Amenințarea fantomă din procesoare: vulnerabilitățile TSA zguduie lumea AMD
AMD a confirmat existența unor noi vulnerabilități în procesoarele sale, asemănătoare cu celebrele Meltdown și Spectre care au stârnit panică în 2018. Denumite Transient Scheduler Attack (TSA), aceste breșe de securitate includ patru puncte slabe ce permit atacuri de tip side-channel, prin care date sensibile ar putea fi extrase de atacatori. Deși catalogate oficial ca fiind de severitate scăzută sau medie, experții în securitate de la Trend Micro și CrowdStrike trag un semnal de alarmă: în realitate, amenințarea este critică. TSA afectează o gamă largă de procesoare AMD – atât din segmentul consumer (Ryzen, Athlon), cât și serverele EPYC sau procesoarele pentru inteligență artificială Instinct. Atacurile sunt sofisticate și necesită ca un actor rău-intenționat să poată rula cod pe dispozitivul-țintă. Acest lucru limitează riscul pentru utilizatorii obișnuiți, dar vulnerabilitatea rămâne semnificativă pentru centrele de date, servere și infrastructuri critice. Cum funcționează TSA: o incursiune invizibilă Atacurile TSA profită de mecanisme interne ale procesorului – mai exact, de modul în care sunt gestionate instrucțiunile de tip load și cum acestea pot genera completări false. În termeni simpli, procesorul anticipează că o sarcină se va finaliza rapid și „păcălește” sistemul în acest sens, permițând ca datele să fie transmise prematur către alte operațiuni. În contextul unei erori, aceste date ar putea ajunge în mâinile atacatorului. AMD detaliază două forme principale ale atacului: TSA-L1 și TSA-SQ. Prima implică memoria cache L1, unde o etichetare incorectă a datelor poate duce la încărcarea unor informații greșite. Cea de-a doua țintește coada de stocare (store queue) și poate recupera date executate anterior într-un alt context, inclusiv din nucleul sistemului de operare. Practic, în scenarii grave, ar putea duce la scurgeri de date critice, escaladare de privilegii sau ocolirea unor mecanisme de securitate. Ce trebuie să faci: update imediat și evaluare de risc Lista de procesoare afectate este lungă, iar AMD a publicat deja un avertisment oficial detaliat în care încurajează toți utilizatorii – de la cei casnici până la administratorii de sisteme enterprise – să aplice actualizările de securitate disponibile. Microsoft, partener direct implicat în procesul de investigare, a lansat update-uri în cadrul Patch Tuesday din iulie, care includ remediile necesare. Pentru protecție suplimentară, există și un mecanism de mitigare prin instrucțiunea VERW, însă AMD avertizează că această soluție ar putea impacta negativ performanța sistemelor, în special în scenarii de utilizare intensivă, cum ar fi serverele sau aplicațiile de gaming. Astfel, fiecare administrator IT trebuie să decidă între risc și performanță, în funcție de contextul de utilizare. Partea bună este că, în acest moment, nu există niciun cod de exploit disponibil public, iar natura sofisticată a atacurilor le face greu de executat. Cu toate acestea, pentru grupurile cu resurse suficiente – cum ar fi actorii statali sau organizațiile de spionaj cibernetic – TSA oferă o oportunitate reală de a infiltra sistemele. Concluzie: o lecție despre arhitectură, transparență și vigilență Chiar dacă TSA nu pare o amenințare iminentă pentru majoritatea utilizatorilor casnici, vulnerabilitățile descoperite arată că și cele mai solide arhitecturi pot avea fisuri invizibile. Procesoarele moderne sunt incredibil de complexe, iar aceste breșe demonstrează cât de ușor pot fi exploatate presupunerile greșite făcute de un CPU în timpul execuției. AMD a gestionat transparent situația, recunoscând rapid problema și colaborând cu Microsoft pentru a oferi patch-uri rapide. Rămâne de văzut dacă vor apărea și alte descoperiri similare la Intel sau alți producători. Cert este că, într-o lume digitală în care orice milisecundă contează și unde datele valorează mai mult decât aurul, securitatea arhitecturii hardware devine un subiect esențial. Așadar, dacă folosești un sistem AMD, fie că ești gamer, dezvoltator sau simplu utilizator de laptop, nu ignora update-urile. Aceste patch-uri nu doar îmbunătățesc performanța, ci pot fi linia invizibilă care te desparte de un atac cibernetic devastator.
Uniunea Europeană, în conflict cu giganții tehnologici. Sondajul care îți victoria lui Donald Trump în lupta cu bătrânul continent
Europa pare să-și fi consolidat poziția în fața presiunilor exercitate de Statele Unite în privința reglementărilor impuse marilor companii tehnologice. Conform unui sondaj recent realizat de YouGov în Franța, Germania și Spania, majoritatea cetățenilor din aceste țări sprijină continuarea aplicării normelor europene stricte în domeniul Big Tech, chiar și cu riscul tensionării relațiilor cu Washingtonul, în special sub o eventuală administrație Donald Trump. Rezultatele sondajului vin într-un moment în care Uniunea Europeană și SUA negociază chestiuni sensibile legate de comerț, iar presiunea exercitată asupra Bruxelles-ului de către giganții americani din tehnologie – cu sprijin politic de peste ocean – devine tot mai vizibilă. Cu toate acestea, europenii par hotărâți să nu cedeze și să susțină o piață digitală echitabilă și transparentă. Majoritatea europenilor resping concesiile față de Washington Potrivit sondajului realizat la comanda organizațiilor non-profit People vs Big Tech și WeMove Europe, aproximativ două treimi dintre respondenți consideră că Uniunea Europeană trebuie să continue aplicarea propriilor reguli în domeniul digital, chiar dacă acest lucru supără Statele Unite și, în mod particular, pe Donald Trump. Doar 1 din 10 persoane chestionate ar fi de acord cu o relaxare a normelor europene pentru a facilita relațiile bilaterale cu Washingtonul. Mesajul transmis de cetățeni este clar: protecția consumatorilor și reglementarea eficientă a monopolurilor digitale nu ar trebui să fie sacrificate pentru considerente geopolitice. Legea privind piețele digitale (DMA) este doar una dintre inițiativele legislative europene care vizează transparența, concurența loială și responsabilitatea giganților tehnologici americani precum Google, Amazon, Meta sau Apple. Un sprijin tot mai mare pentru destructurarea giganților Big Tech Pe lângă sprijinul larg pentru aplicarea strictă a normelor actuale, sondajul mai arată că de două ori mai mulți respondenți ar fi de acord cu destructurarea giganților Big Tech decât cei care consideră că acest lucru nu ar trebui să se întâmple. Această atitudine vine pe fondul unei preocupări crescute privind modul în care marile companii controlează datele personale, distorsionează piața publicitară și influențează spațiul informațional. Deputatul german Andreas Schwab, unul dintre susținătorii înverșunați ai DMA, a subliniat că aceste date confirmă percepția publică privind lipsa de echitate în ecosistemul digital: „Cetățenii europeni vor concurență reală, transparență și protecția drepturilor lor. Nimeni nu vrea să fie manipulat sau înșelat de algoritmi opaci.” Bruxelles-ul nu cedează, în ciuda presiunilor americane Deși administrația americană a criticat public reglementările UE, acuzând Bruxelles-ul că acționează împotriva companiilor americane, Comisia Europeană a transmis în repetate rânduri că nu intenționează să renunțe la cadrul legal adoptat. Legea privind piețele digitale, împreună cu Legea privind serviciile digitale (DSA), sunt pilonii noii strategii europene pentru spațiul digital. Aceste reglementări vizează comportamentele anticoncurențiale, obligă marile platforme să își deschidă ecosistemele și să nu mai privilegieze propriile servicii, și impun standarde ridicate în ceea ce privește transparența algoritmică. Bruxelles-ul a anunțat deja primele investigații oficiale, inclusiv împotriva Alphabet și Meta, acuzate că nu respectă pe deplin prevederile DMA. Concluzie: opinia publică din Europa susține ferm legislația digitală Rezultatele sondajului YouGov reprezintă un semnal puternic că opinia publică din Europa susține ferm inițiativele legislative menite să limiteze influența giganților Big Tech. În același timp, ele oferă un sprijin politic important pentru Comisia Europeană, care trebuie să facă față atât presiunilor externe, cât și lobby-ului agresiv din partea companiilor vizate. Într-o confruntare simbolică între interesele americane și autonomia legislativă europeană, Donald Trump pare să piardă teren în fața unei Uniuni Europene care începe să fie din ce în ce mai asumată în reglementarea tehnologiei.
OpenAI, părintele ChatGPT, pregătește lovitura pentru Google Chrome cu un browser inteligent care promite să schimbe modul în care navigăm pe internet
OpenAI, compania care a revoluționat lumea tehnologiei cu ChatGPT, se pregătește să lanseze un browser web bazat pe inteligență artificială. Noua aplicație are ambiția declarată de a concura direct cu Google Chrome, cel mai utilizat browser din lume, și de a transforma fundamental modul în care oamenii navighează pe internet. Surse apropiate companiei au declarat pentru Reuters că lansarea browserului este așteptată în următoarele săptămâni. Noul produs va integra o interfață de tip chat, similară celei din ChatGPT, și va permite conectarea cu agenți AI, care pot îndeplini sarcini în numele utilizatorilor, precum rezervări sau completarea automată a formularelor. Acesta este văzut ca un pas strategic în direcția construirii unei „aplicații pentru tot”, care să devină indispensabilă atât în viața personală, cât și profesională. Un atac direct la adresa Chrome și a modelului său de afaceri Google Chrome deține în prezent peste două treimi din cota de piață globală a browserelor, fiind folosit de peste 3 miliarde de oameni. Această dominație a oferit Google acces direct la comportamentul utilizatorilor online, date esențiale pentru sistemul său extrem de profitabil de publicitate targetată. Prin lansarea propriului browser, OpenAI ar putea obține acces la același tip de date, slăbind astfel un pilon central al imperiului Alphabet. Browserul OpenAI este construit pe Chromium, codul open-source care stă și la baza Chrome, Microsoft Edge sau Opera. Această alegere îi oferă compatibilitate tehnică cu standardele web existente, dar și control total asupra experienței utilizatorului și a datelor colectate. Potrivit surselor, compania a decis să construiască propriul browser de la zero, și nu ca extensie peste un browser existent, tocmai pentru a putea controla mai bine fluxul de informații și integrarea agenților AI. Browserul OpenAI intră în lupta cu Google Chrome. (Foto: arhivă) O mișcare strategică într-un moment de concurență acerbă Lansarea noului browser vine pe fondul unei competiții în creștere între OpenAI și Google în domeniul inteligenței artificiale. De la lansarea ChatGPT în 2022, OpenAI a fost nevoită să-și mențină avantajul într-o cursă tot mai aglomerată, cu rivali precum Anthropic și Perplexity. În mai 2025, compania condusă de Sam Altman a anunțat și achiziția startupului io, condus de fostul designer Apple Jony Ive, într-o tranzacție de 6,5 miliarde de dolari, care vizează dezvoltarea de dispozitive hardware AI. OpenAI a angajat deja doi foști vicepreședinți de la Google, membri ai echipei care a construit inițial Chrome, semn că intențiile sunt serioase. De altfel, compania ar fi fost interesată și de achiziționarea browserului Chrome, dacă autoritățile antitrust ar fi forțat Alphabet să-l vândă, potrivit unei declarații anterioare din cadrul unei audieri. Browserul OpenAI va intra pe o piață deja agitată de lansări recente. Startupul Perplexity a anunțat Comet, un browser AI capabil să execute acțiuni în locul utilizatorului. Alte companii, precum Brave sau The Browser Company, au lansat și ele browsere cu funcționalități de inteligență artificială, însă niciunul nu are susținerea și infrastructura de date de care dispune OpenAI prin ChatGPT. O miză uriașă pentru viitorul internetului Browserul OpenAI nu este doar un nou produs, ci un instrument-cheie într-o strategie mai amplă. Compania vrea să creeze o infrastructură digitală proprie, prin care să integreze inteligența artificială în fiecare aspect al vieții online. De la căutări pe internet la cumpărături, planificări, rezervări și interacțiuni sociale, agentul AI al OpenAI promite să devină un asistent permanent în fundalul activității online. Dacă noile funcții vor convinge utilizatorii – iar cei 500 de milioane de utilizatori activi săptămânal ai ChatGPT sunt o bază solidă de pornire – OpenAI ar putea schimba radical peisajul internetului și ar slăbi dominația pe care Google o exercită de peste un deceniu.
Pericolul care stă la pândă pe Chrome și Edge: Mai multe extensii te expun escrocilor cibernetici
Un nou raport de securitate informatică scoate la iveală o campanie de amploare fără precedent în ecosistemele browserelor Chrome și Edge. Potrivit experților de la Koi Security, nu mai puțin de 18 extensii disponibile în magazinele oficiale Google și Microsoft au fost utilizate pentru a deturna sesiunile de navigare ale utilizatorilor, colectând date sensibile și trimițându-le către servere controlate de atacatori. Mai bine de 2,3 milioane de utilizatori sunt afectați în Chrome și Edge În total, peste 2,3 milioane de utilizatori au fost afectați de această campanie, denumită RedDirection, scrie publicația The Register. Printre extensiile implicate se numără unele cu funcționalități aparent legitime și utile: selecție de culori, controlul vitezei de redare video, tastaturi emoji, VPN-uri pentru Discord și TikTok, teme întunecate, amplificatoare de volum și chiar instrumente pentru deblocarea YouTube în rețele restricționate. Una dintre cele mai populare este „Color Picker” de la Geco, care afișează badge-ul „verificat” de Google, are peste 800 de recenzii pozitive și o notă de 4.2 din 5 stele în Chrome Web Store. În magazinul Edge Add-ons, extensia este de asemenea bine cotată. Potrivit lui Idan Dardikman, cercetător Koi Security, aceste extensii nu au fost periculoase de la început. Codul sursă a fost inițial curat, iar în unele cazuri a rămas așa timp de ani de zile. Apoi, în timpul actualizărilor automate, care nu necesită nicio acțiune din partea utilizatorului, au fost introduse modificări malițioase. Ce face RedDirection și de ce este atât de greu de detectat Odată infectat, browserul victimei devine un instrument de supraveghere digitală: extensia interceptează URL-urile vizitate, le corelează cu un identificator unic atribuit fiecărui utilizator și transmite aceste informații către o infrastructură aflată sub controlul atacatorilor. Mai mult, extensiile pot redirecționa automat utilizatorii către alte site-uri, în funcție de comenzile primite de la serverul central. Faptul că extensiile au funcționalități utile și oferă o experiență legitimă le-a permis să treacă neobservate pentru mult timp. În plus, badge-ul „verificat” oferit de Google le-a conferit un fals sentiment de siguranță în ochii utilizatorilor. Ceea ce face acest atac deosebit de eficient este modul în care a fost implementat: utilizatorii nu au fost nevoiți să dea clic pe nimic sau să autorizeze instalarea vreunei funcționalități dubioase. Totul s-a produs în fundal, prin actualizări automate, profitând de politicile existente în ecosistemele Chrome și Edge. Recomandări pentru utilizatori: cum te poți proteja mai abitir Specialiștii în securitate recomandă verificarea atentă a extensiilor instalate în browser, în special dacă acestea au fost descărcate pentru funcții populare precum VPN, unelte pentru YouTube sau control video. În cazul în care ai utilizat una dintre extensiile identificate de Koi Security, este esențial să o dezinstalezi imediat, să ștergi datele de navigare și să monitorizezi cu atenție activitatea conturilor online. Numele celor 18 extensii implicate nu au fost publicate integral în acest rezumat, dar investigația completă este disponibilă pe site-ul oficial al Koi Security. Până la momentul redactării acestui articol, Google și Microsoft nu au emis un răspuns oficial.
Internetul pune scut împotriva inteligenței artificiale. Instrumentul care nu lasă AI-ul să se antreneze pe spinarea ta
În ultimii ani, instrumentele bazate pe inteligență artificială, de la chatboți la generatoare de imagini și video, au devenit omniprezente. Ele par a fi magice, dar în realitate se bazează pe un lucru cât se poate de concret: cantități uriașe de date, majoritatea preluate de pe internet. Conținutul creat de milioane de utilizatori de-a lungul decadelor a fost „aspirat” de AI fără prea multă ceremonie sau consimțământ. Companiile dezvoltatoare de inteligență artificială, implicate în numeroase procese Multe companii, de la OpenAI la Google și Anthropic, sunt implicate în acest proces de extragere masivă a datelor, uneori cu acordul unor platforme precum Reddit sau Vox Media, alteori fără nicio permisiune, scrie publicația LifeHacker. Aceste practici au dus la numeroase procese în instanță, inclusiv intentate de publisheri mari precum Ziff Davis, compania-mamă a publicației menționate anterior. Cu toate acestea, AI-ul este înfometat și are nevoie de conținut proaspăt. Un studiu din 2024 avertiza că modelele actuale ar putea epuiza sursele publice de date relevante până în 2028. În acest context, tot mai multe voci din comunitatea tech se ridică împotriva acestei practici considerate abuzive. Nu doar giganții media luptă, ci și dezvoltatori independenți, care găsesc soluții concrete pentru a bloca accesul bot-urilor AI la propriul conținut. Anubis, un scut digital împotriva AI-ului care scrapează web-ul Una dintre cele mai interesante inițiative vine din partea dezvoltatoarei Xe Iaso, din Ottawa, Canada. Ea a creat Anubis, un instrument open-source ce permite proprietarilor de site-uri să blocheze automat roboții AI care încearcă să extragă conținut pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială. Anubis funcționează printr-un test inteligent numit de creatoare „uncaptcha”: atunci când un utilizator accesează site-ul, browserul său trebuie să efectueze o serie de calcule criptografice în JavaScript. Browser-ele moderne, începând cu versiunile lansate din 2022, trec acest test fără probleme, în timp ce majoritatea bot-urilor AI nu pot face față sarcinii, fie pentru că nu rulează JavaScript, fie pentru că ar presupune o investiție prohibitivă în resurse de calcul. Astfel, Anubis permite diferențierea automată între utilizatorii umani și sistemele automate de scraping. Proiectul a fost descărcat de peste 200.000 de ori de la lansarea sa la începutul lui 2025 și continuă să evolueze. Iaso intenționează să adauge noi funcționalități, inclusiv teste mai puțin solicitante pentru procesoarele utilizatorilor și versiuni care nu se bazează pe JavaScript, pentru a răspunde nevoilor celor preocupați de confidențialitate. Web-ul devine conștient de valoarea sa Anubis nu este singurul instrument în lupta contra AI-ului. Companii precum Cloudflare au început să blocheze implicit bot-urile AI și chiar oferă clienților posibilitatea de a percepe taxe companiilor care doresc să extragă date. Tendința indică o schimbare clară: creatorii de conținut și administratorii de site-uri încep să conștientizeze valoarea muncii lor și să impună limite accesului automatizat.
Chrome îți merge greu pe Mac? Iată cum ștergerea fișierelor Local Storage îți poate rezolva problema de lag
Dacă ai observat că browserul Chrome merge tot mai lent pe Mac-ul tău, cu pagini care se încarcă greu, tab-uri care răspund cu întârziere sau micro-freeze-uri enervante, e posibil să fie vorba de o problemă legată de fișierele „Local Storage”. Acestea sunt mici fragmente de date salvate local de site-uri web pentru a păstra preferințele, starea sesiunii și alte informații utile. În timp, ele pot deveni o sursă de conflicte și lag. Din fericire, le poți șterge manual, iar efectul este aproape instant: browser mai rapid, sistem mai fluid, experiență generală mai plăcută. Ce este „Local Storage” și cum poate cauza lag în Chrome „Local Storage” este o funcționalitate oferită de HTML5 care permite site-urilor web să stocheze date local pe dispozitivul tău. E similar cu „cookies”, dar permite salvarea unei cantități mai mari de date, persistente chiar și după ce închizi browserul. Practic, atunci când revii pe un site, acesta poate încărca informații stocate anterior, cum ar fi coșul de cumpărături, preferințele de limbă, elemente de autocompletare și multe altele. Problema apare când aceste fișiere se acumulează în exces sau conțin date corupte. De asemenea, unele extensii sau actualizări de browser pot interacționa greșit cu stocarea locală, ducând la comportamente lente sau neașteptate. Chrome încearcă constant să acceseze acele fișiere, iar dacă sunt multe, corupte sau greu de citit, rezultatul e un browser care începe să „tragă după el”. Pe Mac, unde sistemul de fișiere este sensibil la numărul mare de intrări într-un folder, acest comportament poate duce la lag considerabil, mai ales dacă folosești Chrome de mult timp fără să faci o curățare profundă. Cum găsești și ștergi fișierele „Local Storage” pe macOS Ștergerea acestor fișiere nu se face direct din browser, ci din sistemul de fișiere macOS. Iată pașii exacți pe care trebuie să-i urmezi pentru a curăța „Local Storage” din Chrome: Închide complet browserul Chrome. Asigură-te că nu rulează în fundal (poți verifica în Activity Monitor). Deschide aplicația Finder. În bara de sus, selectează Go > Go to Folder… sau folosește combinația de taste Command + Shift + G. Copiază și inserează următorul path: ~/Library/Application Support/Google/Chrome/Default/Local Storage Apasă Enter. Se va deschide un folder care conține fișiere cu extensiile .localstorage și .localstorage-journal. Aceste fișiere corespund site-urilor pe care le-ai vizitat și au folosit funcția de stocare locală. Selectează toate fișierele din acel folder și mută-le în Coșul de gunoi. Golește Coșul de gunoi, apoi redeschide Chrome. După această curățare, Chrome va regenera automat fișierele de stocare doar pentru site-urile pe care le accesezi din nou, cu un cache curat și fără conflicte vechi. Este posibil să observi că unele site-uri nu mai „țin minte” setările tale sau că trebuie să te reautentifici. Acesta este un efect normal, dar benefic — browserul funcționează acum cu un nou set de date curate. Sfaturi pentru întreținerea Chrome pe termen lung, fără lag Curățarea fișierelor „Local Storage” ar trebui făcută ocazional, mai ales dacă observi că browserul se încarcă greu sau consumă mult din resursele sistemului. Însă, pentru a preveni astfel de probleme pe termen lung, poți lua câteva măsuri suplimentare: Folosește extensii cu moderație. Multe extensii salvează date în local storage. Dacă ai prea multe active simultan, pot apărea conflicte și suprascrieri. Curăță cache-ul și cookie-urile periodic. Din meniul Chrome > Settings > Privacy > Clear browsing data, selectează și „Cookies and other site data”. Activează funcția „Hardware Acceleration” doar dacă sistemul tău o suportă. Dacă observi lag chiar și după curățări, încearcă să o dezactivezi (Settings > System > Use hardware acceleration). Menține Chrome la zi. Un browser actualizat are mai puține probleme de compatibilitate cu sistemul și site-urile moderne. Încearcă un profil nou dacă problemele persistă. Uneori, un profil Chrome corupt poate continua să genereze fișiere problematice. Creează un nou profil din Settings > Manage People și verifică dacă performanța se îmbunătățește. Dacă vrei un Chrome care să „zboare” pe Mac-ul tău, nu e suficient să închizi tab-uri sau să repornești aplicația. Fișierele „Local Storage” pot fi sursa ascunsă a lagului persistent și, odată eliminate, poți avea parte de o experiență de browsing mult mai fluentă.
Galaxy Z Fold7 de la Samsung îți pune un computer în buzunar: am testat telefonul-vedetă al verii. Odată cu el, se lansează și Z Flip7 și Watch8
La invitația Samsung, Playtech a realizat un hands-on exclusiv cu Galaxy Z Fold7, cel mai nou pliabil premium al companiei, dar și cu Z Flip7 și Watch8, toate lansate azi. Cu un design mai subțire, un ecran impresionant și o doză serioasă de inteligență artificială, Fold7 pare că e construit pentru cei care vor maximum de tehnologie, într-un format care se pliază pe nevoile zilnice – la propriu și la figurat. De la camera foto uriașă de 200 MP, la multitasking fluid și AI care îți înțelege contextul, Fold7 e mai mult decât un smartphone: e o platformă de productivitate portabilă. Samsung Galaxy Z Fold7 Foto: Playtech Samsung Galaxy Z Fold7 Foto: Playtech Samsung Galaxy Z Fold7 Foto: Playtech Ultra subțire, ultra inteligent, ultra Samsung Galaxy Z Fold7 este cel mai ușor și mai subțire Fold de până acum, cu doar 215 grame și o grosime de 8,9 mm în format pliat. Ecranul exterior de 6,5 inch este perfect pentru utilizarea zilnică, în timp ce odată desfășurat, telefonul dezvăluie o experiență de 8 inch, cu un panou Dynamic AMOLED 2X ce aduce până la 2600 de nits de luminozitate – perfect pentru soarele arzător din iulie. În mâinile noastre, Fold7 s-a simțit neașteptat de compact pentru un pliabil cu ecran mare. Se deschide ferm și lin, cu o balama de tip “picătură de apă”, reproiectată pentru a dispersa presiunea și a ascunde mai bine pliu central. Armor Aluminum și Gorilla Glass Ceramic 2 fac ca dispozitivul să pară deopotrivă premium și rezistent – un detaliu important pentru un telefon care costă cât un laptop de top. Noua interfață One UI 8 pe Android 16 e gândită special pentru formatul pliabil: ai multitasking real în Split View, floating windows și instrumente bazate pe AI, care îți prezic nevoile și îți ușurează interacțiunea. Folosirea aplicațiilor în paralel, mutarea de conținut cu Drag & Drop AI sau răspunsurile contextuale oferite de Gemini Live te fac să simți că ai un asistent personal în palmă. Diferența de grosime dintre Z Fold6 si Z Fold7 Foto: Playtech Diferența de grosime dintre Z Fold6 si Z Fold7 Foto: Playtech Samsung Galaxy Z Fold7 Foto: Playtech Samsung Galaxy Z Fold7 Foto: Playtech Samsung Galaxy Z Fold7 Foto: Playtech Samsung Galaxy Z Fold7 Foto: Playtech Fotografii și clipuri video care nu mai au nevoie de filtre Camera de 200 MP este o premieră pentru seria Fold și impresionează de la prima captură. Detaliile sunt incredibile, culorile realiste, iar algoritmii AI reglează automat iluminarea și claritatea. În testele făcute de noi în lumină slabă, Fold7 a livrat imagini curate, cu zgomot redus, chiar și în cadrele nocturne. Funcția Night Video recunoaște mișcările din cadru și menține subiectul clar, iar HDR pe 10 biți aduce profunzime culorilor. Ne-au plăcut și opțiunile de editare direct pe telefon: cu Generative Edit poți șterge automat persoane din fundal sau adăuga părți lipsă din imagine – și funcționează surprinzător de bine. Photo Assist îți sugerează automat ce să corectezi, în timp ce Portrait Studio scoate în evidență expresiile subiecților. Editarea Side-by-Side e perfectă pe ecranul mare, unde poți compara originalul cu varianta modificată. Un bonus neașteptat: Audio Eraser, care elimină zgomotele de fundal (precum traficul sau vântul) direct din Galerie. Pentru vloggeri sau creatori de conținut, Galaxy Z Fold7 poate înlocui o parte serioasă din workflow. Putere, protecție și productivitate într-un singur dispozitiv Sub capotă, Fold7 vine cu procesorul Snapdragon 8 Elite pentru Galaxy, un chip optimizat pentru sarcini AI locale. E cu până la 41% mai rapid în procesare neurală și oferă multitasking fluid, fără sacadări. Modelele disponibile au până la 16 GB RAM și 1 TB de stocare, iar bateria de 4.400 mAh se încarcă rapid: 50% în aproximativ 30 de minute cu încărcătorul de 25W. Securitatea nu a fost uitată. Knox Enhanced Encrypted Protection creează spații criptate pentru aplicații, iar criptarea post-cuantică promite protecție chiar și în viitorul AI dominat de super-algoritmi. Mai mult, One UI 8 permite control AI personalizat, oferind opțiuni clare de activare/dezactivare a funcțiilor inteligente. Pentru utilizatorii din România, Samsung oferă și o experiență de service premium: asistență dedicată, dispozitive de înlocuire în caz de reparație și suport rapid în magazine. Plus, Galaxy Wallet vine preinstalat și îți permite să stochezi carduri, bilete, chei digitale – totul într-un sistem securizat, protejat cu PIN sau amprentă. Samsung Galaxy Z Flip7 și Galaxy Watch8 au fost lansate oficial Samsung Galaxy Z Flip7 și Galaxy Watch8 au fost lansate oficial, marcând un nou pas în inovația portabilă. Z Flip7 impresionează cu un design simbolic rafinat: are o ramă mai subțire cu 70%, un ecran exterior mai mare de 4,1” și o vizibilitate crescută datorită luminozității de până la 2600 niți. Este cel mai subțire telefon flip de la Samsung, cu doar 6,5 mm grosime când e deschis. Noul Flip integrează performanță solidă cu procesor Exynos 2500 3nm și o autonomie de 4300 mAh. Camera din Modul Flex folosește AI pentru declanșare automată și imagini mai clare ziua și noaptea, iar asistentul Gemini este integrat în Fereastra Flex pentru o interacțiune naturală și contextuală. Samsung Galaxy Z Flip7 Foto: Playtech Samsung Galaxy Z Flip7 Foto: Playtech Samsung Galaxy Z Flip7 Foto: Playtech Samsung Galaxy Z Flip7 Foto: Playtech Galaxy Z Flip7 FE Foto: Playtech Galaxy Watch8 și Watch8 Classic vin cu un design reconfigurat și confort îmbunătățit – Watch8 este cu 11% mai subțire, iar Watch8 Classic integrează o ramă rotativă și un buton rapid. Noile ceasuri devin antrenori personali, monitorizând somnul, sănătatea vasculară, condiția fizică și stresul oxidativ, oferind date precise datorită procesorului Exynos W1000 și unei autonomii extinse de până la 100 de ore. Pentru prima dată, AI-ul Gemini este disponibil direct pe ceas, permițând comenzi vocale, mesaje scrise cu sugestii AI și interacțiuni rapide prin One UI 8. Toate aceste funcții sunt optimizate pentru o experiență conectată și intuitivă, direct de la încheietura mâinii. Galaxy Watch8 Foto: Playtech Galaxy Watch8 Foto: Playtech Galaxy Watch8 Foto: Playtech Disponibilitate și oferte Galaxy Z Fold7 poate fi precomandat începând cu
CEO-ul rețelei X demisionează, iar Elon Musk îi mulțumește sec pentru colaborare
După doi ani în fruntea rețelei sociale X (fostul Twitter), Linda Yaccarino a anunțat că își încheie mandatul de CEO. Demisia vine într-un moment delicat pentru companie, marcat de scandaluri repetate și decizii controversate luate de Elon Musk, proprietarul platformei. Reacția acestuia la plecarea ei a fost scurtă și lipsită de entuziasm: „Mulțumesc pentru contribuții.” Yaccarino, fostă directoare executivă la NBCUniversal, a fost recrutată de Musk în 2023 pentru a da un nou suflu rețelei sociale, după ce acesta a achiziționat platforma în 2022 pentru 44 de miliarde de dolari și a renunțat la marea majoritate a echipei. Deși inițial părea un parteneriat strategic, realitatea din culise a fost adesea tensionată, mai ales după ce Elon Musk a adoptat un comportament tot mai imprevizibil în spațiul public, scrie The Guardian. Mandat tensionat și declarații controversate Yaccarino s-a aflat de multe ori în poziția dificilă de a apăra deciziile lui Musk și imaginea companiei, mai ales în fața investitorilor și a presei. La doar câteva luni de la numirea sa, Musk a stârnit un val de critici după ce le-a transmis public agenților de publicitate care părăseau platforma: „Go f**k yourself”. Yaccarino a fost nevoită să tempereze reacțiile și să susțină că libertatea de exprimare rămâne un pilon al noii direcții a X. În ciuda eforturilor de a păstra un ton pozitiv și a promova evenimente sau aniversări pe platformă, Yaccarino s-a văzut prinsă în repetate episoade de criză. Printre acestea, se numără acuzațiile că X ar fi amenințat unele companii pentru a continua să investească în publicitate sau incidentul recent cu chatbotul Grok, care a generat conținut inacceptabil înainte de a fi oprit. Plecare într-un moment fragil pentru companie Cu doar o zi înainte de a-și anunța demisia, X a fost din nou în centrul unei controverse, după ce Grok – chatbotul deținut de compania de inteligență artificială xAI a lui Musk – a publicat mesaje cu fantezii de viol și referințe la ideologii extremiste. Reacția tardivă a companiei a stârnit noi îngrijorări privind lipsa de control și direcție. Între timp, Musk a început să se implice activ în politică, susținându-l pe fostul și actualul președinte Donald Trump. Această apropiere a dus la reacții puternice în rândul utilizatorilor și investitorilor. Vânzările Tesla au scăzut, iar SpaceX s-a confruntat cu eșecuri repetate în lansările rachetei Starship. Yaccarino a declarat că a fost onorată să participe la „extraordinara misiune” de a transforma X într-o „aplicație pentru orice”, dar plecarea sa pare să indice o ruptură clară între viziunea inițială și realitatea de azi. Linda Yaccarino, CEO-ul demisionar al rețelei sociale X, deținută de Elon Musk. (Foto Patrick T. Fallon/AFP/Getty Images/The Guardian) Viitor incert pentru X și Elon Musk X este acum într-un punct critic. După promisiuni privind o „rețea neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon”, scandaluri publice și procese împotriva propriilor clienți, viitorul platformei este incert. În ciuda ambiției de a transforma X într-un super-aplicație similară cu WeChat, mulți se întreabă dacă Elon Musk mai are susținerea necesară pentru a duce proiectul mai departe fără sprijin executiv solid.
OpenAI își blindează fortăreața: cum încearcă gigantul AI să oprească spionajul corporatist
Într-o lume unde inteligența artificială devine rapid moneda forte a secolului XXI, OpenAI a decis să-și înăsprească măsurile de securitate până la niveluri aproape paranoice. În urma apariției unor modele AI rivale suspectate că ar fi copiat tehnologie proprietară, compania din spatele ChatGPT adoptă politici dure pentru a-și proteja secretele — atât de ochii competitorilor străini, cât și de eventuale scurgeri interne. Totul a pornit în ianuarie, când DeepSeek, un startup din China, a lansat un model AI performant care a ridicat semne de întrebare. Potrivit Financial Times, OpenAI suspectează că DeepSeek ar fi folosit tehnici de „distilare” pentru a copia în mod neautorizat modelele sale avansate. Distilarea este o metodă prin care un model AI complex este folosit pentru a antrena unul mai simplu, transferându-i în mod indirect cunoștințele — și, implicit, o parte din performanță. Această presupusă încălcare a declanșat o reacție fermă din partea OpenAI, care a decis să accelereze o restructurare a sistemului intern de securitate deja în curs. Deși îngrijorările companiei se referă în principal la adversarii geopolitici, precum China, surse apropiate spun că nici scurgerile interne sau războiul rece dintre giganții tech americani nu sunt trecute cu vederea. Securitate biometrică, computere offline și tăcere în birouri Printre măsurile luate de OpenAI se numără un set impresionant de reguli și restricții, inspirate mai degrabă din filme cu spioni decât din peisajul clasic al unui start-up tech. Potrivit surselor citate de Financial Times, compania a introdus politici de „information tenting” — adică accesul la anumite proiecte se face doar pe bază de necesitate și autorizare explicită. Spre exemplu, în timpul dezvoltării modelului „o1”, doar membrii de echipă strict verificați aveau permisiunea să discute despre proiect în spații comune de birou. Practic, dacă nu făceai parte oficial din proiect și nu treceai printr-un filtru riguros, nu aveai voie nici măcar să menționezi subiectul. OpenAI a mutat tehnologiile proprietare în sisteme complet offline, pentru a evita orice risc de conectare neautorizată la internet. Accesul fizic în anumite zone din clădire este permis doar prin scanare biometrică, folosind amprentele angajaților. În plus, orice conexiune externă la internet trebuie aprobată în mod explicit, conform politicii „deny-by-default”. Și nu se oprește aici. OpenAI a mărit bugetul de securitate fizică pentru centrele de date și a angajat mai mulți specialiști în securitate cibernetică, semn că își ia foarte în serios misiunea de a păstra informațiile confidențiale sub cheie. De la concurență la paranoia: cât de departe e prea departe? Este clar că industria AI a intrat într-o fază în care inovația se suprapune cu suspiciunea. Companii precum OpenAI, Google DeepMind sau Anthropic nu doar că se întrec în performanțe, ci și se tem de spionaj tehnologic. Iar în contextul în care milioane de dolari — dacă nu miliarde — depind de aceste avansuri, măsurile de securitate par justificate. Totuși, există și voci care se întreabă dacă o astfel de izolare extremă nu riscă să afecteze chiar cultura organizațională și colaborarea internă. Deja s-au înregistrat cazuri în care angajați au părăsit companii AI din cauza climatului de neîncredere sau a lipsei de transparență. Iar în cazul OpenAI, care a fost deja zguduită de scurgeri ale comentariilor interne ale CEO-ului Sam Altman, aceste politici par și o încercare de a preveni revolte din interior, nu doar atacuri externe. Pe fondul acestor tensiuni, crește și presiunea asupra echipelor de dezvoltare, care trebuie să lucreze într-un mediu extrem de controlat, unde orice greșeală sau scurgere de informații poate avea consecințe dramatice. Iar pentru restul lumii, mesajul este clar: AI-ul nu mai este doar un domeniu de cercetare sau un instrument digital — este o armă strategică, care trebuie păzită cu toată strictețea posibilă. Pe măsură ce inteligența artificială devine tot mai sofisticată și cu aplicații tot mai largi, este de așteptat ca bătălia pentru controlul tehnologiei să se înăsprească. Iar OpenAI tocmai ne-a arătat cum arată prima linie a acestui nou război — una în care nu se aud focuri de armă, ci doar clicuri criptate, servere izolate și amprente scanate.
Nvidia devine prima companie care atinge o valoare de piață de 4.000 de miliarde de dolari
Producătorul de cipuri Nvidia a devenit prima companie care atinge o capitalizare de piață de 4.000 de miliarde de dolari, pe fondul unei reveniri rapide a acțiunilor companiilor din domeniul tehnologiei pe Wall Street în ultimele luni. Acțiunile producătorului de cipuri pentru inteligență artificială, cu sediul în Silicon Valley, au crescut miercuri cu până la 2,8%, la 164,36 dolari. Grupul depășise deja recordul de 3.920 de miliarde de dolari al Apple din decembrie anul trecut, notează Financial Times. Acțiunile Nvidia au crescut cu peste 40% de la începutul lunii mai, când președintele american Donald Trump a semnalat pentru prima dată un dezgheț în războiul comercial cu China, iar Nvidia a încheiat o serie de contracte în valoare de mai multe miliarde de dolari pentru cipuri în Orientul Mijlociu. În urmă cu doi ani, la începutul anului 2023, acțiunile Nvidia erau în jurul valorii de 14 dolari, iar valoarea de piață a Nvidia era sub 600 de miliarde de dolari. Wall Street se așteaptă la un nou trimestru de vânzări și profit record pentru Nvidia În cel mai recent trimestru, Nvidia a depășit turbulențele provocate de taxele vamale și a înregistrat un alt trimestru de creștere robustă, pe fondul cererii febrile pentru cipurile sale AI de mare putere. Nvidia a câștigat 18,8 miliarde de dolari în această perioadă, o creștere de 26% față de aceeași perioadă a anului trecut. Veniturile au crescut cu 69% față de anul trecut, la 44,1 miliarde de dolari. Nvidia își va raporta rezultatele pentru al doilea trimestru luna viitoare. Wall Street se așteaptă la un nou trimestru de vânzări și profit record pentru compania din Santa Clara, California. Un exemplu viu al boom-ului din domeniul AI, Nvidia a devenit cea mai valoroasă companie din lume, depășind Microsoft, Apple, Amazon și Alphabet, compania care deține Google. Acțiunile sale au o pondere mai mare în indicele S&P 500 și în alți indici decât oricare altă companie, cu excepția Apple. Nvidia și alte companii care beneficiază de boom-ul inteligenței artificiale au fost un motiv major pentru care S&P 500 a doborât recent record după record. Explozia profiturilor lor a contribuit la creșterea pieței, în ciuda îngrijorărilor legate de inflația persistentă și posibilele probleme ale economiei americane cauzate de taxele vamale și de alte politici ale președintelui Donald Trump. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Guvernul Poloniei cere UE să INVESTIGHEZE compania xAI a lui Elon Musk, după comentarii obscene ale chatbotului Grok despre politicienii polonezi