Cum poți să câștigi până la 5.000 de dolari pe lună cu ChatGPT, conform experților Forbes
Dacă ești freelancer, consultant sau creator de conținut, știi deja cât de frustrant poate fi să nu ai o sursă stabilă de venit. Un client plătește azi, dar luna viitoare poate să dispară. Fără predictibilitate, e greu să faci planuri: să iei un credit, să îți cumperi o mașină sau chiar să îți organizezi viața cu liniște. Aici intervine un concept simplu, dar extrem de eficient: MRR – Monthly Recurring Revenue, adică venit recurent lunar. Practic, îți transformi expertiza într-un produs sau serviciu pentru care oamenii plătesc lună de lună. Iar cu ajutorul ChatGPT, acest lucru devine mult mai ușor decât crezi, scrie Forbes. Ce este MRR și de ce contează Venitul recurent înseamnă bani care vin lunar, fără să fii nevoit(ă) să cauți mereu noi clienți sau proiecte. Gândește-te la el ca la un salariu personal, generat de propriile tale produse digitale sau servicii automatizate. Avantajele sunt evidente: Ai stabilitate financiară Îți poți planifica mai bine viața și afacerea Reduci stresul provocat de lipsa clienților Creezi o comunitate fidelă în jurul a ceea ce oferi Cum te ajută ChatGPT să ajungi la 5.000 $/lună ChatGPT devine asistentul tău virtual care: Te ajută să generezi idei de produse sau servicii lunare Îți scrie pagini de vânzare, emailuri, texte promoționale Îți sugerează pachete, prețuri și moduri de livrare Automatizează o mare parte din procesul de creare de conținut Cu alte cuvinte, economisești timp, energie și bani, dar obții rezultate mai bune. Idei de afaceri pe bază de abonament pe care le poți lansa cu ChatGPT Newsletter plătit – publică săptămânal articole utile din nișa ta Kituri digitale lunare – template-uri, fișiere, calendare de conținut, ghiduri Grup privat de membership – oferă acces la comunități exclusive sau mastermind-uri Servicii la abonament – consultanță, coaching sau suport lunar Content as a Service (CaaS) – oferă clienților articole SEO sau postări pentru social media Suport asincron – răspunsuri prin mesaje vocale sau email, fără programări Cele mai utile 5 prompturi pentru ChatGPT „Sunt expert în [nișa ta]. Clienții mei au probleme cu [probleme specifice]. Ce produse digitale lunare pot crea pentru a le rezolva problemele?” „Vreau să lansez un newsletter plătit despre [subiect]. Dă-mi idei de titluri și planuri de abonament.” „Propune un pachet digital lunar util pentru [ce rezolvă afacerea mea], care să ofere valoare reală abonaților.” „Ce pot oferi lunar pentru un abonament de 99 $ în domeniul [competența ta]?” „Cum pot convinge clienții actuali să treacă pe abonament lunar? Ce beneficii să le ofer și ce să scriu în emailul de ofertă?” Pașii concreți ca să începi chiar azi Alege o competență valoroasă pentru care clienții plătesc deja Găsește o formulă de abonament care ți se potrivește (newsletter, suport lunar, membership etc.) Folosește ChatGPT ca să creezi conținutul, mesajele și pachetele Promovează oferta prin LinkedIn, rețele sociale sau către clienții existenți Automatizează livrarea cu platforme ca Substack, Gumroad, ConvertKit, Kajabi Începe cu un produs simplu, pe care să îl îmbunătățești în timp Nu trebuie să fii expert de top ca să faci 5.000 $ pe lună. Ai nevoie doar de o abilitate cerută, o strategie bună și un instrument precum ChatGPT care să te ajute să scalezi.
AI-ul care visează cu ochii deschiși: de ce halucinează modelele inteligente pe măsură ce devin mai avansate
Sistemele de inteligență artificială au evoluat rapid în ultimii ani, devenind din ce în ce mai sofisticate. Însă odată cu această creștere a performanței, apare și o problemă aparent paradoxală: modelele AI moderne „halucinează” mai des decât versiunile anterioare. Cu alte cuvinte, în loc să ofere doar informații reale și verificate, pot genera conținut fals, dar exprimat convingător și fluent, lucru care poate induce în eroare utilizatorii fără ca aceștia să-și dea seama. Potrivit cercetărilor realizate de OpenAI, modelele o3 și o4-mini – unele dintre cele mai avansate din prezent – au înregistrat rate de halucinație de 33%, respectiv 48%, în timpul testării cu benchmark-ul PersonQA. Această rată este de peste două ori mai mare decât la modelele anterioare. Chiar dacă oferă în general răspunsuri mai detaliate și mai sofisticate, aceste modele devin mai susceptibile la erori subtile și greu de detectat, scrie LiveScience. Fenomenul, numit halucinație AI, constă în crearea de informații complet fabricate – evenimente, citate, surse sau fapte care nu au nicio bază în realitate. Iar asta devine periculos în momentul în care textul generat este coerent, fluent și pare plauzibil. Eleanor Watson, cercetătoare în cadrul IEEE și expertă în etica AI, avertizează că un astfel de conținut poate părea credibil pentru cititori, mai ales dacă este livrat într-un format bine scris și bine argumentat. Halucinațiile: defect sau trăsătură esențială? În mod surprinzător, mulți specialiști în domeniul AI consideră că aceste halucinații nu sunt doar inevitabile, ci chiar necesare. Sohrob Kazerounian, cercetător la Vectra AI, susține că, pentru a produce idei creative sau soluții noi, modelele de limbaj trebuie să „imagineze”, la fel cum o fac oamenii când visează sau explorează concepte noi. „Tot ce produce un sistem LLM este o halucinație – doar că unele sunt adevărate”, afirmă el. Acest tip de generare este de fapt esența AI-ului creativ: dacă un model s-ar limita doar la reproducerea exactă a datelor pe care le-a învățat, nu ar putea produce nimic original. Ar răspunde doar cu ceea ce a văzut deja – o formă avansată de copiat. Așadar, sistemele actuale au nevoie să „viseze” puțin pentru a scrie un poem în stilul lui Bob Dylan, dar despre singularitatea AI, sau pentru a sugera o moleculă nouă într-un proces de descoperire științifică. Problema intervine atunci când această creativitate este confundată cu acuratețea. În domenii sensibile precum medicina, justiția sau finanțele, un răspuns incorect poate avea consecințe serioase. Iar cum modelele mai avansate creează conținut tot mai complex și „credibil”, identificarea halucinațiilor devine tot mai dificilă. Watson subliniază că riscul nu e doar în greșelile evidente, ci mai ales în distorsiunile subtile, greu de detectat fără o verificare minuțioasă. Opacitate algoritmică și responsabilitate Un alt aspect îngrijorător este faptul că nici dezvoltatorii nu pot explica pe deplin cum iau deciziile aceste modele. CEO-ul Anthropic, Dario Amodei, a recunoscut recent că nu se cunoaște în detaliu modul în care AI-ul generează un anumit răspuns – de ce alege un cuvânt și nu altul, sau de ce apare o greșeală în ciuda altor exemple corecte. Această opacitate transformă modelele LLM într-o „cutie neagră”, ceea ce face supravegherea și controlul extrem de complicate. Pe acest fundal, ideea de responsabilizare a AI-ului devine problematică. Dacă nici programatorii nu știu cum funcționează exact, cine este responsabil pentru greșelile pe care le face? Deocamdată, soluția pare să fie o vigilență sporită din partea utilizatorilor. Eleanor Watson recomandă tratarea răspunsurilor AI cu același scepticism cu care ai trata sfaturile unui necunoscut – adică să le verifici, să le confrunți cu alte surse și să nu le iei niciodată drept literă de lege. Tot mai multe cazuri documentate arată cum chatboturi AI au inventat politici inexistente, citate fabricate, date greșite sau chiar sfaturi medicale periculoase. De aceea, chiar dacă sistemele devin mai inteligente, nu înseamnă automat că devin și mai de încredere. Concluzia: între imaginație și realitate, AI-ul rămâne o unealtă care trebuie supravegheată Așadar, nu e vorba că AI-ul devine „mai prost” pe măsură ce avansează, ci că devine mai convingător – chiar și atunci când greșește. Iar asta e o combinație periculoasă, mai ales dacă alegi să te bazezi pe el fără să verifici ce spune. Pe viitor, modelele AI vor deveni tot mai integrate în viața de zi cu zi, de la asistenți digitali la sisteme educaționale sau aplicații medicale. Dar tocmai pentru că sunt din ce în ce mai capabile, trebuie tratate cu discernământ. Chiar dacă îți poate scrie un eseu în stilul lui Kafka sau un cod pentru o aplicație complexă, AI-ul tot poate să „viseze” – iar visele nu sunt întotdeauna adevărate.
Microsoft a dezvăluit un instrument AI de diagnosticare medicală care ar fi de patru ori mai bun decât medicii umani
Microsoft a construit un instrument medical bazat pe inteligență artificială despre care susține că are de patru ori mai mult succes decât medicii umani în diagnosticarea afecțiunilor complexe. Gigantul din domeniul tehnologiei a dezvăluit rezultatele unor cercetări despre care crede că ar putea accelera tratamentele medicale și ar putea economisi bani prin reducerea testelor inutile. „Microsoft AI Diagnostic Orchestrator” (“MAI-DxO”) este primul rezultat al eforturilor unei unități de AI medical formată anul trecut de Mustafa Suleyman cu personal recrutat de la DeepMind, laboratorul de cercetare co-fondat de el și care este acum deținut de Google. Deepmind a deschis calea în domeniul descoperirilor din domeniul sănătății legate de inteligența artificială. Șeful laboratorului Google, Sir Demis Hassabis, a câștigat anul trecut un premiu Nobel pentru chimie pentru utilizarea inteligenței artificiale pentru a dezvălui secretele biologice ale proteinelor care stau la baza vieții. Într-un interviu acordat Financial Times, directorul executiv al Microsoft AI a declarat că testele sunt un pas pe calea către „superinteligența medicală” care ar putea ajuta la rezolvarea crizelor de personal și a timpilor lungi de așteptare pentru sistemele de sănătate suprasolicitate. Noul sistem Microsoft, susținut de un „coordonator” care creează comisii virtuale de cinci agenți AI care acționează ca „medici” O versiune a tehnologiei ar putea fi implementată în curând și în chatbot-ul Microsoft Copilot AI și în motorul de căutare Bing, care gestionează 50 de milioane de interogări cu privire la probleme de sănătate pe zi. Ne apropiem de „modele AI care nu sunt doar puțin mai bune, ci dramatic mai bune decât eforturile umane: mai rapide, mai ieftine și de patru ori mai precise”, a spus Suleyman. “Asta va fi cu adevărat transformator.” Noul sistem Microsoft este susținut de un așa-numit „coordonator” care creează comisii virtuale de cinci agenți AI care acționează ca „medici” – fiecare cu un rol distinct, cum ar fi formularea de ipoteze sau alegerea testelor de diagnostic – care interacționează și „dezbat” împreună pentru a alege un curs de acțiune. Pentru a i se testa capacitățile, „MAI-DxO” a fost alimentat cu 304 studii din “New England Journal of Medicine” care descriu modul în care au fost rezolvate unele dintre cele mai complicate cazuri. Acest lucru le-a permis cercetătorilor să verifice dacă programul poate găsi diagnosticul corect și să monitorizeze deciziile pe care le-a luat, folosind o nouă tehnică numită „lanț de dezbateri”, care face ca modelele de raționament AI să arate cum rezolvă problemele pas cu pas. Microsoft a investit aproape 14 miliarde de dolari în OpenAI Microsoft a folosit modele de limbaj mari (LLM) de top de la OpenAI, Meta, Anthropic, Google, xAI și DeepSeek. Orchestratorul a făcut ca toate LLM-urile să funcționeze mai bine, dar cel mai bine a funcționat cu modelul de raționament o3 de la OpenAI, rezolvând corect 85,5% din cazurile din “New England Journal of Medicine”. Acest lucru se compară cu un procentaj de 20% pentru medicii umani cu experiență, dar acestor medici nu li s-a permis accesul la manuale sau să își întrebe colegii, ceea ce le-ar fi putut crește rata de succes. Microsoft a investit aproape 14 miliarde de dolari în OpenAI și are drepturi exclusive de utilizare și vânzare a tehnologiei sale, dar acum OpenAI încearcă să se transforme într-o entitate cu scop lucrativ, ceea ce a dus la un conflict între cele două părți cu privire la termenii viitori ai parteneriatului lor. Dominic King, fostul șef al divizii medicale a DeepMind, care s-a alăturat Microsoft la sfârșitul anului trecut, a spus că programul „a funcționat mai bine decât orice am văzut vreodată” și că „există o oportunitate de a acționa aproape ca o nouă ușă de intrare în domeniul asistenței medicale”. Modelele AI au fost, de asemenea, instruite să fie conștiente de costuri, ceea ce a redus semnificativ numărul de teste necesare pentru a ajunge la un diagnostic corect în studiu, economisind sute de mii de dolari în unele cazuri, a spus el. Cu toate acestea, King a subliniat că tehnologia este încă în stadii incipiente, nu a fost revizuită de specialiști din domeniu și nu este încă pregătită pentru un mediu clinic. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Roboții joacă fotbal într-un meci de campionat, iar unii ies pe targă. Inteligența artificială vrea acum și în sport
Ce se întâmplă atunci când inteligența artificială se întâlnește cu fotbalul? În China, acest experiment a prins viață într-un mod spectaculos și ușor amuzant: un meci de campionat între echipe formate din roboți complet autonomi, care s-au confruntat pe teren ca niște jucători veritabili. Evenimentul, desfășurat la Beijing pe 28 iunie, a reunit patru echipe de roboți umanoizi, fiecare programată să se miște, să paseze, să atace și să ia decizii fără nicio intervenție umană. Și pentru că e vorba totuși de roboți, spectacolul nu a fost lipsit de momente neașteptate. Deși au fost proiectați să se ridice singuri în caz de cădere, mai mulți „jucători” au avut nevoie de… intervenție umană și au fost evacuați pe targă, sub privirile curioase ale publicului. Momentul a fost savuros și ușor ironic: în plin avans al tehnologiei, roboții încă mai au nevoie de „asistență medicală” clasică. Fără antrenori, dar cu strategii de echipă generate de AI Competiția a fost organizată ca un test real înaintea Jocurilor Mondiale ale Roboților Umanoizi, programate în august tot la Beijing. Fiecare echipă a fost formată din roboți construiți de compania Booster Robotics, dar personalizați și programați de echipe universitare diferite, care au dezvoltat algoritmi proprii pentru percepție, decizie, viteză și forță. Rezultatul? Roboții nu doar că au alergat pe teren, ci s-au și coordonat între ei, au stabilit strategii ofensive și defensive și au gestionat faze de joc cu o logică surprinzător de coerentă. Deși mai rigizi decât fotbaliștii adevărați, au arătat că inteligența artificială nu mai este doar un domeniu de laborator, ci pătrunde tot mai puternic în zone precum sportul, unde adaptabilitatea, luarea deciziilor rapide și munca în echipă sunt esențiale. Roboți vs. oameni: următorul pas? Cheng Hao, fondatorul Booster Robotics, a declarat că meciurile între roboți și oameni nu sunt departe. „Am putea organiza meciuri în care roboții să joace împotriva oamenilor, fără miză competitivă, dar cu interacțiuni reale pe teren”, a spus el. Scopul? Publicul să câștige încredere în aceste tehnologii și să vadă că ele pot funcționa în siguranță chiar și în medii dinamice. China pare hotărâtă să transforme aceste competiții în vitrine ale progresului său tehnologic. După semi-maratonul cu roboți din aprilie, meciul de fotbal vine ca o nouă demonstrație a ambiției de a aduce AI-ul în toate aspectele vieții, inclusiv în sportul de performanță. Cât de departe suntem de un „Mondial” al roboților? Nu foarte. Și, judecând după primele „accidentări”, poate ar trebui să includem și roboți-paramedici în următoarele generații.
Microsoft susține că noul său sistem de inteligență artificială diagnostichează mai bine decât medicii
Microsoft a anunțat dezvoltarea unui sistem de inteligență artificială care ar depăși performanțele medicilor umani în diagnosticarea unor afecțiuni medicale complexe. Conform companiei, această realizare reprezintă un pas important către ceea ce numește „superinteligență medicală” – o formă avansată de AI capabilă să ia decizii clinice cu un nivel de precizie superior celor mai buni specialiști. Sistemul a fost creat de divizia Microsoft AI, condusă de britanicul Mustafa Suleyman, cofondatorul DeepMind. În cadrul cercetării, algoritmii au fost testați pe peste 300 de studii de caz clinice dificile, extrase din prestigioasa publicație New England Journal of Medicine. Rezultatele au fost impresionante: AI-ul, în combinație cu modelul de ultimă generație OpenAI o3, a reușit să „rezolve” peste 80% dintre cazuri. Prin comparație, medici umani – izolați de cărți, colegi sau asistență digitală – au avut o rată de succes de doar 20%. Un „coordonator” AI care imită un panel de specialiști Spre deosebire de modelele de AI care doar reproduc răspunsuri învățate, sistemul Microsoft acționează precum un clinician real: adresează întrebări, cere teste relevante și emite un diagnostic abia după analizarea informațiilor. Compania numește acest mecanism „diagnostic orchestrator” – un sistem autonom care colaborează cu modele AI existente (precum cele de la OpenAI, Meta, Anthropic, Google sau Grok) pentru a lua decizii medicale integrate, simulând modul în care mai mulți medici ar colabora asupra unui caz. De exemplu, în cazul unui pacient care se prezintă cu febră și tuse, coordonatorul AI poate solicita analize de sânge și o radiografie toracică înainte de a emite un diagnostic, cum ar fi pneumonia. Această abordare pas cu pas este considerată esențială pentru a obține un diagnostic corect, mai ales în situații complexe. Mustafa Suleyman va conduce acum divizia de inteligență artificială destinată consumatorilor la Microsoft, după ce a părăsit propria sa companie, Inflection AI. AI-ul nu înlocuiește medicii, dar le poate ușura munca Deși Microsoft subliniază eficiența și costurile reduse ale noului sistem, reprezentanții companiei insistă că scopul nu este înlocuirea cadrelor medicale. „Rolul unui medic merge dincolo de diagnostic – include comunicarea empatică, gestionarea incertitudinii și construirea încrederii cu pacientul. AI-ul nu este pregătit pentru toate acestea”, au precizat autorii studiului, care urmează să fie evaluat de experți independenți. Cu toate acestea, folosirea expresiei „drumul către superinteligență medicală” în comunicarea oficială sugerează că Microsoft vizează o transformare profundă în sistemele de sănătate. Potrivit lui Suleyman, sistemul ar putea funcționa „aproape fără erori” în următorii 5-10 ani. „Ar fi o eliberare uriașă pentru toate sistemele de sănătate din lume”, a declarat el pentru The Guardian. Microsoft mai afirmă că tehnologia poate fi scalată pentru a oferi sprijin pacienților în gestionarea de rutină a propriei stări de sănătate, dar și pentru a oferi medicilor suport avansat în deciziile clinice dificile. Deocamdată, însă, sistemul nu este pregătit pentru utilizare clinică și necesită testări suplimentare, în special pe simptome mai comune.
Instrumentul AI de la Microsoft pune diagnostice de patru ori mai precis decât medicii
Microsoft a prezentat luni un nou instrument de diagnosticare medicală bazat pe inteligență artificială, care, potrivit companiei, a obținut o rată de succes de patru ori mai mare decât cea a medicilor umani în identificarea afecțiunilor complexe. Sistemul, numit MAI-DxO (Microsoft AI Diagnostic Orchestrator), este prima realizare a noii divizii de sănătate bazată pe inteligența artificială, lansată de Microsoft, condusă de Mustafa Suleyman, fost cofondator al DeepMind, potrivit Financial Times. Noua tehnologie funcționează printr-un „orchestrator” care reunește cinci agenți AI, fiecare cu un rol distinct – de la formularea ipotezelor până la alegerea testelor, interacționează și dezbat împreună pentru a stabili un plan de acțiune. Pentru testare, cercetătorii au utilizat 304 studii publicate în New England Journal of Medicine, analizând capacitatea AI-ului de a oferi diagnostice corecte și de a explica procesul decizional printr-o metodă numită „chain of debate”, proces de raționament printr-o dezbatere între agenți AI. Modele AI „dramatic mai bune decât performanța umană” „Ne apropiem de modele de inteligență artificială care nu sunt doar puțin mai bune, ci dramatic mai bune decât performanța umană: mai rapide, mai ieftine și de patru ori mai precise. Iar acest lucru va fi cu adevărat transformator”, a declarat Suleyman, actual director general al Microsoft AI. Rezultatele au arătat că sistemul Microsoft, în combinație cu modelul „o3” de la OpenAI, o versiune avansată a modelului de limbaj din seria GPT, a reușit să ofere diagnostice corecte în 85,5% dintre cazuri, comparativ cu doar 20% în cazul medicilor umani, care nu au avut, însă, acces la resurse externe în timpul testelor. Modelul „o3” a fost proiectat pentru a îmbunătăți capacitatea AI de a gândi pas cu pas, a explica deciziile și a genera soluții coerente și corecte, în special în domenii sensibile precum medicina, matematica sau dreptul. „Prima dovadă că AI generativă va crește eficiența în medicină” „Programul a avut performanțe mai bune decât orice am văzut până acum”, potrivit fostului lider al diviziei de sănătate de la DeepMind, Dominic King, recrutat recent de Microsoft. King a precizat și că există „o oportunitate reală ca această tehnologie să devină noua poartă de intrare în sistemul de sănătate”, menționând că AI-ul a fost instruit să fie conștient de costuri și că a reușit să reducă numărul de teste necesare diagnosticării, ceea ce a dus la economii de sute de mii de dolari în unele cazuri. Sistemul se află încă într-un stadiu incipient, nu a fost evaluat de experți independenți și nu este pregătit pentru utilizare clinică. Studiul prezentat de Microsoft este „de referință,” a precizat Eric Topol, cardiolog și profesor de medicină moleculară, fondator al Scripps Research Translational Institute, institut unde cercetătorii și clinicienii desfășoară studii menite să transforme descoperirile științifice în soluții medicale concrete. Specialistul american în boli cardiovasculare a descris inițiativa Microsoft ca un moment definitoriu în domeniul medicinei asistate de AI: „Deși testele nu au avut loc în condiții reale de practică medicală, este prima dovadă convingătoare privind potențialul inteligenței artificiale generative de a crește eficiența în medicină, atât în ceea ce privește acuratețea diagnosticelor, cât și reducerea costurilor.”
Valul de caniculă vine cu un avertisment: cum îți poți distruge bateria telefonului fără să știi
Pe măsură ce valurile de caniculă devin tot mai frecvente în Europa, specialiștii trag un semnal de alarmă care nu vizează doar sănătatea umană, ci și integritatea dispozitivelor electronice. Temperaturile extreme pot afecta grav bateriile telefoanelor, laptopurilor, bicicletelor sau trotinetelor electrice, uneori chiar fără ca utilizatorii să își dea seama. Franța este în plin episod de caniculă, iar autoritățile și companiile de tehnologie recomandă o serie de măsuri esențiale pentru a evita deteriorarea ireversibilă a bateriilor, în special cele pe bază de litiu. Riscurile nu se rezumă doar la pierderea autonomiei bateriei. În unele cazuri, supraîncălzirea poate duce la oprirea completă a încărcării, defectarea aparatului sau chiar incidente periculoase, precum declanșarea incendiilor din cauza utilizării unor încărcătoare neconforme. Ce se întâmplă cu bateria când e prea cald Bateriile litiu-ion, folosite pe scară largă în smartphone-uri și alte gadgeturi moderne, sunt extrem de sensibile la căldură. Atunci când temperatura ambientală depășește 35°C, performanța și durata de viață a bateriei pot scădea drastic. În cazul Apple, de exemplu, compania avertizează explicit pe pagina oficială de suport că utilizarea sau încărcarea iPhone-ului în medii cu temperaturi ridicate poate duce la degradarea permanentă a bateriei. Și în cazul dispozitivelor Android, recomandările sunt similare: nu folosi telefonul sub soare, nu îl încărca atunci când este fierbinte și, pe cât posibil, evită să îl ții în mașină în timpul verii. Situația este valabilă și pentru alte dispozitive mobile, cum ar fi trotinetele sau bicicletele electrice, care sunt adesea lăsate în aer liber, la soare. În timpul încărcării, dispozitivele generează deja o căldură internă semnificativă. Dacă la aceasta se adaugă și temperatura din mediu, riscul de supraîncălzire crește exponențial. De aceea, multe telefoane moderne, precum iPhone, afișează un avertisment când devin prea fierbinți și întrerup automat procesul de încărcare până când temperatura revine la un nivel sigur. Reguli simple care îți pot salva bateria Pentru a evita daunele provocate de caniculă, specialiștii recomandă câteva măsuri ușor de aplicat: Nu încărca telefonul sau trotineta la temperaturi ridicate. Așteaptă până se răcește mediul ambiant sau du dispozitivul într-un loc răcoros. Folosește doar încărcătoare originale sau certificate. Modelele ieftine, de calitate inferioară, nu au protecție termică adecvată și pot provoca supraîncălziri sau chiar incendii. Nu folosi dispozitivul în timpul încărcării, mai ales dacă rulează aplicații intensive, cum ar fi jocurile sau apelurile video. Evită să încarci telefonul noaptea, în special dacă îl ții sub pernă sau într-un spațiu închis, unde căldura nu se poate disipa. Activează modul de economisire a energiei, pentru a reduce solicitarea bateriei în condiții extreme. Este important să reținem că, pe lângă măsurile pe termen scurt, căldura afectează bateriile și în timp. Expunerea frecventă la temperaturi ridicate duce la scăderea capacității de stocare a energiei și la încărcări mai lente sau incomplete. Astfel, pe durata verii — dar și în viitor, pe măsură ce schimbările climatice amplifică aceste episoade — atenția la condițiile de utilizare ale dispozitivelor electronice ar putea deveni la fel de importantă ca alegerea unui model performant.
Cipul care ar putea schimba lumea: cum grafenul promite să salveze planeta și bateriile tale
Cercetătorii din Marea Britanie sunt pe cale să rescrie viitorul tehnologiei. Un proiect ambițios, derulat de echipe de la Queen Mary University of London, Universitatea din Nottingham și Universitatea din Glasgow, promite să reducă semnificativ consumul de energie al centrelor de date și dispozitivelor electronice printr-un cip revoluționar din grafen. Acest material, cel mai subțire cunoscut de omenire – având grosimea de doar un atom –, ar putea înlocui siliciul, schimbând radical modul în care funcționează computerele și gadgeturile noastre, scrie The Telegraph. Potrivit declarațiilor profesorului Sir Colin Humphreys, liderul proiectului, cipul ar putea reduce consumul de energie cu până la 90% și, în unele cazuri, chiar de cinci ori mai mult. Prototipul funcțional este așteptat până în 2029, iar producția în masă ar putea începe în perioada 2032–2033. Impactul? Imens: centrele de date ale giganților tehnologici precum Google, Amazon, Meta sau Microsoft n-ar mai avea nevoie de centrale suplimentare pentru a-și alimenta inteligențele artificiale. Grafenul – un derivat al carbonului cu structură hexagonală – nu doar că este ultra-subțire, dar este și incredibil de rezistent și excelent conducător electric și termic. Descoperit în 2004 de Andre Geim și Konstantin Novoselov (ambii laureați Nobel în 2010), grafenul e considerat de mulți „materialul viitorului”. Iar cu acest nou cip, viitorul ar putea fi mai aproape decât crezi. De la servere AI la telefoane: un salt energetic uriaș Te-ai întrebat vreodată câtă energie consumă o interacțiune banală cu ChatGPT sau alte chatboturi? În prezent, doar 100 de cuvinte generate de un AI pot folosi până la o jumătate de litru de apă, în sistemele de răcire. Iar în spatele acestor calcule aparent simple se află infrastructuri colosale, alimentate în mare parte de combustibili fosili. Este aici unde grafenul poate deveni un erou tăcut. Noua tehnologie permite stivuirea cipurilor fără supraîncălzire, fără apă de răcire și cu un consum energetic infim. Asta înseamnă că supercalculatoarele, serverele AI și toate sistemele greoaie pot fi miniaturizate și eficientizate la scară globală. Dar poate și mai interesant pentru tine este ce promite acest cip în gadgeturile personale. Specialiștii britanici estimează că un telefon mobil ar putea fi încărcat o dată pe săptămână, iar un laptop ar putea avea o autonomie de 80 de ore. Cu un astfel de upgrade, devine brusc mai realist să lucrezi de oriunde, fără cabluri și fără grija prizelor. Alternativa la apocalipsa energetică Odată cu explozia cererii de AI și tehnologie, omenirea se confruntă cu un nou tip de criză: cea a energiei digitale. În SUA, fostul președinte Donald Trump a propus redeschiderea minelor de cărbune pentru a alimenta nevoile energetice ale infrastructurilor AI. A vorbit chiar despre „turboalimentarea” industriei de cărbune, într-o încercare de a menține supremația SUA în cursa tehnologică globală. Pe acest fundal, cercetătorii britanici susțin că grafenul oferă o cale de ieșire din acest scenariu distopic. Materialul poate fi produs din metan – un gaz natural disponibil local, ceea ce elimină dependența de lanțuri de aprovizionare complexe și poluante. Producția cipurilor nu ar necesita exporturi, rare earth metals sau alte componente scumpe și toxice. Mai mult, grafenul este compatibil cu tehnologii sustenabile, fiind ușor de integrat în infrastructuri verzi. Într-o lume în care fiecare watt contează, capacitatea acestui material de a reduce dramatic consumul energetic ar putea avea un efect pozitiv și asupra mediului, nu doar asupra facturii tale la curent. Concluzia: grafenul – salvatorul digital de care nu știai că ai nevoie Într-o eră în care fiecare clic pe un chatbot AI sau fiecare mesaj pe telefon are un cost ascuns în spatele rețelei energetice globale, cercetătorii britanici propun o soluție elegantă, eficientă și, mai ales, fezabilă: cipul pe bază de grafen. Nu doar că promite să elimine nevoia de centrale poluante pentru servere AI, dar ar putea transforma complet experiența ta cu tehnologia – oferind telefoane mai inteligente, baterii mai durabile și dispozitive mai prietenoase cu mediul. Dacă planul ambițios al echipei de la Queen Mary University se materializează, lumea tech din 2030 va arăta complet diferit de cea de azi. Iar dacă ești pasionat de tehnologia viitorului, e cazul să ții grafenul pe radar – e posibil să devină noul siliciu al planetei.
Scapă de urmărirea online: cum dezactivezi „Privacy Sandbox” și alte setări de urmărire din Chrome
Navigarea pe internet a devenit o experiență tot mai personalizată, dar și mai invazivă. Google Chrome, unul dintre cele mai populare browsere din lume, a introdus recent funcționalitatea Privacy Sandbox, care promite mai multă intimitate, dar care, în realitate, continuă să permită urmărirea utilizatorilor – doar într-o formă diferită. Dacă vrei să ai control deplin asupra datelor tale, e timpul să iei inițiativa și să închizi robinetele invizibile care colectează informații despre tine. Acest ghid te ajută pas cu pas să dezactivezi „Privacy Sandbox”, dar și alte setări de urmărire din Google Chrome, folosind meniurile avansate ale browserului. Ce este Privacy Sandbox și de ce ar trebui să te intereseze Privacy Sandbox este o inițiativă Google care înlocuiește cookie-urile tradiționale cu un sistem numit Topics API – practic, în loc să te urmărească site cu site, Chrome creează un profil de interese local, pe dispozitivul tău, pe care apoi îl trimite site-urilor partenere pentru reclame mai „relevante”. Pare mai sigur, dar în esență tot despre urmărire e vorba – doar că într-o formă mai rafinată și mai greu de controlat. Deși Google susține că Privacy Sandbox e o soluție de echilibru între intimitate și publicitate targetată, realitatea este că încă ești parte dintr-un ecosistem de tracking sofisticat. Dacă preferi să navighezi cu adevărat liber, fără ca istoricul tău de vizitare să alimenteze reclame „personalizate”, dezactivarea acestui sistem este un pas esențial. Cum dezactivezi Privacy Sandbox în Chrome, pas cu pas Deschide Google Chrome pe computerul tău (nu pe mobil, pentru că anumite opțiuni sunt disponibile doar pe desktop). În bara de adrese, tastează: chrome://settings/adPrivacy și apasă Enter. Vei fi direcționat către meniul de setări Privacy Sandbox. Aici vei vedea trei opțiuni: Teme pentru reclame (Topics) Măsurarea performanței reclamelor Sugestii pentru publicitate relevantă Dezactivează toate cele trei opțiuni folosind butonul de toggle (comutatorul). La final, vei vedea mesajul „Funcțiile din Privacy Sandbox sunt dezactivate”. Pentru o protecție suplimentară, mergi și la: chrome://settings/cookies Selectează opțiunea Blocare cookie-uri terțe (Block third-party cookies), o măsură importantă pentru a preveni trackingul din partea site-urilor externe. Dacă vrei să mergi și mai departe, activează modul Do Not Track: Intră în chrome://settings/privacy Derulează până la secțiunea Alte setări și activează Trimite o cerere „Do Not Track” cu traficul de navigare. Recomandări pentru extra protecție: extensii și alternative După ce ai dezactivat Privacy Sandbox, ești într-o postură mai sigură, dar nu complet invizibil. Iată câteva sfaturi care îți vor oferi un nivel mai înalt de protecție: Instalează extensii dedicate intimității, precum: uBlock Origin – blochează reclame, trackere și coduri de criptomining. Privacy Badger – dezvoltat de EFF, blochează automat trackerele invizibile. HTTPS Everywhere – forțează conexiuni criptate acolo unde e posibil. Folosește un motor de căutare care nu te urmărește, cum ar fi DuckDuckGo sau StartPage. Acestea nu stochează istoricul căutărilor tale și nu vând datele către terți. Gândește-te la o alternativă de browser: Brave vine cu setări anti-tracking din start. Mozilla Firefox permite personalizarea completă a protecției împotriva urmăririi. Tor Browser este ideal dacă vrei anonimitate totală, dar compromite viteza de navigare. Concluzie: protejează-ți libertatea digitală Dezactivarea funcției Privacy Sandbox din Chrome nu e doar o decizie tehnică, ci și una de responsabilitate personală. Într-o eră digitală în care datele tale valorează mai mult decât crezi, e important să știi cine are acces la ele și ce poate face cu ele. Urmează pașii din acest ghid și ia-ți timp să ajustezi setările browserului – e o investiție mică de timp pentru o recompensă mare: controlul asupra propriei tale vieți digitale.
Aplicația care revine în forță pe iPhone: Google o actualizează abia după opt ani
După o tăcere de aproape un deceniu, Google a relansat aplicația Snapseed pentru iOS sub forma versiunii 3.0, oferind un suflu nou unuia dintre cele mai apreciate editoare foto gratuite pentru mobil. Noua versiune, disponibilă acum în App Store, introduce o interfață complet redesenată, filtre noi și un sistem mai intuitiv de navigare între instrumentele de editare. Deși actualizarea nu include un număr impresionant de funcții complet noi, schimbările vizuale și ergonomice marchează un moment potrivit pentru a reevalua aplicația, mai ales că Snapseed rămâne complet gratuită, fără reclame sau achiziții in-app, scrie publicația Popular Science. În plus, deși versiunea pentru Android nu a fost încă actualizată, este de așteptat ca Google să lanseze în curând și acolo un update similar. O interfață modernizată și mai accesibilă La deschiderea aplicației, utilizatorul este întâmpinat de trei taburi principale: Looks, pentru filtre predefinite aplicabile cu un singur tap; Faves, unde pot fi salvate instrumentele favorite; și Tools, secțiunea completă de editare. În Tools, opțiunea Edit Faves permite personalizarea rapidă a listei de unelte uzuale. Aici regăsim instrumente clasice precum decuparea, ajustarea tonurilor și uneltele de corectare locală, dar și altele mai avansate, cum ar fi Curves pentru controlul precis al luminozității și contrastului sau Brush, care permite pictarea efectelor doar în anumite zone ale imaginii. Pentru utilizatorii care preferă corecții rapide, există și opțiunea Auto, care aplică automat o serie de ajustări determinate algoritmic. Vorbim despre filtre personalizabile și stiluri avansate Tabul Looks funcționează similar cu filtrele din aplicațiile de tip Instagram, aplicând stiluri predefinite în culori sau alb-negru. Dar pentru mai mult control, secțiunea Tools include filtre mai complexe, cum ar fi Vintage, Grunge sau Film, unde se poate ajusta manual intensitatea efectelor, granulația sau contrastul. O funcție utilă reprezintă, de altfel, posibilitatea de a crea filtre proprii. După ce finalizezi o editare, poți salva setările de bază (contrast, luminozitate, saturație etc.) ca un look personalizat, aplicabil ulterior altor imagini. Instrumente pentru editare precisă și creativă Snapseed 3.0 continuă să ofere unele dintre cele mai apreciate unelte din arsenalul său. Selective permite ajustarea localizată a unor regiuni din fotografie, în timp ce Portrait evidențiază fețele, ideal pentru selfie-uri sau portrete. Funcția Text oferă șabloane simple pentru adăugarea de mesaje peste imagini, iar Frames permite încadrarea fotografiilor în diverse modele grafice. Cu toate aceste actualizări, Snapseed își păstrează caracterul profesionist dar accesibil. Este o alternativă serioasă pentru utilizatorii care caută un editor foto performant pe mobil, fără costuri ascunse sau limitări artificiale. Iar odată cu relansarea pe iOS, aplicația se repoziționează ca una dintre cele mai solide opțiuni de pe piață pentru editare foto mobilă.