Etichetă: TEHNOLOGIE

Așa spui adio intimității. Cum îți umblă Meta în telefon și îți accesează fotografiile private

Meta, compania-mamă a Facebook, a lansat o nouă funcție care folosește inteligența artificială pentru a analiza și procesa automat fotografiile și videoclipurile din galeria ta, direct din aplicația Facebook. Facilitatea, denumită „camera roll cloud processing”, oferă utilizatorilor sugestii creative personalizate, cum ar fi editări automate, colaje tematice sau recomandări pentru cele mai bune fotografii de distribuit. Pe scurt, odată activată, funcția permite Meta să încarce automat, și periodic, conținutul din camera telefonului în cloud-ul companiei, pentru a-l analiza cu ajutorul AI, scrie publicația CNET. Asta nu înseamnă doar accesul pentru postarea manuală a pozelor, ci un acces continuu și larg la toate fișierele, inclusiv la cele nepublicate pe Facebook sau alte platforme. Cum funcționează și care sunt implicațiile pentru confidențialitate Facebook explică faptul că această opțiune este destinată să faciliteze procesul de partajare a conținutului și să ofere utilizatorilor o experiență mai creativă, extrăgând fotografii recente, din ultimele 30 de zile, dar și imagini mai vechi, pentru a crea recapitulări lunare, colecții tematice sau amintiri legate de evenimente speciale. Totuși, este important de adăugat că accesul extins al Meta la aceste date ridică serioase semne de întrebare privind confidențialitatea. Deși compania susține că materialul încărcat nu este folosit pentru antrenarea modelelor AI în acest stadiu al testării și nu este folosit pentru targetarea publicitară, datele sunt stocate în cloud-ul său și pot fi folosite pentru a genera sugestii doar pentru tine. De asemenea, Facebook afirmă că funcția este opțională, activarea fiind sub controlul utilizatorului și poate fi dezactivată oricând. Pentru a activa sau dezactiva această opțiune, utilizatorii trebuie să acceseze setările Facebook, secțiunea „Camera roll sharing suggestions”, unde pot controla încărcarea automată a fotografiilor pentru generarea sugestiilor AI. În prezent, funcția este disponibilă doar pe iPhone și Android și nu este activă în anumite regiuni precum Illinois sau Texas, unde reglementările privind confidențialitatea sunt mai stricte. Ce trebuie să iei în considerare înainte să optezi pentru această funcție În ciuda beneficiilor evidente pentru utilizatori, precum sugestiile creative și organizarea automată a fotografiilor, este esențial să fii conștient că îți încredințezi o colecție vastă de imagini personale unei companii care a fost în trecut criticată pentru gestionarea datelor personale. Deși Meta promite că vei putea cere ștergerea conținutului încărcat în cloud, aceasta se face abia după 30 de zile de la dezactivare și fără o confirmare oficială clară. Singura modalitate de a verifica eliminarea completă este descărcarea întregului tău arhivă Facebook, ceea ce nu este la îndemâna tuturor. Prin urmare, înainte de a activa camera roll cloud processing, este bine să cântărești beneficiile în raport cu posibilele riscuri de expunere a unor materiale sensibile și să ții cont că această funcție oferă un nivel crescut de acces Meta la viața ta digitală privată.

HONOR Magic V5, cel mai subțire telefon pliabil, lansat oficial. Ce trebuie să știi despre alternativa la Galaxy Z Fold, Oppo Find N și OnePlus Open

HONOR revine în forță pe scena globală a telefoanelor pliabile cu Magic V5, un model care ridică standardele în industrie și vine cu o promisiune clară: să ofere cea mai subțire, ușoară și avansată experiență foldable de până acum. Lansat oficial în China pe 2 iulie 2025, HONOR Magic V5 aduce o combinație convingătoare de design ultra-compact, tehnologie revoluționară și performanță de top, poziționându-se ca un rival serios pentru giganții deja consacrați din segmentul pliabilelor. La doar 8,8 mm grosime și 217 g greutate, telefonul devine instant cel mai ușor și subțire dispozitiv pliabil din lume, reușind să păstreze totodată o rezistență structurală ridicată. Cu o balama ranforsată cu oțel special (2300 MPa), fibră de carbon internă și protecție NanoCrystal pe exterior, Magic V5 oferă nu doar eleganță, ci și durabilitate reală, testată în condiții solicitante. Iar designul compact nu compromite spațiul de lucru: ecranul interior de 7,95 inch și cel exterior de 6,43 inch sunt optimizate pentru multitasking și eficiență în orice context. Autonomie crescută și inovație la nivel de baterie și procesor Una dintre noutățile majore aduse de Magic V5 este bateria cu siliciu-carbon de 6.100 mAh – prima din lume disponibilă în producție de masă cu 25% conținut de siliciu. Acest tip de acumulator oferă o densitate energetică record, de 901 Wh/L, ceea ce se traduce într-o autonomie mai bună într-un spațiu mai mic. Este disponibilă exclusiv pe varianta cu 1TB stocare, dar marchează un pas important în tehnologia bateriilor. Sistemul de alimentare este completat de încărcarea rapidă de 66W pe fir și 50W wireless, precum și de cipul de eficiență Honor E2. Astfel, Magic V5 nu doar că oferă o utilizare intensă pe parcursul unei zile, dar se și reîncarcă rapid, fără să te țină blocat lângă priză. La nivel de performanță brută, HONOR a ales procesorul Snapdragon 8 Elite, bazat pe arhitectura de 3nm. Este una dintre cele mai puternice soluții disponibile în prezent și vine cu suport extins pentru AI, grafică avansată și conectivitate 5G pe cele mai multe benzi existente – un atuu important pentru utilizatorii exigenți. Cameră telephoto periscopică și asistent AI inteligent Magic V5 continuă tradiția HONOR de a oferi performanțe foto solide, de această dată prin sistemul AI Falcon Camera, care include o cameră principală de 50MP, una ultra-wide tot de 50MP și o cameră periscopică telephoto de 64MP cu zoom optic avansat. Imaginile obținute sunt clare și detaliate chiar și în condiții de lumină redusă sau la distanță, datorită procesării inteligente cu ajutorul AI-ului. Un alt aspect care diferențiază Magic V5 este sistemul de operare MagicOS 9.0.1, care integrează YOYO – un agent AI capabil să gestioneze activități complexe precum generarea de documente, comenzi vocale pentru aplicații sau chiar asistență în programare. Acest asistent transformă telefonul într-un centru de productivitate mobil și deschide noi perspective asupra modului în care AI-ul poate fi integrat în utilizarea zilnică. În plus, sistemul de operare optimizează experiența de multitasking pe ecranul pliabil, permițând ferestre multiple, partajare de ecran, task switching rapid și o interfață adaptată formatului fold. Culori, disponibilitate și poziționare în piață HONOR Magic V5 va fi disponibil inițial în China, urmând ca în cursul anului să ajungă și pe piețele internaționale, inclusiv în Europa. Va putea fi achiziționat în patru variante de culoare: Ivory White, Black, Dawn Gold și Reddish Brown, toate cu un finisaj premium care accentuează designul rafinat. Prin acest nou model, HONOR intră cu hotărâre într-un segment dominat de Samsung Galaxy Z Fold, Oppo Find N și OnePlus Open. Cu toate acestea, Magic V5 vine cu atuuri clare: un design mult mai subțire și ușor, autonomie superioară, o cameră periscopică performantă și integrare profundă a inteligenței artificiale. Pentru utilizatorii care caută o alternativă serioasă în zona de flagship-uri pliabile, Magic V5 devine una dintre cele mai interesante opțiuni ale anului.

Un nou algoritm AI poate anticipa moartea subită cardiacă cu o precizie de 89%

Un nou sistem de inteligență artificială dezvoltat de cercetători de la Universitatea Johns Hopkins transformă modul în care medicii pot anticipa moartea subită cardiacă la pacienții cu cardiomiopatie hipertrofică (HCM), scrie Science Blog. Noul instrument, denumit MAARS (Stratificare Multimodală AI a Riscului de Aritmie), atinge o acuratețe de 89%, depășind cu mult ghidurile clinice actuale, care se apropie de doar 50%. Decodificarea riscului prin imagistică profundă MAARS analizează imagini RMN cardiace cu substanță de contrast pentru a detecta modele subtile de țesut cicatricial asociate cu aritmiile fatale. Folosind învățare profundă avansată, sistemul AI combină trei rețele neuronale specializate: una pentru imagini 3D, una pentru date clinice și una pentru integrarea informațiilor, generând astfel predicții exacte ale riscului. Testat pe pacienți reali din spitalele Johns Hopkins și Sanger Heart & Vascular Institute, MAARS și-a menținut constant acuratețea de 89%, ajungând la 93% în cazul pacienților cu risc ridicat cu vârsta între 40 și 60 de ani. Spre deosebire de multe alți algoritmi, MAARS evită erorile bazate pe vârstă sau sex, sporind încrederea clinică. De la predicție la prevenție Sistemul explică vizual predicțiile sale, evidențiind zonele din imagini și factorii clinici relevanți, ajutând medicii să ia decizii mai informate despre implantarea defibrilatoarelor. Astfel, se reduc intervențiile inutile și se protejează mai eficient pacienții cu risc crescut. MAARS promite o schimbare majoră în cardiologie, cu aplicații viitoare și pentru alte afecțiuni cardiace.

Scapă de haosul digital: cum să blochezi notificările enervante din browsere pe Android în câteva secunde

Ți s-a întâmplat să deschizi o pagină web și, după câteva secunde, să fii întâmpinată de întrebarea: „Vrei să primești notificări de la acest site?”? Și, deși ai refuzat o dată, alte site-uri continuă să întrebe, uneori în mod insistent. Iar dacă ai apăsat din greșeală „Permite”, s-ar putea să te trezești cu alerte non-stop despre articole care nu te interesează sau, mai rău, reclame enervante. Din fericire, Android îți oferă opțiuni rapide pentru a scăpa definitiv de această bătaie de cap. Indiferent dacă folosești Google Chrome, Firefox sau un alt browser, există metode clare pentru a opri notificările la nivel de aplicație sau doar pentru anumite site-uri. Ghidul de mai jos te ajută să-ți recapeți liniștea și să transformi experiența de navigare într-una lipsită de întreruperi inutile. Dezactivează notificările direct din setările browserului Cel mai rapid mod de a elimina notificările de tip pop-up este să mergi direct în setările browserului tău. Dacă folosești Chrome pe Android, urmează pașii de mai jos: Deschide aplicația Google Chrome. Atinge cele trei puncte din colțul dreapta sus și selectează „Setări”. Mergi la „Setări site” → „Notificări”. Aici poți vedea o listă cu site-urile care au permisiunea de a trimite notificări. Poți bloca fiecare site individual sau poți dezactiva complet opțiunea „Afișează notificări”. Dacă alegi să dezactivezi complet notificările, Chrome nu te va mai întreba niciodată dacă vrei să permiți notificări pentru un site nou. Este soluția ideală dacă nu vrei deloc să fii deranjată. În cazul în care folosești Mozilla Firefox, procesul este similar: Intră în aplicația Firefox. Atinge cele trei puncte din colțul dreapta jos și selectează „Setări”. Derulează până la „Permisiuni pentru site-uri” și selectează „Notificări”. Aici poți dezactiva permisiunea globală pentru notificări. Unele browsere precum Opera sau Samsung Internet au opțiuni similare în secțiunea de confidențialitate sau permisiuni ale site-urilor, deci merită să explorezi și acolo dacă nu folosești Chrome sau Firefox. Blochează notificările direct din setările sistemului Android Dacă ai dat deja permisiunea pentru un site și vrei să o retragi rapid, fără să mai intri în browser, poți face asta din meniul principal al Android: Intră în Setări → Aplicații și notificări sau Aplicații (în funcție de telefon). Caută browserul pe care îl folosești (de exemplu, Chrome). Selectează „Notificări”. Aici poți dezactiva toate notificările pentru aplicație sau doar anumite tipuri (de exemplu, notificări de site-uri). Această metodă este foarte eficientă dacă primești notificări de tip spam de la site-uri obscure, dar nu reușești să identifici sursa din browser. Android îți arată și tipul notificărilor, așa că poți dezactiva doar ce te deranjează, păstrând în același timp alertele utile (cum ar fi actualizările de sistem sau descărcările). Dacă ai un telefon Samsung, poți merge și în Setări → Notificări → Setări avansate → Setări aplicație pentru notificări, unde ai control complet asupra alertelor pentru fiecare aplicație în parte. Fii atent la permisiunile pe care le oferi și evită site-urile invazive Înainte să ajungi să blochezi notificările, ideal este să nu le permiți de la început. Atunci când un site îți cere permisiunea să trimită notificări, analizează dacă ai încredere în el și dacă informațiile chiar îți sunt utile. Dacă nu, apasă „Blochează” fără ezitare. E important de știut că multe site-uri folosesc notificările pentru a livra reclame, clickbait sau conținut irelevant. Prin urmare, evită să dai permisiuni în mod automat, doar ca să scapi de fereastra pop-up. O singură apăsare greșită poate duce la zeci de notificări zilnic. Poți merge și un pas mai departe: instalează un adblocker compatibil cu Android sau folosește un browser care blochează automat notificările neautorizate. Unele aplicații din Google Play, precum Brave sau DuckDuckGo, sunt construite special pentru a oferi o experiență fără urmărire și fără notificări nedorite. Nu e nevoie să fii expertă în tehnologie ca să îți păstrezi telefonul curat de notificări inutile. Cu câteva setări rapide, poți elimina stresul provocat de alertele constante și îți poți recăpăta controlul asupra propriei atenții. Într-o lume în care fiecare site vrea să-ți capteze atenția, tu poți alege să te concentrezi pe ce contează cu adevărat. Fă-ți timp câteva secunde și scapă de aglomerația digitală care te urmărește în fiecare zi.

Cum încearcă Mark Zuckerberg să fure experți în inteligența artificială de la Sam Altman: Războiul AI dintre Meta și OpenAI s-ar putea încheia prost pentru toată lumea

Meta, compania condusă de Mark Zuckerberg, face valuri în industria inteligenței artificiale printr-o amplă campanie de recrutare. Potrivit informațiilor obținute de WIRED, Meta a oferit unor cercetători de top din cadrul OpenAI pachete de compensații care pot ajunge la 300 de milioane de dolari pe o perioadă de patru ani, cu peste 100 de milioane în primul an. Ofertele includ acțiuni ale companiei care, conform surselor, se acordă imediat în primul an. Campania de recrutare vine în contextul în care Meta își consolidează noul laborator dedicat superinteligenței artificiale, Meta Superintelligence Labs, condus de Alexandr Wang (fost CEO al Scale AI) și Nat Friedman (fost CEO GitHub). Niciunul dintre cei doi nu este însă considerat un cercetător în sensul tradițional, ceea ce ridică întrebări despre direcția științifică a noului proiect. Tensiuni tot mai mari între Meta și OpenAI Ofensiva Meta a provocat reacții dure din partea conducerii OpenAI. Mark Chen, directorul de cercetare OpenAI, a transmis angajaților un mesaj în care a comparat acțiunile Meta cu „un jaf”: „pare că cineva ne-a pătruns în casă și a furat ceva”, a scris el. CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a criticat la rândul său public această strategie, sugerând că OpenAI lucrează la ajustarea propriilor pachete salariale pentru a rămâne competitivă, fără a renunța la principiul echității interne. Potrivit WIRED, cel puțin șapte cercetători de la OpenAI s-au alăturat deja Meta Superintelligence Labs. Totuși, surse apropiate negocierilor susțin că niciunul dintre ei nu a primit pachetul maxim de 300 de milioane de dolari. Meta nu a rămas tăcută în fața speculațiilor. Andy Stone, purtătorul de cuvânt al companiei, a declarat că informațiile vehiculate sunt exagerate: „Multe dintre afirmații sunt false, dimensiunea și structura acestor oferte au fost prezentate greșit”. Andrew Bosworth, directorul de tehnologie Meta, a spus, la rândul său, într-un Q&A intern că doar un număr mic de roluri de conducere beneficiază de astfel de pachete „premium” și că zvonurile privind un bonus garantat de 100 de milioane sunt „minciuni”. Accesul la resurse, un atu decisiv în lupta pentru cercetători Un alt avantaj pe care Meta îl promite cercetătorilor este accesul nelimitat la resurse hardware, în special procesoare grafice (GPU-uri) de ultimă generație, elemente esențiale pentru cercetarea avansată în AI. Conform Wall Street Journal, Zuckerberg le-a transmis candidaților că nu vor mai trebui să se îngrijoreze vreodată de lipsa resurselor. Promisiunea vine într-un context tensionat, în care cercetători din OpenAI s-au plâns că Sam Altman le-a garantat acces la GPU-uri, însă resursele promise nu s-au concretizat. Între timp, conducerea OpenAI afirmă că „mai multe supercomputere vor fi disponibile spre finalul acestui an”. Rămâne de văzut dacă investițiile uriașe în talent și infrastructură se vor traduce într-un avans semnificativ față de rivalii din industrie sau dacă tensiunile generate vor aduce și riscuri reputaționale.

Propaganda rusească se dă pe inteligența artificială de pe Temu. Cum au reușit să facă un tsunami de dezinformare cu unelte AI gratuite

Un nou raport dezvăluie amploarea îngrijorătoare a unei campanii pro-ruse de dezinformare care utilizează instrumente AI gratuite și ușor accesibile pentru a produce în masă conținut manipulator. Cunoscută sub numele Operation Overload sau Matryoshka, campania este activă din 2023 și a fost asociată în mod repetat cu guvernul rus de către organizații precum Microsoft și Institutul pentru Dialog Strategic. Campania vizează audiențe din întreaga lume, dar principalul său obiectiv rămâne Ucraina. În perioada septembrie 2024 – mai 2025, cercetătorii au identificat o creștere explozivă a volumului de conținut produs: 587 materiale unice, de la imagini și videoclipuri manipulate, până la coduri QR și site-uri false, scrie publicația WIRED. Majoritatea acestora sunt generate cu ajutorul AI, într-o tactică denumită content amalgamation, practic aceeași narațiune fiind difuzată în multiple forme și limbi pentru a-și maximiza impactul. Propagandă scalabilă, multilingvă și sofisticată Potrivit raportului realizat de organizațiile Reset Tech (Marea Britanie) și Check First (Finlanda), tactica marchează un punct de cotitură: propaganda devine din ce în ce mai scalabilă, rapidă și diversificată. „Diversitatea tipurilor de conținut m-a luat prin surprindere”, spune cercetătoarea Aleksandra Atanasova de la Reset Tech. „Au început să combine straturi de conținut diferit, text, imagine, voce, pentru a aborda aceleași teme din unghiuri multiple”, a adăugat ea. Campania nu folosește unelte personalizate, ci instrumente AI comerciale disponibile gratuit. De exemplu, Flux AI, un generator text-imagine dezvoltat de compania germană Black Forest Labs, a fost identificat ca sursă probabilă pentru numeroase imagini false distribuite de rețea, unele dintre ele înfățișând așa-zise revolte violente ale imigranților musulmani în Berlin sau Paris. Vocea unor persoane publice a fost de asemenea clonată cu AI pentru a manipula videoclipuri. Într-un caz, o profesoară franceză a fost transformată într-o portavoce falsă pentru extremismul de dreapta german, deși materialul original era despre un premiu academic. Astfel de clipuri falsificate au crescut dramatic în număr, de la 150 în perioada iunie 2023, iulie 2024 la 367 în următoarele opt luni. Rețele de distribuție și tactici paradoxale Conținutul generat este diseminat prin peste 600 de canale Telegram, conturi de tip bot pe X și Bluesky, dar și prin TikTok, unde doar 13 conturi au reușit să adune 3 milioane de vizualizări înainte să fie moderate. TikTok a reacționat rapid, însă pe X, cercetătorii remarcă „acțiuni minime” în ciuda multiplelor sesizări. O tactică neobișnuită folosită de Operation Overload este aceea de a trimite direct materiale fabricate către organizații media și de fact-checking, cerându-le „verificarea”. Scopul real este ca aceste materiale să fie menționate chiar și în articole de demontare, o apariție în presa clasică, chiar etichetată ca falsă, conferă notorietate și distribuție suplimentară. Se estimează că peste 170.000 de astfel de emailuri au fost trimise către 240 de destinatari din septembrie 2024 încoace. Impactul și viitorul luptei contra dezinformării AI Deși multe dintre site-urile false create de campanie nu atrag trafic semnificativ, promovarea agresivă pe rețelele sociale poate duce uneori conținutul fals în fruntea rezultatelor de căutare Google. Potrivit American Sunlight Project, rețelele de dezinformare rusești produc deja cel puțin 3 milioane de articole AI pe an, infiltrând inclusiv rezultatele oferite de chatboturi ca ChatGPT sau Google Gemini. „Deja au găsit rețeta care funcționează. Știu exact ce fac”, avertizează Atanasova.

WhatsApp activează apelurile audio pentru marile companii

Meta anunță o schimbare semnificativă pentru WhatsApp: marile companii vor avea, în premieră, acces oficial la apelurile audio prin intermediul API-ului dedicat, ceea ce le va permite să sune clienții direct prin aplicație. Până acum, această funcție era rezervată firmelor mici și mijlocii, dar în următoarele săptămâni va fi extinsă către giganții din retail, telecom, banking și alte sectoare. Această extindere vine cu un detaliu important: apelurile nu vor fi neapărat inițiate de oameni. Meta spune că noile funcții permit integrarea unor agenți conversaționali AI care pot suna utilizatorii pentru a transmite mesaje comerciale, a oferi recomandări personalizate sau pentru suport tehnic. Practic, va deveni posibil ca un client să fie apelat de un „robot” cu voce sintetică, dar convingătoare, construit special pentru a interacționa fluent cu utilizatorul. O nouă eră a interacțiunii automatizate WhatsApp Business, versiunea pentru companii a celebrei aplicații de mesagerie, are deja peste 200 de milioane de utilizatori activi lunar. Meta susține că introducerea apelurilor audio AI vine ca răspuns la nevoile tot mai complexe de automatizare ale companiilor mari, mai ales în ceea ce privește suportul pentru clienți. Integrarea AI permite, de exemplu, confirmarea unei comenzi, reamintirea unui programare sau oferirea de asistență tehnică fără intervenție umană. Pe termen mediu, compania intenționează să extindă și mai mult funcționalitățile, permițând inclusiv trimiterea de mesaje vocale automatizate, generate de AI. Astfel, o companie va putea, de pildă, să trimită oferte sau alerte personalizate sub forma unui mesaj vocal, în loc de clasicul text sau notificare push. Îngrijorări legate de confidențialitate și spam Pentru utilizatorii obișnuiți, această noutate aduce atât beneficii, cât și îngrijorări. În timp ce unii ar putea aprecia răspunsurile rapide și interacțiunea fără blocaje, alții ar putea simți că experiența pe WhatsApp devine prea comercială și intruzivă. Criticii avertizează că apelurile AI, chiar dacă reglementate, pot deschide ușa către abuzuri și valuri de spam vocal, greu de filtrat în lipsa unor setări de control clare. Meta nu a oferit încă detalii despre opțiunile pe care utilizatorii le vor avea pentru a bloca sau limita astfel de apeluri, însă promite că va exista un cadru care să ofere control și transparență.

Cum și-a construit Rusia propriul internet, s-a izolat de restul planetei, iar rușii au ajuns să trăiască într-o bulă informațională

În ultimul deceniu, autoritățile ruse au implementat treptat un “internet suveran” – o rețea națională menită să funcționeze independent de restul lumii și să fie strict controlată de stat. Motivațiile oficiale invocate au fost protejarea securității naționale și prevenirea influențelor străine ostile, însă rezultatul a fost izolarea informațională a populației. Pas cu pas, Rusia a instalat infrastructura tehnologică și cadrul legal pentru a putea filtra sau chiar întrerupe conexiunile cu internetul global, asemănător Marelui Firewall chinezesc. Această evoluție a transformat spațiul online rusesc într-o bulă informațională în care majoritatea cetățenilor primesc doar narațiunea aprobată de regim, contactul cu surse externe fiind sever limitat sau monitorizat. Cauzele: de ce a dorit Rusia un Internet izolat? Oficial, planul de a construi un internet propriu, suveran, a fost justificat ca o măsură de apărare. Conducerea rusă susține că Statele Unite și alte puteri occidentale dețin controlul unor infrastructuri critice ale internetului global – de la servere DNS până la platforme online – și că, în eventualitatea unui conflict major, Rusia ar putea fi deconectată forțat de către adversari. În 2019, președintele Vladimir Putin afirma că Rusia trebuie să se asigure că „RuNet” (internetul rusesc) poate funcționa fiabil, pentru a se proteja de riscul ca servere aflate în afara controlului rus să fie oprite sau compromise. În aceeași logică, a fost invocat caracterul „agresiv” al strategiei de securitate cibernetică a SUA – un pretext pentru a justifica necesitatea unei rețele naționale reziliente. Pe lângă aceste motive defensive, există și cauze interne politice. Internetul liber reprezenta o amenințare la adresa regimului, facilitând organizarea protestelor și răspândirea mesajelor critice la adresa puterii. Liderii ruși au văzut în evenimente precum Primăvara Arabă sau protestele anti-corupție de la Moscova dovada că rețelele sociale și site-urile independente pot mobiliza opoziția. Astfel, controlul informației a devenit esențial pentru menținerea regimului. Un internet domestic izolat oferă statului capacitatea de a cenzura conținutul „periculos” (de la criticile politice catalogate drept extremism, până la știrile din surse occidentale) fără a depinde de companii străine. De altfel, încă din 2008 Rusia a creat un registru centralizat de site-uri interzise, gestionat de Roskomnadzor (agenția federală de supraveghere a comunicațiilor). Inițial conceput pentru a bloca pagini cu pornografie infantilă, droguri sau instigare la sinucidere, acest registru a fost rapid extins și folosit abuziv pentru a cenzura criticile la adresa autorităților sub pretextul combaterii „extremismului”. În esență, Rusia a dorit un internet suveran din același motiv pentru care controlează presa tradițională: pentru a crea o „zonă sigură” informațională, în care narativa statului nu poate fi contrazisă sau subminată de surse externe. Iar argumentul suveranității digitale – acela că orice stat are dreptul să-și protejeze spațiul virtual la fel cum își apără frontierele fizice – a fost folosit intens de Kremlin pentru a legitima aceste măsuri. Cenzura internetului în Rusia a început în urmă cu câteva decenii, la începutul dictaturii lui Putin Primii pași spre cenzură online (2008–2014) Primele elemente ale „marelui firewall” rusesc au fost puse în funcțiune în anii 2010, cu mult înaintea legii internetului suveran din 2019. Încă din 2012, autoritățile de la Moscova au introdus legislație care permitea blocarea site-urilor fără ordin judecătoresc, sub pretextul protejării minorilor de conținut nociv. La 1 noiembrie 2012, Roskomnadzor a publicat prima „listă neagră” de site-uri interzise, vizând inițial pagini web cu pornografie infantilă, propagandă pro-suicid sau droguri. Acesta a fost începutul cenzurii instituționalizate pe Internetul rus. Ulterior, definiția conținutului interzis s-a lărgit: în martie 2014, în contextul tensiunilor legate de Ucraina, Roskomnadzor a blocat deja primele portaluri de știri independente (precum Grani.ru, Kasparov.ru) pe motiv că ar fi promovat „chemări la protest”, de fapt încercând să reducă la tăcere vocile critice în preajma anexării Crimeei. Tot în 2014, Rusia a adoptat o lege care impunea ca toate companiile de internet să stocheze datele utilizatorilor ruși pe servere din Rusia. Refuzul companiilor occidentale de a localiza datele a dus la blocarea unora dintre ele – de pildă, rețeaua profesională LinkedIn a devenit inaccesibilă în Rusia în 2016, neconformându-se noilor cerințe. Aceasta a fost o măsură importantă de fragmentare a internetului, forțând datele să fie menținute în interiorul granițelor digitale ale țării. În anii următori, regimul a continuat să își consolideze cadrul legal de supraveghere și control. Un moment definitoriu a fost adoptarea pachetului de legi „Yarovaya” în 2016 (intrat în vigoare în 2018), care obliga furnizorii de telecom și platformele de internet să stocheze timp de 6 luni comunicările utilizatorilor (inclusiv traficul online) și să furnizeze serviciilor secrete cheile de criptare la cerere. Aceste prevederi au sporit capacitatea de supraveghere în masă a statului și au crescut costurile pentru companiile tech (multe plângându-se că noile cerințe sunt tehnic și financiar împovărătoare). În paralel, puterea a început exercițiile de cenzură tehnică. În 2018, Roskomnadzor a încercat blocarea aplicației de mesagerie Telegram (care refuzase să predea Serviciului Federal de Securitate cheile de criptare). În încercarea sa, autoritatea a blocat milioane de adrese IP asociate serviciilor cloud folosite de Telegram – însă rezultatul a fost haotic: numeroase site-uri și servicii nevinovate au fost afectate colateral, în vreme ce utilizatorii ruși au continuat să acceseze Telegram prin diverse mijloace. Acest eșec răsunător a demonstrat limitele tehnice ale cenzurii ruse la acel moment. Drept consecință, în 2020 RKN a renunțat tacit la blocarea Telegram, admițând implicit că vechile metode brute (blocarea IP în masă) nu funcționau eficient. Această lecție a impulsionat Kremlinul să investească în tehnologii mai avansate de filtrare și control – punând bazele noii infrastructuri DPI (Deep Packet Inspection) prevăzute de legea internetului suveran. Cronologia restricțiilor internetului în Rusia (2008–2025) Pentru a înțelege modul în care Rusia și-a construit treptat propriul internet izolat, iată principalele repere cronologice ale restricțiilor și măsurilor adoptate: 2008: Crearea registrului centralizat de site-uri interzise (Roskomnadzor devine cenzorul internetului rus). 2012: Legea pentru protecția copiilor de informații dăunătoare – permite blocarea fără hotărâre judecătorească a site-urilor considerate periculoase. Se publică prima „listă neagră” de site-uri blocate (ex. enciclopedia satirică Lurkmore este printre primele ținte). 2014: Lege care obligă stocarea datelor cetățenilor ruși pe servere locale (devine

Mesajele scrise pe telefon într-un anume fel pot face relația mai strânsă, potrivit cercetătorilor

Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Texas, Austin, arată că utilizarea emoji-urilor în mesajele text poate contribui semnificativ la întărirea relațiilor romantice. Departe de a fi simple pictograme jucăușe, aceste simboluri digitale acționează ca înlocuitori pentru expresiile faciale și tonul vocii, absenți în comunicarea scrisă, dar esențiali pentru înțelegerea emoțională într-un cuplu. Conform rezultatelor, mesajele care conțin emoji sunt percepute ca fiind mai empatice și mai afectuoase decât cele scrise exclusiv cu text, notează Newsweek.com. Această percepție duce la o creștere a satisfacției în relație și a sentimentului de apropiere între parteneri, arată autorii studiului, publicat recent în revista științifică Human Communication Research. Un limbaj secret al cuplurilor digitale Studiul a implicat 260 de participanți, cu vârste între 23 și 67 de ani, care au fost rugați să analizeze 15 conversații simulate prin mesaje text. În cadrul fiecărei conversații, participanții își imaginau că trimit un mesaj partenerului, iar apoi evaluau răspunsurile primite, unele conținând emoji-uri, altele nu. Rezultatul a fost clar: replicile care includeau emoji-uri au fost constant percepute ca mai calde, mai apropiate și mai atente emoțional. Emojis nu doar că oferă un context emoțional, dar pot deveni și parte dintr-un limbaj intim între parteneri. Pe măsură ce o relație avansează, partenerii își pot sincroniza obiceiurile de comunicare digitală, inclusiv tipul de emoji-uri folosite sau semnificația atribuită acestora. Astfel, se creează un mic „cod secret” care întărește identitatea cuplului și consolidează legătura emoțională. „Este fascinant cum utilizarea unui simplu emoji poate adăuga claritate intenției emoționale într-o conversație, ceea ce lipsește adesea în textele scrise”, a explicat dr. Marisa T. Cohen, psiholog și expert în relații, într-un interviu pentru Newsweek. Un instrument simplu cu un impact surprinzător Emojis nu sunt doar un moft digital, ci un element esențial al comunicării moderne, mai ales într-un context în care textele scrise domină schimburile între parteneri. Spre deosebire de interacțiunile față în față, mesajele scrise nu oferă feedback nonverbal, iar acest gol este adesea umplut cu ajutorul pictogramelor expresive. Cercetătorii subliniază că efectul pozitiv asupra relației nu depinde neapărat de tipul de emoji folosit – fie că este vorba de o față zâmbitoare sau un simbol abstract, contează mai mult actul de a-l folosi decât alegerea în sine. Cu toate acestea, interpretarea emoji-urilor poate varia în funcție de generație sau context cultural, ceea ce face importantă clarificarea intențiilor în cuplurile în care diferențele de vârstă sau obiceiuri digitale sunt semnificative. Dr. Cohen avertizează că „emoji-urile nu pot înlocui comunicarea reală, dar pot ajuta la modelarea ei într-un mod mai cald, clar și afectiv. În relațiile sănătoase, orice formă de comunicare care facilitează apropierea este valoroasă”. Pe termen lung, această atenție la detalii aparent minore în comunicarea de zi cu zi poate avea un impact profund asupra satisfacției și durabilității relației. Așadar, dacă vrei să-ți arăți afecțiunea și să construiești o conexiune mai profundă cu partenerul tău, un simplu emoji ar putea face mai mult decât crezi.

O nouă cursă în tehnologie: Europa se aruncă în revoluția computerului cuantic, dar riscă să repete greșelile făcute cu inteligența artificială

În timp ce valul tehnologic global se mută dinspre inteligența artificială către computerele cuantice, Europa are o șansă rară de a recupera terenul pierdut. Bruxellesul vrea acum să evite ca istoria recentă să se repete: deși continentul a fost un lider în cercetare pentru AI, a pierdut inițiativa în fața SUA și Chinei când a venit momentul comercializării. În noua strategie privind tehnologiile cuantice, lansată miercuri, Comisia Europeană recunoaște provocările — dar și oportunitatea unei povești de succes economic într-un domeniu aflat la început de drum. Potrivit datelor oficiale, Europa contribuie cu doar 5% la investițiile private globale în tehnologia cuantică. În comparație, Statele Unite atrag peste 50% din finanțări, iar China în jur de 40%. Iar miza nu e una minoră: computerele cuantice promit o revoluție a capacităților de calcul, cu aplicații în comunicații, criptografie, medicină, industrie și apărare, scriu cei de la Politico. Europa domină cercetarea, dar pierde cursa comercializării La nivel academic, Europa conduce. Este, de fapt, lider mondial în numărul de publicații științifice despre tehnologiile cuantice. Însă când vine vorba de brevete și de produse scalabile, situația se schimbă drastic: UE se află abia pe locul al treilea, după SUA și China. Pentru mulți observatori, este un deja vu perfect: același lucru s-a întâmplat și în cazul inteligenței artificiale. „Europa a rămas în urmă în multe domenii tehnologice. Însă în acest sector suntem cu câțiva ani înaintea altor țări”, a declarat Juha Vartiainen, cofondator al companiei finlandeze IQM, specializată în computere cuantice, citat de Politico. Însă avertismentul vine rapid: fără o acțiune concertată, continentul riscă să piardă din nou avantajul. Documentul prezentat de Comisie subliniază că lipsa unor piețe de capital consolidate și a unui sprijin financiar semnificativ ar putea compromite șansele de succes. Deși Bruxellesul și capitalele europene au pus la dispoziție până acum aproximativ 11 miliarde de euro pentru finanțarea tehnologiilor cuantice, investițiile private rămân fragmentate și insuficiente pentru a concura la nivel global. Fragmentarea pieței și lipsa capitalului de risc, slăbiciuni cronice Unul dintre cele mai mari obstacole este incapacitatea Europei de a construi o piață unitară de capital. Fără un sistem de investiții comparabil cu cel american sau chinez, startup-urile din domeniul cuantic nu reușesc să obțină finanțări masive. Potrivit lui Enrique Lizaso, CEO-ul companiei spaniole Multiverse Computing, Europa trebuie să fie pregătită să investească „cel puțin 100 de milioane de euro per companie” pentru a fi competitivă. Multiverse a reușit luna trecută să atragă 189 de milioane de euro într-o rundă de finanțare care a inclus investitori atât din SUA, cât și din Europa. Dar exemplele sunt rare. „Este foarte greu să crești o companie în Europa. Nu avem instrumentele și capitalul de risc necesare pentru a sprijini acest nivel de dezvoltare”, avertizează Lizaso. Chiar și comisarul european pentru tehnologie, Henna Virkkunen, recunoaște că lipsa unei coordonări eficiente între țările membre este o problemă serioasă. „Suntem destul de fragmentați. Trebuie să conectăm punctele între ele”, a spus ea într-un interviu recent. Strategia UE: două „mari provocări” și un apel la pragmatism În strategia prezentată miercuri, Comisia Europeană anunță lansarea a două „grand challenges” între 2025 și 2027. Una dintre ele va fi dedicată dezvoltării unui computer cuantic funcțional, iar cealaltă va viza sisteme de navigație cuantică pentru medii critice — o direcție importantă inclusiv pentru apărare și securitate. Unii specialiști, precum Vartiainen, consideră însă că abordarea „neutră din punct de vedere tehnologic” a UE — care finanțează simultan mai multe direcții de cercetare — diluează impactul investițiilor. Ei propun un model mai concentrat, similar cu cel american, unde DARPA (agenția de cercetare a Pentagonului) a selectat deja 18 companii pentru un program strategic ce urmărește crearea unui computer cuantic fără erori până în 2033. Aceste companii ar putea primi până la 300 de milioane de dolari, în funcție de performanțele atinse. În plus, strategiile de achiziții publice — unde guvernele ar putea deveni primii clienți ai noii tehnologii — sunt privite ca o soluție de sprijin indirect. În teorie, dacă statele europene cumpără primele produse cuantice, acestea pot deschide piața și pentru sectorul privat. Dar planurile Comisiei în acest sens sunt vagi și lipsite de detalii concrete. Teama de reglementare prematură planează asupra industriei O altă îngrijorare majoră este riscul unei reglementări excesive, înainte ca tehnologia să fie suficient de matură. Industria amintește cazul inteligenței artificiale, unde UE a grăbit adoptarea unui cadru legal, doar pentru a reveni ulterior asupra unor măsuri considerate prea restrictive. „Nu ne putem permite să reglementăm ceva care nu e încă matur”, avertizează Cecilia Bonefeld-Dahl, directoarea DigitalEurope, unul dintre cele mai importante grupuri de lobby din domeniul tehnologic de la Bruxelles. „Altfel, Europa riscă să piardă și cursa cuantică.” Problema este agravată de faptul că tehnologiile cuantice sunt considerate sensibile din punct de vedere strategic: un computer cuantic ar putea sparge sistemele de criptare actuale, ceea ce le face interesante nu doar pentru companii, ci și pentru armate. Unele state europene au impus deja restricții la exportul acestor tehnologii, dar industria cere claritate și echilibru între protecție și inovație. Un test decisiv pentru suveranitatea tehnologică europeană Anunțul făcut recent de IBM, care susține că va avea primul computer cuantic funcțional până în 2029, adaugă presiune asupra Europei. Deși continentul are o tradiție solidă în cercetarea de vârf, capacitatea sa de a transforma știința în produse și piețe este pusă din nou la încercare. Dacă vrea să-și asigure un loc în această revoluție tehnologică, Uniunea Europeană va trebui nu doar să investească mai mult, ci și mai inteligent — evitând atât fragmentarea birocratică, cât și reglementările care sufocă inovația înainte să se nască. Computerele cuantice pot schimba definitiv modul în care gândim tehnologia, economia și securitatea digitală. Rămâne de văzut dacă Europa a învățat cu adevărat din lecțiile trecutului sau dacă va mai rata o dată startul.