Folosirea ChatGPT ar putea reduce capacitatea de gândire critică și memoria, avertizează cercetătorii de la MIT
Un nou studiu realizat de cercetători de la prestigiosul Massachusetts Institute of Technology (MIT) aduce în discuție un efect secundar neașteptat al folosirii asistenților AI, precum ChatGPT: un posibil declin cognitiv. Potrivit concluziilor echipei de la MIT Media Lab, utilizarea exclusivă a acestor unelte poate reduce implicarea mentală, slăbi capacitatea de memorare și afecta gândirea critică. Studiul, aflat deocamdată în stadiu de preprint (publicare preliminară), a analizat reacțiile cerebrale și performanța unui grup de participanți în timpul unor sarcini de redactare. Rezultatele sugerează că, pe termen lung, utilizarea frecventă a AI-ului pentru generarea de conținut poate duce la ceea ce cercetătorii numesc „datorie cognitivă” – o scădere a performanței mentale independente și o vulnerabilitate crescută la gândire superficială, scriu cei de la Euronews.. Creierul, tot mai puțin activ atunci când scriem cu ajutorul AI Pentru a evalua efectul real al tehnologiei asupra procesului de învățare și scriere, cercetătorii au împărțit participanții în trei grupuri: unii au folosit ChatGPT, alții un motor de căutare clasic, iar ultimii au scris fără niciun ajutor digital. Pe durata sarcinii, activitatea cerebrală a fost monitorizată prin electroencefalogramă (EEG), iar ulterior, eseurile au fost evaluate de oameni și sisteme automate. Rezultatul? Cei care au folosit doar ChatGPT au prezentat cea mai scăzută activare cerebrală, în special în zone asociate cu memoria, atenția și gândirea reflexivă. În plus, acești participanți au avut dificultăți în a-și aminti ce au scris, dovedind o dezangajare cognitivă în raport cu textul generat. De cealaltă parte, cei care au scris fără niciun instrument digital au avut cea mai bună implicare cognitivă și cele mai bune rezultate la testele de memorare. Într-o a doua etapă a experimentului, grupul care folosea ChatGPT a fost rugat să redacteze un nou text fără niciun ajutor. Redactările lor au fost considerate mai slabe, „lipsite de profunzime și cu biasuri evidente”, față de cele ale celorlalți participanți. Pericolul unei gândiri superficiale și pierderea conexiunii cu propriile idei Cercetătorii avertizează că utilizarea repetată a instrumentelor AI poate duce la o „scădere probabilă a abilităților de învățare” și poate reduce în timp capacitatea de a analiza critic informațiile. Mai mult, participanții care au folosit ChatGPT au arătat o conectare emoțională și intelectuală mai slabă cu ideile exprimate, iar unii nici măcar nu și-au putut aminti propoziții din textele redactate. „Când utilizatorii preiau sugestii fără să le evalueze, renunță nu doar la asumarea ideilor, ci riscă să internalizeze viziuni superficiale sau părtinitoare”, se menționează în raport. Autorii subliniază și riscul pe termen lung: diminuarea curiozității intelectuale, scăderea creativității și vulnerabilitate crescută la manipulare. În schimb, cei care au scris fără niciun ajutor au raportat un sentiment mai mare de satisfacție, coerență internă și implicare, iar conexiunile neuronale din timpul sarcinii au fost vizibil mai active. Studiul sugerează că AI-ul poate fi un instrument util, dar utilizarea pasivă, fără gândire critică, poate avea efecte adverse asupra funcțiilor cognitive esențiale. Cercetătorii MIT cer ca efectele utilizării instrumentelor AI, în special ale modelelor lingvistice mari (LLM), să fie studiate mai amănunțit înainte ca acestea să fie prezentate drept soluții universal benefice pentru societate.
Momentul exploziei unei rachete Starship în timpul unor teste. Space X: Starship a suferit o anomalie majoră
O rachetă SpaceX a explodat miercuri seară, în timpul efectuării unor teste la Starbase, baza companiei spațiale din sudul statului Texas. Explozia a avut loc în jurul orei locale 23:00 și a fost surprinsă de camerele de luat vederi care urmăreau pregătirile înainte de zborul de testare. Exploziile au putut fi auzite clar pe transmisia live, în timp ce flăcările au cuprins zona înconjurătoare și au luminat cerul nopții. Compania a declarat că Starship „a suferit o anomalie majoră” în timp ce se afla pe standul de testare, conform CNBC. Racheta Starship, cunoscută sub numele de Ship 36, urma să efectueze un test la sol și nu se pregătea de lansare în momentul exploziei. Testul static era efectuat înaintea celui de-al zecelea zbor de testare al navei spațiale. Nu este clar cât de multe daune a provocat explozia SpaceX testa nivelul superior al Starship în momentul exploziei. SpaceX făcuse deja un test static al motoarelor booster Super Heavy, nivelul inferior al vehiculului. Un test static înseamnă că motoarele sunt pornite, dar nava spațială rămâne atașată de sol. „O zonă liberă de siguranță în jurul sitului a fost menținută pe tot parcursul operațiunii și tot personalul este în siguranță”, a anunțat SpaceX într-o declarație pe platforma X. Nu este clar cât de multe daune a provocat explozia instalațiilor de testare și instalațiilor SpaceX de lângă Starbase, orașul din Texas. „Echipa noastră de la Starbase lucrează activ pentru a asigura siguranța sitului de testare și a zonei imediat înconjurătoare, împreună cu oficialitățile locale. Nu există pericole pentru rezidenții din comunitățile din jur și solicităm persoanelor să nu încerce să se apropie de zonă în timp ce operațiunile de securizare continuă.” Starship este cea mai puternică rachetă fabricată vreodată, iar SpaceX speră că, în cele din urmă, Starship va transporta oameni pe Lună și pe Marte. Dar mai întâi trebuie să efectueze o serie de teste fără echipaj – cel mai recent fiind așteptat să aibă loc chiar în această lună. Șeful SpaceX, Elon Musk, s-a confruntat recent cu mai multe eșecuri după ce zborurile șapte, opt și nouă ale navei Starship s-au soldat cu eșecuri. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Longevitate, AI și sustenabilitate: Ingredientele unei revoluții în frumusețe

Lumea frumuseții nu mai este doar despre creme și parfumuri – este despre știință, tehnologie și viziune. L’Oréal Groupe tocmai a fost desemnată cea mai inovatoare companie din Europa, în clasamentul inaugural realizat de Fortune și Statista, lansat oficial în cadrul VivaTech 2025. Poziția de top ocupată de gigantul francez în această competiție acerbă, care a analizat 300 de companii din 21 de țări și 16 industrii, nu este doar o medalie de onoare, ci dovada clară că viitorul frumuseții este deja aici – și poartă semnătura L’Oréal. L’Oréal, regina inovației în Europa: cum a devenit numărul 1 în clasamentul Fortune 2025 Clasamentul s-a bazat pe trei piloni esențiali: inovația produsului, inovația procesului și cultura inovației. Iar L’Oréal a excelat la toate capitolele, consolidându-și poziția de lider mondial nu doar în beauty, ci și în beauty tech. De la biotehnologie aplicată în skincare și până la asistenți personali de frumusețe bazați pe inteligență artificială, compania reușește să transforme ritualurile de îngrijire într-o experiență hiper-personalizată, sigură și sustenabilă. Una dintre direcțiile cele mai spectaculoase în care L’Oréal inovează este știința longevității. Programul L’Oréal Longevity Integrative Science™ combină cercetarea avansată în biologie celulară cu AI-ul de ultimă generație, pentru a preveni îmbătrânirea pielii, nu doar a o trata. Un exemplu concret este Longevity AI Cloud™, care decodează nouă trăsături interconectate ale îmbătrânirii pielii. Această abordare preventivă schimbă complet paradigma industriei cosmetice. Longevitate, ingrediente revoluționare și beauty tech portabil Un alt produs de referință este Lancôme Cell BioPrint, un mini-laborator portabil pentru diagnosticarea biologică a pielii. Creat în colaborare cu NanoEntek, acest dispozitiv a câștigat premiul pentru inovație la CES 2025 și permite utilizatorilor să analizeze în timp real traiectoria de îmbătrânire a pielii lor, oferind soluții personalizate pentru a inversa semnele biologice ale vârstei. La nivel de ingrediente, L’Oréal mizează pe inovații majore: Melasyl™ combate pigmentarea localizată și urmele post-acneice cu eficiență dovedită clinic, iar UVMUNE 400 oferă protecție solară împotriva razelor UVA ultra-lungi, fiind considerată cea mai mare revoluție în domeniu din ultimele trei decenii. Aceste descoperiri nu doar că îmbunătățesc calitatea produselor, dar stabilesc noi standarde pentru întreaga industrie. Dispozitive, aplicații și asistenți virtuali pentru o frumusețe 360° L’Oréal reușește să îmbine perfect știința și tehnologia printr-o gamă impresionantă de dispozitive inteligente. De exemplu, AirLight Pro – un uscător de păr revoluționar – folosește lumina infraroșie pentru a accelera evaporarea apei, economisind timp și energie, în timp ce păstrează hidratarea naturală a părului. La rândul său, Colorsonic, numit una dintre cele mai bune invenții ale anului de revista Time, transformă complet procesul de vopsire a părului acasă, fără murdărie și cu rezultate profesionale. În paralel, aplicațiile mobile devin un nou spațiu de interacțiune cu frumusețea. Beauty Genius, lansat în SUA și integrat pe WhatsApp, oferă diagnosticuri și recomandări personalizate pe bază de AI. Totodată, Spotscan+Coach de la La Roche-Posay îmbină analiza dermatologică cu suport emoțional, în parteneriat cu aplicația Calm, abordând nu doar acneea, ci și impactul său psihologic asupra utilizatorilor. Pe partea de sustenabilitate, Water Saver reduce consumul de apă în saloane cu aproape 70%, fără a compromite calitatea serviciului. Este un pas uriaș spre un beauty mai ecologic, mai eficient și mai conștient. Marketing augmentat și cultură antreprenorială Unul dintre aspectele care au diferențiat L’Oréal în clasamentul Fortune este modul în care a transformat procesul de creație și marketing. Platforma CreAltech, dezvoltată cu parteneri de top precum NVIDIA, Adobe și Google, folosește AI generativ pentru a produce mii de vizuale, texte și video-uri adaptate fiecărui brand din portofoliu. Într-o lume unde viteza de livrare a conținutului contează enorm, această tehnologie oferă un avantaj competitiv uriaș. Pe lângă marketingul automatizat, L’Oréal mizează pe colaborări strategice cu giganți din tech. Programul Noile Coduri ale Frumuseții, realizat alături de Meta, sprijină creatori de conținut în domeniul 3D, AR și AI, punând accent pe explorarea noilor teritorii creative ale frumuseții digitale. Dincolo de tehnologie, L’Oréal își respectă angajații și investește în bunăstarea lor. Programul Share & Care oferă protecție socială la cele mai înalte standarde tuturor celor peste 90.000 de angajați din lume. De la sprijin în cazuri de violență domestică până la acoperire medicală extinsă, compania demonstrează că inovația socială este la fel de importantă ca inovația tehnologică. Inovația nu mai e doar un cuvânt frumos în discursurile corporate – este realitatea de zi cu zi pentru L’Oréal. Prin abordări științifice revoluționare, dispozitive inteligente și o cultură organizațională bazată pe incluziune și curaj creativ, compania nu doar că modelează industria frumuseții, ci o duce într-o nouă eră.
A cumpărat un iPod de la vechituri și a descoperit o adevărată comoară. Secrete de la un fost inginer Apple despre prototipuri care n-au fost lansate niciodată
Ce părea un simplu gadget retro, cumpărat dintr-un târg de vechituri, s-a transformat într-o descoperire tehnologică rară, cu posibile implicații istorice. Un francez pasionat de inovații, pe nume Thomas, a găsit într-un iPod vechi o serie de înregistrări audio ce conțin informații confidențiale despre proiecte Apple care nu au fost niciodată lansate oficial. Un iPod aparent banal ascundea o arhivă secretă Thomas căuta doar o piesă vintage pentru colecția sa de gadgeturi vechi. Când a văzut iPod-ul la un târg de vechituri, nu s-a gândit decât că ar fi o completare frumoasă pentru raftul său cu relicve tech. Doar că, odată ajuns acasă, a descoperit că dispozitivul era departe de a fi gol. În memoria lui se aflau mai multe înregistrări audio etichetate „Confidențial”, datând de mai bine de un deceniu, scrie publicația Dbl-constructions.fr. Curiozitatea l-a împins pe Thomas să asculte fișierele. Ce a urmat a fost, după cum spune el, ca și cum ar fi deschis o capsulă a timpului direct din laboratoarele Apple. Înregistrările documentau discuții între un fost inginer Apple și colegii săi despre prototipuri de produse care nu au fost niciodată lansate publicului. Discuții despre un iPhone nano și alte concepte uitate Printre ideile explorate în fișiere se numără un „iPhone nano” – un model de telefon Apple mai mic și mai accesibil, care nu a trecut niciodată de faza de prototip. Alte fișiere vorbesc despre o versiune incipientă a ceea ce urma să devină Apple Watch, cu ani buni înainte ca produsul să ajungă pe piață. Existau chiar și schițe audio pentru funcționalități iOS care nu au fost niciodată implementate. Identitatea inginerului rămâne necunoscută, dar din detaliile conversațiilor reiese că era profund implicat în proiectele de cercetare și dezvoltare ale companiei. Discuțiile tehnice și ideile îndrăznețe arată cât de departe mergea Apple în explorarea viitorului – și cât de multe dintre aceste direcții rămân, în cele din urmă, ascunse publicului larg. Printre ideile găsite se numără un iPhone nano, o versiune timpurie a Apple Watch și funcții iOS neimplementate, informațiile fiind considerate de valoare istorică și potențial sensibilă. (Foto: Dbl-constructions.fr) O descoperire cu valoare istorică și juridică Pentru Thomas, înregistrările nu sunt doar o curiozitate, ci un fragment valoros din istoria uneia dintre cele mai influente companii din lume. De aceea, el spune că va consulta istorici ai tehnologiei și specialiști în proprietate intelectuală pentru a decide cum ar trebui gestionate aceste date. „Trebuie să tratăm aceste înregistrări cu respectul pe care îl merită. E posibil să conțină informații sensibile, dar sunt și un document prețios despre inovație și creație”, a declarat el pentru presa locală. Un memento al valorii ascunse în obiectele uitate Povestea lui Thomas e și o lecție despre cât de multe surprize pot ascunde lucrurile vechi și aparent banale. Un iPod prăfuit, trecut cu vederea de zeci de oameni într-un târg, s-a dovedit a fi o veritabilă comoară pentru istoria tehnologiei moderne.
Trucul cu modul avion din WhatsApp: cum să citești mesaje fără să lași urme

WhatsApp este probabil una dintre cele mai invazive aplicații atunci când vine vorba de semnalele pe care le transmite celor din lista ta de contacte: dacă ai citit un mesaj, dacă scrii un răspuns, dacă ai ascultat o notă vocală. Toate aceste mici detalii pot adăuga o presiune inutilă asupra interacțiunilor tale zilnice. Aici intervine un truc puțin cunoscut: modul avion folosit strategic în combinație cu WhatsApp. De obicei, când activezi modul avion, smartphone-ul tău dezactivează conexiunile de date mobile, Wi-Fi, apelurile și chiar Bluetooth-ul. În mod interesant, dacă știi cum să-l folosești, acest mod de operare îți oferă un control total asupra aplicației WhatsApp, fără ca acțiunile tale să fie vizibile pentru ceilalți. Vrei să citești un mesaj fără să apară bifă albastră? Să asculți un audio fără ca expeditorul să știe? Sau pur și simplu să scrii un răspuns fără presiunea acelui „Scrie…”? Modul avion este cheia. Tot ce trebuie să faci este să activezi modul avion înainte să deschizi aplicația. În acel moment, vei putea interacționa cu mesajele deja descărcate fără ca WhatsApp să trimită vreun semnal înapoi către expeditori. E ca și cum ai intra în aplicație invizibil. Avantajele reale ale acestui truc: mai mult control, mai puțină presiune Citești fără să confirmi citirea: Pentru cei care au bifele albastre active în WhatsApp, uneori poate fi inconfortabil să citești un mesaj și să simți că trebuie să răspunzi imediat. Cu modul avion activ, poți citi în liniște orice mesaj fără ca cealaltă persoană să știe. Când te reconectezi la internet, WhatsApp nu va marca acel mesaj ca „văzut”, atât timp cât nu revii în conversație. Redactezi în liniște: Dacă simți nevoia să răspunzi mai târziu sau să-ți formulezi cu grijă cuvintele, scrie răspunsul cât ești offline. Aplicația îl salvează și-l poți trimite manual mai târziu, după ce dezactivezi modul avion. Astfel, nu apare notificarea „Scrie…” care poate pune presiune pe tine. Asculți fără să anunți: Notele vocale pot fi și ele ascultate în modul avion fără ca expeditorul să fie notificat că ai dat play. Poți înțelege mesajul transmis, dar rămâi în control asupra reacției tale și momentului în care alegi să răspunzi. Zero întreruperi: Dacă vrei să revii la o conversație mai veche sau să cauți un detaliu important, activează modul avion și nu vei fi întrerupt/ă de notificări, mesaje noi sau apeluri care îți pot distrage atenția. Pauză socială bine meritată: Viața digitală poate fi copleșitoare. Acest mic truc te ajută să te detașezi fără a fi nevoit/ă să-ți dezinstalezi aplicația sau să intri în „mod fantomă” permanent. Cum activezi modul avion și cum funcționează în WhatsApp Pe Android: Glisează din partea de sus a ecranului pentru a deschide bara de notificări Atinge pictograma avionului pentru a activa modul avion Toate conexiunile vor fi dezactivate: date, Wi-Fi, Bluetooth, apeluri Deschide WhatsApp și folosește aplicația în mod izolat Pe iPhone (iOS): Glisează din colțul dreapta sus (sau de jos în sus – în funcție de model) pentru a accesa Centrul de control Activează modul avion apăsând pe pictograma specifică Important: Orice mesaj trimis în acest mod va rămâne în așteptare și va fi expediat automat când revii online Nu vei putea accesa conținut media necunoscut anterior (imagini, fișiere sau audio) dacă nu l-ai descărcat înainte Este un truc de tip „offline stealth”, nu un hack, deci perfect legal și sigur de folosit Folosirea strategică a modului avion în WhatsApp îți oferă un avantaj psihologic real într-o lume conectată non-stop. Îți oferă intimitate, timp pentru reflecție și un control mai bun asupra modului în care alegi să răspunzi sau să nu răspunzi. Așa că data viitoare când simți că presiunea online devine prea mare, apasă pe „modul avion” și respiră ușurat.
ChatGPT a depășit Google în România: cum a devenit AI-ul instrumentul preferat al tinerilor

În luna mai, ChatGPT a depășit Google.ro în numărul de accesări din România. Tinerii îl folosesc zilnic pentru sfaturi personale, planuri de viață și sarcini profesionale. Inteligența artificială cucerește rapid România, iar ChatGPT se află în centrul acestui val tehnologic. Potrivit datelor privind traficul web, în luna mai 2025, platforma a depășit Google.ro la numărul de accesări, cu peste 24 de milioane de vizite, comparativ cu cele 20 de milioane înregistrate de versiunea locală a motorului de căutare, informează Știrile Pro Tv. ChatGPT, noul „asistent personal” al tinerilor români Diferența reflectă o schimbare de comportament digital, în special în rândul tinerilor, care preferă acum interacțiunea conversațională în locul căutării clasice. Motivul? ChatGPT oferă răspunsuri personalizate, directe și bine structurate. Tinerii îl folosesc pentru sfaturi despre viața de zi cu zi, de la cum se spală corect un tricou pătat de cafea, la planuri alimentare și sugestii de stil de viață. „Dă sfaturi foarte bune, chiar îl recomand în loc de psiholog. M-a ajutat cu foarte multe probleme în viață”, mărturisește una dintre utilizatoare, potrivit sursei citate anterior. Utilizatorii apelează la AI nu doar pentru probleme personale, ci și pentru sarcini precum redactarea CV-urilor, planificarea călătoriilor sau rezumarea documentelor. Conform specialiștilor, principalul avantaj este sentimentul de interacțiune autentică cu un asistent digital care oferă explicații coerente, bazate pe un volum imens de date. Utilizare extinsă în mediul profesional Inteligența artificială nu este folosită doar în scop personal, ci și în sfera profesională. În domenii precum IT, Resurse Umane sau Marketing, ChatGPT este integrat în activități de zi cu zi. Într-o agenție din Brașov, angajații utilizează ChatGPT pentru a genera rapid texte publicitare și articole, dar și pentru a construi strategii de comunicare mai eficiente. „Ne ajută să producem conținut mai rapid și mai bine structurat”, afirmă Ovidiu Bălcăcian, fondatorul agenției, potrivit Știrile Pro Tv. Pe fondul acestui succes, aplicația ChatGPT a urcat pe primele locuri în topurile de descărcări pe Android și iOS în România. Totuși, experții avertizează că utilizarea AI-ului trebuie însoțită de un minim spirit critic: informațiile oferite de chatbot trebuie verificate din surse suplimentare, mai ales în cazul subiectelor sensibile sau profesionale. De menționat este și clarificarea adusă de Mihai Vînătoru, expert în marketing digital, care a explicat că deși Google.ro a fost depășit temporar, traficul total al Google (pe domeniul global .com) rămâne superior. Chiar și așa, migrarea utilizatorilor spre AI conversațional indică o tendință tot mai pronunțată: oamenii caută soluții rapide, directe și interactive. Un nou mod de a căuta informații În esență, ChatGPT nu înlocuiește doar motoarele de căutare, ci propune un nou mod de a accesa cunoștințele: prin dialog. Această formă de interacțiune pare să răspundă mai bine nevoilor generației actuale, obișnuită cu asistență instant, feedback contextualizat și soluții personalizate. Ascensiunea ChatGPT în România poate fi văzută ca un semn clar al tranziției către o eră digitală în care AI-ul devine parte integrantă a vieții cotidiene, de la conversațiile informale, până la deciziile profesionale.
Au fost furate 16 miliarde de parole, inclusiv de la Google și Facebook. Experții spun că e manualul perfect pentru hackeri
O scurgere de date de proporții fără precedent a expus aproape 16 miliarde de parole, afectând conturi de utilizatori de pe platforme precum Google, Facebook și Apple. Potrivit cercetătorilor de la site-ul specializat Cybernews, este vorba despre „cea mai mare breșă de securitate din toate timpurile”, cu un volum de date mult mai mare decât orice incident anterior, notează Forbes. Parole noi, proaspăt furate, din rețelele marilor companii tech Datele expuse provin din 30 de fișiere masive, fiecare conținând zeci de milioane până la 3,5 miliarde de combinații de utilizatori și parole. Ancheta care a scos la iveală scurgerea este în desfășurare încă de la începutul anului 2025, iar experții susțin că aceste informații nu sunt rezultatul unor reîncărcări vechi, ci sunt date noi, încă nepublicate anterior. Responsabili pentru această breșă ar fi o serie de infostealeri – programe malware special concepute pentru a extrage date sensibile din dispozitivele infectate. În acest caz, țintele principale au fost parolele stocate automat în browsere sau aplicații, iar printre platformele compromise se numără rețelele sociale, VPN-urile, portalurile de dezvoltatori și serviciile cloud ale marilor giganți tehnologici. Specialiștii avertizează: „Nu este doar o scurgere, este un ghid de exploatare în masă” Dincolo de dimensiunile colosale ale scurgerii, specialiștii trag un semnal de alarmă asupra faptului că aceste date pot fi folosite în atacuri de tip phishing și preluări de conturi. „Această scurgere nu este doar o colecție de parole, este un manual perfect pentru hackeri”, au transmis cercetătorii implicați în analiză. Gravitatea situației constă în faptul că datele sunt actuale și imediat utilizabile. Revelația vine într-un moment în care autoritățile internaționale, inclusiv FBI, avertizează cetățenii cu privire la creșterea atacurilor cibernetice prin SMS-uri false și e-mailuri înșelătoare. În același timp, Google promovează intens trecerea de la parolele clasice la cheile de securitate digitale (passkeys), tocmai pentru a combate acest gen de vulnerabilități. Ce trebuie să faci dacă vrei să eviți un atac Experții în securitate cibernetică au câteva recomandări clare: schimbă imediat parolele, mai ales dacă folosești aceleași combinații pe mai multe platforme, activează autentificarea în doi pași (2FA) și, dacă este posibil, adoptă metode mai sigure de autentificare, cum ar fi cheile biometrice sau codurile temporare generate automat. Această breșă este un nou semnal de alarmă pentru utilizatorii obișnuiți și pentru companiile care încă se bazează pe sisteme de securitate depășite. Într-o lume tot mai digitalizată, o parolă slabă nu mai este doar o greșeală, ci un risc real pentru identitatea și viața ta online.
O femeie a fost acuzată pe nedrept de furt de inteligența artificială și interzisă în toate magazinele din Marea Britanie
O britanică a trăit un adevărat coșmar tehnologic după ce un sistem de recunoaștere facială alimentat de inteligență artificială a identificat-o eronat drept hoț. Femeia, care nu comisese nicio infracțiune, s-a trezit interzisă în toate magazinele unei cunoscute rețele de retail din Regatul Unit. Incidentul readuce în discuție pericolele automatizării excesive și lipsa de control uman în deciziile de securitate. Acuzată pe nedrept de un algoritm În mai 2025, o locuitoare din Manchester a intrat într-un magazin Home Bargains pentru a face cumpărături. Spre surprinderea ei, un angajat i-a cerut să părăsească imediat incinta, fără nicio explicație. Ulterior, i s-a recomandat să contacteze compania Facewatch, furnizorul sistemului de recunoaștere facială utilizat de lanțul de magazine. Luna următoare, povestea s-a repetat într-o altă locație. De data aceasta, femeia a fost întâmpinată de echipa de securitate și escortată afară fără nicio justificare aparentă. Nedumerită și umilită, a insistat să afle motivul acestor expulzări. Răspunsul avea să fie și mai șocant: sistemul de recunoaștere facială o identificase ca autoarea unui furt de hârtie igienică dintr-un magazin Home Bargains, scrie BBC. Fără să i se fi cerut un cuvânt sau o explicație, algoritmul hotărâse că este vinovată, iar imaginea ei fusese marcată drept „persoană indezirabilă” în toate locațiile rețelei. Reabilitarea și reacțiile După numeroase plângeri, dovezi clare că își achitase produsele și presiuni constante asupra companiei Facewatch, femeia a reușit în cele din urmă să fie exonerată. Home Bargains a suspendat ulterior colaborarea cu furnizorul de AI, ca reacție la situația creată. Însă incidentul nu este singular. În 2024, o altă femeie din Marea Britanie a fost acuzată pe nedrept de furt de același sistem și a fost interzisă din toate magazinele rețelei. Cu toate acestea, Facewatch continuă să fie utilizat pe scară largă, inclusiv de unele autorități din Regat. Cazul readuce în centrul atenției dezbaterea privind fiabilitatea recunoașterii faciale și a algoritmilor care, în absența controlului uman, pot comite greșeli cu consecințe grave asupra vieții oamenilor. Deși promovată ca o tehnologie de securitate de ultimă generație, AI-ul facial se dovedește adesea vulnerabil la erori, mai ales în situații în care baza de date este incompletă sau algoritmii nu sunt antrenați corect. Expansiunea globală și dilemele etice Tehnologia de recunoaștere facială este deja implementată masiv în Asia, în țări precum China și Japonia, unde este folosită inclusiv în transportul public și în spații de lucru. În Uniunea Europeană, utilizarea acestei tehnologii este reglementată mai strict prin GDPR și viitorul AI Act, care permit aplicarea ei doar în cazuri excepționale de securitate. În Franța, spre exemplu, camerele „inteligente” sunt testate în scopuri experimentale, fără a utiliza momentan recunoașterea facială, ci doar pentru analiza comportamentelor din mulțime. Totuși, mulți experți avertizează că astfel de experimente deschid ușa pentru o adoptare mai largă și mai puțin controlată. Cazuri ca cel din Manchester ar trebui să servească drept semnal de alarmă. Inteligența artificială poate fi un instrument valoros, dar atunci când devine judecător și juriu, fără intervenție umană, riscă să transforme greșelile în abuzuri.
Miliarde de date de autentificare furate, descoperite de Cybernews: Acces fără precedent pentru infractori la conturile consumatorilor
Cercetătorii de la publicația de securitate cibernetică Cybernews au descoperit miliarde de date de autentificare care au fost furate și compilate în pachete de date online, oferind infractorilor „acces fără precedent” la conturile pe care consumatorii le folosesc zilnic. Potrivit unui raport publicat săptămâna aceasta, cercetătorii Cybernews au descoperit recent 30 de seturi de date, fiecare cu o cantitate uriașă de informații – însumând un total de 16 miliarde de date de conectare compromise. Acestea includ parolele utilizatorilor pentru o serie de platforme populare. “Informațiile din seturile de date furate deschid ușile către aproape orice serviciu online imaginabil, de la Apple, Facebook și Google, la GitHub, Telegram și diverse servicii guvernamentale. Este greu să ratezi ceva atunci când 16 miliarde de înregistrări sunt pe masă”, afirmă autorii studiului. Imposibil de spus câte persoane sau conturi au fost expuse Șaisprezece miliarde reprezintă aproximativ dublul numărului de oameni de pe Pământ în prezent, ceea ce indică faptul că este posibil să fi fost furate datele de identificare ale consumatorilor pentru mai mult de un cont. Cybernews remarcă faptul că o parte a datelor sunt cu siguranță dublate și, prin urmare, „este imposibil de spus câte persoane sau conturi au fost de fapt expuse”. De asemenea, este important de remarcat faptul că informațiile de autentificare divulgate nu provin dintr-o singură sursă, cum ar fi o breșă la o singură companie. În schimb, se pare că datele au fost furate în timpul mai multor breșe de-a lungul timpului, apoi compilate și expuse public pentru scurt timp, moment în care le-au descoperit cercetătorii Cybernews. Cel mai probabil, vinovați sunt diverși „infostealeri”, notează Cybernews. Infostealerii sunt o formă de software rău intenționat care pătrunde în dispozitivul sau sistemele unei victime pentru a sustrage informații sensibile. Seturile de date furate – de la 16 milioane la 3,5 miliarde de înregistrări Potrivit cercetătorilor, scurgerile de date la această scară oferă “combustibil” pentru campaniile de phishing, preluarea conturilor, intruziunile ransomware și atacurile de compromitere a e-mailurilor de afaceri. Seturile de date descoperite de echipă diferă foarte mult. De exemplu, cel mai mic, denumit după un software malițios, avea peste 16 milioane de înregistrări. Între timp, cel mai mare, cel mai probabil legat de populația vorbitoare de portugheză, avea peste 3,5 miliarde de înregistrări. Unele dintre seturile de date aveau denumiri generice, cum ar fi „logări”, „acreditări” și termeni similari, împiedicând echipa Cybernews să înțeleagă mai bine ce se află în interior. Altele, însă, sugerau serviciile cu care aveau legătură. De exemplu, un set de date cu peste 455 de milioane de înregistrări era denumit pentru a indica originea sa în Federația Rusă. Un alt set de date, cu peste 60 de milioane de înregistrări, era denumit după platforma de mesagerie instant Telegram. Cercetătorii susțin că noi seturi masive de date apar la fiecare câteva săptămâni, indicând cât de răspândit este cu adevărat malware-ul de tip infostealer. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Avertismentul președintelui Cehiei: Pentru Europa, amenințările cibernetice din partea Rusiei și Chinei sunt la fel de GRAVE Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Învață să codezi sfatul care a devenit mai rău decât Fă-ți un tatuaj pe față

Pe măsură ce inteligența artificială (AI) avansează cu pași repezi, un sfat care părea de aur pentru tinerii care își construiau cariera a devenit în prezent complet depășit și chiar nociv. Expertul în risc Ian Bremmer a afirmat recent în cadrul emisiunii „Real Time with Bill Maher” că „învață să codezi” este acum sfatul cel mai prost pe care îl poți da, chiar mai rău decât să îndemni pe cineva să-și facă un tatuaj pe față. Cum s-a ajuns aici? Ian Bremmer explică faptul că în urmă cu doar câțiva ani, cel mai inteligent sfat pentru cei tineri era să învețe programare. Acest domeniu părea o cale sigură spre un viitor prosper, cu joburi bine plătite în domeniul tehnologiei. Însă acum, odată cu proliferarea inteligenței artificiale, realitatea s-a schimbat dramatic. Tehnologia a început să înlocuiască rapid munca umană în multe poziții, inclusiv în cele de programatori. Datele recente confirmă această tendință. Un raport al Rezervei Federale din New York arată că absolvenții din domeniul informaticii și ingineriei calculatoarelor se confruntă cu rate de șomaj chiar mai mari decât cei care au studiat domenii precum jurnalismul, științele politice sau limba engleză. Mai exact, rata de șomaj pentru absolvenții în informatică a fost de 6,1%, iar pentru cei în inginerie calculatoarelor de 7,5%, în comparație cu o medie generală de 5,8% pentru toți absolvenții. Aceasta este o schimbare surprinzătoare și dezamăgitoare, mai ales pentru o zonă care a fost cândva considerată o opțiune „sigură” și profitabilă. „Învață AI” – noul clișeu care nu rezolvă problema Pe măsură ce „învață să codezi” a devenit un sfat inutil, noua recomandare care circulă în industria tech este „învață AI”. Cu toate acestea, și acest nou îndemn riscă să devină la fel de falimentar pe termen lung. Joe Procopio, fondator tech și consilier, a subliniat într-un articol publicat în Inc Magazine că actuala generație de „talent AI” știe cum să folosească instrumente precum GitHub Copilot, dar asta nu înseamnă neapărat că produce coduri mai bune sau aplicații mai performante. În esență, AI generează o mulțime de coduri „slabe”, iar mulți dintre cei care au învățat să codeze s-au transformat într-o forță de muncă ușor de înlocuit de către inteligența artificială. Astfel, cercul vicios se închide: programatori care nu mai sunt indispensabili și care vor fi treptat înlocuiți de AI. Rutger Bregman, istoric și autor, a menționat într-o discuție despre această problemă că, pe măsură ce AI va absorbi din ce în ce mai multe joburi, capitaliștii vor crea noi slujbe inutile pentru a ocupa oamenii, însă aceste poziții nu vor fi neapărat mai bune sau mai sigure. Ce înseamnă acest lucru pentru viitorul carierelor tehnologice? Această realitate pune o întrebare crucială pentru viitorul tinerilor care vor să-și construiască o carieră în domeniul IT sau AI. În timp ce AI-ul continuă să avanseze și să preia sarcini din ce în ce mai complexe, rolul programatorilor umani se schimbă și el. Sfatul „învață să codezi” nu mai este sinonim cu un viitor sigur, iar „învață AI” poate fi doar o mutare temporară în această cursă de adaptare. Pentru cei interesați să rămână relevanți pe piața muncii, succesul va veni din înțelegerea profundă a modului în care AI-ul funcționează, dar și din dezvoltarea unor competențe complementare pe care mașinile încă nu le pot reproduce – creativitatea, gândirea critică, gestionarea proiectelor sau relațiile umane. În concluzie, lumea muncii se schimbă fundamental, iar adaptarea este obligatorie. Este clar că simplele sfaturi „învață să codezi” sau „învață AI” nu mai pot garanta succesul profesional fără o înțelegere mai amplă a ecosistemului digital și a modului în care tehnologia redefinește joburile. Fiecare dintre noi trebuie să privească mai departe de clișee și să caute să învețe cum să lucreze împreună cu tehnologia, nu doar să încerce să o imite sau să o concureze. Acest articol pune în lumină provocările aduse de inteligența artificială asupra unei industrii odinioară stabile și arată că, pentru a avea succes, trebuie să fim mult mai flexibili și informați decât oricând.