Etichetă: TEHNOLOGIE

OpenAI recunoaște riscul cu inteligența artificială: Modelele sale AI ar putea fi folosite pentru crearea de arme biologice

Compania americană admite că modelele sale viitoare ar putea sprijini replicarea sau dezvoltarea unor agenți biologici periculoși, deși susține că impune măsuri stricte de siguranță. Într-un comunicat recent, OpenAI a recunoscut că noile sale modele de inteligență artificială, aflate în dezvoltare, ar putea ajunge la un nivel de sofisticare care le-ar permite să asiste în elaborarea de agenți biologici cu potențial distructiv. În timp ce compania subliniază utilitatea tehnologiei în cercetarea medicală și în apărarea biologică, aceasta admite că aceeași tehnologie ar putea fi deturnată în scopuri periculoase, inclusiv în sprijinul creării de arme biologice, scrie Futurism. Afirmația este conținută într-un articol oficial publicat pe blogul OpenAI, unde se vorbește despre responsabilitatea companiei de a echilibra inovația științifică cu limitarea accesului la informații sensibile. Cu alte cuvinte, deși modelele AI pot ajuta la progresul medicinei sau la prevenirea pandemiilor, există riscul ca ele să faciliteze și acțiuni cu impact negativ major asupra sănătății publice. Viitoarele modele ar putea sprijini utilizatori fără pregătire avansată Johannes Heidecke, responsabilul pentru siguranță la OpenAI, a precizat într-un interviu pentru Axios că modelele actuale nu sunt capabile să genereze complet noi agenți biologici, dar pot contribui la replicarea unora deja cunoscuți. Problema, afirmă el, este că aceste modele ar putea ajunge să ofere suficient sprijin chiar și unor persoane fără competențe avansate în biologie, ceea ce ridică un risc deosebit pentru securitatea globală. „Încă nu ne confruntăm cu amenințări complet noi, necunoscute în domeniul biologiei sintetice, dar ne apropiem de acel moment”, a spus Heidecke. În special, el a menționat că unele dintre succesoarele modelului actual, denumit o3, ar putea atinge acel nivel critic de performanță în viitorul apropiat. OpenAI susține că strategia sa este orientată spre prevenție, nu reacție. Astfel, compania vrea să implementeze filtre și sisteme de monitorizare care să detecteze utilizările riscante ale AI-ului încă din stadiile incipiente. Cu toate acestea, Heidecke avertizează că nivelul de acuratețe necesar este aproape absolut: „Nu este suficient ca un model să detecteze 99% dintre cazuri periculoase. Chiar și o singură scăpare poate avea consecințe devastatoare.” Controverse și întrebări despre utilizarea în scopuri guvernamentale În ciuda angajamentului declarat pentru siguranță, OpenAI nu pare să frâneze ritmul dezvoltării acestor tehnologii. Dimpotrivă, compania se implică în proiecte de tip „biodefensiv”, inclusiv în colaborare cu guverne, ceea ce a stârnit îngrijorări privind potențialele derapaje. Criticii atrag atenția că o tehnologie cu asemenea capacități, în mâinile unui actor statal cu interese discutabile, ar putea fi deturnată în scopuri represive sau militare. De asemenea, se pune întrebarea cine stabilește limitele morale și juridice ale utilizării acestor sisteme, odată ce ele devin parte a arsenalului tehnologic al unei superputeri.

Cum îți dai seama că apelul primit e de tip spoofing: semnale simple pentru a te proteja

Apelurile frauduloase prin spoofing — acelea în care numărul de pe ecran e falsificat pentru a părea legitimitate — au devenit tot mai frecvente în România. Escrocii își ascund identitatea în spatele numelor cunoscute, de la instituții importante, la cunoscuți, pentru a te păcăli să oferi date personale sau bani. Iată cum poți recunoaște rapid o tentativă de fraudă și cum să reacționezi corect. Un semnal clar că ai de-a face cu spoofing-ul este afișarea pe telefon a unui nume cunoscut, deși nu ai înregistrat numărul respectiv în agendă. Gabriela Folcuț, director executiv al Asociației Române a Băncilor, explică: dacă apare „Poliția Română” pe ecran, întrebă-te — ai salvat tu acel număr? Dacă nu, e sceapă: închide imediat apelul. Escrocii cibernetici folosesc exact nume precum instituții bancare, Banca Națională sau Poliție tocmai pentru că oamenii au încredere și răspund impulsiv. Odată conectați la voce, silențios sau agresiv, pot solicita coduri, date bancare sau chiar retrageri de fonduri. Țeapa vine prin apeluri VoIP: număr fals, intenție reală Metoda folosește serviciile VoIP, care permit falsificarea numărului afișat (CLI spoofing). Astfel, individul care te sună poate oricând să afișeze un număr local sau — și mai grav — unul de instituție publică. Tehnologia este accesibilă, accesibilă și folosită pe scară largă de escroci pentru a spori credibilitatea. În unele cazuri, se folosește și „neighbour spoofing”, când apare un număr foarte apropiat de al tău — ca şi cum ar fi de-al tău sau din zonă — pentru a crește șansa de răspuns. Semnale de alarmă în timpul apelului Un apel de spoofing poate părea autentic, dar ce spune convorbirea contează cu adevărat: Solicită urgent informații sensibile („codul de pe spatele cardului”, parola de internet banking etc.) — băncile NU cer astfel de date. Te presează („ai 5 minute ca să retragi banii”) pentru a te panica și a acționa impulsiv. Sugerează verificări prin alte canale, dar te împiedică să contactezi instituția reală prin terminare voce, redirecționare etc. Tehnologiile folosite sunt simple, dar eficiente: se folosesc automatizări și scripturi pentru a crea noțiuni de urgență și a manipula victima. Ce poți face pentru a te proteja Nu oferi niciodată date personale sau bancare în timpul unui apel nesolicitat. Dacă ți se cere parola, cod OTP, CNP, card, autentificări — închide imediat . În loc să reacționezi la apel, încheie convorbirea și sună tu instituția la numărul oficial afișat pe site-ul lor sau în extrasul de cont. Astfel verifici informația în sursă sigură . Nu mai avem încredere în Caller ID. Numele arătate pot fi false, la fel și numărul de pe ecran . Semnalează încercarea de spoofing autorităților (Poliție, bănci) și, dacă ai furnizat date, contactează imediat banca și schimbă parolele și codurile. Concluzie Schele primit cu nume oficial? Fals. Închide fără să mai aștepți. Te presează și cere urgent coduri? Apelul este periculos. Verifică prin contact direct instituția în cauză. Nu mai crede Caller ID-ul ca fiind autentic. O protecție simplă precum „reacționezi calm, verifici independent” este mai eficientă decât toate sistemele anti-fraudă. Freelook la apel, verifică pe canale oficiale și numai atunci acționează — e rețeta ta împotriva spoofing-ului.

Fost profesor la Harvard susține că a creat un AI care prezice viitoarele războaie: Nu vreau să distrug lumea, vreau să arăt ce o poate distruge

La un târg de tehnologie militară din Washington, printre drone, rachete și simulatoare de luptă, a apărut un personaj atipic: Arvid Bell, fost profesor la Harvard, îmbrăcat sobru, cu un porumbel alb cu ramură de măslin prins în rever. El nu vinde arme, ci „tehnologie pentru pace” – un software de inteligență artificială numit North Star, care, susține el, poate anticipa viitoarele conflicte armate cu o acuratețe remarcabilă. Bell este cofondatorul Anadyr Horizon, un startup care încearcă să revoluționeze diplomația și prevenția conflictelor, nu cu discursuri, ci cu simulări digitale extrem de sofisticate. Algoritmul lor nu doar că analizează date istorice și sociale, ci creează „dubluri digitale” ale liderilor politici, capabile să reacționeze la evenimente exact ca omologii lor reali – inclusiv în funcție de cât de odihniți sunt. Inteligență artificială cu profil de dictator Software-ul North Star arată, la prima vedere, ca un joc retro: o interfață cu text și scenarii simulate. Însă dedesubt se ascund mii de variabile care pot modela reacții complexe – de la impunerea unei zone de excludere aeriană în Ucraina până la un embargo naval în Taiwan. Programul poate rula sute de mii de scenarii în câteva ore și să estimeze, de exemplu, cu ce probabilitate Vladimir Putin ar reacționa militar la o anumită decizie NATO. Bell afirmă că North Star poate prezice nu doar ce decizie ia un lider, ci și cum o ia: obosit, furios, după o ceartă, sub presiune electorală. „Simulăm ce poate rupe lumea, tocmai pentru a preveni asta”, explică el. Numele companiei, Anadyr, e o referință directă la operațiunea sovietică secretă care a declanșat criza rachetelor din Cuba, în 1962. Fostul profesor de la Harvard, Arvid Bell. (Foto: X) De la jocuri de război la miliarde de dolari Arvid Bell a început cu simulări realiste la Harvard, în care diplomați și generali americani jucau roluri de lideri rivali, trăind trei zile în scenarii fictive bazate pe conflicte reale. În 2021, echipa rusă a invadat Ucraina într-un scenariu care, 75 de zile mai târziu, s-a întâmplat întocmai în realitate. În prezent, compania colaborează cu investitori de calibru – inclusiv fonduri care au susținut giganți precum Palantir – și vinde tehnologia sa atât guvernelor, cât și companiilor interesate de prognoze geopolitice. Printre clienți: oficiali din apărare, analiști financiari și companii care vor să afle dacă o țară în care investesc e pe cale să devină instabilă. Bell avertizează însă că orice predicție poate deveni o profeție care se autoîmplinește: dacă AI-ul spune că un colaps economic e iminent, iar investitorii se retrag în masă, colapsul chiar poate avea loc. De aceea, compania sa merge pe un drum atent: vinde produsul doar unor parteneri selecționați, iar simulările sunt create consultând experți globali în geopolitică. Conform Business Insider, compania are planuri de extindere către diplomația internațională, dar și către sectorul privat, unde investitorii vor să afle dacă o regiune riscantă e pe cale să devină un nou focar global.

Hackerii te pot păcăli pe Zoom: cum deepfake-urile devin noua armă a atacurilor cibernetice globale

Un nou tip de atac informatic cutremură lumea digitală, iar tu trebuie să fii cu ochii în patru. Hackerii nord-coreeni din gruparea BlueNoroff — un nume deja cunoscut pentru furturi masive de criptomonede — folosesc acum deepfake-uri generate cu inteligență artificială pentru a înșela angajații companiilor direct prin videoconferințe. Atacurile sunt elaborate, greu de detectat și pot duce la pierderi financiare uriașe. Descoperirea a fost făcută publică pe 11 iunie 2025, de către cercetătorii de la Huntress și detaliată ulterior de Bleeping Computer. Scheletul schemei este simplu în aparență, dar complex în execuție: un mesaj prietenos pe Telegram, o invitație aparent legitimă la o întâlnire Google Meet și o fereastră video unde nimic nu pare în neregulă — până când este deja prea târziu. Imaginază-ți că primești o invitație video de la un coleg sau superior. Intri pe linkul primit — care pare să fie de Google Meet, dar, în realitate, te redirecționează spre un site clonat, o versiune falsă de Zoom controlată de hackeri. Ce urmează este demn de un thriller tehnologic: pe ecran îți apare o versiune deepfake a superiorului tău. Vorbește, dă ordine, pare real, dar e doar o iluzie digitală. Exact așa a început atacul analizat de Huntress. Victimei i s-a spus că are probleme cu microfonul și i s-a recomandat să instaleze o extensie pentru Zoom care ar rezolva problema. În realitate, era vorba despre un fișier AppleScript malițios. După instalare, acesta deschidea o pagină Zoom reală, dar, în fundal, descărca un cod periculos ce permitea accesul hackerilor la sistemul victimei. Mai grav este că atacul nu se oprește aici. Odată infiltrat în sistem, malware-ul instalat includea un keylogger, care înregistra fiecare tastă apăsată, și un backdoor avansat, care oferea acces complet de la distanță. Cel mai periculos instrument era însă CryptoBot, un software capabil să intercepteze datele a peste 20 de portofele de criptomonede, inclusiv cele mai populare de pe piață. BlueNoroff: din umbră, în inima conturilor tale crypto Gruparea cibernetică BlueNoroff, o divizie a faimosului grup Lazarus din Coreea de Nord, este bine cunoscută pentru atacuri de amploare în domeniul financiar digital. Strategia lor e simplă și eficientă: păcălesc angajații prin tactici de inginerie socială, folosesc deepfake-uri pentru a câștiga încredere și implementează malware specializat care vizează criptomonede. De ce criptomonede? Pentru că oferă anonimat, transfer rapid și dificultate în recuperarea banilor. Nu e nevoie de conturi bancare, nici de documente legale. Dacă ai pierdut accesul la portofelul tău crypto, e foarte probabil că banii sunt deja de negăsit. Potrivit specialiștilor, atacul analizat pe 11 iunie este doar vârful aisbergului. Există semnale că tactica deepfake-urilor este în plină expansiune. Într-o lume în care întâlnirile video sunt o normă, un chip generat de AI și un glas sintetizat sunt mai greu de detectat decât crezi. Ceea ce face ca această metodă să fie cu adevărat periculoasă este gradul de încredere pe care îl avem în interacțiunile vizuale. Dacă vezi un coleg sau superior „în fața ta”, într-o videoconferință, ești predispus să nu pui la îndoială autenticitatea. Iar aici hackerii profită din plin. Cum te poți proteja de noile atacuri deepfake Primul pas este să fii conștient de riscuri. Oricât de banal pare un mesaj pe Telegram sau un link de videoconferință, nu da click automat. Verifică domeniul, analizează sursa și evită să instalezi extensii sau programe în timpul întâlnirilor online. Al doilea pas este să folosești autentificarea cu doi factori și aplicații de securitate care pot detecta tentativele de instalare a fișierelor malițioase. Nu uita să ții software-ul actualizat și să ai backup pentru datele importante. În plus, companiile ar trebui să investească mai mult în instruirea angajaților privind riscurile de securitate digitală, mai ales când vine vorba de inteligență artificială și deepfake-uri. Dacă lucrezi cu criptomonede sau active digitale, dublează măsurile de protecție. Folosește portofele hardware, activează toate opțiunile de securitate și evită să discuți tranzacții sau detalii sensibile prin canale necriptate. Povestea acestui atac global e încă în desfășurare, dar un lucru e cert: deepfake-urile nu mai sunt doar pentru entertainment. Ele au devenit arme digitale sofisticate, folosite de hackeri pentru a fura bani reali, în timp real. Acum mai mult ca niciodată, vigilența ta poate face diferența dintre siguranță și dezastru financiar. Nu lăsa un chip familiar pe ecran să te păcălească.

Anduril, unicornul apărării: cum a ajuns compania fondată de un pionier VR să valoreze 30 de miliarde de dolari

Ceea ce părea imposibil acum un deceniu a devenit realitate: o companie start-up, cu rădăcini adânci în Silicon Valley, concurează astăzi de la egal la egal cu giganții tradiționali ai industriei de apărare. Se numește Anduril Industries, iar povestea ei este despre tehnologie, viziune și o explozie de inovație condusă de inteligența artificială. Anduril a fost fondată în 2017 de Palmer Luckey, cunoscut pentru crearea Oculus VR – compania de realitate virtuală cumpărată de Facebook pentru 2 miliarde de dolari în 2014. După această achiziție, Luckey a înființat Anduril Industries, cu scopul de a reinventa modul în care sunt gândite și dezvoltate sistemele de apărare. Compania s-a concentrat pe tehnologii militare autonome și pe inteligență artificială, lansând drone, motoare de rachetă, turnuri de supraveghere și chiar software capabil să integreze senzori, camere, sateliți și drone într-un sistem unic, autonom. La doar opt ani de la împreluare, Anduril a obținut contracte de peste 2 miliarde de dolari de la Pentagon, devenind un furnizor serios pentru armata americană și un rival incomod pentru marii jucători din industria apărării, precum Lockheed Martin sau Raytheon. AI, cheia succesului: cum funcționează sistemele autonome de la Anduril Ce diferențează Anduril de restul industriei este abordarea inspirată din cultura startup-urilor tech: dezvoltare rapidă, adaptabilitate, integrare software-hardware și folosirea masivă a AI-ului. Dronele Anduril, precum modelul Fury, pot detecta și urmări ținte autonom, fără control uman constant. Sistemele de supraveghere bazate pe AI funcționează deja la granița SUA-Mexic, detectând automat mișcări suspecte, în timp ce software-ul companiei conectează în timp real date din multiple surse, analizând și generând reacții automate. Un exemplu recent de reușită este motorul de rachetă cu combustibil solid, produs în Mississippi, a cărui capacitate de fabricație a fost dublată grație unei investiții de 75 milioane dolari. Peste 6.000 de motoare pot fi produse anual, oferind o alternativă competitivă la sistemele tradiționale. Europa, următoarea frontieră: planurile Anduril de extindere pe continent Pe 18 iunie 2025, Anduril a anunțat un parteneriat strategic cu Rheinmetall, gigantul german din domeniul apărării. Acordul vizează dezvoltarea și producerea în Europa a două sisteme de armament avansate: drona Fury și racheta de croazieră Barracuda. Mai mult, partenerii vor explora posibilitatea producerii de motoare de rachetă în fabrici europene, iar Anduril are în plan deschiderea unei unități de producție în Marea Britanie. Astfel, compania americană ține să devină un actor-cheie pe scena apărării europene, profitând de contextul geopolitic tensionat și de creșterea bugetelor militare. Evaluată la 30 de miliarde de dolari, Anduril nu este doar un nou jucător disruptiv, ci o dovadă că în era AI, inclusiv industria de apărare se transformă profund. Compania lui Luckey oferă o alternativă rapidă, eficientă și mult mai accesibilă la sistemele clasice, ceea ce ar putea schimba fundamental modul în care se face apărare în secolul XXI.

De la tocilar la luptător: cum a ajuns Mark Zuckerberg să fie Împăratul Imperiului Broman

Mark Zuckerberg, fondatorul Meta și unul dintre cei mai influenți oameni din industria tech, nu mai este tocilarul palid care apărea în fața Congresului în hanorac gri. Într-o transformare care i-a șocat atât pe colegii de industrie, cât și pe propriii angajați, Zuckerberg a devenit o figură dură, apropiată de extrema dreaptă americană, fan UFC, campion amator de jiu-jitsu și promotor al unui stil de viață autoritar, centrat pe putere, control și masculinitate. Ce se ascunde însă în spatele acestei metamorfoze? E pur și simplu criza vârstei mijlocii trăită cu milioane de dolari în cont sau o schimbare strategică pentru consolidarea influenței sale într-o lume din ce în ce mai polarizată? Indiciile sunt multe, iar povestea – la fel de spectaculoasă precum o luptă în cușcă. În mai 2023, într-o sală modestă de liceu din Woodside, California, un bărbat mascat și cu șapcă de baseball a urcat pe salteaua de jiu-jitsu. Se numea Mark Elliott. Când și-a dat jos ochelarii de soare, publicul a început să filmeze: era chiar Mark Zuckerberg. Înscris sub un nume fals și începător (centură albă), șeful Meta participa pentru prima oară oficial la o competiție sportivă. Dincolo de spectacolul mediatic, acel moment simboliza începutul unei transformări vizibile. În pandemie, Zuckerberg începuse să se antreneze obsesiv, zilnic, cu instructori de top, în proprietățile sale din Palo Alto și Hawaii. În paralel, și-a schimbat stilul: a renunțat la hanoracele monotone în favoarea unor paltoane de piele, lanțuri de aur și ceasuri de 900.000 de dolari, iar tunsoarea a devenit una elaborată, cu bucle roșcate luxuriante. Mai mult, în cercurile sale de prieteni au apărut nume ca Dana White (șeful UFC) și luptători celebri precum Israel Adesanya. Participa la lupte cu propriii angajați, posta poze fără tricou cu abdomenul definit și se antrena cu „Crazy Dave” Camarillo – același antrenor care l-a pregătit pe Keanu Reeves pentru „John Wick”. Această obsesie sportivă nu era doar o distragere. Într-o industrie în care dominanța și agilitatea strategică fac diferența, Zuckerberg transforma lupta într-o metaforă personală și profesională: cine nu se adaptează, e înfrânt. Politică, Trump și „regele Meta”: Zuckerberg iese din zona gri În paralel cu transformarea fizică, Zuckerberg a adoptat o poziție tot mai clară pe scena politică: a trecut de la imaginea de democrat moderat și vizionar social la un partener vizibil al Partidului Republican. Sprijinul său pentru Donald Trump, participarea la evenimente organizate de administrația sa și restructurarea consiliului Meta cu figuri apropiate de mișcarea MAGA au consolidat această direcție. Printre aliații săi se numără acum Peter Thiel, mentor libertarian, Marc Andreessen, investitor vocal de dreapta, și chiar consilieri ai administrației Trump. Zuckerberg a acceptat discursul anti-woke și a slăbit moderarea conținutului pe platformele Meta, spre șocul angajaților liberali din companie. A fost poreclit „Maga Mark”, iar diversitatea și incluziunea – odinioară principii de bază în cultura Facebook – au devenit teme secundare. Într-un podcast cu Joe Rogan, Zuckerberg a spus că America corporatistă este „castrată cultural” și că firmele au nevoie de mai multă „energie masculină”. Mesajul era clar: nu mai este timpul toleranței, ci al forței. Mulți dintre foștii săi colaboratori vorbesc acum despre o „trădare” a valorilor inițiale. În timp ce unii văd o criză personală, alții spun că acesta a fost Zuckerberg dintotdeauna: obsedat de control, fascinat de dominație și însetat de validare. Ce urmează: metaversul eșuează, IA devine noua frontieră Viziunea lui Zuckerberg asupra metaversului – acel spațiu virtual unde ar fi trebuit să trăim și să interacționăm prin avatare – a eșuat. Utilizatorii nu au venit, angajații l-au luat peste picior, iar publicul a râs de avatarul său caricatural. În schimb, Zuckerberg și-a mutat atenția asupra inteligenței artificiale. Meta investește acum miliarde în dezvoltarea de modele AI open source și în integrarea acestor tehnologii în tot ecosistemul său – de la realitate augmentată, la automatizarea codului și până la controlul total al rețelelor sociale. În această cursă, Zuckerberg se confruntă cu rivali redutabili: Musk, OpenAI, Google. Dar are un avantaj imens – graficul social unic al Meta: miliarde de utilizatori, conexiuni, comportamente și date. În spatele ușilor închise, Zuckerberg conduce cu mână de fier: este prezent în toate deciziile, trimite mesaje la orice oră, cere schimbări rapide și presează echipele să performeze. Mulți angajați trăiesc acum într-o stare de stres continuu, între concedieri, restructurări și cerințe imposibile. Dar, pentru Zuckerberg, e doar un alt meci de jiu-jitsu – trebuie să știi când să prinzi adversarul în clește și când să te retragi strategic. Dacă te întrebi ce s-a întâmplat cu tânărul idealist care promitea fiicei sale „o lume fără sărăcie și foamete”, răspunsul e simplu: a fost înlocuit cu un luptător, un aliat politic și un CEO care nu mai joacă defensiv. În final, poate că cel mai onest rezumat vine de la un fost angajat al Meta: „De la lean in, am trecut la fuck off. Mark n-a fost niciodată altcineva”.

Cum funcționează noii ochelari Oakley Meta și cu ce se deosebesc de Ray-Ban Meta

Meta continuă ofensiva în piața ochelarilor inteligenți, iar după succesul neașteptat al modelelor Ray-Ban Meta, compania condusă de Mark Zuckerberg se aliază din nou cu EssilorLuxottica pentru un nou pariu: Oakley Meta, ochelari smart dedicați sportivilor. Mai robuști, mai rezistenți și cu o autonomie dublă față de predecesorii lor, noii ochelari vin și cu îmbunătățiri esențiale în ceea ce privește performanța video și integrarea cu asistentul Meta AI. Lansarea este programată pentru luna iulie, iar primele modele vor fi disponibile într-o ediție limitată, urmând ca restul gamei să fie extinsă pe parcursul verii. Diferențele față de Ray-Ban Meta nu sunt doar de design, ci și de funcționalitate și public țintă. Dacă primele erau concepute pentru viața urbană și utilizarea zilnică, Oakley Meta sunt gândiți pentru mișcare, sport și rezistență în condiții dificile. Funcții inteligente gândite pentru mișcare și activități sportive Oakley Meta sunt, în esență, o evoluție logică a Ray-Ban Meta, dar orientată către un public activ. Ei pot reda muzică, prelua apeluri, filma, fotografia și, cel mai important, pot răspunde la comenzi vocale și întrebări prin Meta AI, chatbotul de inteligență artificială dezvoltat de companie. Ochelarii pot traduce în timp real propoziții rostite într-o limbă necunoscută, o funcție deja prezentă pe modelul anterior, dar de această dată optimizată pentru situații dinamice. Autonomia a fost serios îmbunătățită: bateria integrată oferă până la 8 ore de funcționare continuă, față de cele 3–4 ore ale modelului Ray-Ban Meta. În plus, carcasa de transport acționează ca un power bank care poate extinde utilizarea până la 48 de ore, suficient pentru un weekend întreg de drumeții sau antrenamente fără surse de curent. Un alt punct forte îl reprezintă rezistența la apă (IPX4) și materialele mai solide, care îi fac potriviți pentru alergare, ciclism montan, skateboarding sau sporturi în aer liber. Meta și EssilorLuxottica au mizat pe designul deja consacrat al Oakley pentru a oferi o montură familiară sportivilor, dar cu funcții smart integrate discret. Calitate video superioară și poziționare diferită în piață Una dintre diferențele tehnice majore dintre Oakley Meta și Ray-Ban Meta este calitatea camerei. Noii ochelari pot înregistra video la rezoluție 3K, o îmbunătățire semnificativă față de 1080p-ul standard oferit de Ray-Ban. Este un detaliu esențial pentru pasionații de sporturi extreme sau outdoor, care vor să imortalizeze aventurile lor cu o cameră discretă și mereu la îndemână. Și campania de marketing diferă. Dacă Ray-Ban Meta au fost promovați ca un accesoriu fashion–tech pentru orice moment al zilei, Oakley Meta sunt susținuți de figuri emblematice din sport: fotbalistul francez Kylian Mbappé și vedeta NFL Patrick Mahomes vor fi imaginea acestui model, ceea ce întărește mesajul că acești ochelari sunt făcuți să „transpire”, nu doar să arate bine. Prețul inițial pentru ediția limitată este de 499 de dolari, în varianta aurie cu lentile Prizm. În lunile următoare, vor apărea și alte versiuni, cu lentile și culori diferite, la un preț de 399 de dolari. Mark Zuckerberg și-a prezentat noii Oakley Meta HSTN într-o poză postată pe contul său de Instagram. Strategia Meta: ochelari care nu mai trebuie să fie revoluționari, ci purtabili Meta pare să fi învățat din eșecurile trecutului (precum Google Glass) și din entuziasmul scăzut al publicului față de gadgeturile futuriste prea invazive. În schimb, noua strategie este una discretă: luarea unor produse deja populare (Ray-Ban, Oakley) și adăugarea treptată a funcțiilor inteligente utile, dar neintruzive. Într-un interviu recent, reprezentanții EssilorLuxottica au declarat că scopul este de a ajunge la 10 milioane de ochelari smart vânduți până în 2026. Această țintă pare realistă, având în vedere că deja s-au vândut peste 2 milioane de unități Ray-Ban Meta, iar noile modele au șanse reale să atragă și publicul sportiv — o nișă care încă nu a fost cucerită de niciun brand tech. Mai mult, presa italiană scrie că Meta poartă discuții și cu Prada, cu scopul de a pătrunde și pe segmentul de lux. Dacă acest parteneriat se concretizează, Meta ar putea acoperi întreaga gamă — de la urban casual la sport și apoi la high fashion. O cursă globală pentru ochelarii smart: Apple și Google vin din urmă În timp ce Meta își extinde prezența în piață, Google și Apple pregătesc propriile ofensive. Google lucrează deja de ani buni la un nou prototip de ochelari inteligenți, dar încă nu a lansat un produs final destinat publicului larg. Apple, pe de altă parte, ar putea folosi lecțiile învățate din experiența Vision Pro pentru a lansa o versiune mai accesibilă și portabilă de ochelari AR. În tot acest context, Meta pare să fi găsit un echilibru între funcționalitate, estetică și preț. Ochelarii nu promit să schimbe lumea digitală, dar sunt făcuți să fie purtați — iar asta e deja o victorie într-un segment unde multe alte companii s-au împiedicat înainte de a începe.

Asistentul AI de redactare de pe LinkedIn nu este atât de popular pe cât se așteptau creatorii lui. Motivul din spatele reticenței utilizatorilor

CEO-ul Ryan Roslansky recunoaște că utilizatorii ezită să folosească AI pentru postări publice, din teamă de a-și afecta imaginea profesională. Chiar dacă inteligența artificială este din ce în ce mai prezentă în viața profesională, nu toate funcțiile AI sunt la fel de bine primite de utilizatori. CEO-ul LinkedIn, Ryan Roslansky, a declarat într-un interviu acordat Bloomberg, citat de TechCrunch, că opțiunea de sugestii AI pentru redactarea și perfecționarea postărilor nu s-a bucurat de succesul anticipat. „Nu este atât de populară pe cât am crezut, sincer să fiu”, a spus Roslansky. El a explicat că motivul principal ar fi contextul specific al platformei: „Aceasta este, până la urmă, CV-ul tău online”. În consecință, utilizatorii sunt mult mai atenți la ceea ce postează și se tem de eventualele reacții negative dacă o postare pare generată de AI. „Dacă ești criticat pe X sau TikTok, e una. Dar dacă ești expus pe LinkedIn, asta îți poate afecta capacitatea de a-ți crea oportunități economice”, a adăugat CEO-ul. AI pe LinkedIn, boom în competențe, dar reținere la nivel de exprimare publică Deși reticența privind postările redactate cu ajutorul AI este evidentă, Roslansky a subliniat că interesul pentru AI în carieră este în plină expansiune. Numărul posturilor de muncă care solicită competențe în AI a crescut de șase ori în ultimul an, iar utilizatorii care își adaugă abilități legate de AI în profiluri sunt de 20 de ori mai mulți decât înainte. Cu toate acestea, diferența dintre a învăța AI și a-l folosi în mod vizibil în interacțiunile publice este semnificativă, mai ales într-un mediu în care reputația profesională contează enorm. Chiar și directorii apelează la AI, dar discret Roslansky a mărturisit că folosește personal funcția Copilot de la Microsoft atunci când îi scrie e-mailuri șefului său, Satya Nadella. „De fiecare dată, înainte să-i trimit un e-mail, apăs pe butonul Copilot ca să mă asigur că sun ca un om deștept în fața lui Satya.” Această declarație arată că AI-ul este un instrument util inclusiv la cel mai înalt nivel managerial, dar că modul în care este folosit rămâne discret, în culise, nu în postările publice. Dilema dintre utilitate și autenticitate rămâne astfel un punct sensibil în adoptarea AI în rețelele de socializare profesionale.

Cum te avertizează telefonul tău Android când vine cutremurul. Trucuri pentru o viață sigură, cum funcționează setările

Telefoanele Android sunt dotate cu un sistem de alertare pentru cutremure, activ în peste 100 de țări, inclusiv în Statele Unite. Funcția cu pricina, care poate oferi un avertisment cu câteva secunde înainte de producerea unui seism, are potențialul de a salva vieți. Acum, protecția este extinsă chiar și pe ceasurile inteligente De asemenea, sistemul a fost extins și către ceasurile inteligente cu sistem Wear OS, astfel încât notificările pot apărea și pe încheietura mâinii, cu condiția ca dispozitivul să fie conectat la internet, scrie Popular Science. Deși acest tip de alertă este activat în mod implicit pe majoritatea dispozitivelor Android moderne, este important ca utilizatorii să cunoască mecanismul din spatele acestei funcționalități și să știe unde pot verifica dacă setarea este activă. Pentru a verifica starea funcției, pe telefoanele Pixel și Samsung Galaxy, utilizatorii trebuie să acceseze meniul Setări > Siguranță și urgențe > Alerte cutremur. Dacă opțiunea a fost dezactivată accidental, poate fi reactivată printr-un simplu comutator. Utilizatorii pot vedea și o simulare de alertă, însă este recomandat să o acceseze doar în condiții sigure, deoarece sunetul este puternic. În cazul ceasurilor inteligente cu Wear OS, nu este necesară nicio configurare suplimentară. Acestea preiau automat setările de pe telefonul la care sunt conectate și afișează aceleași alerte. În situațiile în care telefonul este lăsat acasă, ceasul rămâne o sursă activă de notificări în caz de cutremur. Cum funcționează sistemul de pe Android și ce informații oferă Sistemul de alertare Android pentru cutremure utilizează două surse principale de date: rețeaua de detectoare seismice ShakeAlert, gestionată de Institutul Geologic al SUA (USGS), și datele de la accelerometrele din miliarde de telefoane Android din întreaga lume, colectate anonim. În funcție de intensitatea seismului detectat, dispozitivele pot emite două tipuri de avertizări. Dacă este anticipată o zguduire ușoară sau moderată, utilizatorii primesc o notificare obișnuită. În schimb, dacă se așteaptă o mișcare puternică a solului, sistemul activează o alertă de urgență care ignoră setările de volum sau modul „Nu deranjați”, aprinde ecranul și afișează instrucțiuni clare precum: „Coboară, acoperă-te și ține-te”. Notificările conțin trei informații esențiale: distanța față de epicentru, magnitudinea estimată a cutremurului și nivelul de zguduire așteptat. Prin accesarea alertei, poți primi sfaturi suplimentare legate de siguranță, cum ar fi evitarea clădirilor avariate, purtarea încălțămintei sau verificarea instalațiilor de gaz. Este important de amintit că acest sistem nu prezice cutremurele, ci emite alerte extrem de rapide după începerea seismului, oferind astfel câteva secunde cruciale pentru reacție. Ulterior, poți căuta „cutremure lângă mine” în Google pentru informații suplimentare despre evenimentul seismic recent.

Stai toată ziua pe TikTok și faci swiping, dar habar n-ai ce înseamnă, de fapt, numele aplicației și cum era să se numească

În fiecare zi, milioane de oameni spun că „postează pe TikTok”, „scrolluiesc pe TikTok” sau pur și simplu „trăiesc pe TikTok”. Numele a devenit atât de integrat în vocabularul digital, încât e ușor să uităm că, la fel ca multe idei bune, aplicația nu s-a născut cu acest nume. Și cu siguranță nu s-a născut cu această imagine virală și cool. Ce e mai puțin cunoscut este că TikTok a fost la început un alt produs – cu un nume complet diferit, o altă direcție și o strategie care părea mai degrabă gândită pentru karaoke decât pentru revoluționarea conținutului online. Începuturile obscure: de la „Douyin” la „Musical.ly” Aplicația pe care o cunoaștem azi drept TikTok a fost lansată inițial în China sub numele Douyin în 2016. Creatorii săi, compania ByteDance, au conceput-o ca pe o platformă video scurtă, destinată în special publicului chinez. Între timp, în paralel, în afara Chinei, adolescenții făceau playback și sincronizare labială pe o altă aplicație numită Musical.ly, care devenise populară în SUA și Europa. În 2018, ByteDance a cumpărat Musical.ly pentru aproape un miliard de dolari și a fuzionat cele două aplicații. Rezultatul a fost TikTok – un nume nou, ușor de reținut, care evocă timpul care trece, dinamismul clipurilor scurte și ritmul constant al platformei. Cu alte cuvinte, exact opusul unui nume ca… „Backrub”. De ce „TikTok” și nu altceva? Numele TikTok nu e doar sonor și scurt, ci și profund simbolic. Potrivit reprezentanților ByteDance, el reflectă ideea de timp comprimat, de clipă care trece rapid – o referință la natura scurtă a clipurilor video, dar și la atenția noastră tot mai fragmentată în era digitală. Pe de altă parte, putem fi recunoscători că s-a renunțat la denumirea „Musical.ly”, care rămânea prea legată de o singură nișă – playback-ul muzical. Noul nume a permis extinderea tematică spre umor, lifestyle, gătit, politică, știri, proteste și tot ce înseamnă cultura virală de azi. Ce învățăm din povestea numelor? Exact ca în cazul Google – care s-a născut ca „Backrub” și a devenit accidental „Google” dintr-o greșeală de ortografie – și TikTok ne arată că, uneori, un nume bun poate face diferența. Sau, cel puțin, poate să nu te facă de râs pe internet. Un „miracol de branding”, dacă vrei. TikTok putea să rămână un spațiu de karaoke pentru adolescenți. Dar cu un nume nou, o strategie globală și un algoritm aproape hipnotic, a devenit unul dintre cele mai influente fenomene digitale ale ultimului deceniu. Cine știe? Poate într-o zi vom spune despre TikTok ce spunem azi despre Google: că nici nu ne mai aducem aminte cum era internetul înainte să existe.