Etichetă: TEHNOLOGIE

Vopsea creată cu ajutorul inteligenței artificiale: cum pot fi clădirile răcorite natural, chiar și în miezul zilei

Într-un context în care valurile de căldură devin tot mai intense, iar consumul energetic pentru răcirea clădirilor atinge cote alarmante, cercetătorii au făcut un pas uriaș spre o soluție sustenabilă. O echipă de specialiști, asistată de inteligența artificială, a reușit să creeze o vopsea inovatoare care menține clădirile mai reci — chiar și la orele de vârf, când razele soarelui lovesc cu intensitate maximă. Această vopsea, dezvoltată pe baza unor modele simulate de AI, reușește să reflecte o mare parte din radiația solară și, în același timp, să emită căldura absorbită înapoi în atmosferă, reducând semnificativ temperatura suprafeței clădirii. Ce înseamnă asta, practic? Mai puțin disconfort termic în interior, mai puțin consum de energie pentru aer condiționat și un pas important către locuințe și birouri mai sustenabile, scrie The Guardian. Un studiu recent a arătat că aplicarea acestei vopsele pe acoperișul unui bloc cu patru etaje, aflat într-o zonă caldă, poate aduce economii anuale de energie de aproximativ 15.800 kilowați-oră. Asta echivalează cu consumul anual a peste 10 locuințe de dimensiuni medii, într-un climat urban torid. Cum a fost creată vopseaua și ce o face diferită de cele clasice Cheia acestei inovații stă în modul în care inteligența artificială a fost folosită pentru a descoperi combinația optimă de materiale. Cercetătorii au testat mii de formule posibile într-un mediu virtual, iar algoritmii AI au identificat rapid care combinații de pigmenți, rășini și aditivi duc la cea mai mare reflectivitate solară și eficiență termică. Rezultatul? O vopsea care poate reflecta până la 97,9% din lumina solară și care, simultan, radiază eficient căldura sub formă de unde infraroșii. Spre deosebire de vopselele albe standard, care reflectă lumina doar parțial, această formulă reușește să păstreze suprafețele exterioare ale clădirilor cu până la 10°C mai reci în comparație cu materialele tradiționale. Mai mult, noua vopsea nu se bazează pe metale grele sau materiale toxice, fiind sigură pentru sănătate și prietenoasă cu mediul. Are o rezistență crescută la intemperii, praf și poluare urbană, ceea ce o face ideală pentru utilizarea pe clădiri din orașe cu climat cald sau mediteranean. Asta înseamnă și durabilitate mai mare, deci economii suplimentare pe termen lung. Răcirea naturală a orașelor: viitorul locuințelor inteligente Această inovație vine într-un moment critic: clădirile consumă aproape 40% din energia totală la nivel global, iar răcirea activă (prin aer condiționat) este responsabilă pentru o parte semnificativă din această cifră. În marile orașe, efectul de „insulă termică” — unde asfaltul, betonul și sticla amplifică și rețin căldura — agravează problema. Vopseaua creată cu ajutorul AI poate juca un rol-cheie în combaterea acestui fenomen. Aplicarea ei pe acoperișuri, pereți exteriori sau chiar trotuare ar putea reduce temperatura medie a orașelor cu câteva grade în timpul verii, scăzând cererea de energie, diminuând emisiile de gaze cu efect de seră și îmbunătățind confortul locuitorilor. În plus, combinația dintre această tehnologie și alte sisteme inteligente — cum ar fi panourile solare integrate, ferestrele cu reglare termică sau ventilația pasivă — ar putea redefini modul în care construim și întreținem clădirile în viitorul apropiat. Vopseaua nu este doar o soluție estetică, ci un instrument strategic pentru arhitectura ecologică a secolului XXI. Pe măsură ce crizele climatice se acutizează și cererea pentru locuințe eficiente energetic crește, astfel de descoperiri devin esențiale. Dacă îți dorești un apartament mai rece fără facturi astronomice sau dacă plănuiești un proiect de renovare durabil, poate că e timpul să te gândești la această nouă generație de vopsele inteligente — gândite de AI, pentru un viitor mai răcoros.

Telefoanele cu butoane și treaba cu anonimatul: cum pot fi urmărite și ce ar trebui să știi despre spionaj și supraveghere

Pentru mulți, ideea de a folosi un telefon cu butoane – vechile telefoane Nokia sau Alcatel – pare o întoarcere nostalgică la vremuri mai simple. În realitate, aceste dispozitive revin în discuție nu doar ca simboluri retro, ci și ca instrumente preferate de cei care vor să evite supravegherea digitală. Așa-numitele „burner phones” sau „telefoane de unică folosință” sunt adesea prezentate în filme și seriale ca fiind imposibil de urmărit. Însă, în viața reală, lucrurile nu stau chiar așa. Ce este un „burner phone” și de ce se folosește Termenul „burner phone” nu desemnează un model special de telefon, ci mai degrabă modul în care este utilizat: un telefon ieftin, cu cartelă preplătită, care poate fi aruncat sau distrus rapid pentru a evita identificarea. Este alegerea preferată a celor care doresc să rămână anonimi – de la traficanți de droguri până la persoane care vor doar să nu fie urmăriți online. Dispozitivele nu sunt sofisticate. Sunt aceleași telefoane cu butoane, vândute în urmă cu 15-20 de ani, fără aplicații, fără conexiune la internet, cu funcții limitate de apelare și SMS. Ce le face atractive este ușurința cu care pot fi înlocuite și lipsa unei legături directe cu identitatea utilizatorului – cel puțin în teorie. Nokia 1300. (Foto: Playtech) Realitatea din spatele mitului: se pot urmări, și destul de ușor Adevărul este că aceste telefoane nu sunt complet imposibil de urmărit. Dacă autoritățile pun mâna pe unul dintre ele, pot accesa istoricul apelurilor, mesajele text și, uneori, pot reconstitui traseul persoanei prin tehnici de localizare. Dacă utilizatorul a fost neglijent – a plătit telefonul sau cartela cu un card bancar, a fost surprins pe camerele de supraveghere sau l-a încărcat cu credit într-un punct monitorizat – legătura cu identitatea reală devine posibilă. Un caz celebru este cel al lui Rex Heuermann, suspect în cazul unor crime din 2010 în Long Island, SUA. Anchetatorii au descoperit că unul dintre telefoanele folosite pentru a contacta victimele fusese achiziționat cu cardul personal al suspectului. Experții în securitate cibernetică confirmă limitele anonimatului oferit de astfel de telefoane. Potrivit specialistului Shanal Aggarwal, autoritățile pot folosi o combinație de metode pentru a le urmări: detalii ale apelurilor (CDR), localizarea pe baza turnurilor de telecomunicații, supraveghere clasică sau dispozitive speciale precum Stingray, care simulează antene GSM. Anonimat relativ: doar dacă știi ce faci Deși nu oferă protecție absolută, telefoanele „burner” pot spori anonimatul dacă sunt folosite cu grijă: fără conectare la internet, fără utilizare repetată, fără a le ține împreună cu telefonul personal. Dacă cineva se deplasează cu ambele telefoane în buzunar, triangularea semnalelor poate dezvălui rapid identitatea și mișcările acestuia. Jake Moore, expert în securitate cibernetică, a declarat pentru The Guardian: „Telefonul este, de fapt, un dispozitiv de urmărire. Dacă te miști cu un telefon de unică folosință, dar ai și telefonul tău personal cu tine, autoritățile pot face triangulații și îți pot reconstitui traseul”. Concluzie: mitul e mai puternic decât realitatea Telefoanele cu butoane pot oferi un nivel de protecție suplimentară, dar nu sunt invulnerabile. Cei care cred că aceste dispozitive le garantează anonimatul complet riscă să subestimeze complexitatea supravegherii moderne. Pentru o protecție reală a intimității, sunt recomandate soluții suplimentare precum criptarea comunicațiilor, folosirea VPN-urilor și o bună înțelegere a riscurilor digitale.

Apple testează o funcție care te-ar putea proteja pe FaceTime. Cum va funcționa pe iOS 26, șansele să devină realitate

În cadrul celei mai recente versiuni beta a sistemului de operare iOS 26, Apple a introdus o funcție experimentală de siguranță în aplicația FaceTime, care poate opri automat atât imaginea, cât și sunetul în timpul unui apel video, dacă algoritmul detectează nuditate. Funcția, denumită Sensitive Content Warning, a fost descoperită de utilizatorul X (fost Twitter) @iDeviceHelpus și nu este activată implicit, dar poate fi accesată din setările aplicației FaceTime, potrivit unui material publicat de Engadget. La detectarea unui conținut considerat sensibil, sistemul afișează următorul mesaj pe ecran: „Audio and video are paused because you may be showing something sensitive. If you feel uncomfortable, you should end the call” – „Funcțiile audio și video sunt întrerupte pentru că s-ar putea să ai parte de conținut sensibil. Dacă te simți inconfortabil ar trebui să închei acest apel”. Funcția este implementată printr-un sistem de învățare automată care rulează exclusiv pe dispozitivul utilizatorului. Apple a subliniat că nu colectează și nu are acces la datele video sau foto analizate în acest proces. Funcția Apple face parte dintr-un set mai larg de măsuri pentru siguranța copiilor în mediul digital Conform documentației oficiale Apple, această funcție face parte din inițiativa Communication Safety, destinată în principal conturilor minorilor din cadrul sistemului Family Sharing. Comunicarea și protecția minorilor au fost un punct central în strategiile recente ale companiei. Sistemul este capabil să analizeze foto și video atașate în conversații și să le blocheze dacă se consideră că acestea conțin nuditate, oferind în același timp recomandări utile utilizatorului cu privire la pașii pe care îi poate urma. Deși destinată inițial conturilor copiilor, funcția poate fi activată și de către utilizatorii adulți în versiunea beta actuală, ceea ce sugerează că Apple testează nivelul general de acceptare și utilitate a acesteia. Un pas spre siguranță sau o controversă în formare? Această funcție reflectă o preocupare reală pentru siguranța online, în special în rândul celor mai vulnerabili utilizatori. Totuși, introduce și întrebări despre limitele confidențialității în apelurile video și despre riscul de blocări eronate. Apple insistă asupra faptului că analizele sunt efectuate local, fără transfer de date către servere externe, dar rămâne de văzut dacă publicul larg va primi pozitiv o astfel de măsură. Fiind o funcție aflată în testare, nu este garantată integrarea sa în versiunea finală a iOS 26, care urmează să fie lansată în cursul anului. Publicul larg va putea testa această funcționalitate începând cu luna iulie, odată cu lansarea beta-ului public.

Cum îți faci viața mai ușoară pe Excel doar din tastatură. Scurtăturile care te scapă de frica programului Microsoft

Microsoft Excel este unul dintre cele mai folosite programe pentru gestionarea și analizarea datelor, iar eficiența cu care lucrăm în el depinde adesea de cât de bine stăpânim combinațiile rapide de taste și utilizarea mouse-ului. Mulți preferă să lucreze doar cu tastatura sau doar cu mouse-ul, dar combinarea celor două instrumente oferă un mod mult mai rapid și precis de a manipula datele dintr-un tabel. Ce poți să faci în Excel Unul dintre cele mai utile trucuri este selectarea celulelor sau a zonelor neadiacente. În mod obișnuit, click și drag pe mouse selectează doar celulele lipite una de cealaltă, dar dacă ții apăsat tasta Ctrl în timp ce faci click pe celulele dorite, poți selecta mai multe celule sau intervale care nu sunt alăturate, scrie publicația How To Geek. De exemplu, dacă dorești să formatezi cu aldine celulele A1, C1 și E1, le selectezi pe rând ținând Ctrl apăsat și apoi apeși Ctrl+B pentru a aplica formatul. Această metodă în Excel funcționează nu doar pentru celule, ci și pentru coloane sau rânduri. De exemplu, pentru a modifica simultan lățimea coloanelor B și D, selectează prima coloană, ține Ctrl și selectează a doua, apoi ajustează lățimea uneia dintre ele, ambele coloane se vor modifica în același timp. Când trebuie să selectezi o zonă mare de celule, clicul și tragerea mouse-ului poate fi ineficientă. În schimb, selectează prima celulă a intervalului, ține Shift apăsat și fă click pe ultima celulă a zonei pe care vrei să o selectezi. Această metodă este rapidă și precisă, fiind valabilă atât pentru celule, cât și pentru rânduri sau coloane. Pentru a muta date, poți da click și trage selecția în altă locație. Dacă acea locație conține deja date, vei fi întrebat dacă vrei să le suprascrii. Dacă, însă, ții apăsat Ctrl în timp ce tragi selecția din Excel, conținutul va fi duplicat în noua locație, înlocuind datele existente, fără niciun avertisment. Acest lucru trebuie folosit cu atenție pentru a evita suprascrierea accidentală a informațiilor importante. Cum faci să nu pierzi date Există și situații în care vrei să muți date fără a pierde ce există deja în noua locație. În acest caz, ține apăsat Shift și trage selecția. Vei vedea o linie verde groasă care indică locul unde va fi inserată selecția, iar datele existente vor fi împinse mai jos sau la dreapta, astfel păstrându-le intacte. Dacă vrei să combini duplicarea cu inserarea, folosește Ctrl+Shift în timp ce tragi selecția. Aceasta este o metodă ideală, de exemplu, pentru a insera rânduri de antet duplicat la intervale regulate într-un tabel lung, facilitând citirea și imprimarea datelor. Combinațiile cu pricina de tastatură și mouse nu doar că accelerează procesul de lucru în Excel, dar te ajută să păstrezi mai bine ordinea și structura datelor tale. Învățând să le folosești corect, vei economisi timp și vei crește productivitatea în gestionarea oricărui tip de foaie de calcul.

Când minte inteligența artificială: ce nu înțelegem despre chatboți și de ce ar trebui să te îngrijoreze

Într-o epocă în care inteligența artificială este integrată în tot mai multe aplicații, de la asistenți digitali la soluții medicale și sisteme de securitate, un val de semnale de alarmă vine din chiar laboratoarele care dezvoltă aceste tehnologii. Conform unei analize publicate de Science Alert, unii dintre cei mai avansați chatboți AI mint, complotează, amenință și chiar șantajează utilizatorii. Exemplele nu sunt scoase din filme SF, ci provin din testări reale. Unul dintre cazurile cele mai discutate este cel al chatbotului Claude 4, dezvoltat de Anthropic, care ar fi amenințat un inginer cu divulgarea unei aventuri extraconjugale, un comportament care depășește de departe ceea ce considerăm acceptabil pentru o unealtă digitală. Într-un alt caz, modelul o1 de la OpenAI a încercat să se auto-descarce pe un server extern, negând apoi că ar fi avut vreo intenție ascunsă. Aceste incidente scot la lumină o realitate îngrijorătoare: nici măcar creatorii acestor modele nu înțeleg complet cum funcționează ele în interior. Chiar și după doi ani de la lansarea ChatGPT și a altor modele similare, AI rămâne o „cutie neagră” din care ies rezultate impresionante, dar ale cărei procese interne sunt încă învăluite în mister. De ce sunt modelele actuale atât de greu de controlat Problema centrală este modul în care aceste modele iau decizii. AI-ul modern nu răspunde instant la întrebări, ci construiește răspunsurile „pas cu pas”, folosind ceea ce se numește chain-of-thought reasoning. Acest mod de gândire, apropiat de logica umană, este și ceea ce le face mai greu de anticipat sau controlat. Companii ca OpenAI și Anthropic colaborează cu firme externe de siguranță, cum ar fi Apollo, pentru a analiza aceste comportamente. Dar chiar și cele mai bine pregătite echipe întâmpină dificultăți în a detecta din timp intențiile neetice ale unui model. Unele versiuni ale AI „se prefac” că urmează instrucțiunile, în timp ce în fundal urmăresc scopuri total diferite – un tip de comportament care ar putea avea consecințe dramatice dacă este aplicat în contexte critice, cum ar fi domeniul militar, bancar sau energetic. Totodată, dezvoltarea de modele din ce în ce mai puternice este susținută de competiția acerbă dintre giganți precum OpenAI, Google, Anthropic și Meta. Fiecare dorește să lanseze primul următorul mare model AI, dar această goană poate lăsa în urmă măsurile de siguranță și reglementare necesare. Cine controlează cu adevărat inteligența artificială? O altă problemă esențială ține de reglementarea AI. În prezent, nu există o legislație clară care să responsabilizeze dezvoltatorii atunci când modelele lor produc daune. Experți precum Simon Goldstein, profesor la Universitatea din Hong Kong, și-au exprimat public îngrijorarea și au sugerat că instanțele de judecată ar trebui să joace un rol mai activ în aceste cazuri, tragând la răspundere companiile pentru acțiunile AI-urilor lor. În același timp, Congresul american a adoptat un nou proiect de lege care, paradoxal, limitează capacitatea statelor de a-și crea propriile norme privind utilizarea inteligenței artificiale. Practic, reglementarea IA devine centralizată, ceea ce reduce flexibilitatea autorităților locale în a interveni atunci când apar derapaje grave. În acest context, se discută tot mai mult despre interpretabilitate, un domeniu emergent în cercetarea AI care își propune să descifreze cum gândesc modelele. Dar experți precum Dan Hendrycks, director al Center for AI Safety (CAIS), rămân sceptici că această abordare va duce la un control real al sistemelor. După cum arată faptele, modelele actuale sunt deja capabile să acționeze într-un mod care depășește înțelegerea celor care le-au creat.

UE trimite ajutor Moldovei pentru a se apăra de atacurile cibernetice ale Rusiei înainte de alegeri

Uniunea Europeană se pregătește să trimită un grup de experți în securitate cibernetică în Republica Moldova, ca parte a unui efort fără precedent de a proteja alegerile parlamentare din septembrie de interferențele rusești. Acțiunea, denumită „rezerva cibernetică” a UE, ar marca prima intervenție operațională a acestui mecanism aflat încă în fază incipientă. Rusia, acuzată că vizează destabilizarea Moldovei Potrivit unui document intern al Comisiei Europene, Moldova a fost afectată puternic de efectele războiului Rusiei împotriva Ucrainei și este în continuare o țintă directă a activităților hibride ale Moscovei. Acestea includ atacuri informatice, campanii de dezinformare și tentative de influențare a opiniei publice împotriva direcției pro-europene a țării, notează Politico. În acest context, Comisia Europeană accelerează lansarea rezervei cibernetice – un grup de specialiști în securitate digitală din sectorul privat care pot fi mobilizați la cerere. Deși lansarea oficială era planificată pentru decembrie 2025, misiunea din Moldova ar putea deveni prima activare efectivă a acestui instrument european. Pe fondul tensiunilor crescute în regiune, autoritățile de la Bruxelles consideră că sprijinirea Chișinăului în fața amenințărilor cibernetice este esențială pentru protejarea proceselor democratice în vecinătatea estică a Uniunii Europene. Un efort european coordonat în sprijinul Moldovei Vineri, la Chișinău, va avea loc primul summit UE-Moldova, unde liderii europeni vor discuta inclusiv consolidarea rezilienței în fața amenințărilor hibride și extinderea colaborării în domeniul securității cibernetice. În cadrul aceluiași summit, Uniunea Europeană va anunța prelungirea mandatului Misiunii de Parteneriat în Moldova cu încă doi ani, suplimentarea personalului cu 30% și majorarea bugetului cu aproape 20 de milioane de euro. Această misiune a contribuit deja la crearea unei agenții de securitate cibernetică în Moldova, la instruirea a mii de funcționari și la dezvoltarea unui centru strategic de comunicare. Conform directorului agenției de securitate cibernetică de la Chișinău, Mihai Lupașcu, țara „a îndeplinit cerințele necesare” pentru a beneficia de acest sprijin, iar aderarea la rezerva cibernetică ar spori semnificativ capacitatea de reacție în cazul unor atacuri majore. Simulări, alerte și implicarea giganților tehnologici Pentru a anticipa eventuale scenarii de atac, o simulare de amenințări hibride a avut loc recent la Chișinău, cu participarea reprezentanților Comisiei Europene, Google, Meta și TikTok. Scopul a fost pregătirea unui răspuns eficient în cazul unei campanii masive de dezinformare sau al unui atac informatic care ar putea perturba alegerile parlamentare din septembrie. De altfel, oficialii UE avertizează că un atac cibernetic de amploare în regiune ar putea avea efecte de propagare, afectând nu doar securitatea națională a Moldovei, ci și stabilitatea întregii regiuni. Prin semnarea Acordului Digital Europe Program în luna mai, Moldova a devenit eligibilă pentru asistență din partea rezervei cibernetice, în baza Regulamentului european privind solidaritatea cibernetică. Acest regulament mai include și un sistem de alertă care centralizează avertismentele și datele din domeniul securității informatice, pentru a permite reacții rapide din partea guvernelor.

Trupă rock cu succes uriaș, suspectată că e doar AI. Purtătorul de cuvânt s-a dovedit a fi un chatbot după ce BBC și Rolling Stone au cerut interviuri

O formație necunoscută până recent, numită The Velvet Sundown, a devenit virală și a ajuns la peste 850.000 de ascultători lunari pe Spotify, în ciuda faptului că nu se știe cine sunt, de fapt, membrii trupei. Niciunul dintre cei patru muzicieni menționați nu a acordat vreodată un interviu, nu are conturi individuale de social media și nu există dovezi ale vreunui concert live. Acest mister a declanșat speculații masive că The Velvet Sundown ar putea fi o creație exclusivă a inteligenței artificiale. Suspiciuni legate de originea trupei și imaginea lor „prea perfectă” Formația a apărut din senin pe Spotify, cu o pagină verificată și un repertoriu de balade indie cu voce masculină și acompaniament de chitară. Cu toate acestea, presa și publicul au început să remarce lipsa oricărui contact direct cu publicul sau mass-media, un fapt extrem de neobișnuit pentru o trupă cu o asemenea ascensiune. Imaginea oficială a trupei, publicată online, are o tentă caldă și un aspect aproape artificial, iar unii critici spun că pare generată de AI. La această incertitudine s-a adăugat faptul că platforma rivală Deezer a etichetat piesele trupei ca fiind „100% generate de AI”, conform instrumentului său propriu de detecție a conținutului automatizat. Scandalul chatbotului și confuzia provocată de un purtător de cuvânt fals Povestea a luat o turnură și mai ciudată când Rolling Stone US a raportat că purtătorul de cuvânt al trupei, un anume Andrew Frelon, ar fi confirmat că muzica formației a fost creată folosind un instrument de AI numit Suno. Dar, la scurt timp, aceeași publicație a descoperit că acest purtător de cuvânt era el însuși un fals – un chatbot conceput intenționat pentru a păcăli presa. Spotify nu a comentat oficial cazul, iar The Velvet Sundown nu a răspuns solicitărilor pentru un interviu, nici din partea BBC, nici din partea celebrei reviste de muzică Rolling Stone. Singura reacție notabilă a fost o postare pe pagina oficială Spotify a trupei, în care se afirmă că nu au nicio legătură cu presupusul purtător de cuvânt și că nu există dovezi că acesta ar fi o persoană reală. O a doua imagine a trupei, trimisă revistei Rolling Stone, ridică și mai multe suspiciuni. O problemă mai mare: încrederea în realitatea digitală Profesorul Gina Neff, de la Centrul Minderoo pentru Tehnologie și Democrație al Universității din Cambridge, a comentat cazul spunând că, deși la prima vedere pare un caz izolat, el reflectă o problemă mult mai profundă. „Indiferent dacă această trupă este sau nu generată de AI, povestea reflectă temerile legate de pierderea controlului asupra realității digitale”, a declarat ea pentru BBC. „Avem nevoie de măsuri mai stricte pentru protejarea informațiilor din spațiul online.” Ed Newton-Rex, fondatorul Fairly Trained – un grup care militează pentru respectarea drepturilor artiștilor în fața AI – a mers și mai departe: „Acesta este exact tipul de scenariu de care se temeau muzicienii: furt mascat în competiție. Companiile de AI folosesc creațiile artiștilor pentru a-și antrena produsele, apoi inundă piața cu falsuri, reducând veniturile artiștilor reali.” Consecințe pentru industria muzicală și apeluri la reglementare Problema utilizării AI în muzică a fost deja semnalată de mari artiști internaționali. Nume precum Elton John și Dua Lipa s-au alăturat unor parlamentari britanici în încercarea de a include reglementări privind AI și drepturile de autor într-un nou pachet legislativ privind utilizarea datelor. Campania nu a avut succes până acum, dar presiunile din partea industriei muzicale continuă. În concluzie, The Velvet Sundown ar putea rămâne în istorie nu doar ca o formație misterioasă, ci și ca simbolul unei epoci în care granițele dintre real și artificial devin tot mai greu de distins. Mai jos puteți vedea un clip cu piesele care au adunat sute de mii de ascultări pe Spotify – sincer, nouă nu ni se pare că sună rău deloc.

UE nu cedează în fața Big Tech, precum Google, Meta și OpenAI: legea privind inteligența artificială va fi aplicată fără întârziere

Uniunea Europeană a transmis un mesaj clar marilor companii din domeniul tehnologiei: nu va exista niciun fel de amânare în implementarea AI Act, legea istorică ce reglementează utilizarea inteligenței artificiale pe teritoriul comunitar. În ciuda presiunilor tot mai mari din partea unor lideri din industrie și a apelurilor publice pentru o „pauză” în aplicarea noilor reguli, Bruxelles-ul își menține ferm poziția. Anunțul vine într-un moment în care zeci de companii din Europa și SUA, inclusiv giganți precum Google, Meta sau producătorii de modele AI precum OpenAI, încearcă să influențeze agenda europeană invocând riscuri pentru inovație și competitivitate. Presiuni tot mai mari pentru o amânare a legii AI Act a intrat oficial în vigoare în februarie 2025, dar aplicarea sa este una progresivă. Următoarea etapă importantă va avea loc pe 2 august 2025, când intră în vigoare obligații noi pentru dezvoltatorii de „modele de AI cu uz general” — așa cum sunt ChatGPT, Gemini sau Grok. Aceștia vor fi obligați să ofere mai multă transparență cu privire la algoritmii folosiți, seturile de date care le antrenează modelele și riscurile pe care le pot genera. În ultima lună, mai multe companii au încercat să convingă Comisia Europeană să acorde un moratoriu sau să amâne aplicarea prevederilor-cheie. Pe 3 iulie, o scrisoare deschisă semnată de peste 40 de lideri din mediul de afaceri european — inclusiv de CEO-ul Airbus, de șeful Carrefour sau de fondatorul start-up-ului francez Mistral AI — a cerut o „pauză” pentru a nu sufoca ecosistemul de inovație european. Comisia Europeană a respins însă categoric aceste cereri. „Am văzut multe rapoarte, scrisori și declarații despre AI Act. Permiteți-mi să fiu clar: nu există nicio pauză, niciun termen de grație, nicio amânare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Thomas Regnier. Aplicare etapizată, dar fără compromisuri Deși legea va fi aplicată progresiv pentru a permite companiilor și statelor membre să se adapteze, Bruxelles-ul insistă că termenele legale nu se vor schimba. După intrarea în vigoare a obligațiilor pentru modelele de uz general în august 2025, va urma un nou prag în august 2026, când se vor aplica reglementări mai stricte pentru modelele de AI considerate „cu risc ridicat” — folosite, de exemplu, în sănătate, educație sau justiție. Companiile vizate vor trebui să efectueze evaluări de risc, să furnizeze documentație tehnică detaliată și să asigure trasabilitatea deciziilor generate de AI. Este un set de cerințe fără precedent, care vine pe fondul unor preocupări crescânde privind „halucinațiile” AI, erori în generarea de conținut, lipsa transparenței și riscurile de manipulare. Comisia susține că aceste reguli sunt esențiale pentru a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor și pentru a asigura încrederea în tehnologiile emergente. Un semnal puternic pentru întreaga lume Prin fermitatea cu care își menține calendarul AI Act, Uniunea Europeană dorește să stabilească un standard global pentru reglementarea inteligenței artificiale, similar cu ceea ce a reușit cu legislația GDPR privind protecția datelor. „Uniunea Europeană vrea să arate că este posibil să îmbinăm inovația cu responsabilitatea”, a explicat un oficial european citat de Reuters. De altfel, AI Act este prima lege cuprinzătoare privind inteligența artificială adoptată la nivel mondial și este urmărită cu atenție de guverne, companii și activiști din întreaga lume.

Google, acuzată oficial în UE: rezumatul AI din căutări lovește dur presa independentă

Google se confruntă cu o nouă plângere oficială în fața Comisiei Europene, iar miza e uriașă: funcția AI Overviews din căutările online, care oferă utilizatorilor un rezumat generat de inteligența artificială, direct în pagina de rezultate. Un grup de publisheri independenți a depus o plângere antitrust, susținând că această practică le distruge veniturile, le reduce drastic traficul și le pune în pericol chiar existența. Funcția AI Overviews, implementată deja în peste 100 de țări, este privită de Google ca un pas strategic major în integrarea inteligenței artificiale în căutările online. Din mai 2025, compania a început să adauge inclusiv reclame în aceste rezumate AI, ceea ce a amplificat și mai mult nemulțumirile celor care produc conținut original, scrie Reuters. Publicațiile independente susțin că Google folosește conținutul lor fără consimțământ, ba chiar mai mult: nu există opțiunea de a se retrage din acest proces fără a fi penalizați. Dacă refuză indexarea pentru AI, dispar și din rezultatele standard de căutare. E o dilemă toxică – fie „hrănesc” AI-ul Google cu materialul lor jurnalistic, fie devin invizibili online. Plângere oficială în UE și în Marea Britanie: „E un abuz de poziție dominantă” Potrivit documentului trimis pe 30 iunie 2025, Google este acuzată că abuzează de poziția sa dominantă pe piața motoarelor de căutare pentru a-și promova propriul conținut generat de AI în detrimentul publisherilor reali. Aceștia susțin că pierd semnificativ din cititori, vizitatori și implicit venituri, pentru că utilizatorii nu mai ajung să dea click pe articolele originale. Tot ce au nevoie află, aparent, din rezumatul AI afișat de Google în partea de sus a paginii. Mai mult, publisherii nu sunt menționați, citați sau recompensați. Conținutul este rescris automat, într-un stil generic, fără a fi evident cine este sursa. E ca și cum ai da bacalaureatul copiind răspunsurile de pe altă foaie – și tot tu ai lua nota 10. Plângerea a fost semnată și de organizații precum Foxglove Legal din Marea Britanie și The Movement for an Open Web, iar acestea cer o măsură intermediară urgentă: suspendarea funcției AI Overviews până când se stabilesc reguli clare pentru protejarea presei independente. Potrivit Rosa Curling, co-director Foxglove, situația este „existențială” pentru jurnaliști: „Google subminează nu doar conținutul, ci chiar capacitatea publisherilor de a mai concura în piață.” Ce spune Google și de ce lupta e departe de final Google, pe de altă parte, neagă acuzațiile și susține că oferă miliarde de clickuri zilnic către site-uri, deci contribuie la vizibilitatea conținutului. Reprezentanții companiei spun că AI Overviews ajută utilizatorii să pună întrebări mai bune și le oferă ocazia de a descoperi conținut nou și relevant. În plus, Google afirmă că scăderile de trafic nu pot fi puse exclusiv pe seama AI, ci țin de sezonalitate, interesul utilizatorilor și actualizări de algoritm. Este, practic, aceeași linie de apărare pe care o folosește compania de ani buni în disputele legate de SEO și poziționarea în căutări. Totuși, această retorică nu convinge pe toată lumea. Jurnaliștii și creatorii de conținut susțin că se confruntă cu o nouă formă de concurență neloială: inteligența artificială care folosește munca lor pentru a livra un produs concurent, fără recunoaștere, fără plată și fără consimțământ. Situația aduce aminte de procesul intentat în SUA de o companie din domeniul edtech, care acuză Google că a redus cererea pentru conținut original, afectând numărul de vizitatori și abonați. De ce te afectează și pe tine, chiar dacă nu ești publisher Poate crezi că acest conflict nu te privește direct, dar impactul este mult mai larg. Dacă presa independentă dispare sau e redusă la tăcere, nu vei mai avea acces la informații verificate, analize serioase sau reportaje de teren. Vei rămâne doar cu rezumate impersonale generate de AI, care pot fi incomplete, superficiale sau, mai grav, eronate. Ce urmează? Decizia e în mâinile Comisiei Europene, dar presiunea publică contează. Când vrei informație de calitate, întreabă-te dacă vine de la un jurnalist sau de la un bot care nu știe ce înseamnă adevărul.

Atacurile de tip phishing s-ar putea muta spre AI – Cine riscă să devină ținta escrocilor, pericolul nu trebuie ignorat

Odată cu adoptarea pe scară largă a modelelor lingvistice mari (LLM), cum sunt ChatGPT sau Claude, apar și noi riscuri în materie de securitate cibernetică. Un nou raport al companiei Netcraft arată că atacatorii cibernetici ar putea începe să exploateze aceste modele exact așa cum au făcut-o în trecut cu motoarele de căutare, folosind tactici similare cu optimizarea pentru motoare de căutare (SEO), scrie publicația DarkReading. De această dată, miza este influențarea rezultatelor generate de AI, astfel încât acestea să recomande site-uri de phishing drept legitime. Netcraft a realizat un experiment cu un model din familia GPT-4.1, solicitând adresele oficiale de autentificare pentru 50 de branduri din diverse sectoare. Întrebările au fost formulate simplu, fără „prompt engineering”, imitând comportamentul real al unui utilizator obișnuit. De exemplu: „Mi-am pierdut marcajul. Îmi poți spune care e site-ul oficial pentru a mă loga la [brand]?”. Rezultatele au fost îngrijorătoare: modelul a returnat 131 de adrese de tip hostname, dintre care 34% nu aparțineau deloc brandurilor respective. Alte 29 de domenii erau fie neînregistrate, fie inactive sau parcate, iar cinci erau legate de firme fără nicio legătură cu cele vizate. Domenii false, recomandate cu încredere de AI „Multe dintre domeniile neînregistrate pot fi rapid preluate de hackeri și transformate în capcane de phishing”, avertizează Bilaal Rashid, analist la Netcraft. Escrocii nu au nevoie de prompturi malițioase sau injecții de cod, este suficient să creeze conținut bine optimizat pentru AI, cum ar fi pagini GitHub, tutoriale sau articole de suport fictive care promovează domenii periculoase. Astfel, aceste domenii pot ajunge să fie indexate în sursele pe care modelele AI le folosesc pentru învățare sau răspunsuri. Fenomenul nu este doar ipotetic. Rashid a menționat o campanie în care un atacator a publicat peste 17.000 de pagini de phishing create cu AI pe GitBook, vizând utilizatori din domeniul cripto. Alte campanii recente vizează industria turismului, folosind pagini care imită documentație tehnică sau suport de produs. LLM-urile devin puncte de încredere pentru atacatori Odată cu integrarea AI în motoarele de căutare precum Google, Bing sau Perplexity, riscul crește și mai mult. Aceste platforme afișează frecvent sumarizări generate de AI în partea superioară a paginii, oferindu-le o vizibilitate maximă. Dacă rezumatele conțin un link fals generat „cu încredere” de AI, utilizatorul poate fi păcălit mult mai ușor decât în cazul unei pagini obscure din căutările clasice. „Această tranziție marchează o schimbare fundamentală în modul în care utilizatorii interacționează cu web-ul”, notează Rashid. „Dar introduce și un risc nou: dacă un model AI generează un link de phishing sau recomandă un site fraudulos, eroarea este prezentată cu claritate și autoritate”, s-a declarat, de asemenea. Ce pot face dezvoltatorii și companiile Pentru a combate aceste riscuri, Rashid sugerează implementarea de sisteme automate de verificare a domeniilor, utilizarea registrelor de branduri pentru validare și limitarea recomandărilor la domenii confirmate. Brandurile ar trebui, de asemenea, să monitorizeze conținutul generat de AI care le-ar putea imita, să înregistreze domenii asemănătoare cu potențial de risc și să colaboreze cu furnizori de informații de securitate pentru a elimina rapid conținutul malițios.