Inteligența Artificială a creat de la zero antibiotice inovatoare împotriva gonoreei și a stafilococului auriu, două dintre cele mai rezistente la tratament
O echipă de cercetători de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) a folosit Inteligența Artificială de tip generativ pentru a obține două noi potențiale antibiotice, care ar putea ucide gonoreea rezistentă la medicamente și SURM (Staphilococcus aureus rezistent la meticilină). Medicamentele au fost concepute atom cu atom de către AI și au ucis superbacteriile în teste de laborator și pe animale. Desigur, cei doi compuși mai au nevoie de testări suplimentare, ani de perfecționare și studii clinice înainte să fie propuse pacienților. De ce rezistența la antibiotice este o problemă globală Echipa de la MIT a comentat că această descoperire ar putea marca începutul unei „a doua epoci de aur” în descoperirea antibioticelor, într-o lume în care infecțiile de acest tip provoacă peste un milion de decese pe an. Din cauza utilizării excesive a antibioticelor, bacteriile au evoluat, iar ultimele decenii au fost marcate de o lipsă acută a antibioticelor noi. Faptul că Inteligența Artificială generativă a creat aceste produse este un pas uriaș pentru cercetarea în acest domeniu. Staphilococcus aureus este inofensiv dacă este pe piele, dar, odată intrat în organism prin răni, tăieturi, etc, este devastator. Cum a ajuns IA să creeze medicamentele De asemenea, gonoreea, provocată de bacteria Neisseria gonorrhoeae, care a dezvoltat rezistență de-a lungul timpului, la toate clasele de antibiotice și pe care OMS a clasificat-o „patogen prioritar de nivel critic”, dezvoltă, în unele cazuri, o super-tulpină, care este extrem de dificil de vindecat și care nu răspunde la tratamentele-standard. Oamenii de știință au antrenat AI-ul oferindu-i structura chimică a unor compuși cunoscuți, împreună cu date despre măsura în care aceștia încetinesc creșterea diferitelor specii de bacterii. Astfel, AI a învățat cum sunt afectate bacteriile de diferite structuri moleculare, alcătuite din atomi precum carbon, oxigen, hidrogen și azot. Au fost testate două abordări pentru proiectarea de noi antibiotice cu ajutorul AI. Prima a identificat un punct de plecare promițător căutând într-o bibliotecă de milioane de fragmente chimice, de opt până la 19 atomi, și a construit de acolo. A doua a oferit AI-ului libertate totală încă de la început. Procesul de proiectare a eliminat, de asemenea, orice compus prea asemănător cu antibioticele existente. Mai e mult până departe, dar începutul e promițător S-a încercat, totodată, garantarea faptului că sunt create medicamente, nu substanțe precum săpunul, și filtrarea oricărui compus prevăzut a fi toxic pentru oameni. După fabricare, cele mai promițătoare modele au fost testate pe bacterii în laborator și pe șoareci infectați, rezultând două noi potențiale medicamente. „Suntem entuziasmați pentru că am demonstrat că inteligența artificială generativă poate fi folosită pentru a crea antibiotice complet noi”, a declarat profesorul James Collins, de la MIT, pentru BBC. „AI ne poate ajuta să concepem molecule ieftin și rapid și, în acest fel, să ne extindem arsenalul și să ne ofere un avantaj în lupta noastră de inteligență împotriva genelor superbacteriilor.” Totuși, acestea nu sunt pregătite pentru teste clinice, iar medicamentele vor necesita rafinare – estimată la încă unu sau doi ani de muncă – înainte ca lungul proces de testare pe oameni să poată începe.
Mark Zuckerberg este hotărât să câștige războiul AI, indiferent de cost: planul ambițios care l-a făcut să recruteze genii precum Alexandr Wang
În Silicon Valley există o regulă nescrisă: dacă intri într-o cursă tehnologică, o faci ca să o câștigi. Mark Zuckerberg știe asta foarte bine. A învățat lecția când Facebook a trecut de la o rețea universitară la gigantul pe care îl știm astăzi. Iar acum, cu inteligența artificială generativă ca nou câmp de luptă, fondatorul Meta pare hotărât să repete strategia… la o scară fără precedent, scrie Vanguardia. În ultimele luni, Meta a lansat o ofensivă tăcută, dar puternică. Primul semnal: o campanie agresivă de recrutare a talentelor – ingineri și dezvoltatori de elită, aduși de la OpenAI, Google DeepMind, Anthropic sau Thinking Machines. Nu este vorba despre angajări obișnuite, ci despre adevărate „lovituri de piață”: profesioniști care au condus unele dintre cele mai importante realizări în IA generativă și care acum lucrează sub umbrela lui Zuckerberg. „Răzbunătorii” lui Zuckerberg: Alexandr Wang în fruntea echipei Piesa centrală a mișcării a fost achiziția Scale AI pentru 14,3 miliarde de dolari. În frunte, tânărul fondator Alexandr Wang (28 de ani), acum element-cheie în noul proiect de vârf al Meta. Odată cu el, au venit și echipe întregi, obișnuite să lucreze la granița tehnologiei, aducând un know-how imposibil de replicat rapid de la zero. Cifrele spun tot: Bonusuri de recrutare de peste 100 milioane de dolari. Salarii de milioane pentru atragerea și păstrarea talentelor. Investiții în infrastructura de IA care, doar în 2024, vor depăși 70 de miliarde de dolari. Mega-clustere precum Prometheus (Ohio) și Hyperion (Louisiana), concepute pentru antrenarea și implementarea modelelor la o scară accesibilă doar câtorva companii din lume. De ce plătește atât de mult Meta Modelele LLaMA ale Meta erau, până recent, un reper în open source. Însă LLaMA 4 nu a îndeplinit așteptările și a fost depășit de rivali precum noile modele chineze open source sau GPT-OSS de la OpenAI. Mai mult decât un eșec, acest rezultat a fost un semnal de alarmă pentru Zuckerberg: nu era suficient să îmbunătățească treptat… trebuia să accelereze și să riște. Într-un interviu pentru The Information, Zuckerberg a explicat limpede motivele: Raritatea extremă – foarte puțini ingineri în lume pot lucra la modele lingvistice de ultimă generație.Valoarea capitalului intelectual – cunoștințele și metodele unei echipe îi aparțin membrilor ei, nu companiei unde au lucrat înainte. „Cumperi persoana, cumperi creierul… și tot ce a învățat.” De asemenea, Zuckerberg a subliniat că echipele care fac progrese uriașe în IA sunt surprinzător de mici. Modelul OpenAI care a câștigat olimpiada de matematică a fost creat de 3 persoane. Alte inovații majore – de echipe sub 13 oameni. Rareori se depășesc 100 de persoane. Spre deosebire de vremurile în care Windows, Office sau Chrome necesitau sute de dezvoltatori. Acum, cu ajutorul „copiloților” de IA integrați în programare, productivitatea echipelor crește enorm. Ce se făcea în ani și cu sute de angajați poate fi realizat în câteva luni de grupuri restrânse. Viziunea lui Zuckerberg Obiectivul este clar: crearea celui mai bun asistent pentru viața ta. Nu doar pentru productivitatea la locul de muncă, ci și pentru gestionarea relațiilor, divertisment, informare, înțelegerea contextului emoțional și acționarea ca un prieten de încredere. Asta înseamnă că proiectul depășește modelele de limbaj: include ochelarii de realitate augmentată și virtuală, cum sunt Ray-Ban AR, noi versiuni Meta Quest și, în perspectivă, integrarea holografiei. Zuckerberg vede un ecosistem în care IA face parte naturală din viața ta, atât digitală, cât și fizică. IA de la Meta ar putea: Participa la conversații ca un membru obișnuit al grupului. Aminti discuții și evenimente importante. Sugeră planuri și coordona întâlniri. Fi partener în experiențe virtuale sau mixte.
Mașina viitorului, proiectată cu un motor V12, cu o caroserie retro-futuristă și interior minimalist. Primii 12 cumpărători vor fi recompensați
Compania britanică Garagisti & Co a proiectat și dezvoltat o supermașină 100% analog. Considerată „supermașina viitorului”, noul automobil are o caroserie construită pe un șasiu monocoque din fibră de carbon. În proiectarea acestui model a fost implicat și un fost designer de la Bugatti, Mistral și Rimac, Angel Guerra. Exteriorul este retro-futurist, fiind o reverență modernă, întâlnită la Lancia Stratos Zero, Lamborghini Countach și Diablo, cu rafinament contemporan. Interiorul va fi minimalist, fără ecrane mari și aplicații inutile, cu consola ridicată, sistem de ventilație integrate discret. Șoferii vor putea conduce această mașină fără distrageri digitale. Potrivit Car Magazine, modelul se numește GP1 și se află într-o fază avansată de producție. La bază are un motor V12 cu un volum de 6,6 litri, creat de specialiști de la Italecnica. Având 800 de cai putere la 9.000 rotații pe minut și peste 700 de newton-metri, motorul va emite un sunet autentic, specific epocii motorsportului clasic Roțile din spate sunt propulsate de puterea transmisă printr-o cutie de viteze manuală Xtrac, construită pentru a avea o interacțiune tactilă superioară. Construcția este ultra-ușoară și are o aerodinamică inteligentă. În mod similar cu un Porsche 911GT3RS, mașina dispune de o viteză mai mare în viraje. Vor fi produse numai 25 de exemplare, fiecare personalizat și finisat manual după dorințele clientului. Primii 12 cumpărători vor fi recompensați: se vor putea întâlni personal cu inginerii și designerii implicați în proiect pentru a discuta despre detaliile tehnice. Fiecare exemplar GP1 va costa 2,8 milioane de euro! Sursa Foto: Envato / Caragisti & Co
Fondatorul AI care a devenit miliardar pentru că a avut ideea de a produce un soft AI pentru medici
Daniel Nadler este cofondator și CEO al OpenEvidence – un start-up creat să-i ajute pe medici să răsfoiască rapid printre miile de studii publicate, să găsească cele mai bune răspunsuri, cu citări complete, în diagnosticare și tratament, scrie Forbes. Într-o lume în care se publică un studiu medical la 30 de secunde, să ții pasul cu toate informațiile apărute în domeniu este, dacă nu imposibil, atunci aproape imposibil. „Creierul uman are o capacitate limitată de a citi milioane de studii” „Există acest uriaș flux continuu de informații pe care medicii trebuie să le urmărească, iar creierul uman are o capacitate limitată în a citi milioane de studii”, explică Nadler, care s-a gândit să rezolve această problemă dezvoltând un soft de inteligență artificială. Software-ul OpenEvidence este folosit gratuit de medici, iar veniturile se obțin din publicitate, exact după modelul Google. El este capabil să caute în milioane de publicații evaluate de experți, în reviste de top din domeniul medical, precum New England Journal of Medicine și Journal of the American Medical Association, pentru a livra cele mai pertinente răspunsuri. OpenEvidence va fi pentru domeniul Sănătății ceea ce a fost Google pentru internet De la înființarea sa, în 2022, OpenEvidence a tras 40% dintre medicii din Statele Unite – peste 430 000 – și continuă să adauge alții noi, într-un ritm de aproximativ 65.000 pe lună. Veniturile din publicitate generează 50 de milioane de dolari. Nu este o sumă iuriașă, însă investitorii mizează masiv: OpenEvidence a strâns 210 milioane de dolari, runda fiind condusă de GV (brațul de investiții al Google) și Kleiner Perkins, la o evaluare de 3,5 miliarde de dolari, în creștere față de 1 miliard la ultima finanțare din februarie, a declarat Nadler pentru Forbes. Au investit, de asemenea, alte firme de capital de risc renumite, precum Coatue, Conviction și Thrive Capital. „Cred că OpenEvidence va fi pentru domeniul sănătății ceea ce a fost Google pentru internet”, a spus John Doerr, președinte miliardar al Kleiner Perkins, care a investit personal în companie, precum și prin intermediul firmei sale, adăugând: „Modelul gratuit pentru medici este cheia aici.” „Partea bună când ai a doua afacere este că nu mai ești idiot” Aceasta este a doua afacere a lui Nadler, care și-a vândut-o pe prima pentru 500 de milioane de dolari. Estimările Forbes arată că Nadler are o avere estimată de 2,3 miliarde de dolari. El însuși a investit în proiectul său 10 milioane de dolari și chiar a comentat că „partea bună la a doua afacere este că nu mai ești un idiot. De departe, a fost cea mai inteligentă decizie financiară pe care am luat-o în viața mea… Am vrut să pariez pe mine însumi”. Nadler crede că această a doua afacere va fi mai mare decât prima. Adevărul eu că, într-o lume în care literatura medicală se dublează la fiecare cinci ani (apar mereu noi terapii, opțiuni de tratament, medicamente care pot reacționa între ele), OpenEvidence este nu doar utilă, ci și necesară. Accesibil, gratuit, fără bătăi de cap OpenEvidence este folosit în aproximativ 8,5 milioane de consultații pe lună. Poate fi descărcat gratuit. Nefiind considerat un instrument de diagnostic, nu are nevoie de aprobarea FDA (Food and Drug Administration), spre deosebire de algoritmii folosiți pentru detectarea accidentelor vasculare cerebrale sau a sepsisului. Plus că, datorită accesibilității sale, nu are nevoie de procese de achiziție, atât d elungi și de birocratice cu spitalele.
Musk anunță că xAI, startup-ul său de inteligență artificială, va da Apple în judecată
Miliardarul Elon Musk a declarat luni că startup-ul său de inteligență artificială, xAI, va lua măsuri legale împotriva Apple, acuzând producătorul iPhone-ului că încalcă reglementările antitrust în gestionarea clasamentelor din App Store, potrivit Reuters. „Apple se comportă într-un mod care face imposibil pentru orice companie de AI, în afară de OpenAI, să ajungă pe primul loc în App Store, ceea ce reprezintă o încălcare clară a legislației antitrust. xAI va iniția imediat acțiuni legale,” a spus Musk într-o postare pe platforma de socializare X. Apple are un parteneriat cu OpenAI, care integrează ChatGPT în iPhone-uri, iPad-uri și Mac-uri. Musk nu a prezentat dovezi care să-i susțină afirmația. CEO-ul OpenAI, Sam Altman, i-a răspuns, luni, lui Musk: „Este o afirmație remarcabilă având în vedere ceea ce am auzit că Elon face pentru a manipula X în beneficiul său și al companiilor sale și pentru a le afecta pe cele ale concurenților săi și persoanele care nu îi sunt pe plac,” a spus el pe X. ChatGPT al OpenAI deține în prezent primul loc în secțiunea „Top aplicații gratuite” din App Store în SUA, în timp aplicația xAI, se situează pe locul cinci. Utilizatorii de pe X, prin funcția de note comunitare, au semnalat că și alte aplicații în afară de cele ale OpenAI au ajuns pe primul loc în App Store în acest an. Aplicația chineză de AI DeepSeek a ajuns pe primul loc în platformă în ianuarie, iar în iulie, Perplexity a ocupat primul loc în App Store din India, ambele după încheierea parteneriatului dintre OpenAI și Apple anul trecut. Declarațiile lui Musk vin într-un moment în care autoritățile de reglementare și concurenții intensifică controlul asupra modului în care Apple gestionează App Store-ul. La începutul acestui an, Apple a fost amendată cu 500 de milioane de euro (581,15 milioane de dolari) de către autoritatea antitrust a UE, care a spus că restricțiile companiei împiedică dezvoltatorii să direcționeze utilizatorii în afara App Store.
Un bărbat a fost aproape de moarte în urma unui sfat de dietă primit de la ChatGPT
Un bărbat de 60 de ani a fost spitalizat după ce a înlocuit toată sarea de masă din dieta sa cu bromură de sodiu, urmând un sfat pe care spune că l-a primit de la ChatGPT, scrie Live Science. După trei luni de la această schimbare voluntară, a dezvoltat paranoia, halucinații și alte simptome ale bromismului (intoxicație cauzată de expunere la bromură). Cazul său, publicat recent în Annals of Internal Medicine Clinical Cases, scoate în evidență riscurile folosirii AI în consultanța medicală. De la curiozitate la criză Pacientul căuta inițial să reducă aportul de cloruri, inspirat de studiile sale în nutriție. Când a consultat ChatGPT, acesta i-ar fi sugerat bromura ca substitut pentru clorura de sodiu. Deși bromura de sodiu are utilizări industriale, nu este sigură pentru consum alimentar. Toxicitatea cu bromură poate afecta funcția neuronilor, provocând simptome neuropsihiatrice și fizice. Bărbatul s-a prezentat la urgențe fiind convins că vecinul său îl otrăvește. Testele au indicat inițial niveluri ridicate de cloruri, dar analizele ulterioare au arătat interferența bromurii. Medicii au diagnosticat bromism, iar în timpul tratamentului paranoia s-a accentuat, necesitând și intervenție psihiatrică. În timp, fluidele, electroliții și antipsihoticele i-au stabilizat starea. Lecții despre AI și sănătate Raportul notează că AI poate oferi informații scoase din context, spre deosebire de profesioniștii medicali care adresează întrebări suplimentare. Este subliniată importanța verificării sfaturilor medicale cu specialiști calificați. Cercetătorii atrag atenția că modelele lingvistice mari pot produce informații clinice greșite, subliniind necesitatea implementării unor măsuri de siguranță în domeniul medical.
Nu, mulțumesc! . O aplicație din Franța încearcă să boicoteze produsele americane
Un politician din Franța a anunțat că va lansa o aplicație care are ca scop boicotarea produselor americane. Aplicația se va numi „Nu, mulțumesc!”. Ideea a apărut după ce președintele american Donald Trump a decis să impună taxe vamale pentru produsele din țările europene. Politicianul Bertrand Pancher a anunțat că aplicația va fi lansată peste câteva săptămâni, ca răspuns la „umilința” provocată UE de Donald Trump în legătură cu taxele vamale. Declarând că este „profund șocat și indignat” de „umilința publică provocată” președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de către Donald Trump, care impune acum tarife de 15% asupra produselor europene importate în Statele Unite, Pancher a decis să lanseze o aplicație numită „Nu, mulțumesc!” (No, merci!), potrivit Le Figaro. Numele face aluzie și la expresia englezească „No mercy”, care înseamnă „fără milă”. Scopul aplicației este să faciliteze boicotarea produselor americane în supermarketuri. Pancher promite o operațiune foarte simplă. Utilizatorul va scana produsul cu ajutorul telefonului mobil, iar aplicația va arăta un punct roșu dacă este vorba despre un produs american. Dacă produsul este din alte regiuni, punctul va fi verde. Politicianul francez speră că impactul ar putea fi suficient de puternic pentru a-i determina pe oamenii de afaceri americani să-i ceară lui Donald Trump să-și schimbe politica comercială. Aplicația va fi gratuită și ar putea fi extinsă la produsele chinezești. Aceasta va susține doar boicotarea produselor fabricate în SUA, nu și a celor care generează locuri de muncă în Franța. De exemplu, nu vor fi boicotate produse precum Coca-Cola, Pepsi, Ariel și M&M’s, deoarece companiile americane au fabrici în Franța.
Cât de eficiente sunt ceasurile inteligente în indicarea corectă a nivelului de stres? Un studiu oferă răspunsul
Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de aproape 800 de studenți care au purtat, timp de trei luni, ceasul Garmin vivosmart4, care are funcții inteligente, printre care și cea de monitorizare a nivelului de stres. Lor li s-a cerut să raporteze de patru ori pe zi cât de stresați, obosiți sau somnoroși se simțeau. Rezultatele, publicate în Journal of Psychopathology and Clinical Science, au fost cel puțin interesante și pun la îndoială acuratețea valorilor de stres indicate de astfel de dispozitive. Cercetătorii nu au găsit aproape nicio legătură între nivelul de stres raportat de ceasul inteligent și nivelul pe care participanții au declarat că îl resimt, relatează The Guardian. Eiko Fried, autorul studiului, a declarat că corelația dintre ceasul inteligent și scorurile de stres raportate de participanți era „practic zero” și că rezultatul nu este neobișnuit. „Nu este o surpriză pentru noi, având în vedere că ceasul măsoară ritmul cardiac, iar ritmul cardiac nu are prea mult de-a face cu emoțiile pe care le simți – acesta crește și în cazul excitației sexuale sau al experiențelor plăcute”, a spus Fried. De asemenea, cercetătorii au ajuns la concluzia că uneori, un ceas poate considera că utilizatorul este stresat, când în realitate este doar entuziasmat de ceva. În plus, studiul a mai concluzionat că pentru un sfert dintre participanți, ceasurile inteligente le indicau că sunt stresați sau nestresați, în timp ce ei înșiși declarau că se simt exact opusul. Fried a atras atenția că oamenii nu trebuie să se bazeze pe datele generate de astfel de ceasuri, întrucât „acestea sunt dispozitive de consum, nu dispozitive medicale”.
Sam Altman îl ia peste picior pe Elon Musk: Nu mă gândesc prea mult la el
Sam Altman, directorul general al OpenAI, a respins afirmațiile lui Elon Musk, care susțin că parteneriatul dintre OpenAI și Microsoft ar putea pune în pericol chiar compania din Redmond, relatează Reuters. Reacția sa a venit după ce Microsoft a anunțat integrarea noii versiuni GPT-5 în produsele sale, printre care Microsoft 365 Copilot, GitHub Copilot și Azure AI Foundry. „OpenAI o să mănânce Microsoft de viu.”, a scris, la scurt timp, Elon Musk, pe pagina sa de X. În schimb, Satya Nadella, CEO-ul Microsoft, a avut o atitudine mai calmă legat de acest subiect. „Oamenii încearcă de 50 de ani şi asta e partea frumoasă! În fiecare zi înveţi ceva nou, inovezi, colaborezi şi concurezi.” Nadella a felicitat și echipa din spatele chatbotului Grok 4, creat de Elon Musk. El a menționat că acesta este disponibil deja într-o versiune limitată pe Azure. Întrebat despre comentariile lui Musk, Altman a declarat pentru CNBC că „nu mă gândesc prea mult la el. Am impresia că doar stă pe X toată ziua şi scrie cum OpenAI e groaznic, cum modelele noastre sunt proaste şi cum nu suntem o companie serioasă.” Conflictele dintre cei doi au început în 2015, când au fondat împreună OpenAI ca laborator nonprofit pentru cercetarea în domeniul inteligenței artificiale. Mai târziu, Altman a transformat organizația într-o companie orientată spre profit, cu sprijin financiar masiv din partea Microsoft, lucru care l-a deranjat pe Musk. Acesta a dat în judecată compania, un proces care a fost retras ulterior, pe motiv că s-a renunțat la scopul inițial.
OpenAI lansează GPT-5, un barometru pentru a determina dacă entuziasmul față de AI este justificat
OpenAI a lansat joi a cincea generație a tehnologiei de inteligență artificială care stă la baza ChatGPT, o actualizare a produsului care este urmărită cu atenție pentru a vedea dacă AI generativă avansează rapid sau a atins un plafon, conform AP. GPT-5 apare la mai bine de doi ani după lansarea GPT-4 în martie 2023, încheind o perioadă de investiții comerciale intense, entuziasm și îngrijorare cu privire la capacitățile AI. În așteptarea acestui moment, rivalul Anthropic a lansat la începutul săptămânii cea mai recentă versiune a propriului chatbot, Claude, ca parte a unei curse cu Google și alți concurenți din SUA și China pentru a se depăși reciproc în ceea ce privește standardele de referință în domeniul IA. Între timp, Microsoft, partenerul de lungă durată al OpenAI, a declarat că va încorpora GPT-5 în propriul asistent AI, Copilot. Așteptările sunt mari pentru cea mai nouă versiune a modelului emblematic al OpenAI, deoarece compania din San Francisco și-a poziționat de mult timp progresele tehnice ca o cale către inteligența artificială generală, sau AGI, o tehnologie care ar trebui să depășească oamenii în ceea ce privește munca cu valoare economică. De asemenea, încearcă să strângă sume uriașe de bani pentru a ajunge acolo, în parte pentru a plăti cipurile de computer și centrele de date costisitoare necesare pentru a construi și rula tehnologia. CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a descris noul model ca fiind „un pas semnificativ pe calea noastră către AGI”, dar s-a concentrat în principal pe utilitatea acestuia pentru cei 700 de milioane de oameni care, potrivit lui, utilizează ChatGPT în fiecare săptămână. „Este ca și cum ai vorbi cu un expert – un expert legitim cu doctorat în orice domeniu, în orice domeniu ai nevoie, la cerere”, a spus Altman joi, în cadrul unui eveniment de lansare transmis în direct. Poate dura ceva timp până să vedem cum folosesc oamenii noul model – disponibil acum, cu limite de utilizare, pentru oricine are un cont ChatGPT gratuit. Evenimentul de joi s-a concentrat în mare măsură pe utilizarea ChatGPT în codificare, un domeniu în care Anthropic este considerat lider, și a avut ca invitat pe CEO-ul producătorului de software de codificare Cursor, un client important al Anthropic. Prezentatorii OpenAI au discutat, de asemenea, despre îmbunătățirile în materie de siguranță pentru a face chatbotul „mai puțin înșelător” și a-l împiedica să producă răspunsuri dăunătoare la solicitări „formulate inteligent” care ar putea ocoli barierele de protecție. Associated Press a raportat miercuri despre un studiu care a arătat că ChatGPT furniza informații periculoase despre droguri și automutilare cercetătorilor care se dădeau drept adolescenți.