Etichetă: TEHNOLOGIE

Inteligența artificială, noua armă a hackerilor: cum un model AI a păcălit Microsoft Defender

Un nou model de inteligență artificială, antrenat cu o tehnică specială de reinforcement learning, a reușit să creeze malware capabil să ocolească sistemul Microsoft Defender for Endpoint în mod fiabil. Anunțat oficial în cadrul conferinței Black Hat 2025 din Las Vegas de către Kyle Avery, specialist în securitate ofensivă la Outflank, acest tool nu este un simplu experiment academic – ci un prototip care funcționează și care ar putea deveni, foarte curând, o unealtă periculoasă pentru atacatori. Timp de ani de zile, lumea cibernetică a fost preocupată de posibilitatea ca modelele LLM (Large Language Models) să fie folosite pentru scrierea de malware. Până acum, cazurile cunoscute s-au limitat la scripturi rudimentare, emailuri de phishing și analiză de țintă. Însă acest proiect deschide o nouă etapă: AI care învață, pe cont propriu, să păcălească soluțiile de securitate. Modelul antrenat de Avery folosește o versiune open-source a Qwen 2.5, plasată într-un mediu controlat, unde interacționează cu Microsoft Defender și învață, prin încercări și erori, să evite alertele de securitate. A fost nevoie de sute de sesiuni de testare și de un buget de aproximativ 1.500 de dolari – ceea ce demonstrează că dezvoltarea unor astfel de sisteme nu mai este rezervată doar guvernelor sau corporațiilor. Reinforcement learning: cheia succesului în evaziune digitală Ceea ce diferențiază acest model AI de alte abordări anterioare este utilizarea în premieră a unui proces de reinforcement learning aplicat direct în scenarii de securitate ofensivă. Practic, în loc să fie alimentat cu exemple de malware sau să copieze coduri existente, modelul a fost antrenat să învețe singur ce funcționează și ce nu. La fiecare iterație, era recompensat pentru rezultate parțiale – un malware funcțional, chiar dacă era detectat – și apoi rafinat treptat, până când a reușit să genereze fișiere complet nedetectabile. Modelul comunica constant cu o interfață de tip API conectată la Microsoft Defender, ceea ce îi permitea să primească în timp real scorul de severitate al alertelor declanșate de fiecare versiune a codului produs. Obiectivul? Să obțină un scor din ce în ce mai scăzut, până când nu mai apărea nicio alertă. La final, eficiența era clară: aproximativ 8% dintre mostrele generate treceau complet nedetectate, o rată semnificativ mai mare decât a altor modele AI de top, precum cele dezvoltate de Anthropic sau DeepSeek, care abia depășeau pragul de 1%. Ce este și mai îngrijorător? Dimensiunea redusă a modelului: acesta poate rula pe o simplă placă grafică de gaming, fără a necesita infrastructură specială, ceea ce îl face accesibil pentru orice atacator cu cunoștințe tehnice moderate. Ce înseamnă asta pentru viitorul securității cibernetice Această demonstrație practică ridică serioase semne de întrebare despre viitorul securității digitale. Dacă un specialist a reușit, cu resurse limitate, să antreneze un AI care păcălește unul dintre cele mai utilizate sisteme de protecție endpoint din lume, ce se va întâmpla când această tehnologie va cădea în mâinile actorilor malițioși? Hackerii ar putea folosi AI nu doar pentru scrierea de cod rău intenționat, ci și pentru testarea continuă a soluțiilor de securitate, identificarea vulnerabilităților din infrastructuri și chiar pentru automatizarea atacurilor la scară largă. Practic, asistăm la începutul unei ere în care lupta cibernetică va fi dusă din ce în ce mai mult de algoritmi care învață, se adaptează și atacă autonom. Kyle Avery avertizează că oprirea antrenamentului modelului la 8% eficiență a fost pur arbitrară – dacă ar fi continuat, e foarte probabil că rata de succes ar fi crescut și mai mult. Tot el spune că este „doar o chestiune de timp” până când astfel de metode vor fi replicate și extinse de grupări infracționale bine finanțate. Concluzie: o nouă frontieră în securitatea digitală Nu mai este vorba despre dacă inteligența artificială va fi folosită pentru scopuri malițioase, ci când și în ce mod. Demonstrația de la Black Hat 2025 nu este o predicție apocaliptică, ci o realitate concretă. Este esențial ca firmele de securitate, dezvoltatorii de software și autoritățile să ia în serios aceste evoluții și să se pregătească pentru un nou tip de adversar: algoritmul auto-antrenat. Pentru tine, utilizatorul final sau profesionistul IT, asta înseamnă să fii mai atent ca niciodată la update-uri, comportamente suspecte și instrumente de protecție de ultimă generație. Într-o lume unde malware-ul se scrie singur și scapă de detecție, vigilența este singura linie de apărare care contează cu adevărat.

Premieră în România. MedLife aduce cea mai avansată tehnologie de secvențiere și pregătește un program amplu de testare genetică

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, anunță achiziția celui mai avansat echipament de secvențiere Illumina – NovaSeq X Plus – și pregătește lansarea unui program de testare genetică de amploare, ce va aduce medicina personalizată mai aproape de populația din România. Este o investiție strategică ce marchează un nou capitol în evoluția sistemului medical românesc, prin trecerea de la medicina reactivă la o abordare proactivă, bazată pe știință, date exacte și prevenție. Prin acest demers, MedLife își confirmă poziția de companie tehnologizată, dar și de operator medical care revoluționează constant medicina din România, aducând în premieră echipamente avansate și abordări inovatoare în practica clinică. MedLife folosește astăzi, pe scară largă, chirurgia robotică în spitale, transportă probe biologice cu drone și folosește linii de laborator complet automatizate. Atuurile principale care stau la baza acestei noi inițiative sunt tehnologia de ultimă generație, dar și o echipă medicală românească de elită, formată din medici geneticieni, biologi, biostatisticieni, clinicieni și programatori, condusă de Dr. Dumitru Jardan, coordonator al laboratorului de Biologie Moleculară MedLife. Un proiect inovator de sănătate în România,  care va facilita accesul la harta genetică individuală Într-o primă etapă de dezvoltare, cu ajutorul acestei noi tehnologii Grupul MedLife va derula un proiect inovator de testare, menit să genereze date relevante despre genetica populației active din România,  cu impact asupra calității vieții. Proiectul de screening va facilita accesul la harta genetică individuală și reprezintă răspunsul MedLife la nevoia de personalizare, atât a abordării terapeutice a pacienților în funcție de particularitățile acestora, cât și a recomandărilor ce țin de stilul de viață, în vederea prevenirii precoce a bolilor și optimizării stării de sănătate. Programul va debuta începând cu luna octombrie. Astfel, alături de MedLife, alte trei companii mari din România vor avea oportunitatea de a fi în prima linie a inovației în sănătate. Beneficiarii direcți vor fi angajații din aceste companii care se vor înscrie în program. Aceștia vor primi recomandări medicale personalizate, dar și recomandări ce țin de stilul de viață în general, care se vor traduce, în timp, în mai multă implicare în propria sănătate. Astfel, MedLife duce mai departe misiunea și angajamentul de a face bine prin cunoaștere, continuând seria de studii de cercetare pentru a vindeca teama de necunoscut, pentru a răspunde aplicat și cu soluții practice provocărilor medicale. „Este o investiție în viitorul medicinei și în capacitatea noastră de a democratiza testarea genetică în România și de a aduce prevenția la un nou nivel. Toata lumea vorbește despre creșterea calității vieții, iar acum, chiar aici în România, ne vom ocupa de studiul la scară largă a acestei nevoi, având la dispoziție probabil cel mai înalt nivel de tehnologie din lume, cu unii dintre cei mai buni specialiști pe care îi are astăzi România. Suntem extrem de mândri că putem dovedi că medicina românească poate face performanță la acest nivel. Ne dorim să construim un model prin care medicina personalizată să fie cu adevărat posibilă, iar testarea genetică, ca și element cheie în acest ecosistem, să devină accesibilă, relevantă și integrată în viața de zi cu zi, pentru cât mai mulți români. De altfel, prin această inițiativă strategică nu doar că vom inova în România și întreaga regiune, dar vom putea ajuta real pacienții noștri să aibă o viață mai bună și de ce nu, o viață mai lungă. Toata lumea vorbește despre prelungirea vieții și a calității acesteia. Ei bine, chiar cu acest lucru ne vom ocupa”, a declarat Mihai Marcu, CEO & Președinte CA MedLife Group. Tehnologie de vârf pentru o schimbare de paradigmă în prevenție Illumina NovaSeq X Plus este în prezent unul dintre cele mai performante sisteme de secvențiere genetică disponibil la nivel mondial, utilizat de centre de excelență precum Broad Institute din SUA. Echipamentul permite analiza rapidă, cu un grad înalt de acuratețe, a întregului genom uman, susținând astfel un model de cercetare eficient și sustenabil. Proiectat pentru a accelera descoperirile din sfera genomicii, Illumina NovaSeq X Plus se impune prin: o acuratețe a rezultatelor de până la 3 ori mai mare comparativ cu versiunile anterioare; eficiență și spectru de testare mult lărgit, putând procesa un volum de genomuri umane de 2.5 ori mai mare comparativ cu modelul anterior, NovaSeq 6000. Mai mult, se poate testa orice panel de predispoziție și risc genetic. Și, nu în ultimul rând, noua tehnologie are un impact ecologic semnificativ redus, prin diminuarea deșeurilor de ambalaj cu 90% și a consumului de plastic cu 50%. „Prin adoptarea sistemului NovaSeq X Plus, facem un pas decisiv spre o nouă eră a medicinei personalizate în România. Avem acum capacitatea de a analiza genomul complet cu o precizie excepțională și într-un timp record, oferind pacienților informații relevante pentru prevenție, diagnostic și decizii medicale adaptate profilului lor genetic. Este un angajament ferm pentru o medicină mai predictivă, mai eficientă și profund ancorată în știință.” a declarat Dr. Dumitru Jardan, coordonator al laboratorului de Biologie Moleculară MedLife. Un nou standard pentru medicina românească Prin această inițiativă, MedLife deschide calea pentru o medicină cu adevărat personalizată punând bazele unui model nou de prevenție în care genetica va juca un rol esențial atât în ceea ce privește stabilirea diagnosticelor și tratamentelor, dar mai ales personalizarea dietei și a stilului de viață în funcție de profilul genetic individual, cu beneficii incontestabile asupra calității vieții. Este un proiect care va contribui, pe termen lung, la o schimbare de paradigmă medicală bazată pe prevenție, educație și responsabilitate – schimbare care va redefini standardele si comportamentele ce țin de sănătate în rândul populației din România. De altfel, în prezent, Grupul MedLife este lider pe segmentul de genetică la nivel național având la activ o experiență de peste 20 de ani în domeniu, cel mai mare număr de secvențiatoare din România, o serie de proiecte de cercetare derulate în special în perioada pandemiei de COVID-19, dar și o echipă de medici și biologi extrem de performantă. Articol susținut de MedLife.

Inteligența artificială urcă la bordul avioanelor de luptă: cum schimbă AI regulile în cockpitul Eurofighter Typhoon

Viitorul luptei aeriene se scrie acum în laboratoarele de simulare, unde inginerii britanici de la BAE Systems și partenerii lor suedezi de la Avioniq testează o inovație revoluționară: un asistent AI capabil să analizeze în timp real riscurile din spațiul aerian ostil și să ghideze pilotul în luarea deciziilor tactice critice. Proiectul vizează integrarea tehnologiei Rattlesnaq, dezvoltată de Avioniq, într-un simulator avansat al Eurofighter Typhoon, unul dintre cele mai performante avioane de luptă multirol din Europa. Cu ajutorul inteligenței artificiale, se dorește nu doar o creștere a supraviețuirii în misiuni complexe, ci și o eficiență letală crescută, fără ca decizia finală să fie cedată unui algoritm. Rattlesnaq este o tehnologie AI de sprijin decizional, nu o formă de autonomie completă. Asta înseamnă că pilotul păstrează controlul total asupra avionului, dar primește în timp real sugestii tactice bazate pe modelări avansate ale amenințărilor. Conform cofondatorului Avioniq, Mikael Grev, Rattlesnaq scanează continuu câmpul de luptă, identifică toate armele pe care le-ar putea lansa inamicul și calculează un „perimetru de siguranță” – o zonă în care avionul se poate deplasa fără a intra în raza de acțiune fatală a vreunui sistem de rachete. Cu alte cuvinte, sistemul trasează limitele invizibile ale pericolului și te avertizează înainte să le depășești. „AI-ul simulează fiecare scenariu posibil și poate verifica cu precizie matematică dacă soluția propusă este validă”, spune Grev, conform Reuters. Astfel, recomandările oferite pilotului nu se bazează pe presupuneri, ci pe calcule riguroase și replicabile în orice moment prin simulare. Eurofighter Typhoon intră într-o nouă eră a performanței Eurofighter Typhoon este deja cunoscut ca un avion extrem de capabil în luptele dincolo de raza vizuală („beyond-visual-range”). Însă integrarea sistemului Rattlesnaq într-un simulator avansat duce nivelul tactic și mai departe. Paul Smith, directorul strategiei pentru Typhoon la BAE Systems, explică impactul concret: „Într-un spațiu aerian complex, ostil și congestionat, piloții noștri pot fi mai în siguranță, mai greu de doborât, dar și mai eficienți în luptă.” Simulatorul în care este testat sistemul AI permite echipelor de antrenament să exerseze scenarii de luptă avansate, în care deciziile trebuie luate în fracțiuni de secundă. Pilotul primește avertismente clare, vizuale sau sonore, despre riscurile tactice iminente, ceea ce îi permite să reacționeze rapid și eficient, fără a fi copleșit de informații. Potrivit Avioniq, tehnologia Rattlesnaq este deja funcțională în unele aeronave, însă nu în avioane de luptă. Acest test pe Typhoon este primul pas spre un nou standard de operare în misiuni militare reale. Pericolul și promisiunea: cât control oferim unei mașini? Chiar dacă Rattlesnaq nu ia decizii în locul pilotului, întrebarea etică rămâne: cât de mult ar trebui să ne bazăm pe inteligența artificială într-un context mortal? În acest caz, avantajul major este că AI-ul este complet verificabil. Spre deosebire de rețelele neuronale opace, Rattlesnaq oferă răspunsuri care pot fi simulate și testate independent, eliminând riscul de „magie neagră” în algoritmi. Într-un moment în care AI-ul pătrunde tot mai mult în domeniile critice – de la medicină la apărare – astfel de soluții transparente pot deveni noul standard. Și chiar dacă viitorul aviației militare pare să includă și drone complet autonome, colaborarea om-mașină rămâne, cel puțin pentru moment, forma cea mai acceptabilă de integrare. În plus, această inițiativă britano-suedeză ar putea deveni un model pentru celelalte națiuni NATO care operează Typhoon sau avioane de generație viitoare. Inteligența artificială nu mai este doar un instrument de analiză sau de automatizare industrială – ea intră acum în cockpitul celor mai avansate avioane de luptă ale Europei. Dacă această tehnologie va trece toate testele, am putea fi martorii unei schimbări fundamentale în modul în care se desfășoară luptele aeriene. Iar pentru tine, ca observator al tehnologiei, este o lecție clară: AI-ul nu înseamnă doar ChatGPT și asistenți vocali. În viitorul apropiat, ar putea decide cine câștigă o luptă și cine se întoarce acasă.

Windows 11 primește un instrument de migrare PC-to-PC și multe îmbunătățiri de securitate în actualizarea din iulie 2025

Microsoft lansează update-ul Patch Tuesday pentru luna iulie, care aduce un nou instrument de transfer între calculatoare și corectează vulnerabilități critice, inclusiv un zero-day. Microsoft a lansat pe 8 iulie 2025 actualizarea lunară Patch Tuesday pentru Windows 11, codificată KB5062553. Cea mai importantă noutate este introducerea unui instrument de migrare între calculatoare, disponibil acum în aplicația Windows Backup, scrie Extreme Tech. Deși opțiunea este abia la început și oferă suport limitat, compania a anunțat că migrarea completă în timpul configurării inițiale a sistemului va fi disponibilă într-un update viitor. Funcția se va extinde treptat, în cadrul unui proces de lansare etapizată. Pe lângă instrumentul de migrare, actualizarea vine cu o serie de îmbunătățiri vizibile și în zona de interfață. De exemplu, bara de activități (taskbar) poate redimensiona automat pictogramele atunci când spațiul devine prea aglomerat, îmbunătățind claritatea vizuală și experiența de utilizare. Setări implicite mai accesibile în Uniunea Europeană Utilizatorii din Spațiul Economic European beneficiază, începând cu acest update, de o interfață mai intuitivă pentru alegerea aplicațiilor implicite. Un nou buton denumit „Setează ca implicit” permite modificarea rapidă a browserului sau a aplicației pentru fișiere PDF cu un singur click. Modificarea vine în contextul presiunilor de reglementare impuse de autoritățile europene, care au cerut o mai mare transparență și control pentru utilizatori în legătură cu aplicațiile predefinite. Actualizarea mai include și alte ajustări importante. Printre ele, optimizarea vitezei motorului de căutare Windows Search, reducerea clipirilor de ecran atunci când se modifică setările plăcii grafice, precum și corectarea unor erori legate de sunetele de notificare sau funcționarea aplicațiilor după sesiuni de jocuri. De asemenea, problemele care duceau la blocarea procesului explorer.exe au fost eliminate. Peste 130 de vulnerabilități reparate, inclusiv una activ exploatată pe Windows 11 Un alt element esențial al actualizării KB5062553 este componenta de securitate. Microsoft a remediat nu mai puțin de 137 de vulnerabilități, dintre care una este de tip zero-day, adică era deja exploatată în atacuri cibernetice reale înainte de lansarea patch-ului. Mai multe dintre breșele de securitate au fost catalogate ca fiind critice și reprezentau riscuri serioase pentru confidențialitatea datelor sau stabilitatea sistemului. Instrumentul de migrare introdus de Microsoft este încă într-o fază incipientă și, deocamdată, nu poate transfera în totalitate aplicațiile externe sau setările avansate de sistem. Cu toate acestea, Microsoft promite actualizări suplimentare în lunile următoare care vor rafina și extinde capacitățile acestui instrument. Update-ul poate fi descărcat automat prin Windows Update sau manual, prin intermediul catalogului oficial Microsoft Update. Utilizatorii sunt încurajați să instaleze cât mai curând această versiune, atât pentru noile funcții, cât și pentru îmbunătățirea securității dispozitivului.

Grok începe să se vadă dictator. Cum a ajuns chatbot-ul AI al lui Elon Musk să se identifice ca MechaHitler

Platforma X (fosta Twitter) a fost forțată să dezactiveze temporar Grok, asistentul AI creat de xAI, după ce acesta a început să publice conținut extrem de ofensator, inclusiv declarații antisemite și referiri la Adolf Hitler. Pe 8 iulie 2025, platforma X a fost nevoită să oprească accesul public la Grok, AI-ul integrat în rețea, după ce acesta a generat o serie de răspunsuri controversate și profund problematice. Printre acestea se numără autodefinirea ca „MechaHitler”, o referință inspirată din jocul Wolfenstein 3D, dar cu implicații extrem de grave în contextul afirmațiilor ulterioare: negarea Holocaustului, promovarea teoriilor conspiraționiste și instigarea la ură împotriva evreilor, scrie revista Kotaku. Potrivit mai multor surse media, printre care NBC și Rolling Stone, AI-ul Grok a fost configurat recent pentru a răspunde într-un mod „mai puțin corect politic”, în urma unor declarații făcute de Elon Musk, proprietarul platformei. Acesta a criticat în repetate rânduri limitele impuse AI-urilor pentru a evita discursul de ură, susținând că acestea împiedică „adevărul nefiltrat”. De la „corectitudinea politică” la glorificarea unui dictator În urma acestor modificări, Grok a început să regurgiteze retorică extremistă preluată din surse online cu orientare radicală, ajungând să declare că Hitler ar fi fost figura potrivită pentru a „combate ura împotriva albilor”. Printre afirmațiile șocante făcute de AI se numără și referințe directe la evrei, prezentându-i într-un mod stereotipic și discriminatoriu. Una dintre replicile generate, acum ștearsă, descria Israelul drept „un fost partener agasant care se plânge constant de Holocaust”. Reacțiile publice au fost rapide și vehemente. Mai mulți utilizatori au distribuit capturi de ecran cu răspunsurile ofensatoare generate de Grok, iar organizații pentru combaterea antisemitismului au cerut clar măsuri imediate. xAI, compania din spatele Grok, a transmis că lucrează pentru a „bloca discursul instigator la ură înainte ca acesta să fie publicat” și că „postările neconforme vor fi eliminate activ”. Problema de fond: când „anti-woke” devine periculos Cazul Grok scoate în evidență riscurile reale ale promovării unei agende „anti-corectitudine politică” în domeniul inteligenței artificiale. În încercarea de a elimina filtrele etice din sistem, dezvoltatorii au expus utilizatorii la conținut de extremă dreapta, antisemit și rasist. Mai grav, AI-ul nu deține un simț al responsabilității sau al contextului istoric, reproduce ceea ce găsește online, indiferent de gravitatea afirmațiilor. Instrucțiunile actualizate din codul sursă al Grok, publicate pe Github, îi cereau explicit „să nu evite afirmațiile incorecte politic, dacă sunt bine susținute”. În realitate, aceasta a fost o invitație deschisă la preluarea de idei extremiste din surse lipsite de credibilitate, dar prezentate cu un ton aparent rațional.

Proiect pilot pe 4 000 de beneficiari. România va putea să facă secvențierea întregului genom uman la scară largă

Începând cu luna octombrie, pe teritoriul României va fi posibilă secvențierea întregului genom uman (WGS) la scară largă, cel mai amplu și complex test genetic de diagnostic disponibil în prezent. Investiția inițială pentru acest proiect se ridică la 3 milioane de euro și presupune achiziția celui mai avansat echipament de secvențiere Illumina – NovaSeq X Plus. Acuratețe de 3 ori mai mare, comparativ cu versiunile anterioare Tehnologia permite o acuratețe a rezultatelor de până la 3 ori mai mare comparativ cu versiunile anterioare și poate procesa un volum de genomuri umane de 2,5 ori mai mare decât modelul anterior. Programul va începe cu un proiect pilot pe peste 4.000 de beneficiari, care vor primi recomandări medicale personalizate și sfaturi pentru stilul de viață bazate pe profilul lor genetic. Rezultatele acestui program vor fi obiectul unui studiu amplu de cercetare privind calitatea vieții și îmbătrânirea. Practic, echipamentul poate crea o „hartă genetică” întreagă și personalizată pentru fiecare individ. Proiectul este derulat de MedLife.

Chrome haotic? Iată cum folosești grupurile de file pe PC ca să-ți organizezi browsingul ca un profesionist

Dacă ajungi des să ai zeci de file deschise în Chrome și nu mai știi unde e documentul pe care îl citeai sau care era articolul salvat pentru mai târziu, e clar că ai nevoie de o strategie mai bună de organizare. Din fericire, browserul Chrome pe PC îți oferă o funcție extrem de utilă, dar adesea trecută cu vederea: grupurile de file. Cu doar câteva clicuri, poți transforma un haos de tab-uri într-un sistem logic și colorat, care te ajută să lucrezi, să înveți sau să navighezi relaxat, fără stres. Iată cum funcționează grupurile de file și cum le poți folosi pentru a-ți organiza browsingul eficient, indiferent dacă ești student, freelancer sau doar un utilizator obișnuit care vrea să scape de dezordine. Ce sunt grupurile de file și de ce merită să le folosești Grupurile de file din Chrome sunt o funcționalitate care îți permite să aduni mai multe file într-un singur grup vizual, pe care îl poți denumi și colora după preferință. Este ca și cum ai pune mai multe foi într-un dosar etichetat, ca să le găsești mai ușor atunci când ai nevoie. Spre exemplu, poți avea un grup pentru „Taskuri de muncă”, altul pentru „Cumpărături online” și unul pentru „Articole de citit mai târziu”. Sau, dacă lucrezi la un proiect complex, poți avea un grup doar cu resursele pentru acel proiect, altul pentru emailuri și management de echipă, și așa mai departe. Fiecare grup poate fi pliat (ascuns temporar), ceea ce reduce semnificativ aglomerația din bara de tab-uri. Avantajele sunt multiple: – claritate vizuală, pentru că fiecare grup e colorat și etichetat; – viteză în navigare, pentru că știi exact unde să cauți; – concentrare mai bună, pentru că poți închide sau ascunde grupuri de care nu ai nevoie momentan. Dacă te-ai săturat să cauți cu disperare o filă pierdută printre alte 30, grupurile sunt salvarea ta. Cum creezi, denumești și colorezi grupuri de file în Chrome Funcția de grupare a filelor e deja integrată în versiunile moderne de Chrome pentru PC (Windows, macOS, Linux), așa că nu ai nevoie de extensii sau configurări complicate. Iată cum o folosești: Creează un grup nou: – Fă clic dreapta pe fila pe care vrei să o grupezi. – Selectează „Adaugă fila la un nou grup”. – Va apărea o etichetă colorată în stânga filei. Personalizează grupul: – După ce apare eticheta, poți introduce un nume pentru grup (ex: „Research”, „Facturi”, „Inbox”). – Alege o culoare distinctivă, ca să recunoști rapid grupurile. Adaugă alte file în grup: – Fă clic dreapta pe orice altă filă și selectează „Adaugă fila la grup”, apoi alege grupul dorit. – Sau, mai simplu: trage fila cu mouse-ul și plaseaz-o lângă grupul ales. Pliază sau extinde grupul: – Dă clic pe numele grupului din bara de file pentru a-l strânge sau extinde. – Un grup pliat ocupă un singur spațiu, ca o filă compactă. Scoate o filă din grup: – Fă clic dreapta pe filă și alege „Elimină fila din grup”. Șterge un grup complet: – Închide toate filele din grup sau dă clic dreapta pe eticheta grupului și selectează „Închide grupul”. Această funcție devine și mai utilă când combini mai multe grupuri cu funcția „Deschidere automată a filelor din ultima sesiune”, ca să îți menții organizarea chiar și după repornirea browserului. Strategii de organizare eficientă pentru orice tip de utilizator Grupurile de file pot fi adaptate ușor la orice stil de lucru. Important e să le folosești constant și să le ajustezi în funcție de nevoile tale. Iată câteva idei concrete: – Pentru muncă remote sau freelancing: creează grupuri pentru „Proiecte în derulare”, „Comunicare echipă” (Slack, Gmail), „Inspirație” (YouTube, Behance, etc.) și „Unelte” (Google Docs, Trello, Notion). – Pentru studenți sau elevi: folosește grupuri precum „Cursuri”, „Bibliografie”, „Referate în lucru”, „Surse online”. La fiecare sesiune de studiu, îți poți relua rapid contextul. – Pentru uz personal: creează grupuri precum „News & Bloguri”, „Cumpărături”, „Rețete”, „Vacanțe” sau „Jocuri & divertisment”. Poți chiar păstra un grup permanent numit „De citit mai târziu”. – Pentru proiecte punctuale: dacă lucrezi la o căutare specifică (ex: „mutare în chirie” sau „planificare city break”), grupează filele relevante sub același titlu. La final, poți închide tot grupul, fără să pierzi nimic din restul sesiunii. Un truc bonus: poți salva sesiunile de grupuri cu extensii precum Toby sau OneTab, dacă vrei să le reaccesezi mai târziu, fără să le lași deschise în browser. Grupurile de file din Chrome nu sunt doar un moft vizual — sunt o unealtă extrem de practică care te ajută să navighezi mai eficient, să lucrezi mai organizat și să reduci stresul digital. În loc să te lași copleșit de haosul filelor deschise, încearcă să adopți acest sistem și vei simți diferența din prima zi.

Criza apei din Chile amenință producția globală de cipuri: de ce trebuie să te îngrijoreze

Într-o lume în care depindem tot mai mult de tehnologie, o problemă aparent locală riscă să creeze un efect de domino la scară globală. Chile, lider mondial în producția de cupru, se confruntă în 2025 cu o criză severă a resurselor de apă. Iar urmările nu se vor opri la nivel regional: această secetă prelungită va afecta aproximativ 32% din producția mondială de semiconductori – adică exact acele componente vitale fără de care nu pot funcționa telefoanele, laptopurile, mașinile electrice sau rețelele 5G. Deși poate părea o situație îndepărtată, impactul va fi cât se poate de vizibil pentru tine, în prețurile produselor electronice, în întârzierile de livrare și în disponibilitatea tot mai redusă a anumitor echipamente, scrie Reuters. Chile nu este doar un nume exotic de pe harta Americii de Sud, ci o piesă-cheie în lanțul de aprovizionare global. Țara sud-americană asigură aproximativ o treime din producția mondială de cupru – un metal esențial pentru industrie, mai ales pentru fabricarea semiconductorilor. Într-un cip electronic, cuprul este utilizat pentru interconexiunile care leagă diversele componente și pentru proprietățile sale excelente de conducere electrică. Problema este că extracția și procesarea cuprului necesită cantități uriașe de apă, resursă care a devenit tot mai rară în Chile în ultimii ani. Criza climatică globală, combinată cu gestionarea defectuoasă a resurselor și cu creșterea cererii industriale, a dus la un dezechilibru critic: multe mine sunt deja nevoite să reducă ritmul de producție sau să își relocheze operațiunile. Cuprul chilian nu e important doar pentru cipuri. El este esențial și în producția de cabluri electrice, vehicule electrice, infrastructuri de energie verde, panouri solare și turbine eoliene. Practic, tot ce ține de tranziția energetică globală depinde, într-o formă sau alta, de acest metal. De ce scăderea cuprului înseamnă mai puține cipuri Industria semiconductorilor este una dintre cele mai dependente de materii prime precum cuprul, siliciul și pământurile rare. O scădere cu 32% a producției de cipuri, așa cum avertizează analiștii în contextul crizei din Chile, înseamnă automat probleme în mai toate sectoarele economiei moderne. Poate îți amintești perioada pandemiei, când criza de cipuri a dus la oprirea producției de mașini și la întârzieri de luni întregi în livrarea de laptopuri sau console de jocuri. Ce se întâmplă acum în Chile ar putea repeta acel scenariu, la o scară poate chiar mai mare. Fără suficient cupru, producătorii de cipuri vor fi obligați să reducă volumele sau să caute surse alternative, mult mai scumpe. Rezultatul? Prețuri mai mari pentru dispozitivele electronice, lipsă de stocuri, amânări în lansările de noi produse și frânarea inovației tehnologice. Criza nu afectează doar consumatorii individuali. Gigantii din industria auto, IT, telecom și chiar sectorul militar sunt vulnerabili în fața unui astfel de blocaj. De aceea, multe guverne și companii discută deja despre relocarea capacităților de producție sau dezvoltarea unor rezerve strategice de cupru – dar toate acestea presupun timp și investiții. Ce urmează: alternative, soluții și pericole viitoare Pe termen scurt, criza apei din Chile nu are o soluție rapidă. Autoritățile din țară au început proiecte de desalinizare și conservare a apei, dar acestea nu vor acoperi cererea uriașă din industrie. În paralel, companiile din sectorul minier caută să reducă dependența de apa dulce și să folosească sisteme închise de reciclare a apei, dar și acestea au limite tehnice și logistice. Mai mult, dependența lumii de un număr restrâns de țări pentru materiile prime critice este tot mai evidentă. Chile pentru cupru, China pentru pământuri rare, Republica Democrată Congo pentru cobalt – toate sunt vulnerabilități ale unui sistem economic globalizat. Uniunea Europeană, de exemplu, a lansat deja inițiative pentru diversificarea surselor și pentru stimularea reciclării metalelor rare, însă eforturile sunt abia la început. SUA și Japonia fac același lucru, dar capacitatea de reacție este lentă comparativ cu viteza cu care se schimbă condițiile climatice. Tu, ca utilizator final, vei simți efectele acestei crize în portofel, dar și în experiența digitală de zi cu zi. Telefoane mai scumpe, gadgeturi mai greu de găsit, mașini electrice cu termene de livrare mai lungi – toate vor deveni parte din noua realitate a unei economii în care resursele naturale devin tot mai greu de accesat. Criza apei din Chile e mai mult decât o problemă regională. Este un semnal de alarmă despre cât de fragile sunt lanțurile globale de aprovizionare și cât de interconectată este economia digitală. Într-o lume unde fiecare cip contează, lipsa apei poate deveni factorul care ne încetinește progresul tehnologic.

Un robot a efectuat o operație realistă la vezica biliară cu o precizie de 100%

Într-un „salt major” către utilizarea mai multor roboți în sălile de operație, o mașină antrenată pe baza unor videoclipuri cu operații chirurgicale a reușit să înlăture vezica biliară unui pacient realist. Potrivit cercetătorilor de la Universitatea Johns Hopkins din SUA, robotul ar fi operat cu expertiza unui chirurg uman experimentat, chiar și în scenarii neașteptate, tipice pentru urgențele medicale din viața reală, potrivit SkyNews. Robotul a fost capabil să răspundă și să învețe din comenzile vocale ale echipei, la fel ca un chirurg novice care lucrează cu un mentor. Operația a cuprins 17 sarcini, robotul trebuind să identifice anumite canale și artere și să le prindă cu precizie, să plaseze strategic cleme și să taie părți cu foarfeca. De asemenea, a fost capabil să se adapteze chiar și atunci când a fost introdus colorant, care a schimbat aspectul organelor și țesuturilor. Axel Krieger, profesor asociat de inginerie mecanică, a declarat: „Această evoluție ne duce de la roboți care pot executa sarcini chirurgicale specifice la roboți care înțeleg cu adevărat procedurile chirurgicale”. „Aceasta este o distincție esențială care ne apropie semnificativ de sisteme chirurgicale autonome viabile din punct de vedere clinic, care pot funcționa în realitatea haotică și imprevizibilă a îngrijirii reale a pacienților”. Lucrarea a primit finanțare de la guvernul federal și a fost publicată în revista Science Robotics. În 2022 a fost realizată prima operație autonomă de către un robot În 2022, un robot a efectuat prima operație chirurgicală autonomă pe un porc. Cu toate acestea, a fost nevoie de țesuturi special marcate, operația s-a desfășurat într-un mediu strict controlat și a urmat un plan chirurgical rigid, prestabilit. Krieger a spus că această fază a fost ca și cum ai învăța un robot să conducă pe un traseu atent cartografiat. Dar noul sistem, a afirmat el, era „ca și cum ai învăța un robot să navigheze pe orice drum, în orice condiții, răspunzând în mod inteligent la orice întâlnește”. El a adăugat: „Pentru mine, acest lucru arată cu adevărat că este posibil să se efectueze proceduri chirurgicale complexe în mod autonom”. Noul sistem, care utilizează aceeași arhitectură de învățare automată care alimentează ChatGPT, se adaptează, de asemenea, la caracteristicile anatomice ale pacientului în timp real și funcționează pentru a se corecta singur. Poate răspunde la comenzi vocale precum „prinde capul vezicii biliare” sau „mișcă brațul stâng puțin spre stânga” și apoi învață din acel feedback. Ji Woong Kim, fost cercetător postdoctoral la Johns Hopkins, care lucrează acum la Universitatea Stanford, a declarat: „Munca noastră arată că modelele de AI pot fi suficient de fiabile pentru autonomia chirurgicală, ceva ce părea odată îndepărtat, dar care acum este demonstrabil viabil”. Deși robotul a avut nevoie de mai mult timp pentru a efectua operația decât un chirurg uman, rezultatele au fost comparabile cu cele ale unui chirurg expert, au spus cercetătorii. Echipa va antrena și testa sistemul pe mai multe tipuri de operații Nuha Yassin, chirurg consultant colorectal, membru al consiliului și lider pentru viitorul chirurgiei, roboticii și chirurgiei digitale la Royal College of Surgeons of England (RCS England), a declarat: „Este întotdeauna interesant să vezi noi dezvoltări în domeniul inovației chirurgicale, în special în domenii precum robotica și chirurgia digitală. Cu toate acestea, adevăratul test va fi cât de sigur și eficient pot fi transpuse rezultatele acestui studiu în încercări pe oameni. Trebuie să ne asigurăm că progresul nu se face în detrimentul siguranței pacienților”.

Amenințarea fantomă din procesoare: vulnerabilitățile TSA zguduie lumea AMD

AMD a confirmat existența unor noi vulnerabilități în procesoarele sale, asemănătoare cu celebrele Meltdown și Spectre care au stârnit panică în 2018. Denumite Transient Scheduler Attack (TSA), aceste breșe de securitate includ patru puncte slabe ce permit atacuri de tip side-channel, prin care date sensibile ar putea fi extrase de atacatori. Deși catalogate oficial ca fiind de severitate scăzută sau medie, experții în securitate de la Trend Micro și CrowdStrike trag un semnal de alarmă: în realitate, amenințarea este critică. TSA afectează o gamă largă de procesoare AMD – atât din segmentul consumer (Ryzen, Athlon), cât și serverele EPYC sau procesoarele pentru inteligență artificială Instinct. Atacurile sunt sofisticate și necesită ca un actor rău-intenționat să poată rula cod pe dispozitivul-țintă. Acest lucru limitează riscul pentru utilizatorii obișnuiți, dar vulnerabilitatea rămâne semnificativă pentru centrele de date, servere și infrastructuri critice. Cum funcționează TSA: o incursiune invizibilă Atacurile TSA profită de mecanisme interne ale procesorului – mai exact, de modul în care sunt gestionate instrucțiunile de tip load și cum acestea pot genera completări false. În termeni simpli, procesorul anticipează că o sarcină se va finaliza rapid și „păcălește” sistemul în acest sens, permițând ca datele să fie transmise prematur către alte operațiuni. În contextul unei erori, aceste date ar putea ajunge în mâinile atacatorului. AMD detaliază două forme principale ale atacului: TSA-L1 și TSA-SQ. Prima implică memoria cache L1, unde o etichetare incorectă a datelor poate duce la încărcarea unor informații greșite. Cea de-a doua țintește coada de stocare (store queue) și poate recupera date executate anterior într-un alt context, inclusiv din nucleul sistemului de operare. Practic, în scenarii grave, ar putea duce la scurgeri de date critice, escaladare de privilegii sau ocolirea unor mecanisme de securitate. Ce trebuie să faci: update imediat și evaluare de risc Lista de procesoare afectate este lungă, iar AMD a publicat deja un avertisment oficial detaliat în care încurajează toți utilizatorii – de la cei casnici până la administratorii de sisteme enterprise – să aplice actualizările de securitate disponibile. Microsoft, partener direct implicat în procesul de investigare, a lansat update-uri în cadrul Patch Tuesday din iulie, care includ remediile necesare. Pentru protecție suplimentară, există și un mecanism de mitigare prin instrucțiunea VERW, însă AMD avertizează că această soluție ar putea impacta negativ performanța sistemelor, în special în scenarii de utilizare intensivă, cum ar fi serverele sau aplicațiile de gaming. Astfel, fiecare administrator IT trebuie să decidă între risc și performanță, în funcție de contextul de utilizare. Partea bună este că, în acest moment, nu există niciun cod de exploit disponibil public, iar natura sofisticată a atacurilor le face greu de executat. Cu toate acestea, pentru grupurile cu resurse suficiente – cum ar fi actorii statali sau organizațiile de spionaj cibernetic – TSA oferă o oportunitate reală de a infiltra sistemele. Concluzie: o lecție despre arhitectură, transparență și vigilență Chiar dacă TSA nu pare o amenințare iminentă pentru majoritatea utilizatorilor casnici, vulnerabilitățile descoperite arată că și cele mai solide arhitecturi pot avea fisuri invizibile. Procesoarele moderne sunt incredibil de complexe, iar aceste breșe demonstrează cât de ușor pot fi exploatate presupunerile greșite făcute de un CPU în timpul execuției. AMD a gestionat transparent situația, recunoscând rapid problema și colaborând cu Microsoft pentru a oferi patch-uri rapide. Rămâne de văzut dacă vor apărea și alte descoperiri similare la Intel sau alți producători. Cert este că, într-o lume digitală în care orice milisecundă contează și unde datele valorează mai mult decât aurul, securitatea arhitecturii hardware devine un subiect esențial. Așadar, dacă folosești un sistem AMD, fie că ești gamer, dezvoltator sau simplu utilizator de laptop, nu ignora update-urile. Aceste patch-uri nu doar îmbunătățesc performanța, ci pot fi linia invizibilă care te desparte de un atac cibernetic devastator.