rubricii Safe Income de lagfw Altă variantă este să primești un mesaj emoționant: „Mi s-a blocat cardul, îmi poți face o plată rapidă? Îți dau banii mâine”. Dacă ai încredere în persoana care îți scrie, e posibil să cazi în capcană fără să-ți dai seama că tocmai ai fost victima unei fraude. Ce să NU faci niciodată: Nu trimite coduri de verificare sau parole primite prin SMS, indiferent cine îți cere. Nu face transferuri de bani fără să confirmi telefonic sau față în față cu persoana respectivă. Nu da click pe linkuri dubioase primite pe WhatsApp, mai ales dacă vin însoțite de mesaje de tipul „Vezi cine ți-a vizitat profilul” sau „Primești un voucher dacă te înscrii aici”. Frauda este cu atât mai periculoasă cu cât se bazează pe încrederea ta în cercul de apropiați, iar atacatorii folosesc cu abilitate limbajul și stilul de conversație al persoanelor ale căror conturi le-au preluat. Cum te protejezi de frauda WhatsApp și ce faci dacă ai fost păcălit În primul rând, activează autentificarea cu doi factori (2FA) în WhatsApp. Este cea mai eficientă metodă de protecție. Odată activată, chiar dacă un atacator obține codul de verificare, nu va putea accesa contul fără acel PIN suplimentar. În al doilea rând, nu uita să actualizezi constant aplicația WhatsApp, pentru a beneficia de cele mai noi funcții de securitate. Meta – compania care deține WhatsApp – actualizează regulat sistemele de protecție împotriva acestui tip de fraudă, dar vigilenta ta rămâne esențială. Dacă ai fost deja păcălit: Anunță-ți urgent contactele că nu ești tu cel care le-a trimis mesaje și cere-le să nu răspundă. Recuperează-ți accesul la cont prin codul de verificare din SMS și schimbă imediat setările de securitate. Raportează incidentul către Poliția Română – Secția de combatere a criminalității informatice. Dacă ai pierdut bani, anunță banca imediat. E posibil să se poată bloca tranzacția dacă e în timp util. Atenție: un mesaj primit de la un prieten poate fi exact ce îți golește contul bancar. Gândește înainte să reacționezi.
Microsoft repară ce-a stricat. Print to PDF pare să-și fi revenit după cel mai nou update Windows
Un bug de mare amploare a blocat mult timp accesul la imprimanta virtuală pentru mulți utilizatori Windows 11 24H2. Rezolvarea a fost lansată în actualizarea cumulativă preview KB5060829 și va fi disponibilă oficial în iulie În urma actualizării preview din aprilie 2025 pentru Windows 11 versiunea 24H2, mulți utilizatori au raportat probleme cu funcția „Print to PDF”, care permite salvarea documentelor direct în format PDF prin intermediul unei imprimante virtuale integrate în sistem, scrie Bleeping Computer. Mai exact, „Microsoft Print to PDF” nu mai apărea în lista de imprimante disponibile în setările de sistem, iar încercarea de a reactiva funcția prin opțiunile Windows genera un cod de eroare 0x800f0922, care împiedica instalarea driverului necesar. Microsoft a confirmat oficial această problemă și a oferit detalii suplimentare într-un document actualizat de suport pentru Windows Update. Compania a anunțat că problema a fost rezolvată în cadrul pachetului KB5060829, o actualizare cumulativă preview lansată vineri, urmând ca fixul să fie inclus și în pachetul oficial de actualizări Patch Tuesday din iulie 2025. Astfel, utilizatorii care instalează update-urile oficiale vor putea folosi din nou fără probleme funcția „Print to PDF”. Modalități de remediere manuală și avertismente pentru administratori Pentru cei care nu doresc să aștepte instalarea actualizării de iulie, Microsoft recomandă o soluție temporară prin reactivarea manuală a funcției „Microsoft Print to PDF” din dialogul Windows Features, accesibil prin comanda rapidă Windows + R, apoi tastând „optionalfeatures”. Metoda poate readuce imprimanta virtuală în sistem, dar există riscul să apară din nou eroarea 0x800f0922 în anumite situații. Administratorii de sistem au la dispoziție și o metodă PowerShell pentru a dezactiva și reactiva serviciul de printare PDF, însă Microsoft avertizează că și în acest caz codul de eroare menționat poate apărea, limitând astfel eficiența soluției. Prin urmare, actualizarea oficială rămâne cea mai sigură opțiune pentru rezolvarea completă a bug-ului. Microsoft nu se află la prima abatere Incidentul se adaugă unei serii de probleme legate de funcționarea imprimantelor pe Windows 11, după ce, în luna martie, compania a remediat bug-uri ce provocau tipărirea aleatorie de texte ciudate pe anumite imprimante USB, cauzate tot de actualizări recente. În plus, în iunie 2025, Microsoft a avertizat asupra unor posibile întârzieri în livrarea patch-urilor de securitate din cauza unor probleme tehnice legate de metadata, urmând să remedieze situația cu o actualizare de configurare specială. Utilizatorii sunt sfătuiți să verifice periodic disponibilitatea celor mai recente update-uri pentru a beneficia de cele mai bune performanțe și de securitate sporită.
Inteligența artificială te poate ajuta să-ți găsești un job: 6 instrumente utile și pentru români
Într-o piață a muncii tot mai competitivă, găsirea unui job poate deveni o provocare. Dar instrumentele bazate pe inteligență artificială schimbă regulile jocului. De la redactarea CV-ului până la simularea interviurilor, unele platforme te pot ajuta să economisești timp și să-ți crești șansele de angajare. Iar vestea bună e că multe dintre ele sunt disponibile și pentru utilizatorii din România. AI-ul nu îți ia jobul, dar îl poate găsi pentru tine Afirmația celebră a CEO-ului Nvidia, Jensen Huang – „nu îți vei pierde slujba din cauza AI-ului, ci din cauza cuiva care știe să îl folosească” – pare tot mai adevărată. AI-ul nu este doar o unealtă de productivitate la locul de muncă, ci și un aliat în procesul de căutare a unuia. Procesul de angajare include mai multe etape: crearea CV-ului, căutarea ofertelor, redactarea scrisorii de intenție și, bineînțeles, pregătirea pentru interviu. AI-ul nu le va face pe toate în locul tău, dar îți poate ușura fiecare pas. 1. Crearea CV-ului cu ajutorul AI – rapid și fără stres Dintre toate instrumentele, cele pentru redactarea CV-ului sunt printre cele mai ușor de utilizat și acceptate de angajatori. Chiar și în România. Printre cele mai populare platforme se numără: KickResume – permite generarea CV-ului folosind profilul tău LinkedIn, oferă șabloane elegante și chiar ajutor AI pentru scrisori de intenție. Este disponibilă și în România, iar interfața este prietenoasă și ușor de folosit. Canva AI Resume Builder – oferă unelte gratuite și șabloane moderne, ideale pentru cei care vor un design curat. Interfața este în limba engleză, dar funcționează fără probleme în România. Ambele platforme permit descărcarea documentelor în formate standard (PDF), acceptate pe site-uri de joburi precum eJobs sau BestJobs. 2. Pregătirea pentru interviu cu AI – antrenează-te ca un profesionist Aplicațiile Huru și Interviewsby.ai oferă simulări de interviu personalizate. Tu alegi domeniul, răspunzi vocal întrebărilor generate de AI, iar apoi primești feedback cu sugestii de îmbunătățire. Deși sunt dezvoltate în afara României, aceste platforme pot fi utile și pentru românii care aplică la companii internaționale sau la joburi remote. Dacă te descurci în engleză, sunt resurse excelente pentru a-ți perfecționa discursul. Inclusiv ChatGPT poate fi folosit pentru antrenament, simulând întrebări și oferind feedback personalizat. 3. Găsirea și aplicarea la joburi automat, cu platforme AI Românii care caută joburi remote sau în afara țării pot apela la instrumente precum: Hiring.cafe – funcționează ca un motor de căutare AI pentru joburi, extrăgând automat oferte direct de pe site-urile companiilor. Poți filtra în funcție de experiență, salariu, program sau nivel de angajament. Util pentru cei care vizează joburi internaționale. JobCopilot – automatizează procesul de aplicare. Îți încarci CV-ul, alegi domeniul dorit și platforma aplică pentru tine la sute de joburi. Este ideal pentru cei care vor să aplice la poziții remote sau internaționale. Sonara – oferă aceleași funcționalități ca JobCopilot, dar cu o interfață mai simplă și mai intuitivă. Aplicațiile sunt trimise automat în funcție de preferințele tale. Wobo.ai – creează un „profil AI” al candidatului și caută joburi în funcție de potrivire. Se bazează pe site-uri mari de recrutare precum Lever sau BambooHR. Este printre cele mai avansate, dar necesită ceva mai mult timp la început. Pentru joburile locale din România, aceste platforme sunt utile mai ales dacă te interesează oportunități remote sau în străinătate. Pentru joburi exclusiv în limba română sau în companii locale, rămân valabile eJobs, BestJobs sau Hipo, dar poți folosi AI-ul pentru a adapta CV-ul sau scrisoarea de intenție. AI-ul e un ajutor, nu o scurtătură magică Toate aceste unelte oferă un avantaj competitiv. Dar cheia este să le folosești cu discernământ. Scrisorile de intenție scrise integral de AI pot fi respinse de unele companii, dar un draft generat automat îți poate economisi timp. De asemenea, AI-ul te poate ajuta să formulezi răspunsuri mai clare și să identifici oferte care altfel ți-ar scăpa. În concluzie, chiar dacă aceste platforme sunt dezvoltate preponderent în afara României, ele pot fi extrem de utile și pentru românii care aplică la joburi remote, în companii internaționale sau care vor să-și crească șansele de angajare cu ajutorul tehnologiei.