Android adaugă un strop de protecție în viața ta. Cum te ajută să stai în siguranță pe telefon
Google adaugă un nou strat de protecție în sistemul său de operare Android, odată cu lansarea Android 16. ActualizareA aduce o funcție de securitate care va avertiza utilizatorii atunci când dispozitivul lor se conectează la o rețea mobilă nesigură sau falsă ori când acea rețea solicită identificatori unici ai telefonului. Potrivit Android Authority, funcția vizează în special protejarea împotriva așa-numitelor „simulatoare de stații de bază”, dispozitive care imită turnurile de semnal mobil pentru a păcăli telefoanele să se conecteze, obținând astfel acces la date precum locația sau ID-ul dispozitivului, scrie publicația Engadget. Cum se comportă, de fapt, noua funcție de la Android 16 Cunoscută în mediul comercial sub numele de Stingray, tehnologia a fost raportată în trecut ca fiind utilizată de agenții guvernamentale din SUA, precum ICE (Imigrație și Vamă) și CBP (Protecția Vămilor și Frontierelor). Noua funcție este parte din actualizarea de sistem Android lansată în această lună, dar va fi activă doar pe dispozitivele compatibile. În meniul de setări, utilizatorii vor putea activa notificările privind rețelele, care oferă alerte dacă telefonul se conectează la o rețea necriptată sau când rețeaua solicită informații sensibile, cum ar fi IMEI-ul sau alte identificatoare unice. De asemenea, Google a introdus și o opțiune suplimentară denumită „protecție împotriva rețelelor 2G”, care permite utilizatorilor să dezactiveze conexiunea la acest tip de rețea mobilă, cunoscută pentru standardele sale scăzute de securitate. Veștile sunt bune, însă numai pentru unii utilizatori de Android Totuși, nu toate telefoanele Android vor putea beneficia de aceste funcții. Din cauza limitărilor hardware, doar următoarea generație de dispozitive va avea suport complet. Primul model prevăzut să integreze aceste capacități este Pixel 10, așteptat să fie lansat în vara acestui an. Inovația vine într-un context în care smartphone-ul, deși este un instrument esențial în viața de zi cu zi, poate reprezenta o vulnerabilitate serioasă în fața supravegherii digitale. Prin această actualizare, Google încearcă să ofere utilizatorilor un control mai mare asupra modului în care dispozitivele lor interacționează cu rețelele mobile. Măsura demonstrează o tendință tot mai clară în industrie de a întări protecția datelor personale, pe fondul unei preocupări crescânde privind interceptarea comunicațiilor mobile. Utilizatorii Android care vor să își protejeze identitatea și locația vor avea astfel un nou instrument eficient la dispoziție, cel puțin dacă dețin un telefon de ultimă generație.
Alte controverse la Meta, de data asta la Stories – Cum încearcă Mark Zuckerberg să-și îmbunătățească AI-ul pe spatele tău
Meta, compania care deține platforma Facebook, a lansat recent o funcție bazată pe inteligență artificială care stârnește îngrijorări legate de protecția datelor personale. Potrivit unui material publicat de TechCrunch, citat de The Hacker News, aplicația le cere utilizatorilor să permită procesarea în cloud a imaginilor din telefon pentru a genera sugestii de colaje, retrospective și idei pentru Stories, inclusiv folosind fotografii care nu au fost încărcate anterior pe rețea. Concret, un mesaj pop-up îi întreabă pe utilizatori dacă doresc să activeze procesarea media în cloud pentru a primi sugestii AI. Cum explică Meta situația care stârnește îngrijorări Facebook explică faptul că, pentru a genera aceste propuneri, va încărca automat în cloud anumite imagini și clipuri video din telefon, selectate în funcție de criterii precum ora, locația sau tematica. Compania susține că doar utilizatorul poate vedea aceste sugestii, că materialele nu sunt utilizate pentru publicitate targetată și că imaginile sunt analizate pentru siguranță și integritate. Totuși, consimțământul acordat implică inclusiv acceptarea termenilor de utilizare a inteligenței artificiale, care includ analiza fețelor din imagini și a altor detalii sensibile. Deocamdată, funcționalitatea este testată doar în SUA și Canada și poate fi dezactivată în orice moment. Această inițiativă face parte dintr-un trend mai larg al marilor companii tehnologice care integrează AI în produsele lor, deseori în detrimentul vieții private a utilizatorilor. Chiar dacă Meta afirmă că imaginile nu vor fi folosite pentru reclame, specialiștii în securitate cibernetică avertizează că nu există claritate privind durata păstrării datelor sau cine are acces la ele. Procesarea în cloud presupune, de altfel, oricum un risc, mai ales atunci când sunt implicate tehnologii precum recunoașterea facială și metadate ascunse, precum coordonatele GPS sau ora exactă a fotografierii. Nu vorbim despre prima încercare a companiei lui Mark Zuckerberg de a se folosi de datele utilizatorilor În mod similar, Meta a început în luna mai să folosească date publice ale adulților din Uniunea Europeană pentru a antrena modelele sale AI, după ce a primit aprobarea autorității de protecție a datelor din Irlanda. În Brazilia, compania a suspendat un set de funcții AI în 2024 ca reacție la criticile guvernului privind confidențialitatea. Tendința este vizibilă și pe alte platforme Meta. WhatsApp a introdus recent o opțiune AI care poate rezuma mesajele necitite din conversații, promițând un proces „privat” de analiză locală. Pe acest fond, autoritățile europene rămân vigilente. Comisarul pentru protecția datelor din Berlin a cerut recent eliminarea aplicațiilor DeepSeek din magazinele Apple și Google, acuzând transferuri ilegale de date către China. Aplicațiile colectau masiv date sensibile, de la istoricul de chat până la locația exactă și dispozitivele folosite, și le stocau pe servere aflate în China, fără garanții echivalente celor oferite de legislația UE.
Avem un cumpărător pentru TikTok: Trump anunță marea mutare, dar mingea e tot la Beijing
Într-un nou episod din saga TikTok, fostul și actualul președinte al Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat că aplicația chineză are în sfârșit un potențial cumpărător american. Declarația a fost făcută duminică, 29 iunie, într-un interviu acordat postului Fox News, în care Trump a spus clar: „Avem un cumpărător pentru TikTok”. Totuși, finalizarea tranzacției atârnă de o decizie a Beijingului, care ar putea bloca întregul proces, notează AFP. Anunțul vine după ce Trump a acordat mai multe amânări termenului-limită pentru ca ByteDance, compania mamă a TikTok din China, să vândă divizia sa americană către o entitate aprobată de Washington. Ultima prelungire a fost stabilită până pe 17 septembrie 2025, dată la care TikTok ar putea fi interzisă complet pe teritoriul SUA, în lipsa unui acord validat. Un grup „foarte bogat” în spatele ofertei Fără să ofere detalii precise despre identitatea cumpărătorilor, Donald Trump a spus că este vorba despre „un grup de oameni foarte bogați”. Potrivit presei americane, încă din luna aprilie exista un acord preliminar care ar fi permis separarea TikTok SUA de ByteDance, printr-o reorganizare a acționariatului. Conform acestui plan, pachetul majoritar al TikTok SUA ar urma să fie preluat de investitori non-chinezi, crescându-și participația de la 60% la 80%. ByteDance ar rămâne cu 20%, dar fără control operațional direct asupra activității din Statele Unite. Această formulă ar urma să răspundă cerințelor legale din Congresul american, care vizează reducerea riscurilor de influență chineză asupra datelor cetățenilor americani. Problema este că pentru o astfel de vânzare este nevoie și de aprobarea oficială a Chinei. După ce Trump a anunțat impunerea unor noi tarife vamale împotriva unor parteneri comerciali, inclusiv Beijingului, părțile chineze au blocat orice avans în negocieri. Cu toate acestea, recent, autoritățile chineze au transmis că sunt gata să discute din nou termenii unui acord comercial mai larg, ceea ce ar putea debloca și situația TikTok. TikTok, prins între politică și geopolitică Pentru Trump, TikTok a fost încă de la primul mandat un simbol al confruntării economice și tehnologice dintre SUA și China. Deși în trecut a cerut interzicerea rețelei, în prezent pare mai dispus să o păstreze în SUA — cu condiția ca proprietatea și controlul să fie preluate de entități americane. „Cred că voi avea nevoie de China. Președintele Xi probabil că va aproba”, a declarat Trump în interviul său, sugerând că soarta tranzacției depinde în ultimă instanță de voința regimului de la Beijing. TikTok are peste 170 de milioane de utilizatori activi în Statele Unite, iar orice restricție majoră asupra platformei ar genera consecințe nu doar economice, ci și politice — mai ales în contextul campaniei electorale din 2025, în care Trump caută să își consolideze sprijinul în rândul tinerilor. Între timp, tensiunile comerciale dintre SUA și China rămân la cote înalte. TikTok nu este doar o aplicație de divertisment, ci a devenit un instrument cu valoare strategică în războiul economic global. Dacă tranzacția va fi aprobată, rămâne de văzut dacă va aduce un echilibru între securitate, suveranitate digitală și libertatea internetului.
Democrația sub asediul inteligenței artificiale: 80% din alegerile ultimului an afectate, România printre cele mai grave cazuri, arată ultimul raport internațional
Inteligența artificială (AI) a devenit una dintre cele mai mari amenințări pentru democrație, afectând masiv alegerile din întreaga lume în ultimul an. Un raport recent publicat de International Panel on the Information Environment (IPIE), un consorțiu internațional specializat în analiza amenințărilor asupra spațiului informațional global, relevă că 80% dintre alegerile desfășurate în 2024 au fost marcate de campanii masive de dezinformare generate prin inteligență artificială. Potrivit aceluiași raport, România se numără printre cele mai afectate țări, confruntându-se cu situații extrem de grave. În detaliu, raportul IPIE precizează că, în 69% dintre cazurile analizate, intervenția inteligenței artificiale a provocat efecte negative directe asupra procesului electoral. Acest fenomen este îngrijorător, deoarece tehnologia folosită combină realismul impresionant al conținutului generat și viteza extraordinară de răspândire, aspecte subliniate și într-o analiză detaliată publicată recent de New York Times. Cum au fost afectate alegerile din România România este unul dintre exemplele marcante menționate în raport, în contextul alegerilor prezidențiale desfășurate în martie și mai 2024. Primul tur al alegerilor a fost chiar anulat din cauza campaniilor de dezinformare. În centrul atenției s-a aflat candidatul de extremă dreapta Călin Georgescu, a cărui campanie electorală a fost intens sprijinită de operațiuni coordonate din Rusia, folosindu-se de ferme de boți și tehnologii avansate de AI generativ. Un caz emblematic de manipulare a fost difuzarea unui video fals în care președintele american Donald Trump părea să-l susțină pe Georgescu, spunând că acesta este „cel mai bun politician pe care l-am întâlnit”. Experții au identificat discrepanțe clare între sunetul și mișcările buzelor din clip, ceea ce a trădat manipularea. Cu toate acestea, impactul asupra opiniei publice a fost semnificativ. Cazuri similare în alte țări Pe lângă România, raportul atrage atenția și asupra altor țări grav afectate, precum Polonia și Canada. În Polonia, tot Donald Trump apărea într-un video fals exprimând susținere pentru candidatul de extremă dreapta Sławomir Mentzen. Conform unei analize realizate de Institute for Strategic Dialogue (ISD), rețele online controlate de Kremlin au utilizat AI pentru a genera materiale și a manipula percepțiile publice, inclusiv răspândind informații false despre refugiații ucraineni. În Canada, un alt incident major a fost o fotografie falsă în care premierul Mark Carney era prezentat alături de Ghislaine Maxwell pe „Insula Epstein”, cunoscută pentru scandaluri de abuz sexual. Aceste imagini manipulate au fost folosite pentru atacuri politice și discreditarea adversarilor. Deepfake-uri și AI: O combinație periculoasă O caracteristică esențială a acestor campanii este utilizarea deepfake-urilor, imagini și videoclipuri falsificate care par autentice. De exemplu, în India a circulat intens un clip aparent nevinovat, în care premierul Narendra Modi dansa într-un stil Bollywood. Difuzat strategic în perioada electorală, acest material a contribuit la confuzia generală și a diminuat capacitatea alegătorilor de a distinge între realitate și manipulare. Potrivit Isabelle Frances-Wright, director Technology and Society la ISD, problema majoră a inteligenței artificiale este că permite acum combinarea calității și a vitezei de propagare a conținutului fals, ceea ce reprezintă un „teritoriu cu adevărat înspăimântător”, aspect confirmat și de publicația italiană La Repubblica. Raportul internațional cere o reacție fermă și imediată din partea autorităților și instituțiilor internaționale pentru a combate această amenințare crescândă și pentru a proteja integritatea democrațiilor din întreaga lume. În lipsa unor măsuri adecvate, există riscul ca procesele democratice să devină vulnerabile în mod permanent în fața manipulării prin tehnologii avansate.
Copiii din România, dependenți de internet: 1 din 6 elevi consideră importante provocările periculoase de pe rețelele sociale
Internetul face parte din viața de zi cu zi a copiilor din România, fiind accesat constant, arată cel mai recent studiu realizat de Poliția Română, prin Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității. Potrivit datelor oficiale, majoritatea elevilor folosesc mediul online pentru comunicare, divertisment sau informare, însă cercetarea scoate la iveală și aspecte îngrijorătoare legate de comportamentele riscante, în special în raport cu rețelele sociale, notează News.ro. Unul dintre cele mai alarmante rezultate arată că 1 din 6 elevi consideră importante provocările periculoase lansate online, iar 1 din 7 apreciază postările video cu acțiuni riscante. În paralel, o treime dintre elevi spun că este foarte important ca postările lor să fie apreciate cu like-uri, ceea ce denotă o presiune socială tot mai mare în mediul virtual. Copiii se simt în siguranță online, dar realitatea este mai complexă Studiul relevă că aproximativ 75% dintre elevi percep internetul ca un spațiu sigur, iar 9 din 10 se consideră bine informați cu privire la riscurile din online. De asemenea, mulți afirmă că știu să se protejeze, blocând persoane incomode, schimbând parole sau folosind setările de confidențialitate. Cu toate acestea, experiențele reale contrazic adesea percepția de siguranță. Elevii au declarat că s-au confruntat cu situații negative, precum accesarea accidentală de materiale pornografice, infectarea dispozitivelor, primirea de mesaje agresive sau chiar avansuri sexuale. În fața acestor situații, mulți au apelat la părinți sau prieteni, dar un sfert dintre ei nu au spus nimănui, fie de rușine, fie considerând că pot rezolva singuri problemele apărute. Rețelele sociale și provocările periculoase, o sursă de presiune Studiul atrage atenția asupra modului în care copiii se raportează la rețelele sociale. O treime dintre elevi consideră că este important să aibă postări apreciate, iar un sfert cred că este esențial să posteze frecvent. În mod și mai îngrijorător, 1 din 6 consideră importante provocările periculoase, iar 1 din 7 susțin că este important să posteze materiale video cu astfel de acțiuni. Motivațiile din spatele acestor comportamente includ dorința de validare, teama de a fi desconsiderați, presiunea grupului sau pur și simplu curiozitatea. Aceste tendințe pot duce la expunerea copiilor la riscuri reale, inclusiv la accidente sau interacțiuni dăunătoare în spațiul virtual. Pe fondul acestor date, s-a remarcat o creștere a autonomiei digitale a copiilor: mai mulți elevi descoperă singuri cum să navigheze internetul (+11 puncte procentuale față de 2020), iar tot mai puțini sunt ghidați de un adult din familie. A crescut și utilizarea internetului pentru jocuri, cumpărături, apeluri video și vizionarea de conținut online. Un semnal de alarmă pentru părinți, școli și autorități Rezultatele studiului, realizat între 11 februarie și 14 martie 2024 pe un eșantion de 1.351 de elevi cu vârste între 10 și 18 ani, indică necesitatea intensificării eforturilor de educație digitală și de prevenire a riscurilor online. Deși copiii afirmă că sunt informați, comportamentele lor demonstrează că presiunile din mediul virtual pot influența semnificativ deciziile și percepțiile de zi cu zi. Rețelele sociale rămân o parte integrantă a vieții tinerilor, dar și o zonă vulnerabilă, unde dorința de afirmare și imitarea comportamentelor riscante pot avea consecințe serioase. Părinții, profesorii și instituțiile trebuie să coopereze mai eficient pentru a le oferi copiilor un sprijin real în construirea unui comportament online responsabil și sigur.
Microsoft vs OpenAI: parteneriatul de miliarde care riscă să explodeze cu zgomot
Negocierile tensionate dintre Microsoft și OpenAI, partenerii care au propulsat inteligența artificială în prim-planul tehnologiei globale, ar putea duce la o ruptură cu implicații majore pentru viitorul industriei. Potrivit unui raport publicat de Financial Times, OpenAI ar putea pierde sprijinul celui mai important aliat financiar și strategic în lupta sa de a deveni o companie cu scop lucrativ – iar asta ar pune în pericol întregul său model de dezvoltare. În centrul conflictului: banii, controlul și ambiția de a transforma cercetarea în profit. Inițial creată ca organizație non-profit cu misiunea declarată de a „asigura că inteligența artificială generală servește umanității”, OpenAI a trecut în ultimii ani printr-o transformare radicală. Lansarea unor produse revoluționare precum ChatGPT și integrarea acestora în platformele Microsoft a adus notorietate, capital și o creștere fulminantă. Dar odată cu succesul a venit și dorința de monetizare. OpenAI și-a creat un braț cu scop lucrativ – OpenAI LP – și a căutat să atragă fonduri mai mari, cu promisiunea unor câștiguri pe măsură. Microsoft a fost primul gigant care a crezut în această viziune, investind peste 13 miliarde de dolari și devenind cel mai important partener comercial și tehnologic. Acum, însă, OpenAI vrea mai mult: libertatea de a merge mai departe ca entitate comercială, cu acces la finanțări și parteneriate independente. Iar Microsoft… nu este deloc convins că merită să rămână la masă. Microsoft cere jumătate din viitorul OpenAI Negocierile dintre cele două părți durează de luni întregi și, potrivit surselor citate de Financial Times, au loc zilnic în încercarea de a salva un parteneriat care a definit ultimii doi ani în AI. La miza discuțiilor: distribuția veniturilor viitoare. Microsoft, care în prezent primește aproximativ 20% din încasările OpenAI, își dorește un pachet mult mai mare – până la 49%. Motivul este simplu: compania fondată de Bill Gates a alimentat dezvoltarea rapidă a OpenAI cu resurse uriașe de cloud computing, acces la infrastructură și expunere globală. Oficialii Microsoft vor acum o compensație pe măsură. Însă pentru OpenAI, această cerere ridică semne de întrebare despre control, independență și capacitatea de a atrage alți investitori. Mai ales într-un context în care ambițiile fondatorilor – printre care Sam Altman – vizează extinderea masivă a modelului de afaceri și lansarea de produse proprii, fără a rămâne sub umbrela Microsoft. Ce urmează dacă Microsoft „își ia jucăriile și pleacă”? Deși cele două companii au transmis public un mesaj diplomatic – „avem un parteneriat de succes și ne dorim să-l continuăm” – realitatea din culise este una tot mai tensionată. Potrivit unor surse din industrie, Microsoft ar fi deja în căutarea unor alternative strategice, inclusiv dezvoltarea propriilor modele de AI bazate pe codul OpenAI deja integrat în sistemele sale. Pentru OpenAI, un exit al Microsoft ar fi o lovitură dură. Nu doar din punct de vedere financiar, ci și în ceea ce privește încrederea publicului, a investitorilor și a partenerilor tehnologici. Fără acces garantat la platforma Azure și fără protecția uriașului din Redmond, drumul către autonomie ar putea fi abrupt și riscant. De partea cealaltă, Microsoft ar putea pierde un aliat-cheie într-un moment în care Google, Meta, Amazon și alți giganți își accelerează investițiile în inteligență artificială. Rămânerea în afacere depinde acum de o înțelegere delicată privind profiturile și influența – iar niciuna dintre părți nu pare dispusă să cedeze. Concluzia? Bătălia pentru viitorul AI nu se mai poartă doar în laboratoare, ci în sălile de negocieri. Iar dacă Microsoft și OpenAI nu ajung la un compromis, una dintre cele mai promițătoare alianțe din tehnologie s-ar putea destrăma chiar în plin avânt.
Funcții de pe Android 16 pe care ar trebui să le oprești imediat. Așa îți faci viața mai ușoară pe telefon
Android 16 vine cu o serie de noutăți interesante, dar nu toate sunt la fel de utile cum par la prima vedere. Unele dintre noile funcții, deși bine intenționate, pot deveni enervante, inutile sau chiar contraproductive în utilizarea de zi cu zi. Iată ce merită ajustat sau dezactivat pentru a te bucura cu adevărat de Android 16 fără frustrări. Funcții noi care încurcă mai mult decât ajută Printre cele mai deranjante noutăți se numără luminozitatea automată excesiv de sensibilă. Android 16 pare să reacționeze la orice schimbare de lumină, modificând constant strălucirea ecranului, scrie Android Police. Deși ideea este să economisești baterie, schimbările bruște devin rapid obositoare, mai ales în medii cu lumină variabilă. O altă funcție care poate deveni agasantă este sugestia automată de răspunsuri în notificări. Apare atât de des încât ajungi să trimiți replici fără să mai citești mesajul complet. Este utilă în anumite contexte, dar poate duce la răspunsuri grăbite și greșeli de comunicare. Și widgeturile animate de pe ecranul principal arată bine la început, dar în scurt timp devin obositoare vizual și încetinesc accesul la aplicații. Dacă preferi o interfață mai curată și mai rapidă, merită să le elimini. Un alt exemplu este funcția de adaptare automată a tonurilor de culoare, care poate face ecranul să pară gălbui în mod constant, chiar și în condiții de lumină rece. Dacă îți dorești culori naturale, această funcție nu e pentru tine. Opțiuni utile, dar prost implementate Modul de concentrare (Focus Mode) blochează notificările pentru a te ajuta să te concentrezi, însă este prea restrictiv. Nu permite excepții ușor de configurat, iar în unele cazuri ai putea rata mesaje importante. Dacă vrei să lucrezi fără întreruperi, e mai bine să setezi manual ce aplicații pot trece de acest filtru. Autocompletarea pe bază de recunoaștere biometrică este convenabilă, dar Android 16 o activează mult prea frecvent. Te obișnuiești să nu mai reții parolele, iar asta poate deveni o problemă dacă pierzi accesul la autentificarea biometrică. Notificările despre consumul de baterie apar acum mult mai des pe Android 16. În teorie sunt utile, dar în practică devin un flux constant de avertismente despre aplicații care „folosesc prea multă energie”, chiar dacă tu le-ai deschis intenționat. De asemenea, sistemul detectează automat schimbarea între conturile personale și cele de serviciu, sugerând trecerea la un alt profil. Dacă folosești frecvent mai multe conturi, această funcție ajunge să fie mai enervantă decât practică. Cum îți poți personaliza Android 16 pentru o experiență mai bună Pentru a avea parte de o utilizare fluentă și plăcută a Android 16, poți face câteva ajustări simple: Dezactivează luminozitatea automată și regleaz-o manual; Oprește sugestiile de răspunsuri rapide din notificări; Elimină widgeturile animate de pe ecranul de pornire; Ajustează sau oprește filtrul de tonuri calde (True Tone digital); Activează Focus Mode doar atunci când ai cu adevărat nevoie; Limitează autocompletarea biometrică doar la aplicațiile sensibile; Ascunde notificările despre consumul energetic, dacă te stresează; Oprește schimbarea automată a profilurilor de utilizator.
Funcția secretă de pe unele telefoane ieftine: cum poți asculta radio fără internet, doar cu o pereche de căști
Într-o lume tot mai dependentă de internet, puțini știu că unele telefoane mobile oferă o funcție clasică și surprinzător de utilă: posibilitatea de a asculta posturi de radio FM în direct, fără conexiune la internet. Această opțiune a revenit recent în atenție după ce o pană de curent majoră a afectat Peninsula Iberică, blocând atât rețelele mobile, cât și accesul la televiziune și media online. Soluția de rezervă? Radioul analogic. Pe lângă clasicele aparate cu baterii, câteva modele de telefoane din gama medie și joasă sunt dotate cu un cip de radio FM care poate funcționa independent de datele mobile. Este o caracteristică discretă, pe care mulți utilizatori o ignoră, dar care s-a dovedit esențială în momente de criză. Expertul în tehnologie Albert Cuesta atrage atenția că această funcție, deși rară, este încă disponibilă și extrem de valoroasă în situații de urgență. Ce telefoane mai oferă radio FM fără internet Printre modelele care includ această funcționalitate se numără telefoanele Xiaomi din seriile Redmi, Lite și Poco – în total, aproximativ 40 de modele din gama medie și de buget. Motorola păstrează și ea această opțiune în unele terminale, precum Moto G73 sau G200, iar Samsung include receptor FM în modelele M53 5G și A23. Pentru ca această funcție să funcționeze, este nevoie de o pereche de căști cu fir, care acționează ca o antenă. Aplicația de radio este, de obicei, preinstalată de producător. Dacă nu apare pe telefon, activarea receptorului poate deveni dificilă, întrucât nu există multe aplicații de Android capabile să acceseze cipul FM intern. Avantajele ascultării radio fără conexiune Pe lângă faptul că nu necesită internet, această opțiune oferă un sunet fără întârzierea specifică aplicațiilor de streaming, care pot avea un delay de până la 30 de secunde. În plus, consumul de baterie este considerabil mai mic, iar datele mobile nu sunt afectate deloc — un avantaj important în zonele fără semnal sau în timpul penelor de curent. Totuși, trebuie menționat că multe telefoane nu mai includ această funcție. Printre ele se numără toate modelele de iPhone, care nu au cip FM integrat, forțând utilizatorii să depindă de aplicațiile de radio online. Există totuși soluții alternative: unele căști speciale cu cip FM propriu pot transforma orice telefon într-un mic post de recepție radio.
Începând cu 28 iunie, toate telefoanele primesc o funcție nouă. Fie că ești la Digi, Orange, Vodafone sau Telekom, vei putea activa opțiunea RTT
O nouă funcție este disponibilă pentru toate telefoanele mobile începând cu 28 iunie 2025, iar vestea bună este că nu costă nimic. Este vorba despre RTT (Real Time Text), o opțiune inovatoare care permite trimiterea de mesaje text în timp real, chiar în timpul unui apel vocal. Funcția este disponibilă indiferent de rețeaua folosită – Digi, Orange, Vodafone sau Telekom – și nu necesită conexiune la internet sau aplicații speciale. Ce este RTT și cum funcționează RTT (Real Time Text) este o funcție de accesibilitate gândită inițial pentru persoanele cu dificultăți de auz sau vorbire, dar care se dovedește utilă pentru oricine are nevoie să comunice rapid și discret în timpul unui apel. Practic, în loc să aștepți să trimiți un mesaj complet, fiecare literă scrisă este transmisă imediat interlocutorului, în timp real – exact ca într-un chat live, dar fără a avea nevoie de internet. Pentru a activa RTT, utilizatorii trebuie să intre în setările telefonului, unde această funcție este listată de regulă la categoria „Accesibilitate” sau „Asistență”. Dacă ambii participanți la apel au activată funcția, apare un buton verde pe ecran care permite începerea sesiunii de chat. Funcția funcționează prin rețelele 4G, 5G sau Wi-Fi (dacă este activată opțiunea de apelare prin rețea wireless) și este compatibilă cu toate telefoanele care au Android 10 sau versiuni mai noi, respectiv iOS 11.2 și ulterior. La ce ajută și cine o poate folosi RTT a fost dezvoltat în principal pentru a ajuta persoanele cu dizabilități, dar poate fi utilă și în alte situații, cum ar fi cererea discretă de ajutor în cazuri de urgență, oferirea de informații suplimentare în timpul convorbirilor de asistență tehnică sau pentru a transmite date atunci când nu poți vorbi. Funcția este deja implementată în multe țări occidentale. În SUA, de exemplu, RTT este activă din 2017, iar din 2018 este inclusă în toate telefoanele noi. În Uniunea Europeană, introducerea ei a fost grăbită de intrarea în vigoare a European Accessibility Act, un regulament care obligă operatorii să ofere astfel de soluții de comunicare accesibilă. Termenul-limită pentru implementare: 28 iunie 2025. Deși operatorii sunt obligați să o ofere, disponibilitatea concretă depinde și de producătorul telefonului: Apple a introdus deja suportul pentru RTT în iOS 18.5, în timp ce unele modele Android ar putea avea întârziere până la actualizarea aplicației de apelare. Ce trebuie să știi înainte să folosești RTT Pentru ca funcția să meargă, este nevoie de: o conexiune activă prin LTE, 5G sau apel Wi-Fi; un telefon compatibil (Android 10+ sau iOS 11.2+); ca și interlocutorul tău să aibă funcția activată, dacă vrei să beneficiezi de toate avantajele RTT. Dacă suni în străinătate, funcția va funcționa doar dacă și rețeaua parteneră acceptă RTT. Astfel, este posibil ca în unele țări să nu beneficiezi de toate funcționalitățile. În România, marii operatori sunt deja pregătiți pentru activarea funcției pe scară largă.
Donald Trump, furios pe Canada după ce a îndrăznit să taxeze Google și Amazon, anunță că pune capăt tuturor negocierilor comerciale
Președintele american Donald Trump a provocat un nou val de tensiuni în relațiile comerciale cu vecinul de la nord, Canada, după ce a reacționat dur la o taxă introdusă de guvernul de la Ottawa. Este vorba despre o măsură fiscală care vizează giganții digitali precum Google, Amazon, Meta sau Airbnb, și care a fost percepută de liderul de la Casa Albă drept un „atac direct” asupra Statelor Unite, notează Reuters. Taxa pe serviciile digitale a stârnit furia Washingtonului Canada a anunțat că, începând cu 30 iunie, va implementa o taxă de 3% pe veniturile generate de marile companii digitale care înregistrează venituri globale de peste 1,1 miliarde de dolari canadieni și câștiguri locale de minimum 20 de milioane. Printre companiile afectate se numără nume uriașe din tehnologie, precum Amazon, Google, Uber și Meta. Reacția lui Donald Trump nu a întârziat. Pe platforma sa Truth Social, actualul președinte american a transmis un mesaj tăios: „Din cauza acestei taxe scandaloase, punem capăt TUTUROR negocierilor comerciale cu Canada, cu efect imediat.” Trump a adăugat că, în termen de șapte zile, Canada va fi informată în legătură cu noile tarife vamale pe care le va avea de plătit pentru a face afaceri cu Statele Unite. O nouă escaladare într-o relație tot mai tensionată Tensiunile dintre cele două țări au escaladat în ultimele luni, în contextul în care Trump a amenințat de mai multe ori cu impunerea de noi taxe vamale. În plus, în mod controversat, a declarat în mai multe rânduri că ar dori să „anexeze Canada”, o declarație care, deși pare desprinsă dintr-un scenariu absurd, a fost tratată cu seriozitate în mediile diplomatice. Premierul canadian Mark Carney a calificat anterior dublarea tarifelor la oțel și aluminiu impusă de SUA drept „ilegală și nejustificată”, promițând un răspuns ferm. Canada este principalul furnizor al SUA pentru aceste resurse, ceea ce face ca deciziile de la Washington să afecteze grav economia canadiană. În paralel, Trump a criticat și Uniunea Europeană pentru politici similare de taxare a companiilor digitale, pe care le consideră forme mascate de protecționism economic. Războiul fiscal se mută pe scena geopolitică Această decizie marchează o nouă etapă în războiul fiscal global purtat în jurul giganților tehnologici. Deși multe țări europene și-au manifestat sprijinul pentru taxarea echitabilă a acestor companii, administrația Trump a refuzat în mod constant ideea că astfel de măsuri sunt justificate, acuzând „atacuri economice” asupra intereselor americane. Dacă ruptura dintre Statele Unite și Canada se va adânci, consecințele pot fi semnificative nu doar pentru cele două economii, ci și pentru stabilitatea relațiilor comerciale internaționale.