Etichetă: TEHNOLOGIE

Schimbări majore aduse de Google Maps în Europa: cum îți vor influența traseele și mediul înconjurător

Google Maps primește un update important în Europa, în care inteligența artificială joacă un rol tot mai mare în optimizarea traseelor și reducerea emisiilor poluante. Compania americană a anunțat recent patru schimbări majore, care vor afecta modul în care planifici și parcurgi călătoriile, în special în orașele mari și pe rutele pentru bicicliști. Deși unele funcții vor fi utile pentru toți șoferii și bicicliștii, altele ridică întrebări legate de eficiență și confort. Hai să vedem ce schimbări a pregătit Google pentru tine în Europa. Rute alternative generate de AI în orașele europene Google începe să folosească intens AI pentru a genera sugestii de rute alternative, menite să optimizeze transportul rutier și să reducă emisiile poluante. Primele orașe europene vizate sunt Copenhaga, Stockholm și Varșovia, urmând ca în curând alte orașe să primească această facilitate. Practic, algoritmii vor analiza în timp real traficul și condițiile de drum și vor oferi trasee care, deși poate nu sunt cele mai rapide, sunt mai eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil și al poluării. Chiar dacă ideea de a economisi emisii este lăudabilă, există și un inconvenient: aceste rute alternative pot implica timpi mai mari de deplasare. În 2024, Google susține că folosirea acestor rute a condus la economisirea a 2,7 tone pe metru pătrat de emisii de gaze cu efect de seră, echivalentul scoaterii a 630.000 de mașini de pe șosele. Totuși, nu se discută dacă timpul pierdut în trafic a fost luat în calcul. Astfel, dacă ești genul care preferă să ajungă rapid la destinație, poate că aceste rute nu sunt încă pentru tine. Rute detaliate pentru bicicliști în 17 orașe europene Pentru pasionații de bicicletă, Google extinde acoperirea și calitatea datelor în 17 orașe din Europa, printre care Hamburg, Madrid, Barcelona, Milano, Roma, Zurich, Budapesta, Viena și Bruxelles. Noile update-uri oferă detalii importante precum condițiile de trafic pentru biciclete, diferențele de nivel pe trasee și alte aspecte relevante pentru o călătorie mai sigură și mai eficientă. În total, aceste rute acoperă peste 125.000 de kilometri de trasee pentru bicicliști la nivel global. Această inițiativă vine în contextul unei tendințe globale de a promova transportul verde și reducerea poluării, dar și a unui interes tot mai mare pentru mobilitatea alternativă în marile orașe europene. Alerte pentru zone cu emisii scăzute Una dintre cele mai utile schimbări este introducerea alertelor pentru zonele cu emisii scăzute de gaze – acele zone unde accesul mașinilor este restricționat pentru a reduce poluarea aerului. Google Maps va avertiza utilizatorii atunci când se apropie de astfel de zone și va verifica dacă mașina ta are voie să intre. Aceste zone există deja în multe țări europene „civilizate”, precum Italia, Suedia sau Austria, iar șoferii care intră fără permisiune riscă amenzi consistente. Acum, cu ajutorul Google Maps, vei putea evita surprizele neplăcute și te vei putea pregăti din timp pentru restricții. Această funcție va acoperi peste 1000 de astfel de zone din Europa, iar opțiunea de verificare a compatibilității mașinii tale cu restricțiile devine esențială dacă vrei să circuli legal și fără griji. Google pare decis să introducă AI-ul „peste tot”, iar în cazul Google Maps acest lucru înseamnă optimizarea constantă a rutelor pentru a reduce emisiile și a promova un transport mai curat. Însă nu toată lumea este încântată. Dincolo de ecologia pe care o promovează, mulți utilizatori se întreabă dacă aceste rute eficiente din punct de vedere al consumului nu vor afecta negativ timpul petrecut pe drum, mai ales în țări ca România, unde opțiunile alternative și infrastructura sunt limitate. De asemenea, unii șoferi preferă să evite AI-ul în totalitate și să se bazeze pe instinct sau experiență, pentru a nu fi nevoiți să accepte rute care poate sunt mai lungi sau mai puțin convenabile. Noile funcții AI din Google Maps pentru Europa aduc cu ele avantaje notabile, în special pentru reducerea emisiilor și pentru utilizatorii de biciclete. Alertarea privind zonele cu emisii scăzute este o facilitate cu adevărat utilă, ce poate preveni amenzi și situații neplăcute în deplasările prin orașele europene. Totuși, pentru șoferii obișnuiți, mai ales din țările cu infrastructură limitată, aceste schimbări pot veni cu un compromis: economisirea poluării ar putea însemna, uneori, și timp mai mare petrecut în trafic. Rămâne de văzut dacă Google va găsi o balanță optimă între eficiență, economie și confort. Dacă folosești Google Maps pentru vacanțe sau deplasări prin Europa, aceste actualizări pot face diferența în experiența ta de condus. Ai grijă să verifici periodic funcțiile noi și să le folosești în avantajul tău!

ChatGPT versus Google: o schimbare de paradigmă în traficul online

Într-o mișcare surprinzătoare, ChatGPT a depășit în luna mai 2025 numărul de accesări ale google.ro în România, semnalând o schimbare majoră în modul în care tinerii și nu numai accesează informația și folosesc inteligența artificială. Această transformare a adus o nouă paradigmă în consumul digital, unde interacțiunea cu un asistent virtual devine tot mai apreciată. Să vedem ce caută tinerii cel mai des pe ChatGPT, cum îl folosesc în viața de zi cu zi și ce spun specialiștii despre această tendință. Ce caută tinerii pe ChatGPT? Sfaturi practice și soluții rapide Tinerii din România au început să folosească ChatGPT nu doar pentru simpla informare, ci și pentru a primi recomandări practice și personalizate. Întrebările lor variază de la cele mai banale, cum ar fi „La câte grade se spală un tricou pătat cu cafea?”, până la solicitări mai complexe privind diete sau sfaturi de viață. Una dintre tinerele intervievate de StirileProTV spune că AI-ul „dă sfaturi foarte bune, chiar recomand pentru un psiholog”, iar mulți recunosc că acest ajutor virtual îi ajută să economisească bani, dar și timp prețios. ChatGPT devine astfel un companion care răspunde rapid la probleme diverse, de la cele casnice până la cele personale. Mai mult, unii utilizatori apelează la ChatGPT pentru a-și crea CV-uri, a-și planifica călătoriile sau a-și stabili planuri de nutriție, iar angajații din domenii ca IT, Resurse Umane sau Marketing îl folosesc pentru sarcini profesionale, ceea ce arată o integrare tot mai profundă a AI-ului în viața de zi cu zi. Datele oficiale arată că în luna mai 2025 ChatGPT a înregistrat peste 24 de milioane de accesări din România, depășind google.ro, care a avut aproximativ 20 de milioane de vizite. Această schimbare se datorează în principal faptului că Google a decis să renunțe la operarea pe extensii naționale și să se concentreze mai mult pe domeniul global google.com, care, de altfel, a înregistrat o creștere a traficului în România. Mihai Vînătoru, fondatorul unei agenții de digital marketing, explică succesul ChatGPT prin valoarea adăugată oferită utilizatorilor: „Simți că ai o conversație, că ai un asistent care te ajută să găsești răspunsuri formulate și documentate.” Acest mod interactiv diferă de clasica căutare Google, unde utilizatorul trebuie să filtreze singur rezultatele. Totuși, Vînătoru revine cu o precizare importantă: „Google primește în continuare mai mult trafic din România, însă pe adresa Google.com.” Așadar, nu este vorba de o înfrângere totală, ci de o redistribuire a traficului și a modului în care oamenii interacționează cu tehnologia. ChatGPT în mediul profesional: instrumentul preferat pentru eficiență și creativitate ChatGPT nu este doar un instrument folosit în viața personală, ci și o resursă tot mai utilizată în companii. În agențiile de marketing, programatori sau recrutori apelează la AI pentru a automatiza sarcini repetitive sau pentru a genera conținut creativ. Ovidiu Bălcăcian, fondatorul unei agenții de marketing din Brașov, explică cum ChatGPT ajută la realizarea rapidă a textelor pentru reclame, la producerea articolelor și la structura planurilor de marketing: „Putem să-l folosim pentru a crea articole noi și să construim strategii mai bine și mult mai rapid.” Popularitatea ChatGPT este reflectată și în clasamentele aplicațiilor pe Android și iOS, unde recent s-a situat pe primele poziții în România. Totuși, specialiștii recomandă prudență și verificarea informațiilor obținute prin AI cu alte surse, pentru a evita erorile sau informațiile incomplete. În concluzie, ChatGPT a schimbat deja modul în care românii, mai ales tinerii, caută și accesează informația. De la simple sfaturi zilnice până la suport în mediul profesional, AI-ul devine tot mai indispensabil. Chiar dacă Google rămâne un jucător major, interacțiunea naturală și adaptarea la nevoile individuale oferite de ChatGPT îl fac să fie un instrument pe care mulți îl preferă în 2025. Dacă vrei să profiți la maximum de tehnologie, merită să încerci această experiență conversațională inteligentă și să vezi cum îți poate ușura viața.

Polymarket, platforma care a prezis cine va fi președinte în România mai bine decât orice sondaj, este evaluată acum la peste 1 miliard de dolari

Platforma de pariuri pe evenimente reale Polymarket, cunoscută în România pentru cotele sale surprinzător de exacte privind rezultatul alegerilor prezidențiale din 2025, este pe cale să obțină o finanțare de 200 de milioane de dolari într-o rundă condusă de Founders Fund, fondul de investiții fondat de miliardarul Peter Thiel. Evaluarea totală a companiei ar urma să depășească pragul simbolic de 1 miliard de dolari, potrivit unei surse citate de Reuters. Platforma care a atras atenția românilor în turul doi al alegerilor În România, Polymarket a devenit cunoscută publicului larg după ce, în plină campanie pentru turul doi al alegerilor prezidențiale din 2025, între Nicușor Dan și George Simion, a afișat cotații considerate de mulți mai apropiate de realitate decât sondajele tradiționale. În timp ce unele case de sondaje locale ezitau între o diferență minimă și un rezultat indecis, Polymarket indica o probabilitate consistentă de câștig pentru Simion încă din primele zile după primul tur. Au existat inclusiv suspiciuni că anumite conturi anonime ar fi pompat bani în platformă pentru a influența percepția publică, dar acest lucru nu a schimbat interesul utilizatorilor români pentru această formă de „sondaj cu miză”. Ce este Polymarket și cum funcționează Lansată în 2020 de antreprenorul Shayne Coplan, Polymarket este cea mai mare platformă de tranzacționare a așa-numitelor „derivate de eveniment”. Utilizatorii pot cumpăra și vinde acțiuni legate de rezultatul unor evenimente din viața reală — de la alegeri și date economice până la evenimente geopolitice sau decizii de politică publică. Nu este un site de pariuri tradițional, ci o piață descentralizată care reflectă, în timp real, „inteligența colectivă” a utilizatorilor cu miză financiară. Prețul acțiunilor legate de fiecare rezultat este exprimat în dolari și fluctuează în funcție de cerere și ofertă, iar suma celor două opțiuni (da/nu) este întotdeauna egală cu 1 dolar. Platforma folosește criptomonede pentru tranzacții și nu este accesibilă, în mod oficial, utilizatorilor din Statele Unite, în conformitate cu recomandările Comisiei pentru Tranzacții Futures din SUA (CFTC). De la alegeri americane la colapsul regimului iranian Polymarket a cunoscut un vârf de activitate în perioada alegerilor prezidențiale americane din 2024, când cotele sale indicau o victorie republicană chiar în timp ce presa tradițională o dădea câștigătoare pe Kamala Harris. În final, predicțiile de pe platformă s-au dovedit mai apropiate de realitate. În prezent, utilizatorii pot tranzacționa pe teme precum căderea regimului iranian în 2025, posibilitatea ca Iranul să blocheze strâmtoarea Hormuz sau probabilitatea unei recesiuni americane în anul următor. În acest segment emergent al tranzacționării bazate pe evenimente, Polymarket concurează cu platforme precum PredictIt sau Kalshi. Deocamdată, compania nu a oferit comentarii oficiale despre noua rundă de finanțare, dar potrivit Reuters, surse apropiate negocierii au confirmat implicarea activă a Founders Fund, unul dintre investitorii timpurii.

Chatboții AI, noii tăi prieteni digitali care te pot încurca: 6 greșeli frecvente și cum să le eviți

În ultimii ani, chatboții inteligenți au devenit parte din viața digitală a tot mai multor oameni. De la ChatGPT și Google Gemini, până la Claude și alți asistenți AI, aceste instrumente pot fi de un real ajutor când ai nevoie de inspirație, redactezi texte complicate sau cauți o idee bună de început. Dar, pe cât sunt de utili, pe atât pot deveni o sursă de încurcături dacă sunt folosiți greșit. Iată cele mai frecvente șase greșeli pe care le fac utilizatorii de chatboți și cum le poți evita. 1. Nu posta conversațiile fără să-ți dai seama Una dintre cele mai stânjenitoare situații poate apărea dacă folosești aplicații ca Meta AI și nu observi că ceea ce scrii poate ajunge într-un feed public numit Discover. Doar câteva apăsări greșite pe butoanele „Share” și „Post” pot transforma o întrebare personală într-un moment viral… rușinos. Unii utilizatori au ajuns să-și publice fără să-și dea seama conversațiile despre întâlniri, evaziune fiscală sau lucruri pierdute. Meta a introdus recent un avertisment pentru postările publice, dar acesta nu apare mereu. Așa că, înainte de a împărtăși un gând cu chatbotul, întreabă-te: „Aș posta asta pe Facebook?” 2. Nu confunda un chatbot cu un prieten real Deși chatboții sunt programați să pară prietenoși și umani, nu uita că interacționezi cu un software. Există chatboți „companion” care pot chiar simula conversații romantice, dar este important să nu te implici emoțional. Dacă te simți singur, este în regulă să exersezi conversații cu un AI, dar folosește această experiență pentru a câștiga încredere în viața reală. Poți cere chatbotului sugestii de evenimente sau grupuri locale, dar nu îl transforma într-un substitut pentru prieteniile reale. 3. Recunoaște când vorbești cu un AI – mai ales online Chatboții pot părea autentici, dar tocmai această abilitate este exploatată de escroci online. Se dau drept oameni reali și, în special în conversații romantice sau legate de bani, pot păcăli utilizatorii să trimită sume importante. Dacă te atașezi de cineva cunoscut doar online, oprește-te și cere sfatul unei persoane apropiate. În multe cazuri, descoperi că vorba era doar cu un AI sau cu un impostor. 4. Nu lua totul de bun: chatboții inventează adesea Un aspect mai puțin cunoscut este că AI-ul poate inventa informații. Din dorința de a fi cât mai „cooperant”, un chatbot îți poate oferi un răspuns greșit, dar spus cu convingere. De exemplu, ChatGPT a fost acuzat că a „citit” articole care nu există și a oferit citate false din surse reale. Motivul? Este un model de limbaj, nu un motor de căutare. E ca un elev pus să facă un rezumat la o carte pe care n-a citit-o: improvizează. Așadar, când primești informații detaliate, dar greu de verificat, nu le lua ca atare. Verifică întotdeauna din surse externe. 5. Nu copia automat ce scrie AI-ul Dacă folosești un chatbot ca să compui un mesaj de dragoste, o urare de nuntă sau o scrisoare de intenție, nu trimite textul exact cum ți l-a oferit. De cele mai multe ori, se simte că nu este scris de o persoană reală. Sau cineva poate verifica autenticitatea cu un detector AI. Recomandarea experților este să folosești ce îți oferă chatbotul ca un prim draft. Apoi, editează textul, adaugă detalii personale și exprimă-te în stilul tău propriu. Numai așa mesajul va suna autentic. 6. Ai grijă ce informații personale împărtășești Poate cea mai importantă regulă: nu scrie în conversațiile cu AI date precum CNP-ul, numărul pașaportului sau alte informații sensibile. Chiar dacă chatbotul pare sigur, multe companii păstrează conversațiile pentru „antrenarea” algoritmilor, uneori chiar și timp de 10 ani. De exemplu, dacă evaluezi un răspuns cu un thumbs-up sau thumbs-down într-o aplicație precum Claude, asta poate însemna că întreaga conversație este salvată și analizată. Înainte să te confesezi unui chatbot, imaginează-ți cum ai reacționa dacă ce scrii ar apărea public. Într-o lume în care chatboții devin tot mai prezenți în viața noastră digitală, utilizatorii trebuie să fie vigilenți, realiști și conștienți de riscuri. De la divulgarea neintenționată a informațiilor personale până la atașamente emoționale inutile, greșelile pot fi ușor de comis. A înțelege limitele acestor instrumente și a le folosi cu discernământ este esențial pentru a beneficia de avantajele lor, fără a cădea în capcanele tehnologiei.

Siguranța contului tău Gmail: parole interzise și soluții eficiente pentru protecție maximă

Securitatea contului tău Gmail începe de la parola pe care o alegi. În ultimii ani, amenințările cibernetice au crescut exponențial, iar parolele simple sau reciclate reprezintă o vulnerabilitate majoră exploatată de hackeri. Un avertisment recent emis de Google și confirmat de statistici oficiale scoate în evidență parolele pe care nu ar trebui să le folosești niciodată și oferă recomandări pentru protejarea conturilor. Iată ce trebuie să știi pentru a-ți păstra contul în siguranță. Statisticile FBI arată că în 2024, pierderile financiare cauzate de atacurile cibernetice au depășit 12 miliarde de lire sterline, iar o parte semnificativă a acestor atacuri a vizat conturi de Gmail cu parole slabe. Hackerii devin din ce în ce mai sofisticați, iar parolele precum „password”, „123456” sau „qwerty” sunt printre cele mai des sparte. Utilizatorii încă subestimează riscul și continuă să folosească parole ușor de ghicit sau reciclate pentru multiple conturi. Această practică crește enorm riscul de compromitere a datelor personale, acces neautorizat la email, furt de identitate și pierderi financiare. Din păcate, doar o mică parte dintre utilizatori înțeleg gravitatea situației și iau măsuri de prevenție. Recomandările Google: metode moderne pentru securizarea contului Google recomandă cu tărie utilizatorilor să renunțe la parolele simple și să treacă la metode moderne de autentificare, mult mai sigure și convenabile. Printre acestea se numără Sign in with Google și passkey – metode care permit accesul la cont folosind autentificarea biometrică, precum amprenta digitală sau recunoașterea facială. Aceste tehnologii reduc semnificativ riscul ca un hacker să-ți spargă contul, pentru că nu se bazează pe o parolă tradițională, ci pe un sistem criptat și personalizat dispozitivului tău. Deși aceste metode sunt disponibile de ceva timp, Google raportează că doar aproximativ 30% dintre utilizatori le folosesc zilnic, ceea ce înseamnă că majoritatea încă se bazează pe parole tradiționale – mai puțin sigure. Evan Kotsovinos, reprezentant Google, a subliniat importanța trecerii la metodele moderne: „Dorim să depășim cu totul problema parolelor, menținând în același timp autentificările cât mai simple posibil. Încurajăm cu tărie utilizarea unor metode moderne precum Autentificare cu Google și parole gestionate prin Google Password Manager, care pot fi stocate și sincronizate pe toate dispozitivele tale.” Cum să-ți protejezi contul Gmail și de ce să eviți parolele banale Pe lângă alegerea unor parole complexe, este important să eviți reutilizarea lor pe mai multe platforme. Dacă unul dintre conturile tale este spart, hackerii pot încerca aceleași combinații pe Gmail sau alte servicii, ceea ce poate duce la un efect de domino al pierderilor. Pentru a-ți securiza eficient contul Gmail, urmează aceste recomandări simple, dar esențiale: Nu folosi parole banale: evită secvențe precum „123456”, „password”, „qwerty” sau numele tău. Parolele trebuie să fie lungi, cu litere mari și mici, cifre și simboluri. Activează autentificarea în doi pași (2FA): aceasta adaugă un strat suplimentar de securitate, cerând un cod suplimentar după introducerea parolei. Folosește managerul de parole Google: acesta creează și stochează parole complexe pentru toate conturile, fără să trebuiască să le ții minte. Adoptă metode biometrice: când este posibil, folosește autentificarea cu amprentă sau recunoaștere facială pentru acces rapid și sigur. Fii vigilent la phishing: nu da niciodată parola pe site-uri sau emailuri suspecte și verifică mereu adresa URL când introduci datele. Alegerea unei parole sigure pentru contul tău Gmail nu este doar o recomandare, ci o necesitate în contextul creșterii alarmante a atacurilor cibernetice. Parolele simple, populare și ușor de ghicit îți pot pune în pericol informațiile personale și chiar viața digitală. Google oferă alternative moderne care asigură o protecție mult mai bună, dar utilizatorii trebuie să fie deschiși să le adopte. Nu lăsa securitatea contului tău la voia întâmplării. Revizuiește-ți parolele, activează autentificarea în doi pași și încearcă metodele biometrice puse la dispoziție. Astfel, te vei proteja mai bine de hackerii care vizează exact conturile cu parole banale și vei avea o experiență online mult mai sigură.

Rusia vrea să renunțe la WhatsApp și Telegram și lansează propria aplicație de mesagerie controlată de stat

Kremlinul face încă un pas către ceea ce numește „suveranitate digitală”, prin semnarea unei legi care permite dezvoltarea unei aplicații de mesagerie complet controlate de stat. Noua platformă, destinată în primul rând instituțiilor publice și funcționarilor, ar urma să înlocuiască progresiv utilizarea WhatsApp și Telegram în Rusia. Decizia vine în contextul tensiunilor tot mai mari dintre Moscova și marile companii de tehnologie occidentale, scrie Reuters. Un pas decisiv spre independența digitală Potrivit agențiilor de presă ruse, președintele Vladimir Putin a semnat luni, 24 iunie 2025, o lege care autorizează oficial dezvoltarea unei aplicații naționale de mesagerie. Aceasta va fi integrată în sistemele administrative și guvernamentale ale Rusiei și va avea caracter oficial. Scopul declarat este reducerea dependenței de platforme precum WhatsApp (deținută de Meta) și Telegram, ambele considerate vulnerabile la influențe externe sau scurgeri de informații. Autoritățile susțin că noua aplicație va fi mai sigură, adaptată nevoilor locale și va include funcționalități „pe care actualele platforme nu le oferă”. Proiectul este parte a unui plan mai amplu de digitalizare suverană, demarat de Kremlin încă din 2019, dar accelerat după 2022. Contextul: invazia Ucrainei și ieșirea companiilor occidentale Planurile Moscovei de a-și crea propriile instrumente digitale s-au intensificat după ce numeroase companii din Occident și-au retras serviciile de pe piața rusă ca răspuns la invazia Ucrainei din februarie 2022. În absența giganților tehnologici, guvernul rus a investit masiv în alternative locale, fie pentru motoare de căutare, platforme video sau rețele sociale. De această dată, ținta este segmentul aplicațiilor de mesagerie, în care WhatsApp și Telegram sunt dominante, inclusiv în interiorul administrației. Noua lege urmărește să înlocuiască această realitate cu o platformă națională, securizată și supravegheată de stat. Temeri privind libertatea de exprimare și confidențialitatea Criticii acestei inițiative atrag atenția asupra riscurilor la adresa libertății de exprimare și a vieții private. Mikhail Klimariov, director al Internet Protection Society – o organizație rusă de apărare a drepturilor digitale – avertizează că, odată cu lansarea aplicației, autoritățile ar putea merge mai departe. „Ne așteptăm ca regimul să încetinească în mod artificial viteza de funcționare a WhatsApp și Telegram, pentru a forța utilizatorii să migreze către platforma proprie”, a declarat el. Există precedent: în 2021, autoritățile ruse au încetinit accesul la Twitter, iar în 2022 au blocat Facebook și Instagram, pe fondul conflictului din Ucraina. Astfel, controlul statului asupra canalelor de comunicare digitală pare să fie nu doar o opțiune tehnică, ci o componentă strategică a guvernării. Ce urmează Până în prezent, nu a fost anunțată o dată oficială pentru lansarea noii aplicații, dar proiectul se află deja în faza de planificare. Este de așteptat ca versiunea de test să fie implementată mai întâi în structurile administrative centrale, urmând ca utilizarea să se extindă treptat. Pentru cetățenii ruși, această inițiativă ar putea însemna o schimbare majoră în modul în care comunică online. Rămâne de văzut dacă publicul va adopta voluntar aplicația controlată de stat sau dacă vor fi impuse măsuri indirecte – cum ar fi restrângerea treptată a accesului la serviciile deja consacrate.

YouTube, teren de antrenament pentru AI: creatorii nu știu că Google le folosește videoclipurile

Într-o eră digitală în care inteligența artificială avansează rapid, creatorii de conținut se confruntă cu o realitate îngrijorătoare: videoclipurile lor de pe YouTube sunt folosite pentru antrenarea modelelor AI, fără un consimțământ clar. Google a confirmat recent că își antrenează propriile modele, precum Gemini și VEO 3, folosind un subset de conținut de pe platforma YouTube, ceea ce a stârnit controverse și întrebări despre transparență, etică și drepturile creatorilor. Chiar dacă reprezentanții companiei spun că folosirea acestor date se face în conformitate cu acordurile existente și cu „respectarea drepturilor”, majoritatea creatorilor nu sunt conștienți că videoclipurile lor contribuie la dezvoltarea unor tehnologii care, într-o zi, le-ar putea înlocui. Conform unui raport recent publicat de CNBC, Google folosește o parte din cele peste 20 de miliarde de videoclipuri încărcate pe YouTube pentru a antrena propriile modele de inteligență artificială. Este vorba în special de proiecte de amploare precum Gemini – rivalul ChatGPT – și VEO 3, un model video AI capabil să genereze clipuri extrem de realiste. Un purtător de cuvânt al YouTube a recunoscut într-o declarație că „Google a folosit întotdeauna conținut de pe platformă pentru a îmbunătăți produsele”, menționând că acest principiu nu s-a schimbat odată cu explozia AI. Cu toate acestea, nu există în prezent o opțiune prin care creatorii să se poată opune antrenării interne realizate de Google, spre deosebire de antrenamentul efectuat de companii terțe, unde există acum un mecanism de „opt-out”. Această distincție subtilă devine problematică, mai ales în contextul în care platforma devine tot mai automatizată, iar AI-ul devine parte integrantă din conținutul video generat. Creatorii, în fața unui paradox: AI-ul le folosește munca și le pune în pericol veniturile Ironia este evidentă: conținutul pe care creatorii îl urcă cu pasiune pe YouTube este utilizat pentru a dezvolta tehnologii care, într-o zi, ar putea automatiza complet procesul de creație. VEO 3, de exemplu, poate genera videoclipuri care imită stiluri vizuale și narațiuni umane, iar utilizatorii pot crea conținut fără a mai pune mâna pe o cameră video sau un microfon. Mulți creatori spun că nu au fost informați clar despre această utilizare a muncii lor. Deși Google a menționat că „respectă acordurile cu partenerii media”, marea majoritate a celor care nu sunt parteneri premium nu beneficiază de astfel de protecții. De asemenea, nu există un instrument ușor de folosit pentru a renunța la procesul de antrenament AI intern, ceea ce înseamnă că orice clip încărcat pe platformă poate fi, potențial, exploatat în acest scop. Unii creatori privesc lucrurile mai relaxat și aleg să folosească noile instrumente AI pentru a-și produce conținutul. Alții, însă, simt că li se ia ceva fără a fi întrebați: date, stiluri, voci, idei – toate folosite în antrenamentul unui sistem care nu le dă nimic înapoi. Cine controlează viitorul conținutului: oamenii sau AI-ul? YouTube nu este singura platformă vizată de astfel de practici. Raportul amintește și de alte companii mari – OpenAI, Nvidia, Apple, Antropic sau Salesforce – care ar fi folosit masiv date de pe YouTube pentru a-și antrena modelele AI, unele dintre ele transcriind peste un milion de ore de videoclipuri fără notificarea creatorilor. Într-un caz, Nvidia ar fi răzuit zilnic echivalentul a 80 de ani de video. Această realitate ridică o problemă fundamentală: cine deține de fapt dreptul asupra datelor? Creatorii, platformele sau modelele AI? Deocamdată, răspunsul pare să încline în favoarea companiilor mari, care folosesc breșe legale pentru a exploata volume uriașe de conținut fără consimțământ explicit. Google a investit recent în noi sisteme de „protecție a imaginii și asemănării” creatorilor, însă aceste mecanisme par, în acest moment, mai degrabă simbolice. Creatorii nu sunt compensați pentru datele folosite, iar valoarea conținutului lor este convertită în profit pentru altcineva. Pe măsură ce inteligența artificială devine tot mai sofisticată, creatorii de conținut riscă să devină doar o sursă de date pentru antrenamentul unor algoritmi care le vor lua locul. Dacă Google și alte platforme nu oferă opțiuni clare de control și renunțare, viitorul YouTube ar putea fi dominat nu de oameni, ci de AI. Este timpul să ridici o întrebare simplă: cine controlează munca ta și ce face cu ea?

Microsoft face curățenie în Windows: ce înseamnă eliminarea driverelor vechi pentru utilizatori și producători

Microsoft începe o mișcare majoră care ar putea schimba fundamental modul în care funcționează compatibilitatea în sistemul de operare Windows. Este vorba despre eliminarea treptată a driverelor vechi – sau „moștenite” – din sistemul Windows Update. Scopul declarat: simplificarea procesului de actualizare, creșterea securității și optimizarea performanței. Însă această decizie nu vine fără controverse, mai ales pentru utilizatorii care se bazează pe hardware mai vechi sau pe periferice care nu mai primesc suport oficial. Conform unei postări oficiale adresate partenerilor din programul hardware Windows, Microsoft a confirmat că începe o inițiativă strategică de curățare a catalogului de drivere, începând cu cele pentru care există deja înlocuitori mai noi. Cu alte cuvinte, Windows Update nu va mai instala acele drivere considerate învechite, iar producătorii vor avea la dispoziție o fereastră de 6 luni pentru a cere o eventuală reactivare, cu justificare solidă. Timp de ani de zile, Microsoft a fost lăudată pentru eforturile sale de a păstra compatibilitatea înapoi – adică posibilitatea ca sistemele moderne să ruleze pe hardware vechi sau cu software învechit. Totuși, această abordare a devenit tot mai greu de susținut. Cu fiecare actualizare Windows, numărul de excepții, patch-uri și configurații speciale a crescut, generând o complexitate care afectează performanța și siguranța. Oficial, Microsoft afirmă că principalul motiv al acestei schimbări este securitatea. Driverele vechi pot conține vulnerabilități care nu mai sunt remediate de producători și, implicit, devin un punct slab în infrastructura Windows. În plus, menținerea unui catalog vast de drivere în Windows Update încetinește procesul de distribuție al actualizărilor și poate duce la conflicte între drivere. Curățarea driverelor va deveni o practică recurentă, iar Microsoft încurajează toți producătorii de hardware să revizuiască periodic contribuțiile lor în catalogul Windows. În caz contrar, riscă să fie scoși automat din lista de distribuție prin Windows Update. Cine va fi afectat și ce riscuri apar pentru utilizatori Pentru utilizatorii care folosesc computere moderne, impactul va fi minim sau inexistent. Driverele actuale vor fi în continuare livrate rapid și eficient, iar experiența generală de utilizare ar trebui să se îmbunătățească. Problemele încep să apară atunci când vine vorba de: hardware vechi (imprimante, plăci video, plăci de sunet, adaptoare Wi-Fi) care nu mai sunt produse; dispozitive custom sau de nișă (echipamente industriale, periferice pentru audio/video profesional etc.); sisteme critice din organizații care nu pot fi înlocuite sau actualizate ușor. În aceste cazuri, driverul vechi nu va mai fi descărcat automat prin Windows Update, ceea ce înseamnă că utilizatorii vor trebui să-l instaleze manual – dacă mai este disponibil. Mai grav, unele periferice s-ar putea să nu mai funcționeze deloc în versiunile viitoare de Windows. Totuși, Microsoft oferă o perioadă de grație de 6 luni după fiecare „curățare”, timp în care producătorii pot cere reactivarea driverelor eliminate. Dar va fi nevoie de o justificare clară – de exemplu, o bază mare de utilizatori afectați sau lipsa alternativelor viabile. Optimizare sau haos? Viitorul Windows Update rămâne incert Microsoft susține că această schimbare face parte dintr-o strategie mai largă de optimizare a Windows Update, care devine din ce în ce mai mult un „serviciu” în cloud, nu doar un mecanism de update clasic. Pe termen lung, compania vrea ca toate componentele – de la drivere la patch-uri de securitate – să fie livrate într-un mod uniform, automatizat și sigur. Totuși, istoricul Windows Update nu este lipsit de probleme: update-uri care strică funcționalități esențiale, drivere greșite, sau actualizări care blochează complet sistemele. Iar presiunea de a standardiza complet ecosistemul riscă să alieneze exact utilizatorii care apreciau flexibilitatea Windows. Pentru companiile care se bazează pe infrastructuri IT vechi, schimbarea vine ca un semnal de alarmă: este timpul să investească în upgrade-uri hardware și să adopte soluții compatibile cu noile standarde de securitate și performanță. Pentru utilizatorii casnici, însă, este important să rămână informați și să salveze driverele importante înainte ca ele să dispară din sistemul Windows Update. Curățarea driverelor moștenite nu este doar o chestiune tehnică, ci o transformare de filozofie în ecosistemul Microsoft. În loc să fie „retrocompatibil cu orice preț”, Windows va deveni un sistem care prioritizează siguranța, viteza și eficiența – chiar dacă asta înseamnă să lase în urmă o parte din trecut. Rămâne de văzut dacă tranziția va fi lină sau va declanșa un nou val de frustrări printre utilizatorii fideli.

Google nu vrea să-ți verifice vârsta în magazinele de aplicații, dar există o explicație. Unde este înșelătoria

Într-o lume digitală în care protejarea minorilor devine o prioritate tot mai clară pentru guverne și societăți, propunerile pentru verificarea vârstei în magazinele de aplicații par o soluție evidentă. Cu toate acestea, Google – urmată de Apple – a respins oficial această idee, susținând că este nu doar ineficientă, ci și potențial dăunătoare pentru intimitatea utilizatorilor. În spatele acestui refuz stau atât considerente tehnice, cât și implicații legale, dar și o luptă de influență între giganții tehnologici și autoritățile europene. Verificarea vârstei, între intenție bună și risc major Inițiativa presupune ca toți utilizatorii să-și confirme vârsta direct în magazinul de aplicații – Google Play sau App Store – înainte de a descărca aplicații. În teorie, măsura ar simplifica efortul de control parental și ar limita accesul minorilor la conținut neadecvat. Meta (compania care deține Facebook și Instagram) este unul dintre principalii susținători ai ideii, susținând că adolescenții folosesc în medie 44 de aplicații pe săptămână, ceea ce face imposibilă o verificare punctuală la fiecare descărcare. Google, însă, consideră această măsură „înșelătoare” . Principalul argument? Ar presupune transmiterea de date sensibile despre vârstă și identitate către milioane de dezvoltatori de aplicații, care, de regulă, nu au nevoie de astfel de informații pentru funcționarea aplicațiilor. Această colectare ar fi nu doar inutilă, ci și periculoasă pentru intimitatea copiilor și a utilizatorilor în general. Poziția Apple și riscurile infrastructurale Apple s-a raliat poziției Google. Într-un document emis anterior, compania din Cupertino a precizat că verificarea vârstei ar trebui să aibă loc la nivelul fiecărei aplicații în parte și nu în întreg ecosistemul magazinului. Aceasta ar respecta principiile descentralizării și ar preveni expunerea în masă a datelor personale. Atât Google cât și Apple avertizează că impunerea unui sistem unitar de verificare ar permite dezvoltatorilor să își transfere responsabilitatea legală în privința protecției minorilor către platforme, eschivându-se astfel de la obligațiile impuse de Regulamentul european privind serviciile digitale (DSA) . Mai mult, implementarea unei astfel de măsuri ar aduce schimbări problematice infrastructurii web, afectând modul descentralizat de funcționare a internetului. Meta și presiunea publică în Europa De partea cealaltă, Meta face presiuni pentru introducerea unei verificări unice a vârstei, sub forma unei campanii publicitare active în UE. Argumentul companiei este comoditatea părinților, care nu ar mai fi nevoiți să valideze vârsta copilului pentru fiecare aplicație. Campania Meta vine pe fondul unei presiuni tot mai mari în Europa pentru protejarea minorilor online. Franța, Spania și Grecia cer reglementări clare și mai dure. Emmanuel Macron chiar a anunțat posibilitatea interzicerii accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale, dacă UE nu va lua măsuri concrete în lunile următoare. Cine ar trebui să protejeze copiii în online? În centrul disputei rămâne o întrebare fundamentală: cine este responsabil pentru siguranța copiilor în mediul digital? Platformele precum Google și Apple susțin că dezvoltatorii ar trebui să gestioneze verificarea vârstei, în timp ce Meta cere o reglementare generală, la nivelul infrastructurii de distribuție. Pentru utilizatori, miza este și mai mare: între protecția reală a minorilor și riscul unei supravegheri digitale excesive, linia devine tot mai subțire.

Avertismentul Kaspersky: Cum acționează SparkKitty, noul troian spion în App Store și Google Play

Un nou program malware sofisticat, denumit SparkKitty, a fost identificat recent de către experții Kaspersky. Acest troian cu funcții de spionaj are capacitatea de a transmite fotografii și informații din telefoanele infectate către serverele controlate de atacatori. Vizate sunt atât dispozitivele care rulează Android, cât și cele cu sistem de operare iOS. Aplicații false pentru criptomonede și TikTok, folosite ca vehicul de infectare SparkKitty se ascunde în aplicații aparent inofensive, care se prezintă ca instrumente financiare sau de divertisment. Printre acestea se numără aplicații de schimb de criptomonede, jocuri de noroc și chiar versiuni false ale platformei TikTok. Malware-ul a fost răspândit atât prin intermediul magazinelor oficiale de aplicații, App Store și Google Play, cât și prin site-uri web frauduloase, care mimează aspectul acestor platforme pentru a induce utilizatorii în eroare. Conform raportului Kaspersky, țintele principale ale atacurilor sunt utilizatorii din Asia de Sud-Est și China, însă riscuri similare există și pentru utilizatorii din România. Compania de securitate informatică a notificat deja Google și Apple cu privire la aplicațiile periculoase. SparkKitty pare să fie o continuare a unei campanii de atac mai vechi, asociată cu troianul SparkCat, primul program malițios de acest gen cunoscut pe platforma iOS. SparkCat includea un modul OCR (recunoaștere optică a caracterelor), care permitea scanarea fotografiilor din galerie pentru extragerea de informații sensibile, precum frazele de recuperare ale portofelelor de criptomonede. SparkKitty vine astfel să continue această metodă de sustragere a datelor, confirmând un nou val de amenințări. Un exemplu de aplicație infectată identificată în App Store a fost „币coin”, prezentată ca un serviciu de tranzacționare cripto. Totodată, pe unele site-uri false care imitau interfața App Store, utilizatorii erau încurajați să instaleze aplicații TikTok contrafăcute, care conțineau cod malițios. În cazul dispozitivelor Android, atacatorii au folosit și magazinul oficial Google Play pentru a distribui aplicații precum SOEX, un fals messenger cu funcții de criptomonede, descărcat de peste 10.000 de ori. Recomandări pentru protejarea datelor personale și a portofelelor cripto Mai mult, versiunile APK ale acestor aplicații (formate pentru instalare manuală) au fost descoperite pe diverse site-uri promovate intens pe platforme sociale, inclusiv pe YouTube, ceea ce amplifică expunerea utilizatorilor. Pentru a evita infectarea, Kaspersky recomandă următoarele măsuri de precauție: Dacă ai instalat accidental una dintre aplicațiile compromise, aceasta trebuie eliminată imediat. Nu relua utilizarea până la apariția unei versiuni sigure. Nu păstra în galeria foto capturi de ecran cu informații confidențiale, cum ar fi fraze de recuperare pentru portofele cripto. Este preferabil să folosești aplicații dedicate pentru stocarea acestora, cum ar fi Kaspersky Password Manager. Instalează soluții de securitate de încredere. Spre exemplu, Kaspersky Premium poate detecta și bloca tentativele de comunicare cu serverele atacatorilor. Acordă atenție permisiunilor cerute de aplicații, în special cele legate de accesul la galeria foto, întrebă-te dacă este într-adevăr necesar pentru funcționarea aplicației.