WhatsApp activează apelurile audio pentru marile companii
Meta anunță o schimbare semnificativă pentru WhatsApp: marile companii vor avea, în premieră, acces oficial la apelurile audio prin intermediul API-ului dedicat, ceea ce le va permite să sune clienții direct prin aplicație. Până acum, această funcție era rezervată firmelor mici și mijlocii, dar în următoarele săptămâni va fi extinsă către giganții din retail, telecom, banking și alte sectoare. Această extindere vine cu un detaliu important: apelurile nu vor fi neapărat inițiate de oameni. Meta spune că noile funcții permit integrarea unor agenți conversaționali AI care pot suna utilizatorii pentru a transmite mesaje comerciale, a oferi recomandări personalizate sau pentru suport tehnic. Practic, va deveni posibil ca un client să fie apelat de un „robot” cu voce sintetică, dar convingătoare, construit special pentru a interacționa fluent cu utilizatorul. O nouă eră a interacțiunii automatizate WhatsApp Business, versiunea pentru companii a celebrei aplicații de mesagerie, are deja peste 200 de milioane de utilizatori activi lunar. Meta susține că introducerea apelurilor audio AI vine ca răspuns la nevoile tot mai complexe de automatizare ale companiilor mari, mai ales în ceea ce privește suportul pentru clienți. Integrarea AI permite, de exemplu, confirmarea unei comenzi, reamintirea unui programare sau oferirea de asistență tehnică fără intervenție umană. Pe termen mediu, compania intenționează să extindă și mai mult funcționalitățile, permițând inclusiv trimiterea de mesaje vocale automatizate, generate de AI. Astfel, o companie va putea, de pildă, să trimită oferte sau alerte personalizate sub forma unui mesaj vocal, în loc de clasicul text sau notificare push. Îngrijorări legate de confidențialitate și spam Pentru utilizatorii obișnuiți, această noutate aduce atât beneficii, cât și îngrijorări. În timp ce unii ar putea aprecia răspunsurile rapide și interacțiunea fără blocaje, alții ar putea simți că experiența pe WhatsApp devine prea comercială și intruzivă. Criticii avertizează că apelurile AI, chiar dacă reglementate, pot deschide ușa către abuzuri și valuri de spam vocal, greu de filtrat în lipsa unor setări de control clare. Meta nu a oferit încă detalii despre opțiunile pe care utilizatorii le vor avea pentru a bloca sau limita astfel de apeluri, însă promite că va exista un cadru care să ofere control și transparență.
Cum și-a construit Rusia propriul internet, s-a izolat de restul planetei, iar rușii au ajuns să trăiască într-o bulă informațională
În ultimul deceniu, autoritățile ruse au implementat treptat un “internet suveran” – o rețea națională menită să funcționeze independent de restul lumii și să fie strict controlată de stat. Motivațiile oficiale invocate au fost protejarea securității naționale și prevenirea influențelor străine ostile, însă rezultatul a fost izolarea informațională a populației. Pas cu pas, Rusia a instalat infrastructura tehnologică și cadrul legal pentru a putea filtra sau chiar întrerupe conexiunile cu internetul global, asemănător Marelui Firewall chinezesc. Această evoluție a transformat spațiul online rusesc într-o bulă informațională în care majoritatea cetățenilor primesc doar narațiunea aprobată de regim, contactul cu surse externe fiind sever limitat sau monitorizat. Cauzele: de ce a dorit Rusia un Internet izolat? Oficial, planul de a construi un internet propriu, suveran, a fost justificat ca o măsură de apărare. Conducerea rusă susține că Statele Unite și alte puteri occidentale dețin controlul unor infrastructuri critice ale internetului global – de la servere DNS până la platforme online – și că, în eventualitatea unui conflict major, Rusia ar putea fi deconectată forțat de către adversari. În 2019, președintele Vladimir Putin afirma că Rusia trebuie să se asigure că „RuNet” (internetul rusesc) poate funcționa fiabil, pentru a se proteja de riscul ca servere aflate în afara controlului rus să fie oprite sau compromise. În aceeași logică, a fost invocat caracterul „agresiv” al strategiei de securitate cibernetică a SUA – un pretext pentru a justifica necesitatea unei rețele naționale reziliente. Pe lângă aceste motive defensive, există și cauze interne politice. Internetul liber reprezenta o amenințare la adresa regimului, facilitând organizarea protestelor și răspândirea mesajelor critice la adresa puterii. Liderii ruși au văzut în evenimente precum Primăvara Arabă sau protestele anti-corupție de la Moscova dovada că rețelele sociale și site-urile independente pot mobiliza opoziția. Astfel, controlul informației a devenit esențial pentru menținerea regimului. Un internet domestic izolat oferă statului capacitatea de a cenzura conținutul „periculos” (de la criticile politice catalogate drept extremism, până la știrile din surse occidentale) fără a depinde de companii străine. De altfel, încă din 2008 Rusia a creat un registru centralizat de site-uri interzise, gestionat de Roskomnadzor (agenția federală de supraveghere a comunicațiilor). Inițial conceput pentru a bloca pagini cu pornografie infantilă, droguri sau instigare la sinucidere, acest registru a fost rapid extins și folosit abuziv pentru a cenzura criticile la adresa autorităților sub pretextul combaterii „extremismului”. În esență, Rusia a dorit un internet suveran din același motiv pentru care controlează presa tradițională: pentru a crea o „zonă sigură” informațională, în care narativa statului nu poate fi contrazisă sau subminată de surse externe. Iar argumentul suveranității digitale – acela că orice stat are dreptul să-și protejeze spațiul virtual la fel cum își apără frontierele fizice – a fost folosit intens de Kremlin pentru a legitima aceste măsuri. Cenzura internetului în Rusia a început în urmă cu câteva decenii, la începutul dictaturii lui Putin Primii pași spre cenzură online (2008–2014) Primele elemente ale „marelui firewall” rusesc au fost puse în funcțiune în anii 2010, cu mult înaintea legii internetului suveran din 2019. Încă din 2012, autoritățile de la Moscova au introdus legislație care permitea blocarea site-urilor fără ordin judecătoresc, sub pretextul protejării minorilor de conținut nociv. La 1 noiembrie 2012, Roskomnadzor a publicat prima „listă neagră” de site-uri interzise, vizând inițial pagini web cu pornografie infantilă, propagandă pro-suicid sau droguri. Acesta a fost începutul cenzurii instituționalizate pe Internetul rus. Ulterior, definiția conținutului interzis s-a lărgit: în martie 2014, în contextul tensiunilor legate de Ucraina, Roskomnadzor a blocat deja primele portaluri de știri independente (precum Grani.ru, Kasparov.ru) pe motiv că ar fi promovat „chemări la protest”, de fapt încercând să reducă la tăcere vocile critice în preajma anexării Crimeei. Tot în 2014, Rusia a adoptat o lege care impunea ca toate companiile de internet să stocheze datele utilizatorilor ruși pe servere din Rusia. Refuzul companiilor occidentale de a localiza datele a dus la blocarea unora dintre ele – de pildă, rețeaua profesională LinkedIn a devenit inaccesibilă în Rusia în 2016, neconformându-se noilor cerințe. Aceasta a fost o măsură importantă de fragmentare a internetului, forțând datele să fie menținute în interiorul granițelor digitale ale țării. În anii următori, regimul a continuat să își consolideze cadrul legal de supraveghere și control. Un moment definitoriu a fost adoptarea pachetului de legi „Yarovaya” în 2016 (intrat în vigoare în 2018), care obliga furnizorii de telecom și platformele de internet să stocheze timp de 6 luni comunicările utilizatorilor (inclusiv traficul online) și să furnizeze serviciilor secrete cheile de criptare la cerere. Aceste prevederi au sporit capacitatea de supraveghere în masă a statului și au crescut costurile pentru companiile tech (multe plângându-se că noile cerințe sunt tehnic și financiar împovărătoare). În paralel, puterea a început exercițiile de cenzură tehnică. În 2018, Roskomnadzor a încercat blocarea aplicației de mesagerie Telegram (care refuzase să predea Serviciului Federal de Securitate cheile de criptare). În încercarea sa, autoritatea a blocat milioane de adrese IP asociate serviciilor cloud folosite de Telegram – însă rezultatul a fost haotic: numeroase site-uri și servicii nevinovate au fost afectate colateral, în vreme ce utilizatorii ruși au continuat să acceseze Telegram prin diverse mijloace. Acest eșec răsunător a demonstrat limitele tehnice ale cenzurii ruse la acel moment. Drept consecință, în 2020 RKN a renunțat tacit la blocarea Telegram, admițând implicit că vechile metode brute (blocarea IP în masă) nu funcționau eficient. Această lecție a impulsionat Kremlinul să investească în tehnologii mai avansate de filtrare și control – punând bazele noii infrastructuri DPI (Deep Packet Inspection) prevăzute de legea internetului suveran. Cronologia restricțiilor internetului în Rusia (2008–2025) Pentru a înțelege modul în care Rusia și-a construit treptat propriul internet izolat, iată principalele repere cronologice ale restricțiilor și măsurilor adoptate: 2008: Crearea registrului centralizat de site-uri interzise (Roskomnadzor devine cenzorul internetului rus). 2012: Legea pentru protecția copiilor de informații dăunătoare – permite blocarea fără hotărâre judecătorească a site-urilor considerate periculoase. Se publică prima „listă neagră” de site-uri blocate (ex. enciclopedia satirică Lurkmore este printre primele ținte). 2014: Lege care obligă stocarea datelor cetățenilor ruși pe servere locale (devine
Mesajele scrise pe telefon într-un anume fel pot face relația mai strânsă, potrivit cercetătorilor
Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Texas, Austin, arată că utilizarea emoji-urilor în mesajele text poate contribui semnificativ la întărirea relațiilor romantice. Departe de a fi simple pictograme jucăușe, aceste simboluri digitale acționează ca înlocuitori pentru expresiile faciale și tonul vocii, absenți în comunicarea scrisă, dar esențiali pentru înțelegerea emoțională într-un cuplu. Conform rezultatelor, mesajele care conțin emoji sunt percepute ca fiind mai empatice și mai afectuoase decât cele scrise exclusiv cu text, notează Newsweek.com. Această percepție duce la o creștere a satisfacției în relație și a sentimentului de apropiere între parteneri, arată autorii studiului, publicat recent în revista științifică Human Communication Research. Un limbaj secret al cuplurilor digitale Studiul a implicat 260 de participanți, cu vârste între 23 și 67 de ani, care au fost rugați să analizeze 15 conversații simulate prin mesaje text. În cadrul fiecărei conversații, participanții își imaginau că trimit un mesaj partenerului, iar apoi evaluau răspunsurile primite, unele conținând emoji-uri, altele nu. Rezultatul a fost clar: replicile care includeau emoji-uri au fost constant percepute ca mai calde, mai apropiate și mai atente emoțional. Emojis nu doar că oferă un context emoțional, dar pot deveni și parte dintr-un limbaj intim între parteneri. Pe măsură ce o relație avansează, partenerii își pot sincroniza obiceiurile de comunicare digitală, inclusiv tipul de emoji-uri folosite sau semnificația atribuită acestora. Astfel, se creează un mic „cod secret” care întărește identitatea cuplului și consolidează legătura emoțională. „Este fascinant cum utilizarea unui simplu emoji poate adăuga claritate intenției emoționale într-o conversație, ceea ce lipsește adesea în textele scrise”, a explicat dr. Marisa T. Cohen, psiholog și expert în relații, într-un interviu pentru Newsweek. Un instrument simplu cu un impact surprinzător Emojis nu sunt doar un moft digital, ci un element esențial al comunicării moderne, mai ales într-un context în care textele scrise domină schimburile între parteneri. Spre deosebire de interacțiunile față în față, mesajele scrise nu oferă feedback nonverbal, iar acest gol este adesea umplut cu ajutorul pictogramelor expresive. Cercetătorii subliniază că efectul pozitiv asupra relației nu depinde neapărat de tipul de emoji folosit – fie că este vorba de o față zâmbitoare sau un simbol abstract, contează mai mult actul de a-l folosi decât alegerea în sine. Cu toate acestea, interpretarea emoji-urilor poate varia în funcție de generație sau context cultural, ceea ce face importantă clarificarea intențiilor în cuplurile în care diferențele de vârstă sau obiceiuri digitale sunt semnificative. Dr. Cohen avertizează că „emoji-urile nu pot înlocui comunicarea reală, dar pot ajuta la modelarea ei într-un mod mai cald, clar și afectiv. În relațiile sănătoase, orice formă de comunicare care facilitează apropierea este valoroasă”. Pe termen lung, această atenție la detalii aparent minore în comunicarea de zi cu zi poate avea un impact profund asupra satisfacției și durabilității relației. Așadar, dacă vrei să-ți arăți afecțiunea și să construiești o conexiune mai profundă cu partenerul tău, un simplu emoji ar putea face mai mult decât crezi.
O nouă cursă în tehnologie: Europa se aruncă în revoluția computerului cuantic, dar riscă să repete greșelile făcute cu inteligența artificială
În timp ce valul tehnologic global se mută dinspre inteligența artificială către computerele cuantice, Europa are o șansă rară de a recupera terenul pierdut. Bruxellesul vrea acum să evite ca istoria recentă să se repete: deși continentul a fost un lider în cercetare pentru AI, a pierdut inițiativa în fața SUA și Chinei când a venit momentul comercializării. În noua strategie privind tehnologiile cuantice, lansată miercuri, Comisia Europeană recunoaște provocările — dar și oportunitatea unei povești de succes economic într-un domeniu aflat la început de drum. Potrivit datelor oficiale, Europa contribuie cu doar 5% la investițiile private globale în tehnologia cuantică. În comparație, Statele Unite atrag peste 50% din finanțări, iar China în jur de 40%. Iar miza nu e una minoră: computerele cuantice promit o revoluție a capacităților de calcul, cu aplicații în comunicații, criptografie, medicină, industrie și apărare, scriu cei de la Politico. Europa domină cercetarea, dar pierde cursa comercializării La nivel academic, Europa conduce. Este, de fapt, lider mondial în numărul de publicații științifice despre tehnologiile cuantice. Însă când vine vorba de brevete și de produse scalabile, situația se schimbă drastic: UE se află abia pe locul al treilea, după SUA și China. Pentru mulți observatori, este un deja vu perfect: același lucru s-a întâmplat și în cazul inteligenței artificiale. „Europa a rămas în urmă în multe domenii tehnologice. Însă în acest sector suntem cu câțiva ani înaintea altor țări”, a declarat Juha Vartiainen, cofondator al companiei finlandeze IQM, specializată în computere cuantice, citat de Politico. Însă avertismentul vine rapid: fără o acțiune concertată, continentul riscă să piardă din nou avantajul. Documentul prezentat de Comisie subliniază că lipsa unor piețe de capital consolidate și a unui sprijin financiar semnificativ ar putea compromite șansele de succes. Deși Bruxellesul și capitalele europene au pus la dispoziție până acum aproximativ 11 miliarde de euro pentru finanțarea tehnologiilor cuantice, investițiile private rămân fragmentate și insuficiente pentru a concura la nivel global. Fragmentarea pieței și lipsa capitalului de risc, slăbiciuni cronice Unul dintre cele mai mari obstacole este incapacitatea Europei de a construi o piață unitară de capital. Fără un sistem de investiții comparabil cu cel american sau chinez, startup-urile din domeniul cuantic nu reușesc să obțină finanțări masive. Potrivit lui Enrique Lizaso, CEO-ul companiei spaniole Multiverse Computing, Europa trebuie să fie pregătită să investească „cel puțin 100 de milioane de euro per companie” pentru a fi competitivă. Multiverse a reușit luna trecută să atragă 189 de milioane de euro într-o rundă de finanțare care a inclus investitori atât din SUA, cât și din Europa. Dar exemplele sunt rare. „Este foarte greu să crești o companie în Europa. Nu avem instrumentele și capitalul de risc necesare pentru a sprijini acest nivel de dezvoltare”, avertizează Lizaso. Chiar și comisarul european pentru tehnologie, Henna Virkkunen, recunoaște că lipsa unei coordonări eficiente între țările membre este o problemă serioasă. „Suntem destul de fragmentați. Trebuie să conectăm punctele între ele”, a spus ea într-un interviu recent. Strategia UE: două „mari provocări” și un apel la pragmatism În strategia prezentată miercuri, Comisia Europeană anunță lansarea a două „grand challenges” între 2025 și 2027. Una dintre ele va fi dedicată dezvoltării unui computer cuantic funcțional, iar cealaltă va viza sisteme de navigație cuantică pentru medii critice — o direcție importantă inclusiv pentru apărare și securitate. Unii specialiști, precum Vartiainen, consideră însă că abordarea „neutră din punct de vedere tehnologic” a UE — care finanțează simultan mai multe direcții de cercetare — diluează impactul investițiilor. Ei propun un model mai concentrat, similar cu cel american, unde DARPA (agenția de cercetare a Pentagonului) a selectat deja 18 companii pentru un program strategic ce urmărește crearea unui computer cuantic fără erori până în 2033. Aceste companii ar putea primi până la 300 de milioane de dolari, în funcție de performanțele atinse. În plus, strategiile de achiziții publice — unde guvernele ar putea deveni primii clienți ai noii tehnologii — sunt privite ca o soluție de sprijin indirect. În teorie, dacă statele europene cumpără primele produse cuantice, acestea pot deschide piața și pentru sectorul privat. Dar planurile Comisiei în acest sens sunt vagi și lipsite de detalii concrete. Teama de reglementare prematură planează asupra industriei O altă îngrijorare majoră este riscul unei reglementări excesive, înainte ca tehnologia să fie suficient de matură. Industria amintește cazul inteligenței artificiale, unde UE a grăbit adoptarea unui cadru legal, doar pentru a reveni ulterior asupra unor măsuri considerate prea restrictive. „Nu ne putem permite să reglementăm ceva care nu e încă matur”, avertizează Cecilia Bonefeld-Dahl, directoarea DigitalEurope, unul dintre cele mai importante grupuri de lobby din domeniul tehnologic de la Bruxelles. „Altfel, Europa riscă să piardă și cursa cuantică.” Problema este agravată de faptul că tehnologiile cuantice sunt considerate sensibile din punct de vedere strategic: un computer cuantic ar putea sparge sistemele de criptare actuale, ceea ce le face interesante nu doar pentru companii, ci și pentru armate. Unele state europene au impus deja restricții la exportul acestor tehnologii, dar industria cere claritate și echilibru între protecție și inovație. Un test decisiv pentru suveranitatea tehnologică europeană Anunțul făcut recent de IBM, care susține că va avea primul computer cuantic funcțional până în 2029, adaugă presiune asupra Europei. Deși continentul are o tradiție solidă în cercetarea de vârf, capacitatea sa de a transforma știința în produse și piețe este pusă din nou la încercare. Dacă vrea să-și asigure un loc în această revoluție tehnologică, Uniunea Europeană va trebui nu doar să investească mai mult, ci și mai inteligent — evitând atât fragmentarea birocratică, cât și reglementările care sufocă inovația înainte să se nască. Computerele cuantice pot schimba definitiv modul în care gândim tehnologia, economia și securitatea digitală. Rămâne de văzut dacă Europa a învățat cu adevărat din lecțiile trecutului sau dacă va mai rata o dată startul.
13 milioane de roboți umanoizi vor lucra alături de oameni, ca niște colegi de mare ajutor, până în 2035
Până în anul 2035, omenirea ar putea împărți birourile, fabricile și chiar locuințele cu aproximativ 13 milioane de roboți umanoizi. Potrivit unui raport publicat de Morgan Stanley, acești „colegi artificiali” vor deveni parte integrantă din viața cotidiană, iar costul anual pentru a deține unul ar putea scădea la doar 10.000 de dolari – echivalentul prețului unei mașini de clasă medie. Predicțiile sunt îndrăznețe, dar deja prind contur: roboți capabili să deschidă uși, să urce scări, să manevreze unelte sau să ofere îngrijire bătrânilor sunt testați în fabrici, spitale și chiar în locuințe din SUA și Asia. Până în 2050, cercetătorii estimează că un miliard de astfel de roboți vor „merge printre noi”, punând întrebări serioase despre locurile de muncă, etică și statutul inteligenței artificiale, noteaza revista Forbes. Robotul coleg: între utilitate și transformare economică Unul dintre scenariile conturate de analiștii Morgan Stanley vizează o adevărată explozie în adoptarea roboților umanoizi în următorii 10 ani, în special în industrii precum producția, logistica, retailul sau îngrijirea la domiciliu. Prețul de 10.000 de dolari pe an ar putea deveni punctul de inflexiune care va transforma acești roboți din prototipuri de laborator în angajați de zi cu zi. Exemplele deja există. În SUA, firma Agility Robotics testează modelul „Digit”, un robot capabil să ridice și să depoziteze obiecte grele pe liniile de producție. Compania BMW a încheiat un proiect pilot într-o fabrică din Carolina de Sud cu robotul „Figure 02”, iar în Houston, Foxconn pregătește introducerea unor roboți în procesul de asamblare al serverelor Nvidia. Coreea de Sud, lider în tehnologia robotică, dezvoltă roboți specializați în îngrijirea bătrânilor sau însoțirea persoanelor singure – un indiciu că acești asistenți artificiali nu vor fi doar colegi de muncă, ci și prezențe casnice. Provocări psihologice și etice într-o lume populată de androizi Avansul rapid al inteligenței artificiale, în special în recunoașterea imaginilor, procesarea limbajului și controlul mișcărilor fine, a deschis calea pentru roboți care „văd” și „înțeleg” mediul înconjurător. Totuși, modelele actuale rămân limitate la sarcini specifice și nu dețin o inteligență generală apropiată de cea umană. În ciuda optimismului tehnologic, apar întrebări serioase: ce impact vor avea acești roboți asupra locurilor de muncă? Vor fi folosiți pentru a ajuta oamenii sau pentru a-i înlocui? Potrivit unor estimări, până în 2050, unul din zece americani ar putea avea un astfel de robot acasă – procent care urcă la 33% pentru gospodăriile cu venituri de peste 200.000 de dolari anual. Un alt obstacol este „robofobia”. Un studiu citat de Forbes arată că până la 20% dintre oameni au o teamă instinctivă față de roboți. Integrarea a unui miliard de androizi în societate va necesita nu doar adaptare tehnologică, ci și una culturală profundă. Roboți la ușă: între normalitate și distopie Raportul mai ridică întrebări incomode: vor fi folosiți roboții pentru supraveghere sau intervenții în forță? Vor putea companiile să-i folosească pentru a controla accesul în clădiri sau chiar pentru a „riposta” în cazul unui atac fizic? Și, poate cel mai tulburător: vor avea acești roboți vreun drept? Deocamdată, roboții rămân „servitori” fără conștiință, dar progresele rapide din inteligența artificială ne obligă să luăm în calcul scenarii în care aceștia ar putea deveni conștienți – sau, cel puțin, capabili să ne influențeze profund viețile.
Dispozitivul revoluționar de mărimea unui con de pin care luptă împotriva incendiilor de vegetație. Cum funcționează Pyri
În lupta globală de miliarde de dolari împotriva incendiilor de pădure, detectarea timpurie este esențială. Deși sateliții, dronele și camerele termice sunt instrumente eficiente, ele pot fi costisitoare și inaccesibile în zonele cu resurse limitate. Pentru aceste regiuni, un grup de absolvenți de design a creat o soluție simplă, ieftină și inovatoare: un detector de incendii de dimensiunea unui con de pin, care poate oferi comunităților vulnerabile un avantaj crucial în alertarea și gestionarea focurilor. Pyri se laudă cu o construcție ecologică Dispozitivul, numit Pyri, este realizat preponderent din materiale naturale, precum ceară și cărbune compozit, fiind conceput să se integreze perfect în mediul înconjurător, fără a lăsa urme, scrie CNN. Acesta poate fi amplasat în zonele predispuse la incendii și poate rămâne funcțional ani de zile fără întreținere. La declanșarea unui incendiu, căldura topeste un declanșator intern care emite un semnal cu frecvență joasă, alertând astfel autoritățile și locuitorii din zonă. Co-fondatoarea Pyri, Karina Gunadi, explică că acest dispozitiv poate ajuta oamenii să evacueze mai repede și să oprească incendiile înainte ca acestea să devină scăpate de sub control. „Dacă prinzi un incendiu când este mic, este mult mai ușor să-l stingi,” spune ea. Designul dispozitivului este inspirat direct din natură, de la arborii de pin care depind de foc pentru reproducere. La temperaturi ridicate, rășina conurilor de pin se topește și eliberează semințele, iar Pyri imită acest proces natural. Forma conică și structura nervurată îl protejează de impact, fiind potrivit pentru aruncarea din aer pe terenuri accidentate și întinse. Un alt obiectiv major al echipei a fost să folosească materiale ecologice și ne-toxice, inclusiv pentru componentele electronice, evitând metalele rare și bateriile convenționale, pentru a asigura că dispozitivele nu poluează după ce „ard”. Designerii Pyri au dezvoltat senzorii ca parte a unui program de masterat derulat în comun de Royal College of Art și Imperial College London din Marea Britanie / Foto: Pyri Incendiile de vegetație se înmulțesc din cauza schimbărilor climatice În contextul înrăutățirii crizei climatice, incendiile devin tot mai frecvente și mai devastatoare, cu sezoane de foc mai lungi și mai intense. Organizația Națiunilor Unite estimează că incendiile din 2023 au emis de șapte ori mai mult dioxid de carbon decât întreaga industrie aviatică globală. Pyri vizează să ofere o soluție accesibilă pentru gestionarea incendiilor în special comunităților cu resurse limitate, în domenii precum silvicultura, agricultura și utilitățile. Compania speră să lanseze comercial dispozitivele în 2027, după testări pilot în 2025 și 2026. Într-o lume în care fiecare minut contează pentru salvarea vieților și a mediului, acest mic dispozitiv ar putea schimba semnificativ modul în care detectăm și combatem incendiile de pădure.
Donald Trump, sub amenințarea hackerilor. Mai multe e-mail-uri sensibile ar putea deveni publice cât de curând
Un grup de hackeri, suspectați că au legături cu armata iraniană, amenință că va publica peste 100 de gigabytes de e-mailuri furate de la colaboratori apropiați ai fostului președinte american Donald Trump. Aceste documente includ corespondența unor persoane importante precum șefa de cabinet Susie Wiles, consilierul Roger Stone, avocata Lindsey Halligan și chiar Stormy Daniels, fosta actriță de filme pentru adulți care susține că a avut o relație cu Donald Trump. De când au început problemele pentru Donald Trump În vara anului trecut, aceeași grupare a reușit să fure un volum considerabil de documente din campania electorală a lui Trump și le-a scurs către echipa lui Joe Biden, dar și către mari publicații americane precum New York Times și Politico. Atunci, mulți au interpretat atacurile drept o tentativă a Iranului de a influența alegerile prezidențiale din SUA. De data aceasta, hackerii cunoscuți sub numele de „Robert” au anunțat prin Reuters că dețin corespondența internă a unor figuri cheie din cercul lui Trump și iau în calcul să vândă aceste materiale. Totuși, ei nu au oferit detalii despre conținutul mesajelor sau despre potențialii cumpărători, scrie publicația Gizmodo. Momentul reluării activității grupului nu este întâmplător: Statele Unite, sub conducerea lui Trump, au lansat recent o operațiune militară împotriva Iranului. Totuși, specialiștii consideră că dacă hackerii ar fi deținut informații cu adevărat compromițătoare, ar fi folosit aceste date înaintea atacului pentru a crea un avantaj diplomatic sau pentru a șantaja. Reprezentanții administrației Trump au negat ferm validitatea amenințărilor, calificând acțiunea drept o campanie de dezinformare menită să discrediteze președintele și colaboratorii săi. Marci McCarthy, directoarea departamentului pentru comunicare al Cybersecurity and Infrastructure Security Agency (CISA), a declarat pe platforma X că astfel de atacuri reprezintă „propagandă digitală calculată” și a promis că vinovații vor fi identificați și aduși în fața justiției. Deși Iran nu este recunoscut drept unul dintre cei mai avansați actori cibernetici la nivel global, Israel fiind considerat mult mai sofisticat în acest domeniu, grupul „Robert” sau APT42 (cunoscut și drept „CharmingKitten”) este renumit pentru metodele sale complexe. Malware pe telefoanele oficialilor americani Hackerii au instalat malware pe telefoanele oficialilor pentru a înregistra convorbiri și monitoriza activitatea mobilă. Ei au vizat anterior oficiali de rang înalt din afara campaniei Trump, inclusiv un fost adjunct al CIA și ambasadorul SUA în Israel. În septembrie 2024, Departamentul de Justiție al administrației Biden a acuzat trei iranieni că au orchestrat această operațiune de hacking, fiind angajați ai Gărzii Revoluționare Iraniene. Scopul declarat al atacurilor a fost să provoace dezbinare, să submineze încrederea în procesul electoral american și să obțină ilegal informații sensibile despre oficiali americani.
Microsoft întinde o mână de ajutor celor care vor să rămână la Windows 10. Alternativa gândită de gigantul din Redmond pentru actualizări
Deși Microsoft a anunțat sfârșitul suportului oficial pentru Windows 10 pe 14 octombrie 2025, compania nu pare să abandoneze complet utilizatorii care nu pot sau nu doresc să facă tranziția la Windows 11. În locul unei taxe anuale impuse pentru actualizările de securitate, Microsoft introduce opțiuni mai accesibile și chiar gratuite pentru a menține sistemele protejate, într-o perioadă de tranziție crucială. Actualizări de securitate cu puncte Rewards și fără costuri directe Inițial, Microsoft a prevăzut o taxă de aproximativ 30 de dolari pe an pentru accesul la programul Extended Security Updates (ESU), dar planul a fost revizuit în favoarea utilizatorilor obișnuiți. Cei care folosesc activ serviciile Microsoft pot obține acces la actualizările critice prin acumularea a 1.000 de puncte Microsoft Rewards. Aceste puncte se pot strânge relativ ușor folosind motorul de căutare Bing, browserul Edge sau aplicația dedicată Bing pentru mobil, care oferă până la 500 de puncte la instalare. Deoarece 1.000 de puncte echivalează cu aproximativ 1 dolar, utilizatorii care se implică activ în ecosistemul Microsoft pot accesa un an de actualizări fără a plăti efectiv bani. Este o metodă de fidelizare care recompensează utilizarea serviciilor companiei și oferă un compromis între siguranță și buget. Backup cu OneDrive și activare simplificată O altă opțiune promovată de Microsoft este utilizarea aplicației Windows Backup în combinație cu serviciul cloud OneDrive. Această soluție este însă condiționată de un abonament Microsoft 365, dat fiind că cei 5 GB de stocare gratuită nu sunt suficienți pentru salvarea completă a unui sistem activ. Pentru cei interesați să rămână pe Windows 10, Microsoft lansează în iulie un asistent de înscriere în programul ESU, care va fi disponibil direct în setările sistemului. Participanții la programul Windows Insider pot deja testa această unealtă. Perioada de acoperire a actualizărilor de securitate va fi 15 octombrie 2025 – 13 octombrie 2026. Limitări importante și contextul deciziei Chiar dacă Microsoft oferă aceste alternative, este important de înțeles că programul ESU nu include suport tehnic, remedieri pentru buguri non-critice sau funcționalități noi. Scopul său este exclusiv acela de a proteja dispozitivele împotriva vulnerabilităților majore, în timp ce utilizatorii decid când și dacă fac tranziția la un sistem de operare mai nou. Decizia vine pe fondul nemulțumirilor exprimate de utilizatorii care dețin PC-uri mai vechi, incompatibile cu cerințele stricte ale Windows 11. Conform datelor StatCounter, Windows 10 încă domină cu 53% din cota de piață globală, comparativ cu cele 43% ale Windows 11, ceea ce înseamnă că milioane de utilizatori s-ar putea confrunta cu riscuri majore de securitate dacă nu primesc o formă de sprijin. Astfel, Microsoft încearcă să tempereze criticile prin opțiuni flexibile și mai prietenoase cu bugetul, oferind timp și soluții alternative pentru o tranziție mai lină.
Microsoft Authenticator renunță la parole: ce trebuie să faci înainte să le pierzi
Aplicația Microsoft Authenticator, cunoscută mai ales pentru rolul său în autentificarea în doi pași, se pregătește să renunțe definitiv la gestionarea parolelor. Începând din luna iulie 2025, nu vei mai putea completa automat parolele salvate în aplicație, iar în august, toate parolele stocate vor fi șterse complet. Dacă te bazezi pe Authenticator pentru gestionarea datelor de conectare sau a informațiilor de plată, acum e momentul să acționezi. Schimbarea face parte dintr-un plan mai amplu al Microsoft de a concentra funcțiile de completare automată în browserul său propriu, Microsoft Edge. Practic, dacă nu vrei să pierzi accesul la parolele tale, va trebui fie să folosești Edge, fie să le exporți către un alt serviciu de gestionare a parolelor. Microsoft Authenticator a fost lansat în 2016 ca soluție pentru autentificare multifactor, iar în 2020 a adăugat și funcția de stocare a parolelor. Acum însă, compania se reorientează către tehnologii mai sigure și mai moderne, cum ar fi passkey-urile – metode de autentificare ce folosesc amprenta, scanarea facială sau un PIN. Iată ce presupune tranziția: Începând din iulie 2025, nu vei mai putea folosi Authenticator pentru completarea automată a parolelor și a informațiilor de plată. Tot în iulie, Microsoft va șterge datele de plată stocate în aplicație. În august 2025, toate parolele salvate în Authenticator vor fi șterse definitiv. Microsoft a oprit deja acceptarea de parole noi în Authenticator încă din luna iunie, deci dacă ai încercat recent să adaugi o parolă și nu ai reușit, acum știi de ce. Pentru a-ți păstra accesul la parole, ai două opțiuni clare: Folosește Microsoft Edge – parolele vor fi sincronizate automat cu contul tău Microsoft și vor putea fi gestionate direct din browser. Exportă parolele – dacă preferi un alt manager de parole (cum ar fi 1Password, Bitwarden sau LastPass), poți exporta datele din Authenticator până cel târziu în august. De ce face Microsoft această schimbare Într-o lume în care autentificarea fără parolă devine din ce în ce mai populară, Microsoft pariază pe o tranziție accelerată către metode mai sigure, mai rapide și mai ușor de folosit. Passkey-urile sunt una dintre direcțiile clare pentru viitor – și deși Authenticator nu va mai gestiona parole, va continua să ofere suport pentru passkey-uri. Motivul invocat este eficientizarea experienței utilizatorilor și consolidarea funcționalităților într-o singură platformă: Edge. Pentru cei care folosesc deja browserul Microsoft, tranziția va fi aproape invizibilă. Dar dacă preferi Chrome, Firefox sau Safari, va trebui să iei o decizie rapidă: alegi Edge sau migrezi complet către un alt serviciu? Microsoft nu este singura companie care face acest pas. Tot mai mulți giganți tech încurajează trecerea de la parole la autentificări biometrice sau coduri unice generate automat. Iar renunțarea la stocarea de parole într-o aplicație secundară pare să fie doar începutul. Ce trebuie să faci chiar acum ca să nu pierzi nimic Timpul nu e de partea ta dacă te bazezi pe Authenticator pentru parole sau date de plată. Iată ce ai de făcut: Deschide aplicația Microsoft Authenticator și verifică ce parole și date ai salvate. Dacă folosești deja Edge, mergi în setările dispozitivului tău și setează-l ca furnizor implicit de completare automată. Dacă preferi alt serviciu, exportă parolele din Authenticator imediat. Microsoft oferă un ghid complet pe site-ul său oficial. Notează-ți eventualele conturi critice unde parolele sunt salvate doar în Authenticator, pentru a nu pierde accesul în viitor. Ignorarea acestei schimbări te poate lăsa fără acces la conturi importante. Așa că nu amâna: gestionează-ți parolele cât încă le mai poți salva. Poți folosi ocazia asta pentru a trece și tu la un manager de parole mai avansat sau, de ce nu, la autentificarea fără parolă. Microsoft trimite un mesaj clar: viitorul nu mai are loc pentru parole. Dacă vrei să ții pasul cu securitatea digitală, e momentul să iei inițiativa.
Roboții AI de la Google care nu au nevoie de internet. Cum funcționează, de fapt, te-ar putea ajuta la sarcinile casnice
Google DeepMind a prezentat recent o inovație importantă în domeniul roboticii: modelul Gemini Robotics On-Device AI, care permite roboților să funcționeze complet offline, fără a fi conectați la internet. Tehnologia revoluționară oferă roboților abilitatea de a înțelege mediul înconjurător, de a interpreta comenzi și de a acționa în consecință, fără să aibă nevoie să acceseze resurse online sau cloud, scrie TechRadar. Principala provocare a roboților inteligenți a fost până acum dependența lor de conexiunea la internet, ceea ce îi făcea vulnerabili în situații cu acces limitat sau absent la rețea, precum zonele rurale, spitalele izolate sau în cazuri de dezastre naturale. Gemini On-Device rezolvă această problemă printr-un model de inteligență artificială care combină capacități avansate de vizualizare, procesare a limbajului natural și luarea deciziilor în timp real. Ce se întâmplă cu învățare rapidă, dar și cu adaptabilitate extinsă Unul dintre cele mai remarcabile aspecte ale acestui AI este capacitatea sa de a învăța noi sarcini după doar 50-100 de demonstrații, un progres semnificativ comparativ cu metodele tradiționale de antrenare a roboților. Abilitatea cu pricina face ca roboții să poată învăța rapid și să se adapteze la situații sau obiecte noi fără a avea nevoie de instruiri îndelungate sau conectare la baze de date externe. Mai mult, modelul Gemini este extrem de flexibil din punct de vedere hardware. Deși inițial a fost dezvoltat pentru brațele robotizate ALOHA create de Google, acesta s-a dovedit eficient și pe roboți humanoizi complexi, precum Apollo, produs de Apptronik. Această versatilitate deschide calea spre o gamă largă de aplicații, de la asistență casnică și industrială până la intervenții în medii dificile. Siguranță și autonomie pentru o lume mai conectată? Google spune că, deși roboții autonomi ridică unele îngrijorări privind controlul și securitatea, modelul Gemini vine echipat cu măsuri de siguranță atât la nivel software, cât și hardware. Acestea previn utilizarea abuzivă și asigură că roboții vor efectua doar sarcinile pentru care sunt programați, eliminând riscurile unor comportamente neprevăzute. În prezent, roboții echipați cu această tehnologie nu sunt disponibili comercial, însă viitorul pare clar: dispozitive inteligente care nu vor depinde de conexiunile la internet, fiind capabile să funcționeze constant și independent, indiferent de condițiile externe. Imaginează-ți, practic un robot asistent care poate face treburile casnice, fără să fie afectat de o pană de curent sau de un router dezactivat. Se poate spune că, prin Gemini Robotics On-Device, Google deschide drumul către o nouă generație de roboți cu inteligență artificială care nu doar că își extind funcționalitatea, dar devin și mult mai fiabili și rezistenți în fața provocărilor lumii reale.