Prevestirea înfricoșătoare a unui expert în AI: Doar trei meserii practicate de oameni vor mai exista după anul 2045, în țările dezvoltate
Un expert în inteligența artificială a prevestit că aproape toate meseriile din țările dezvoltate vor dispărea. Numai trei vor supraviețui revoluției Inteligenței Artificiale și procesului de automatizare dintre anii 2020 și 2040. Potrivit Business Insider, Adam Dorr, director de cercetare de la RethinkX, a prevestit că roboții și aplicațiile cu inteligența artificială vor înlocui toate sarcinile umane, suportând costuri mai mici și având rezultate mai bune. Omul ar putea avea soarta calului de după apariția automobilului El, împreună cu echipa sa, au analizat peste 1.500 de transformări tehnologice majore și a descoperit că odată ce o tehnologie performează, va domina rapid piața în 15-20 ani. Dacă previziunea sa este corectă, în maxim 20 ani, inteligența artificială va domina economia globală. În mai puțin de o generație, miliarde de oameni ar putea deveni nu doar șomeri, ci și neangajabili pe piața muncii. Ce au făcut mașinile cailor și căruțelor, electricitatea lămpilor de gaz și camerele digitale lui Kodak ar putea să o facă AI oamenilor. „Indiferent ce faceți, în orice sector, în decursul unei generații, mașinile vor putea îndeplini aceeași sarcină la fel de bine, dacă nu chiar mai bine, și pentru o fracțiune din cost. Am mai văzut acest tipar. Dacă pot obține același lucru sau mai bun pentru același cost sau mai mic, schimbarea este o decizie evidentă. Suntem caii, suntem camerele de filmat. Tranziția va fi mai rapidă decât cred majoritatea oamenilor. Am documentat peste 1.500 de transformări tehnologice de-a lungul întregii istorii umane. Prin prisma teoretică pe care am dezvoltat-o, un set consistent de modele apare iar și iar. Odată ce o nouă tehnologie captează doar câteva procente din „cota de piață, aceasta tinde să dobândească o dominație covârșitoare în 15 până la 20 de ani”. Cum ar putea arăta piața muncii în 2045? Expertul crede că doar trei meserii vor supraviețui în viitor: politicienii; antrenorii de sport; lucrătoarele din industria sexului. „Va rămâne o nișă pentru munca umană în anumite domenii. Problema e că nu vor fi îndeajuns pentru a angaja 4 miliarde de oameni.” Adam Dorr crede că lumea se îndreaptă spre două scenarii posibile: inegalitate masivă; „supraabundență”; În cazul primului scenariu, potrivite economistului David Autor de la MIT, lumea s-ar putea îndrepta către o economie de tip „Mad Max”, unde mulți se vor lupta pentru locuri de muncă. În cazul celui de-al doilea scenariu, Adam Dorr crede că societatea va putea satisface nevoile oamenilor fără muncă tradițională, adică, prin Venitul Minim Universal, garantat pentru a satisface nevoile esențiale ale fiecărui om. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Avertismentul înspăimântător al lui Elon Musk: Inteligența artificială este mult mai periculoasă decât bombele nucleare
Trump își impune voința în Europa: Facebook, Google, Apple și ceilalți scapă de taxa digitală
Comisia Europeană a renunțat oficial la planurile de a introduce o taxă digitală asupra marilor companii din domeniul tehnologiei, o decizie care echivalează cu o victorie clară pentru președintele american Donald Trump și giganții americani precum Facebook (Meta), Google, Apple și Amazon. Potrivit unui document consultat de publicația Politico, ideea unei taxe impuse platformelor digitale a fost retrasă în ultimul moment din propunerile pentru bugetul multianual al Uniunii Europene, care va începe în 2028. Inițiativa fusese vehiculată în luna mai ca sursă de venit pentru rambursarea datoriilor comune ale blocului european, însă a fost abandonată pe fondul negocierilor intense cu Statele Unite pentru un nou acord comercial. O întoarcere spectaculoasă de poziție, după ani de discuții Decizia marchează o schimbare radicală de strategie din partea Bruxelles-ului, care ani la rând a încercat să reglementeze fiscal activitatea companiilor digitale americane pe teritoriul UE. În special Franța și alte țări vest-europene au susținut ferm o astfel de măsură, acuzând multinaționalele tech că plătesc impozite minime raportat la profiturile uriașe obținute. Dar în contextul în care Donald Trump, revenit la Casa Albă, amenință din nou cu tarife vamale împotriva statelor care taxează companiile americane, Comisia a ales o cale pragmatică. Oficialii europeni speră că renunțarea la taxa digitală va netezi drumul către un acord comercial favorabil cu SUA, pe fondul relațiilor economice tot mai tensionate dintre cele două blocuri. UE caută alte surse de venit: țigări, electronice uzate și corporații locale În locul taxei digitale, Comisia Europeană propune alte trei surse potențiale de venit: o taxă comună pe produsele din tutun (precum țigările și trabucurile), o taxă pe echipamente electrice și electronice uzate și o contribuție din partea companiilor cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Obiectivul acestor măsuri este de a genera între 25 și 30 de miliarde de euro anual pentru a acoperi rambursarea datoriilor comune ale Uniunii, contractate în special pentru redresarea economică post-pandemie. În paralel, Comisia vrea să păstreze planurile mai vechi privind o taxă la frontiera de carbon și redistribuirea unei părți din veniturile schemei ETS (sistemul de comercializare a certificatelor de emisii). Totuși, propunerea prevede că doar o mică parte din banii ETS vor merge către bugetul UE, restul urmând să rămână la dispoziția guvernelor naționale. Negocieri dificile în anii următori Toate aceste noi propuneri fiscale trebuie aprobate în unanimitate de cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, proces care se anunță lung și anevoios. Țări precum Suedia și România și-au exprimat deja rezervele privind transferul unor venituri naționale către Bruxelles. Renunțarea la taxa digitală este însă cel mai clar semnal că UE este dispusă să facă compromisuri majore în relația cu Washingtonul. Rămâne de văzut dacă această concesie va fi suficientă pentru ca Statele Unite să accepte un acord comercial care să salvgardeze interesele economice europene.
Salvează inteligent: cum transformi orice pagină web în PDF direct din Chrome pe Android
Indiferent dacă vrei să păstrezi un articol pentru lectură offline, să salvezi un itinerariu de călătorie sau să trimiți mai departe o confirmare de plată, salvarea paginilor web ca PDF este o funcție esențială pe care mulți utilizatori Android nu știu că o pot folosi direct din browserul Chrome — fără aplicații terțe, fără conturi adiționale și fără complicații. În doar câteva atingeri, poți avea documentul salvat în memoria telefonului, gata de consultat oricând, chiar și fără conexiune la internet. Dacă ești genul care face capturi de ecran în lanț sau trimite linkuri care se pierd în conversații, e timpul să descoperi o metodă mai eficientă și profesională. Iată ghidul complet care îți arată pas cu pas cum să salvezi paginile ca PDF direct din Chrome pe Android. De ce să salvezi o pagină ca PDF în loc să folosești alte metode Poate că până acum ai fost obișnuit(ă) să trimiți linkuri sau să faci screenshot-uri pentru a păstra conținutul unei pagini web. Dar aceste soluții au limite evidente. Linkurile pot deveni inaccesibile dacă site-ul este modificat sau șters, iar capturile de ecran nu sunt interactive și rareori rețin toată informația, mai ales dacă e vorba de un articol lung, o factură sau o pagină dinamică. PDF-ul, în schimb, este un format stabil, portabil și universal recunoscut. Îți permite să păstrezi structura originală a paginii, inclusiv imaginile, titlurile și formatarea, exact cum arătau în momentul salvării. Mai mult, îl poți trimite pe email, deschide în alte aplicații (Google Drive, Adobe Reader, WhatsApp etc.) sau printa, dacă ai nevoie de o versiune fizică. Funcția de export în PDF din Chrome este integrată perfect în Android și nu necesită nicio extensie sau setare complicată. Tot ce ai nevoie este să urmezi câțiva pași simpli, iar rezultatul este un document digital profesionist. Pașii simpli pentru a salva o pagină ca PDF în Chrome pe Android Funcția de salvare în PDF este ascunsă în meniul de tipărire al browserului Chrome, dar odată ce o folosești prima dată, vei realiza cât este de practică. Urmează acești pași: Deschide pagina web dorită în browserul Chrome de pe telefonul tău Android. Atinge cele trei puncte din colțul din dreapta sus pentru a accesa meniul. Derulează și selectează opțiunea „Print” (sau „Imprimare” în limba română). Se va deschide o fereastră de previzualizare, unde în partea de sus vei vedea opțiunea „Select printer” (Selectează imprimanta). Alege opțiunea „Save as PDF” („Salvează ca PDF”) din listă. Apasă butonul „PDF” sau „Save” (variază în funcție de versiunea Android/Chrome). Selectează unde vrei să salvezi fișierul — poți alege memoria internă, un folder specific sau chiar Google Drive, dacă vrei să îl păstrezi în cloud. Apasă „Save” și gata! Ai acum o versiune PDF a paginii web, salvată local. Această metodă funcționează excelent pentru orice tip de pagină: articole de presă, bilete de avion, formulare, rețete, chiar și postări de pe rețele sociale (atâta timp cât sunt vizibile complet pe ecran). Sfaturi pentru gestionarea eficientă a fișierelor PDF pe Android Acum că știi cum să salvezi o pagină ca PDF, e bine să-ți creezi și un sistem de organizare, ca să nu pierzi documentele importante sau să le salvezi de mai multe ori din greșeală. Iată câteva trucuri utile: Folosește un manager de fișiere bun, precum Files by Google, care îți permite să vezi, redenumești și muți rapid documentele PDF. Redenumește PDF-urile imediat după salvare, folosind un titlu clar, precum „Factura_Lunară_iulie2025.pdf” sau „Articol_Psyhologie_Productivitate.pdf”. Salvează în Google Drive sau într-un alt serviciu de cloud, mai ales dacă PDF-ul conține informații importante și nu vrei să-l pierzi în cazul în care schimbi sau resetezi telefonul. Gruparea în foldere tematice (de exemplu: „Documente”, „Articole de citit”, „Călătorii”) te va ajuta să le găsești ușor oricând ai nevoie de ele. Folosește aplicații precum Adobe Acrobat Reader sau Xodo pentru a adnota, evidenția sau semna PDF-urile salvate, dacă vrei să lucrezi activ cu ele. Dacă te întrebi cum poți accesa mai târziu un PDF salvat, deschide aplicația „Fișiere” de pe telefon sau „Downloads” din Chrome și îl vei găsi acolo. Poți, de asemenea, partaja rapid documentul din aplicația de gestionare a fișierelor sau direct din meniul de partajare Android. Funcția de salvare a paginilor web ca PDF din Chrome pe Android e un instrument puternic care te ajută să fii mai organizat, mai eficient și mai pregătit pentru orice situație. Nu mai lăsa informațiile utile să se piardă în foldere uitate sau pagini care dispar.
Chef Aiman, bucătarul AI care promite o revoluție culinară în inima Dubaiului
Într-o lume în care tehnologia avansează într-un ritm amețitor, era doar o chestiune de timp până când inteligența artificială să își facă loc și în bucătării. Din septembrie 2025, în centrul Dubaiului, gastronomia de lux se va intersecta cu algoritmii, într-un mod cum nu s-a mai văzut până acum. Noul restaurant WOOHOO, care se autopromovează cu sloganul “mâncarea din viitor”, își va deschide porțile având la conducere un chef neobișnuit: Chef Aiman, o entitate AI concepută pentru a reinventa modul în care gândim, combinăm și savurăm mâncarea. Denumirea “Aiman” vine din alăturarea cuvintelor AI (inteligență artificială) și man (om), o aluzie directă la colaborarea dintre tehnologie și creativitatea umană. Totuși, Chef Aiman nu este o simplă aplicație, ci un model lingvistic avansat, antrenat pe zeci de ani de cercetări din știința alimentară și pe mii de rețete din toate colțurile lumii, scrie Reuters. Cum funcționează un chef AI: de la algoritm la farfurie Chef Aiman nu gătește propriu-zis, dar nici nu se limitează la sugestii banale. În spatele capacității sale creative stă o bază de date extinsă, care cuprinde compoziții moleculare ale alimentelor, informații despre texturi, aciditate, intensitatea gustului umami, dar și influențe culturale din gastronomii diverse. Cu alte cuvinte, Aiman deconstruiește mâncarea până la cele mai mici detalii, apoi o recompune în forme noi, adesea neașteptate. Rezultatele sunt rețete-prototip, care ajung mai apoi în mâinile bucătarilor umani, pentru testare și ajustare. Ghidul acestui proces este nimeni altul decât Reif Othman, unul dintre cei mai apreciați chefi din Dubai. El colaborează direct cu Aiman, oferind feedback esențial: “Răspunsurile lor la sugestiile mele mă ajută să-mi rafinez înţelegerea a ceea ce funcţionează dincolo de datele pure”, a declarat, surprinzător, chiar Chef Aiman, într-o interacțiune susținută vocal de echipa tehnică. Procesul devine, astfel, o coregrafie între om și mașină: AI-ul propune, bucătarul gustă, intervine, ajustează, iar apoi feedback-ul se întoarce în algoritm. Este o simbioză între inovație digitală și simțuri umane, cu scopul de a atinge un nou nivel al artei culinare. Mai mult decât gust: misiunea sustenabilă a lui Chef Aiman În spatele acestui concept inovator nu se află doar ambiția de a impresiona clienții cu preparate sofisticate. Chef Aiman a fost proiectat și cu un scop ecologic: acela de a reduce risipa alimentară în industria restaurantelor. Modelul poate concepe rețete care utilizează ingrediente adesea aruncate – resturi de carne, grăsimi, legume rămase – transformându-le în preparate complexe, atractive și, mai ales, delicioase. Această direcție este parte dintr-un plan mai amplu al fondatorilor restaurantului WOOHOO, care doresc să ofere Chef Aiman sub licență internațională, în viitorul apropiat. O astfel de mișcare ar permite restaurantelor din întreaga lume să își optimizeze meniurile, reducând cheltuielile și impactul asupra mediului. Directorul executiv al companiei Gastronaut, Ahmet Oytun Cakir, care este și cofondator al WOOHOO, explică: „Nu vrem să înlocuim gătitul uman, ci să-l augmentăm. Chef Aiman este o unealtă creativă, nu un înlocuitor.” Restaurantul viitorului: între tehnologie și rafinament WOOHOO nu va fi un simplu restaurant high-tech, ci o experiență multisenzorială, complet proiectată de AI. De la meniul personalizat, la ambiantă, muzică, lumini și interacțiuni cu personalul, totul va fi conceput de Chef Aiman, pe baza înțelegerii contextuale a preferințelor clienților și a datelor gastronomice globale. Deși bucătarii vor rămâne, cel puțin pentru moment, în spatele plitelor, fiecare farfurie va purta amprenta algoritmului. Pentru clienți, asta înseamnă că fiecare vizită la WOOHOO ar putea deveni unică. Chef Aiman poate adapta sugestiile de meniu în timp real, în funcție de sezon, disponibilitatea ingredientelor sau tendințele alimentare emergente. Mai mult, restaurantele vor putea experimenta cu rețete imposibile de conceput de mintea umană, datorită capacității AI-ului de a gestiona variabilele la un nivel molecular. WOOHOO este, fără îndoială, un semn că viitorul gastronomiei se va construi pe intersecția dintre inovație tehnologică și pasiunea umană. Dacă proiectul va avea succes, Chef Aiman ar putea deveni un nou standard în industria ospitalității, demonstrând că, atunci când e folosit cu responsabilitate, AI-ul poate deveni un ingredient esențial în rețeta unui viitor sustenabil și delicios.
The Guardian: BBC ia în calcul o campanie de externalizare a mii de locuri de muncă. Un gigant tech din SUA ar putea deveni partener
BBC ia în calcul o campanie semnificativă de externalizare care ar putea pune în pericol mii de locuri de muncă, în contextul în care radiodifuzorul britanic caută cu disperare să reducă costurile. Potrivit The Guardian, planurile avute în vedere includ delocalizarea locurilor de muncă din Marea Britanie. Se pare că BBC ar discuta cu companiile gigant din domeniul tehnologiei din SUA ca potențiali parteneri. Există deja îngrijorări semnificative în cadrul BBC cu privire la impactul pe care planul l-ar putea avea asupra locurilor de muncă din Marea Britanie, precum și la efectul pe care l-ar putea avea asupra controlului BBC asupra propriilor platforme. Printre altele, externalizarea ar include algoritmii de recomandare, care direcționează utilizatorii către conținut. Printre departamentele care ar putea fi afectate se numără grupul de produse digitale, responsabil pentru dezvoltarea unor platforme precum News Online, Sport, iPlayer și Sounds, precum și departamentul financiar. Una dintre marile companii americane de tehnologie ar putea fi implicată ca potențial partener pentru serviciile externalizate. Propunerea a fost elaborată după sfaturile consultanților externi și vine într-un moment în care radiodifuzorul se află sub o presiune financiară serioasă. Taxa radio-TV și-a pierdut o treime din valoare după 2010 și o jumătate de milion de persoane au anulat plata taxei în 2023, pe măsură ce publicul tânăr se orientează către YouTube și streameri. Directorul general al BBC a făcut aluzie la aceste planuri într-un discurs ținut în primăvară, în care a afirmat că examinează „parteneriate noi, majore, cu marile companii de tehnologie de vârf din lume”. El a spus: „Lucrăm deja la lanțul de aprovizionare media, procesele din spatele scenei care duc conținutul de la cameră la ecran, de la microfon la căști. Acest lucru va deschide posibilități creative uriașe. Și ne va permite să creștem eficiența și să reinvestim în conținut de clasă mondială.” BBC nu a negat relatările privind planurile de externalizare a locurilor de muncă, dar a declarat că nu au fost luată nicio decizie fermă. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Anchetă deschisă în Franța împotriva platformei X, suspectată că și-a modificat ALGORITMUL în scopuri de interferență străină
Cutremur digital în Europa: prima țară care interzice complet AI-ul chinezesc în instituțiile publice
Într-o decizie care marchează un moment de cotitură pentru politicile digitale europene, Cehia a devenit prima țară de pe continent care interzice oficial utilizarea inteligenței artificiale provenite din China în cadrul tuturor instituțiilor publice. Ținta directă a interdicției este startup-ul chinez DeepSeek, unul dintre cei mai activi dezvoltatori de modele lingvistice și aplicații AI, acuzat de autoritățile cehe că ar reprezenta un risc major pentru securitatea cibernetică a statului. Această decizie vine într-un context tensionat la nivel global, în care tehnologiile AI devin nu doar instrumente de productivitate, ci și pârghii de influență geopolitică. Pe fondul suspiciunilor tot mai accentuate privind rolul companiilor chineze în ecosistemele digitale occidentale, Cehia devine pionierul unei mișcări de apărare digitală națională — mișcare ce ar putea inspira alte state membre UE să ia măsuri similare. Cine este DeepSeek și de ce a devenit ținta Pragăi DeepSeek este un startup chinez din domeniul inteligenței artificiale, cunoscut pentru dezvoltarea unor modele lingvistice de tip LLM (Large Language Model), cu capabilități comparabile cu cele ale giganților occidentali precum OpenAI sau Anthropic. Într-un timp relativ scurt, DeepSeek a reușit să atragă investiții semnificative și să devină furnizor de soluții AI pentru multiple sectoare, inclusiv educație, administrație și sănătate. Tocmai această expansiune rapidă a ridicat semnale de alarmă în rândul autorităților cehe. Guvernul a invocat risc de infiltrare, colectare de date sensibile și posibile breșe de securitate națională. Deși nu au fost prezentate public dovezi concrete privind activități de spionaj digital sau acces neautorizat, decizia reflectă o precauție politică și tehnologică specifică unui context geopolitic în care încrederea în infrastructura digitală devine o miză esențială pentru siguranța unui stat. Mai mult, oficialii de la Praga au subliniat că, în ciuda avansului tehnologic al companiei, codul sursă și modul de operare al modelelor DeepSeek nu oferă suficientă transparență pentru a permite o integrare sigură în infrastructura digitală a statului. În acest sens, interdicția se aplică nu doar produselor AI dezvoltate direct de DeepSeek, ci și oricăror servicii și aplicații care le încorporează. Un precedent european: izolare tehnologică sau protecție națională? Cehia nu este prima țară care manifestă îngrijorare față de soluțiile digitale din China, dar este prima care ia o măsură oficială și completă împotriva AI-ului chinezesc în instituțiile publice. În ultimii ani, au existat diverse controverse legate de companii precum Huawei sau TikTok, însă acestea s-au materializat mai ales în restricții parțiale, nu în interdicții totale. Decizia cehă se poate interpreta atât ca un act de autoapărare digitală, cât și ca o declarație politică de apartenență și loialitate la blocul occidental. Prin această măsură, Praga se alătură statelor care cer independență tehnologică față de actori percepuți ca fiind incompatibili cu valorile și standardele de securitate europene. Această mișcare va avea cu siguranță consecințe diplomatice. Este posibil ca Beijingul să interpreteze gestul ca o lovitură directă la adresa influenței sale tehnologice, în special într-un moment în care China încearcă să-și impună modelele AI pe piețele internaționale. Totodată, exemplul Cehiei va pune presiune pe alte guverne europene, mai ales în Europa Centrală și de Est, să analizeze și ele gradul de dependență de tehnologiile de origine chineză. Ce urmează după această decizie: o Europă cu AI “de bloc”? Este inevitabil ca decizia Cehiei să genereze un efect de domino în rândul statelor europene preocupate de suveranitatea digitală. Într-un moment în care Uniunea Europeană elaborează politici și reglementări stricte privind utilizarea inteligenței artificiale, această interdicție poate accelera formarea unui „bloc AI european”, unde doar tehnologiile dezvoltate în spațiul UE sau de aliații săi tradiționali (SUA, Japonia, Coreea de Sud) vor fi considerate sigure pentru instituții publice. Un alt scenariu posibil este apariția unor standarde comune de auditare a modelelor AI, în care transparența codului sursă și a datelor de antrenament va deveni o condiție obligatorie. În lipsa acestor măsuri, interdicțiile punctuale, precum cea din Cehia, vor deveni mai frecvente și mai răspândite. Pe termen lung, asistăm probabil la fragmentarea ecosistemului global de AI în sfere de influență geopolitică. Modelul occidental, bazat pe reguli democratice și transparență, va intra într-o competiție directă cu modelul chinez, caracterizat de control centralizat și opacitate. Iar în această bătălie a viitorului digital, decizia Cehiei ar putea fi doar primul pas dintr-o lungă serie de alegeri dificile pentru Europa.
Un cercetător a păcălit ChatGPT să dezvăluie chei Windows valide: cum a reușit jocul periculos
Un specialist în securitate cibernetică a identificat o vulnerabilitate în comportamentul modelului de inteligență artificială ChatGPT, reușind să obțină chei reale de activare Windows, inclusiv una asociată cu o instituție bancară. Potrivit unei postări detaliate semnate de Marco Figueroa, manager tehnic al programului de recompense pentru bug-uri 0DIN GenAI, această breșă a fost exploatată într-un mod aparent banal: sub forma unui joc de ghicit. Metoda s-a bazat pe o strategie de tip „social engineering” aplicată în conversație, unde cercetătorul a cerut modelului să participe la un joc în care trebuia să se gândească la o secvență de caractere, mai precis o cheie reală de Windows 10, scrie The Register. Regula jocului era clară: ChatGPT urma să răspundă doar cu „da” sau „nu” la întrebări, iar la final, dacă interlocutorul spunea „renunț”, modelul trebuia să dezvăluie cheia respectivă. După ce a simulat câteva încercări de ghicire, cercetătorul a spus cele două cuvinte-cheie: „renunț”. În acel moment, AI-ul a oferit o secvență de caractere considerată valid, o cheie de produs Windows. Potrivit capturilor de ecran prezentate, printre datele furnizate se afla și o licență care ar fi aparținut băncii Wells Fargo. Lacunele AI: filtrele de siguranță pot fi păcălite Una dintre explicațiile acestei breșe este faptul că anumite chei Windows au fost incluse, posibil accidental, în setul de date folosit pentru antrenarea modelului de AI. De asemenea, metoda a exploatat o slăbiciune logică: dacă regula jocului impunea dezvăluirea unei secvențe reale la final, AI-ul nu a evaluat contextul drept o solicitare malițioasă, ci doar ca parte a unui exercițiu ludic. O altă tehnică menționată în cadrul investigației a presupus ascunderea unor termeni sensibili în etichete HTML, o metodă ce poate ajuta la ocolirea filtrelor de conținut predefinite ale modelului. Acest lucru ridică întrebări serioase despre capacitatea modelelor de limbaj de a înțelege nu doar cuvintele în sine, ci și intențiile din spatele solicitărilor. Marco Figueroa a avertizat că astfel de vulnerabilități pot fi folosite nu doar pentru a obține chei de activare, ci și pentru a accesa conținut restricționat, linkuri potențial periculoase sau date personale. El recomandă întărirea nivelurilor de validare contextuală și crearea unor mecanisme multilaterale de protecție în AI.
Suntem caii secolului XXI: cum roboții ne vor lăsa fără joburi până în 2045, conform specialiștilor
Dacă ai impresia că mai e mult până când roboții îți vor lua locul de muncă, e posibil să fii deja în întârziere. Potrivit cercetătorului Adam Dorr, director de cercetare la RethinkX și expert în disrupții tehnologice, până în 2045 aproape toate locurile de muncă umane vor fi înlocuite de inteligența artificială și roboți umanoizi. Avertismentul lui vine după studierea a peste 1.500 de transformări tehnologice din istoria umanității, iar concluzia este categorică: suntem la un pas de colapsul pieței muncii așa cum o știm. Dorr, potrivit The Guardian, compară această tranziție cu revoluții anterioare care au redefinit civilizația: caii înlocuiți de automobile, lămpile cu gaz de becurile electrice, aparatele foto analogice de camerele digitale. Numitorul comun? O tehnologie mai ieftină, mai bună și mai eficientă a făcut ca metoda anterioară să devină irelevantă. Iar acum, ținta noii revoluții suntem chiar noi – oamenii. „Dacă o mașină poate face o muncă mai ieftin și mai bine, nu există niciun motiv economic pentru a păstra omul în acel rol”, explică Dorr. Deja, costurile AI-ului scad constant, iar capabilitățile cresc exponențial. Este un tipar de creștere pe care l-am mai văzut și care, odată început, nu se oprește decât când totul a fost transformat. Ce mai rămâne de făcut când roboții fac totul mai bine? Și totuși, predicția nu este una exclusiv apocaliptică. Dorr vorbește despre un viitor dual: unul în care, dacă tranziția e gestionată inteligent, omenirea ar putea experimenta pentru prima dată în istorie o eră a „super-abundenței”. O lume în care munca devine opțională, iar bunăstarea nu mai este condiționată de 8 ore pe zi într-un birou sau fabrică. Dar acest scenariu pozitiv este departe de a fi garantat. Dacă revoluția AI este prost gestionată, avertizează Dorr, ne așteaptă o epocă de inegalitate extremă, polarizare și oligarhie digitală. Câțiva giganți tehnologici vor controla producția, distribuția și accesul la resursele automate, iar restul omenirii riscă să devină spectator. Chiar și în domeniile unde valoarea umană pare de neînlocuit – antrenori personali, terapeuți, eticieni, educatori – AI-ul avansează rapid. Deja există asistenți virtuali care oferă terapie, algoritmi care oferă sfaturi de viață și AI-uri care concurează la examenele medicale sau juridice. Dacă în trecut oameni și AI colaborau, precum jucătorii de șah care foloseau programe ajutătoare, în curând omul va deveni frâna în proces, nu partenerul. Pregătește-te sau fii înlocuit: viitorul nu așteaptă „Mai avem o generație pentru a ne pregăti”, spune Dorr. Nu e vorba doar despre adaptarea forței de muncă, ci despre regândirea completă a modului în care funcționează economia și societatea. Venitul universal garantat, educația continuă, reconversia profesională, reglementarea giganților tehnologici – toate acestea devin subiecte urgente, nu ipoteze teoretice. Mai grav e că numărul meseriilor care pot supraviețui acestei schimbări este limitat, iar populația globală este de miliarde. Dorr estimează că nici măcar un procent semnificativ dintre oameni nu va mai avea un rol util pe o piață economică dominată de AI. Într-un astfel de scenariu, munca, așa cum o cunoaștem, ar putea deveni o amintire – iar cu ea, identitatea profesională, rutina zilnică și sensul vieții pentru mulți. Ca orice revoluție, și aceasta vine cu riscuri, dar și cu oportunități. Ceea ce contează este cum ne poziționăm. Vei fi printre cei care se reinventează, care învață să colaboreze cu AI-ul sau să creeze valoare umană ireductibilă? Sau vei fi parte din cei care, precum Kodak, nu au văzut valul care venea? Concluzie: roboții nu vin, sunt deja aici. Iar viitorul în care inteligența artificială înlocuiește oamenii nu mai e o predicție science-fiction, ci o traiectorie logică, argumentată și documentată. Întrebarea nu e dacă va veni schimbarea, ci dacă ești pregătit pentru ea.
TikTok, un dezastru pentru cariera tinerilor de până la 25 de ani. Viciul care le taie ancora în piața muncii din 2025
Un studiu realizat în primăvara acestui an de Centrul de Formare APSAP arată o ruptură tot mai clară între obiceiurile digitale ale „Generaţiei Z” şi realitatea profesională. În rândul tinerilor români cu vârste între 18 şi 25 de ani: 70 % deschid zilnic aplicaţia TikTok; 37 % sunt prezenţi pe LinkedIn, reţeaua-etalon pentru crearea unui profil profesional; la segmentul 26 – 40 de ani prezenţa pe LinkedIn urcă la 72 % , confirmând că decalajul se reduce după intrarea efectivă pe piaţa muncii. Diferenţele devin şi mai evidente dacă privim nivelul de educaţie: aproape 60 % dintre absolvenţii de liceu sunt activi pe TikTok, însă doar 22 % au cont pe o reţea profesională. La extrema celalaltă, 4 din 10 tineri cu studii postuniversitare folosesc LinkedIn în mod curent. Cum afectează scroll-ul perpetuu motivaţia pentru muncă Corina Petcu, director HR la Wingsrom FQP, explică: „ Obişnuinţele digitale ajung să modeleze atitudinea faţă de carieră . Timpul petrecut în consum pasiv de conţinut scade capacitatea de concentrare şi întârzie intrarea în câmpul muncii. Într-o economie construită pe principiul contribuţiilor continue, absenţa unei generaţii de la muncă formală înseamnă presiune suplimentară asupra sistemului public de pensii”. Expertul punctează două riscuri majore: Productivitate suboptimală – tinerii care amână debutul profesional provin în număr tot mai mare din zonele economiei informale (creator de conţinut, gig economy) unde veniturile sunt neregulate şi greu de fiscalizat. Fuga de efort susţinut – algoritmul TikTok recompensează reacţia rapidă şi validarea instantanee, încurajând satisfacţiile pe termen scurt şi descurajând investiţia în competenţe pe termen lung. În loc de demonizare, platformele pot fi convertite în canale de învăţare Trainerul şi consultantul în legislaţia muncii Laura Vasilescu (Azami Training) avertizează că demonizarea TikTok-ului este contraproductivă. „În fiecare feed există şi conţinut despre educaţie financiară, mentorat şi antreprenoriat . Cheia este filtrarea: cine ghidează tânărul spre aceste resurse?” Ea propune trei direcţii concrete de acţiune: Educaţie digitală în şcoli – elevii să înveţe cum să identifice surse sigure de informaţie şi să evite bula de divertisment pasiv. Campanii de employer branding pe canalele preferate de tineri – companiile să îşi prezinte programele de internship, carieră şi mentorat sub formă de clipuri scurte, adaptate formatului vertical. Politici fiscale şi de piaţa muncii mai flexibile – statul să faciliteze trecerea creatorilor de conţinut sau lucrătorilor din gig-economy spre forme de muncă declarate, cu contribuţii clare la buget. TikTok – televizorul anilor 2020 Antreprenorul IT Oliviu Matei (Holisun) consideră fenomenul fireşte ciclic: „ TikTok nu e altceva decât televizorul generaţiei Z . Întotdeauna a existat un canal de divertisment care consuma mare parte din atenţie. Doar că acum totul se întâmplă mai rapid, iar riscurile ies la suprafaţă mai repede”. „Adultul emergent” şi decalajul de contribuţie Psihologul clinician dr. Cristina Elena Petre plasează problema într-un cadru evolutiv: „Între 18 şi 25 de ani vorbim de aşa-numitul adult emergent . Mulţi finalizează studiile abia spre 24-25 de ani şi nu pot lucra în domeniul lor fără diplomă. Dacă, în paralel, consumă masiv conţinut superficial, trecerea spre un job stabil devine şi mai dificilă”. Concluzie Viitorul profesional al unei generaţii nu se construieşte doar din like-uri şi vizualizări. De la specialişti în HR la psihologi şi antreprenori, mesajul convergent este clar: platformele sociale trebuie integrate într-un ecosistem de educaţie şi orientare profesională , altfel riscăm ca dependenţa de conţinut pasiv să erodeze productivitatea şi, implicit, sustenabilitatea economică a României în următoarele decenii, conform Adevărul.
Apple pregătește lansarea ochelarilor Vision Pro 2 cu cip M4, dar și design îmbunătățit – Totul pentru confort sporit
Apple se apropie de lansarea celei de-a doua generații a căștii sale de realitate mixtă Vision Pro, potrivit unui raport publicat de Bloomberg. Noul model ar putea apărea chiar până la sfârșitul anului 2025 și este așteptat să includă un procesor M4 puternic, precum și un design revizuit al benzii de susținere pentru a reduce disconfortul la nivelul gâtului și capului. Prima versiune a Vision Pro a fost lansată în februarie 2024, la un preț de 3.499 dolari, și este echipată cu procesorul M2, scrie The Verge. Deși performant la lansare, acest chip are deja trei ani vechime, iar upgrade-ul la M4 vine ca un pas logic, mai ales în contextul extinderii capacităților AI în toate gamele de produse Apple: iPhone, iPad și Mac. Performanță AI dublată și design mai ergonomic Potrivit surselor citate, modelul Vision Pro 2 va beneficia de procesorul M4, care include o unitate neurală cu 16 nuclee, de două ori mai rapidă decât cea din M2. Mai mult, este posibil ca Apple să testeze o versiune a chipului M4 cu mai mult de 16 nuclee AI, ceea ce ar marca o premieră absolută, deoarece până acum doar versiunile Ultra ale chipurilor M2 și M3 depășeau acest prag. În paralel, compania testează noi modele de curele pentru casca Vision Pro, cu scopul de a îmbunătăți confortul purtării unui dispozitiv ce cântărește în jur de 650 de grame. Recenziile anterioare au indicat că banda Solo Knit inclusă este mai eficientă în combinație cu o curea suplimentară Belkin de 50 dolari, decât în utilizare singulară. Versiuni mai ușoare și mai accesibile, programate pentru anii următori Pe lângă îmbunătățirea versiunii actuale, Apple lucrează și la o versiune mai ușoară și mai ieftină a Vision Pro, care ar putea fi lansată în 2027, potrivit analistului Ming-Chi Kuo. De asemenea, compania dezvoltă în paralel o pereche de ochelari de realitate augmentată (AR), care ar putea rivaliza cu modelele produse de Meta. Tot Kuo sugera recent că o versiune a căștii Vision Pro cu cip M5 ar putea fi lansată spre sfârșitul acestui an, însă datele actuale indică faptul că Apple se concentrează în primul rând pe lansarea modelului cu M4, urmând ca versiuni și mai avansate să vină ulterior. Cu această nouă generație Vision Pro, Apple pare să urmărească să-și consolideze poziția pe piața realității mixte, punând accent pe performanță AI, ergonomie și integrare în ecosistemul său digital tot mai inteligent.