Etichetă: TEHNOLOGIE

Apar noi detalii din războiul Guvernului Bolojan cu șeful Autorității pentru Digitalizare, care primea mailuri exploratorii de la Gheorghiu. Înainte de a fi dat afară i s-a interzis să mai iasă din țară, să reprezinte România la întâlniri oficiale. Gândul

Noi detalii încep să apară în războiul dintre Guvernul Bolojan și șeful Autorității pentru Digitalizarea României (ADR). Dragoș Vlad, fostul președinte ADR, a primit, împreună cu toată garnitura din instituție, interdicție de la Guvernul Bolojan să mai părăsească țara în interes de serviciu. „Vă aducem la cunoștință decizia de suspendare pe perioadă nedeterminată a aprobării memorandumurilor aferente deplasărilor externe pentru reprezentanții instituției dumneavoastră”, se arată într-un document transmis către conducerea ADR de către Cancelaria Prim-Ministrului, semnat de șeful cancelariei, Mihai Jurca. Motivele invocate se referă la lipsa progreselor legate de jaloanele PNRR. Gândul a arătat, într-un document publicat miercuri, că vicepremierul Oana Gheorghiu, care l-a și demis pe șeful ADR pe data de 4 mai, a transmis anterior instituției un email în care întreba instituția dacă este interesată de produsele oferite de grupul german Schwarz. Datele publice arată de asemenea că una dintre companiile grupului a sponsorizat o campanie a ONG-ului condus de Oana Gheorghiu. Natura conflictului dintre Guvernul Bolojan și șeful ADR nu este clară. Cert este însă că, odată ce PSD a decis să iasă din Guvernul Bolojan, șeful ADR a fost decapitat de către Oana Gheorghiu, dar nu înainte ca instituția să fie „pedepsită” de către conducerea guvernului Bolojan. Publicăm integral ordinului Cancelariei Prim-Ministrului prin care reprezentanților ADR li se interzice să mai reprezinte instituția la deplasările externe. Stimate domnule președinte, În temeiul sarcinilor trasate în cadrul ședinței Guvernului României din data de 2 aprilie a.c. și în contextul priorităților strategice asumate privind accelerarea proceselor de digitalizare la nivelul administrației publice și operaționalizarea cloudului guvernamental, vă aducem la cunoștință decizia de suspendare pe perioadă nedeterminată a aprobării memorandumurilor aferente deplasărilor externe pentru reprezentanții instituției dumneavoastră. Această măsură va fi menținută până la demonstrarea unor progrese obiective și cuantificabile privind absorbția fondurilor alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) destinate cloudului guvernamental, precum și până la elaborarea unei planificări strategice realiste, corecte și adaptate contextului tehnologic de perspectivă în ceea ce privește arhitectura de sistem. Pe cale de consecință, vă solicităm să întreprindeți, cu maximă celeritate, toate demersurile instituționale și operaționale necesare pentru deblocarea și accelerarea acestor procese. Se impune revizuirea imediată și remedierea oricăror inadvertențe sau soluții tehnice nefundamentate identificate în procedurile de achiziție publică, în licitațiile sau în documentațiile tehnico-economice aflate în prezent în derulare. Reluarea procedurilor de aprobare a deplasărilor externe se va realiza exclusiv pe baza unor raportări fundamentate care să ateste atingerea jaloanelor asumate. Pentru ridicarea acestei măsuri, este imperativă prezentarea unor dovezi clare privind diminuarea riscului de dezangajare a resurselor financiare din PNRR, a altor fonduri externe nerambursabile sau a celor provenite de la bugetul de stat, elemente care să confirme un progres real în îndeplinirea obiectivelor strategice menționate anterior. Decapitarea șefului ADR de către Oana Gheorghiu Șeful Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Vlad Dragoș, a fost demis de către vicepremierul Oana Gheorghiu, pe 4 mai 2026. Același șef asupra căruia Oana Gherghiu punea presiuni chiar de pe adresa de email de la minister, a fost dat afară, conform postării vicepremierului de pe Facebook, pentru „eșecuri operaționale” și „insubordonare și opacitate instituțională: refuzul repetat de a colabora cu ministerul tutelar”. AUTORUL RECOMANDĂ:

Butonul ascuns de pe router-ul WiFi. Ce funcție are

Butonul „ignorat” de pe router-ul WiFi. Puțini utilizatori de internet știu care este funcția lui, de fapt. Router-ul WiFi, care a devenit cel mai important dispozitiv electronic în numeroase gospodării conectate la internet, ascunde un buton mai puțin cunoscut de utilizatorii obișnuiți, scrie eleconomista.es. Mulți spanioli fac o greșeală, când vine vorba de router-ul de net și își expun datele în fața hackerilor. Următorul aspect ține nu doar de securitatea noastră, ci și de comoditatea folosirii rețelei WiFi. Fiecare LED de pe router semnalează informații despre starea dispozitivului, dar există un buton cu mare importanță. Dincolo de funcțiile de POWER și RESET, router-ul WiFi are un buton WPS (WiFi Protected Setup). De ce este atât de important WPS Butonul WPS simplică modul în care dispozitivele se conectează la rețeaua ta WiFi. Să zicem că ți-au cumpărat un nou TV Smart sau o imprimantă și vrei să le conectezi la internet, dar îți este dificil să setezi o parolă, deoarece nu dispui de o tastatură fizică. În loc să introduci o parolă lungă, poți ține apăsat butonul WPS, timp de câteva secunde și să activezi funcția pe dispozitivul pe care vrei să-l conectezi la wireless. Dispozitivul se va conecta automat la WiFi, fără vreun efort sau parolă. În funcție de modelul de router, butonul ar putea fi în fața, spatele sau lateralul aparatului, purtând denumirea „WPS”. Când nu îl folosești, ar fi bine să-l dezactivezi, astfel încât persoanele neautorizate să nu se poată conecta la rețeaua ta WiFi. Deși permite conectarea unor dispozitive în câtve secunde, fiind util celor care uită des parolele, WPS vine cu o serie de dezavantaje: metoda bazată pe PIN (unele dispozitive solicită PIN) poate fi spartă de hackeri. De asemenea, multe sisteme moderne, precum iOS sau Android recente, nu mai oferă suport implicit pentru WSP, din motive care țin de securitatea cibernetică. Autorul recomandă:

Profiturile AI, împărțite cu poporul. Ce a urmat pentru cele mai profitabile companii din lume, după anunțul șoc din Coreea de Sud

Șeful politicii prezidențiale a declarat că Coreea de Sud ar trebui să împartă profiturile generate de boom-ul inteligenței artificiale cu toți cetățenii săi iar declarația a dus la scăderea acțiunilor producătorilor de cipuri de memorie din țară, anunță Financial Times. Valoarea de piață a Samsung a depășit 1 trilion de dolari Într-o postare de luni pe Facebook, Kim Yong-beom a lansat ideea redistribuirii unei părți din profiturile în creștere ale producătorilor de cipuri din Coreea de Sud, după ce valoarea de piață a Samsung Electronics a depășit 1 trilion de dolari săptămâna trecută, iar acțiunile SK Hynix aproape s-au triplat anul acesta. Kim a spus că ultima creștere a pieței semiconductorilor a indicat un superciclu prelungit care ar putea genera venituri fiscale uriașe pentru guvern. „Atunci, întrebarea cum să folosim acești bani nu este doar o chestiune opțională de elaborare a politicilor – devine o chestiune de design instituțional care trebuie luată în serios în considerare”, a scris el. Comentariile au greutate, deoarece extrem de influentul Kim contribuie la stabilirea cadrului de bază al politicii economice a guvernului. Acțiunile Samsung și SK Hynix au scăzut după anunț După anunț, acțiunile Samsung și SK Hynix au scăzut marți cu 3,5%, respectiv 1,4%, în timp ce indicele Kospi a scăzut cu până la 5%, investitorii încercând să evalueze potențialele consecințe pentru sector. „Comentariile sale sună foarte controversate, mai ales că inițial a sugerat că profiturile corporative în exces, precum și veniturile fiscale mai mari ar trebui redistribuite”, a declarat Chaiwon Lee, președintele Life Asset Management, cu sediul la Seul. „Investitorii au nevoie de semnale mai clare despre cum ar funcționa acest lucru. Dar nu va fi ușor pentru guvern să ia măsuri împotriva principiilor de bază ale capitalismului.” Kim a clarificat ulterior că se referea doar la „veniturile fiscale în exces” generate de boom-ul inteligenței artificiale, în loc să propună o nouă taxă pe profiturile corporative. El a spus că veniturile fiscale neașteptate din boom-ul semiconductorilor din 2021-2022 au fost cheltuite ad-hoc, avertizând că „permiterea disipării acestor câștiguri în același mod ar putea echivala cu risipa unei oportunități istorice unice într-o generație”. Samsung și SK Hynix = 3% din PIB-ul Coreei de Sud Samsung și SK Hynix au generat anul trecut profituri operaționale combinate de 90 de trilioane de won (61 de miliarde de dolari), echivalentul a aproximativ 3% din PIB-ul Coreei de Sud. Vizate sunt profiturile excesive generate în era inteligenței artificiale CW Chung, co-director al departamentului de cercetare a acțiunilor pentru Asia-Pacific la Nomura, a estimat că profiturile lor combinate ar putea ajunge la 600 de trilioane de won în acest an – aproximativ un sfert din economia sud-coreeană. Kim a susținut că una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă Coreea de Sud era aceea că „profiturile excesive generate în era inteligenței artificiale ar putea lărgi structural diviziunea în formă de K din cadrul societății” și a subliniat necesitatea de a utiliza o parte din aceste câștiguri pentru a păstra stabilitatea socială. Comentariile sale vin în contextul în care cipurile de memorie au devenit esențiale în lanțul global de aprovizionare cu infrastructură de inteligență artificială, capacitatea cipurilor de memorie avansate cu lățime de bandă mare ale Samsung și SK Hynix pentru acest an fiind deja epuizată. Cererea puternică a transformat cele două companii în unele dintre cele mai profitabile afaceri din lume. Performanța lor a intensificat, de asemenea, dezbaterea despre modul în care bogăția generată de boom-ul inteligenței artificiale este împărțită cu lucrătorii, evidențiind disparitățile tot mai mari dintre o mână de sectoare în plină expansiune și restul economiei. Samsung, cel mai mare producător de cipuri de memorie din lume, a intrat marți în ultima zi de discuții salariale mediate de guvern cu sindicatul său, în încercarea de a evita o grevă planificată . Compania se află într-o dispută cu angajații cu privire la modul de împărțire a câștigurilor din boom-ul semiconductorilor bazat pe inteligență artificială, sindicatele amenințând cu o grevă de 18 zile începând cu 21 mai, dacă Samsung nu acceptă salarii și bonusuri mai mari. „Investitorilor nu le plac surprizele neașteptate și lipsa de vizibilitate”, a declarat Namuh Rhee, președintele Forumului Coreean de Guvernanță Corporativă, un grup de advocacy. „Comentariile lui Kim au fost percepute ca un indiciu al unei politici anti-piață, iar investitorii sunt îngrijorați că guvernul ar putea renunța la reformele sale privind piața și guvernanța.”

De ce Apple refuză să investească miliarde în inteligența artificială

În ultimii ani, marile companii tehnologice și-au majorat masiv cheltuielile de capital pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. Potrivit estimărilor, Alphabet, Amazon, Microsoft și Meta ar urma să investească împreună aproximativ 700 de miliarde de dolari în acest an în infrastructură AI și data center-e. În schimb, Apple și-a redus cu 36% cheltuielile de capital în ultimul an, scrie Il Post. Compania a ales să nu dezvolte masiv propriile modele lingvistice și nici să construiască infrastructura uriașă necesară pentru antrenarea acestora. Inclusiv platforma „Apple Intelligence”, lansată în 2024, se bazează parțial pe tehnologia OpenAI, iar recent Apple a anunțat și un acord cu Google pentru integrarea modelului Gemini în Siri și alte servicii. Apple mizează pe hardware, nu pe AI Spre deosebire de rivalii săi, Apple continuă să își bazeze modelul de business în principal pe vânzarea de hardware – în special iPhone și Mac. Compania pare să considere că utilizatorii vor accesa oricum servicii AI prin dispozitivele sale, indiferent cine dezvoltă tehnologia din spate. Strategia funcționează, cel puțin deocamdată. Apple a raportat recent o creștere anuală de 17% a vânzărilor nete, susținută inclusiv de succesul noului MacBook Neo. „Cererea a fost extrem de mare”, a declarat Tim Cook, care urmează să fie înlocuit în septembrie de John Ternus. În loc de AI, Apple își răsplătește acționarii În timp ce competitorii investesc sume uriașe în GPU-uri și centre de date, Apple continuă programul masiv de răscumpărare a propriilor acțiuni. Compania a anunțat recent un nou program de buyback în valoare de 100 de miliarde de dolari. Este o practică pe care o folosește de peste un deceniu pentru a crește valoarea acțiunilor și randamentele pentru investitori. Mișcarea este văzută ca un semn că Apple are mai multă încredere în actualul său model de business decât în boom-ul AI. Pariu inteligent sau greșeală strategică? Unii analiști cred că Apple evită astfel riscul unei eventuale bule speculative în jurul inteligenței artificiale. Investițiile în AI sunt extrem de costisitoare, iar plăcile grafice necesare dezvoltării modelelor își pot pierde rapid valoarea, uneori în mai puțin de doi ani. Totuși, există și voci care avertizează că Apple ar putea repeta greșelile unor foști giganți precum Nokia sau Motorola, care nu au anticipat revoluția smartphone-urilor și au fost depășiți chiar de iPhone. Apple pregătește deja următoarea etapă Potrivit unor informații apărute în presa americană, Apple lucrează deja la dispozitive noi dedicate erei AI, inclusiv ochelari inteligenți și dispozitive purtabile. Concurența este însă puternică. OpenAI colaborează cu fostul designer Apple Jony Ive la produse similare, iar Meta are deja succes cu ochelarii smart realizați împreună cu EssilorLuxottica. Sub viitorul CEO John Ternus, Apple ar putea totuși să își schimbe strategia. Compania a raportat deja o creștere puternică a investițiilor în cercetare și dezvoltare, cheltuielile urcând de la 8,5 la 11,4 miliarde de dolari într-un singur an, pe fondul proiectelor legate de inteligența artificială.

Hantavirus / Imunologul care a creat vaccinul anti-Covid: Nu va exista o pandemie. E nevoie de 10 luni pentru tehnologii anti-hantavirus

„Suntem sau nu în fața unei pandemii de hantavirus?”, este o întrebare multiplicată de prea multe ori pentru ca ea să nu capete un răspuns, iar imunologul laureat cu Nobelul pentru Medicină în 2023 Drew Weissman temperează îngrijorarea și spune că, într-adevăr, „hantavirusul se poate transmite între oameni, însă nu la fel de rapid ca și Covidul. Infecțiile cu hantavirus sunt cazuri sporadice, care necesită monitorizare, ca orice altă infecție, dar nu suntem în pragul unei noi pandemii”, dă acesta asigurări în presa italiană. În privința unui vaccin împotriva hantavirusului, Weissman spune că există deja în laboratoare și că, pentru variante de tulpini și specii ale hantavirusului se lucrează de mai bine de 30 de ani. „Este nevoie de timp tehnic” Însă omul (sau, mai bine zis, unul dintre cei doi oameni) care a făcut posibilă existența unui vaccin anti-Covid în 10 luni spune: „Durează nouă sau zece luni pentru ca acestea să fie disponibile. Lucrăm la toți virușii potențial responsabili de pandemii, dar este nevoie de timp tehnic pentru a aduce aceste tehnologii pe piață. Chiar și pentru Covid le aveam deja pregătite”. Bilanțul rămâne neschimbat În altă ordine de idei, autoritățile sanitare din toată lumea sunt în stare de alertă. Ele încearcă să reconstituie lanțul de infecții cu hantavirus după focarul de pe MV Hondius. Partea bună este că bilanțul morților rămâne neschimbat – trei persoane, doi soți olandezi și o cetățeană germană. Cinci persoane au fost testate pozitiv pentru specia andină a hantavirusului și alte trei sunt încă suspecte. Nu se știe foarte exact dacă focarul a izbucnit pe vasul de croazieră sau a fost adus din afară. Cazurile Primul caz confirmat datează de la începutul lui mai. Primul pasager infectat a contractat, se crede, virusul înainte de îmbarcare, în urma unui contact cu o rozătoare la o groapă de gunoi din apropierea orașului Ushuaia, Argentina. Cuplul olandez, considerat primul caz al focarului, se îmbarcase pe 1 aprilie. Femeia a fost scoasă dintr-un zbor al KLM pe ruta Johannesburg în data de 25 aprilie, din cauza agravării stării de sănătate, și a murit înainte de a ajunge în Olanda. O însoțitoare de bord KLM care intrase în contact cu ea a fost internată ulterior la Amsterdam cu posibile simptome de hantavirus. Urgență de nivel 3 Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA au clasificat focarul drept urgență de nivel 3, potrivit ABC News. Toți pasagerii care au debarcat în Insula Sfânta Elena pe 24 aprilie au fost contactați, a anunțat operatorul navei. Printre ei se numără cetățeni din cel puțin 12 țări, inclusiv șapte britanici și șase americani. Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA au clasificat focarul drept „urgență de nivel 3”. Internațional La nivel internațional, mai multe state monitorizează pasageri reîntorși acasă. Georgia și Arizona urmăresc rezidenți asimptomatici care coborâseră de pe navă înainte de detectarea virusului. California monitorizează mai mulți rezidenți, iar doi texani s-au întors în SUA înainte de declanșarea focarului. Canada monitorizează trei cetățeni, dintre care unul se afla în același zbor cu o persoană simptomatică. Elveția a confirmat un caz pozitiv la un pasager spitalizat, iar un cetățean danez a fost sfătuit să se autoizoleze. Andes a singurul hantavirus care se transmite de la om la om Carlo Federico Perno, șeful Unității de Microbiologie și Imunologie Diagnostică de la Spitalul Bambino Gesù din Roma, explică particularitatea acestui focar: virusul Andes (care este o specie din familia hantavirusurilor și nu o tulpină) este singurul hantavirus dovedit că se transmite de la om la om prin contact apropiat și prelungit. Celelalte specii și tulpini se transmit exclusiv prin inhalarea particulelor de urină, fecale sau ale salivei rozătoarelor infectate. Rata mortalității variază între 1% și 15% în Asia și Europa și poate ajunge la 50% în America, unde sindromul pulmonar provocat de hantavirus este mai frecvent. „Hantavirusurile au o capacitate ridicată de mutație” Perno avertizează că, deși în Europa circulă tulpini mai puțin patogene, riscul nu trebuie ignorat: „Hantavirusurile, ca toate virusurile ARN, au o capacitate ridicată de mutație. Când un virus se adaptează la oameni, devine mai infecțios. Și mortalitatea (în rândul persoanelor infectate – n. red.) nu scade neapărat odată cu creșterea transmisibilității” – adică virusul nu-și pierde din vitalitate odată cu mărirea ratei de transmisibilitate, ba se poate întâmpla chiar contrariul. OMS lucrează la „îndrumări pas cu pas” Toți pasagerii care au debarcat pe St. Helena din Atlanticul de Sud , unde nava a acostat pe 24 aprilie , au fost contactați, a declarat operatorul navei. Printre aceștia se numără persoane din cel puțin 12 țări , inclusiv șapte cetățeni britanici și șase americani. Primul caz confirmat de hantavirus în acest focar datează de la începutul lunii mai. „Acesta nu este coronavirus, este un virus foarte diferit”, a declarat Maria Van Kerkhove , directoarea OMS pentru focare și pandemii, într-o conferință de presă. OMS a declarat că lucrează la „îndrumări pas cu pas pentru momentul în care zecile de pasageri rămași la bordul navei, cu destinația Insulelor Canare, vor ajunge acolo sâmbătă sau duminică și când vor debarca și se vor întoarce acasă. Niciunul dintre acești pasageri nu prezintă în prezent simptome”. Lanțuri de contacte în lume Departamentul de Sănătate Publică din Georgia a declarat că monitorizează doi rezidenți asimptomatici care s-au întors acasă după ce au debarcat de pe nava de croazieră. Departamentul de Servicii de Sănătate din Arizona a declarat că urmărește cazul unui rezident care se afla, de asemenea, pe navă și care era asimptomatic. Potrivit New York Times, California monitoriza mai mulți rezidenți care fuseseră pe navă. Autoritățile din Texas au declarat că doi rezidenți care erau pasageri pe navă s-au întors în Statele Unite înainte de focar. Europa Spitalul Universitar din Düsseldorf, care tratează persoana evacuată germană, a declarat că nu este vorba de un caz confirmat, ci mai degrabă de un contact, și că aceasta este în curs de testare. În Elveția, un bărbat care a călătorit pe vasul de croazieră și a fost spitalizat a fost testat pozitiv pentru infecție, au declarat oficialii. Un cetățean danez care se afla la bordul navei Hondius s-a întors acasă și a fost sfătuit

SpaceX și Anthropic extind cursa AI. Colossus 1 va alimenta Claude AI și viitoarele centre de date spațiale

Colaborarea marchează una dintre cele mai importante alianțe din industria inteligenței artificiale și consolidează poziția ambelor companii în competiția globală pentru dezvoltarea de tehnologii AI avansate, scrie Reuters. Prin acest acord, Anthropic va utiliza întreaga capacitate de procesare a centrului Colossus 1 pentru a îmbunătăți performanțele asistenților săi AI, Claude Pro și Claude Max. Totodată, compania urmărește să elimine limitările de capacitate apărute în urma cererii tot mai mari pentru produsele sale, în special pentru instrumentul de programare asistată de inteligență artificială Claude Code. Colossus 1 devine unul dintre cele mai importante centre AI din lume Colossus 1 este considerat unul dintre cele mai mari centre de date dedicate inteligenței artificiale la nivel mondial. Facilitățile sale găzduiesc peste 220.000 de procesoare Nvidia, inclusiv modelele H100, H200 și noile acceleratoare GB200, utilizate pentru antrenarea și rularea modelelor AI de ultimă generație. Pentru SpaceX, parteneriatul reprezintă o oportunitate majoră de a atrage investitori înaintea unui posibil IPO dedicat diviziei sale AI. În același timp, colaborarea validează ambițiile lui Elon Musk de a transforma infrastructura AI într-un nou pilon strategic al companiei. SpaceX și Anthropic analizează dezvoltarea unor centre de date spațiale Pe lângă utilizarea infrastructurii existente, Anthropic și-a exprimat interesul pentru dezvoltarea unor centre de date spațiale de ordinul gigawaților, unul dintre proiectele considerate prioritare de Elon Musk. Astfel de facilități ar urma să fie amplasate în spațiu pentru a beneficia de energie solară continuă și de costuri operaționale reduse pe termen lung. Proiectul este considerat extrem de costisitor și reprezintă unul dintre motivele principale pentru care SpaceX pregătește noi surse de finanțare și o posibilă listare publică. SpaceX și Anthropic lansează noi funcții AI pentru companii Anunțul parteneriatului a fost făcut în cadrul unui eveniment organizat de Anthropic la San Francisco, unde compania a prezentat și o nouă funcție pentru Claude AI, denumită „dreaming”. Funcția, disponibilă momentan în versiune experimentală, permite agenților AI să își analizeze activitatea între sesiuni, să identifice modele comportamentale și să actualizeze automat fișierele care stochează preferințele utilizatorilor și alte informații relevante. Anthropic încearcă astfel să își consolideze poziția pe segmentul enterprise, într-un moment în care piața AI generează presiuni tot mai mari asupra companiilor tradiționale de software. Startup-ul susținut de Google și Amazon a anunțat recent și o serie de agenți AI specializați pentru sectorul financiar. Experții din industrie consideră că noile soluții dezvoltate de Anthropic și SpaceX ar putea accelera transformarea pieței software și automatizarea proceselor enterprise la scară globală.

AstraZeneca deschide o fabrică de 360 de milioane de dolari la Dublin, în plin război comercial transatlantic

Compania anglo-suedeză inaugurează o nouă unitate de producție în Irlanda chiar în momentul în care administrația Trump presează giganții farmaceutici să-și mute capacitățile în Statele Unite, relatează luni Euractiv. Într-un moment în care relațiile comerciale dintre Europa și America sunt mai tensionate ca oricând, AstraZeneca a ales să trimită un semnal clar: a inaugurat la Dublin o fabrică de ingrediente farmaceutice active în valoare de 360 de milioane de dolari, amplasată pe campusul Alexion din Blanchardstown. Locuri de muncă de înaltă calificare Unitatea va produce componente esențiale pentru medicamente oncologice și alte tratamente aflate în stadii avansate de dezvoltare. Echipată cu automatizare avansată și inteligență artificială, fabrica este proiectată să scurteze drumul de la laborator la pacient și să se adapteze unor tehnologii de vârf aflate încă la frontiera cercetării farmaceutice, precum conjugatele de anticorpi sau oligonucleotidele. Se estimează că vor fi create aproximativ 100 de locuri de muncă directe, ocupate în principal de oameni de știință și ingineri. Irlada câștigă, dar pentru cât timp? Guvernul de la Dublin a primit investiția cu satisfacție vizibilă. Premierul Micheál Martin a numit-o „un vot semnificativ de încredere în ecosistemul științelor vieții din Irlanda”, iar directorul IDA Irlanda — agenția de stat pentru atragerea investițiilor străine – a subliniat că fabrica consolidează reziliența lanțurilor globale de aprovizionare. Entuziasm, entuziasm, dar cu ceva nuanțe! AstraZeneca se numără printre cei paisprezece mari producători de medicamente care au încheiat acorduri bilaterale cu administrația Trump și s-a angajat separat să investească 50 de miliarde de dolari în Statele Unite până în 2030. Cu alte cuvinte, Dublin și Washington împart, deocamdată, atenția și capitalul companiei. Un pariu pe viitor, cu o întrebare deschisă Fabrica de la Dublin nu e doar o linie de producție – e și un argument. Într-o perioadă în care Washingtonul încearcă să convingă industria farmaceutică să se întoarcă acasă, Irlanda demonstrează că poate oferi în continuare infrastructură modernă, forță de muncă înalt calificată și stabilitate pentru investitorii globali. Dacă această deschidere reprezintă începutul unui nou capitol pentru baza farmaceutică irlandeză sau un ultim moment de glorie înainte ca gravitația investițiilor să se deplaseze spre vest — asta rămâne, pentru moment, fără răspuns.

Războiul schimbă strategia globală pentru centrele de date: infrastructurile AI devin ținte sensibile

Țările din Golf, precum Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, mizau pe transformarea regiunii într-un hub global pentru AI, atrăgând investiții masive de la giganți precum Amazon, Microsoft și Nvidia. Poziția geografică și costurile reduse ale energiei le-au oferit un avantaj strategic. Însă izbucnirea conflictului a schimbat rapid calculele, mai arată Il Post. Atacurile au pus centrele de date în mijlocul războiului În martie, Iran a lansat atacuri asupra unor centre de date din Golf, inclusiv infrastructuri operate de Amazon Web Services în Emirate și Bahrein. Deși pagubele au fost limitate, impactul asupra serviciilor – inclusiv bancare – a fost semnificativ. La rândul lor, Statele Unite au vizat un centru de date al băncii iraniene Bank Sepah, afectând inclusiv plățile către structuri militare. În doar câteva zile, aceste infrastructuri digitale au devenit ținte directe într-un conflict militar. Experții avertizează că multe centre de date găzduiesc simultan servicii civile și aplicații sensibile pentru securitatea națională, ceea ce le transformă în obiective strategice. Modelul „mega-centrelor” este pus sub semnul întrebării Industria IT a fost construită în jurul unor centre uriașe, operate de mari furnizori de cloud. Acest model, eficient economic, devine însă vulnerabil: un singur atac poate afecta servicii la scară regională. Ca alternativă, specialiștii propun o rețea distribuită de centre mai mici, replicate între ele. Această soluție ar crește reziliența, dar vine cu costuri mai mari și riscuri suplimentare pentru populația civilă, prin multiplicarea punctelor expuse. O altă direcție analizată este separarea clară a infrastructurilor civile de cele militare. Totuși, acest lucru ar implica investiții considerabile și ar crea noi ținte în caz de conflict. În paralel, câștigă teren conceptul de „ambasade digitale”. Acestea sunt servere care stochează datele unui stat pe teritoriul altuia, dar rămân sub jurisdicția țării de origine. Estonia a fost pionierul acestui model, mutând date în Luxemburg, iar inițiativa începe să fie replicată. Soluții extreme: buncăre și mine subterane Pe fondul riscurilor crescute, unele companii analizează mutarea centrelor de date în locații protejate. Sunt căutate inclusiv buncăre subterane sau mine abandonate. Oracle a propus deja construirea unui data center în Israel la 50 de metri sub pământ. Astfel de soluții pot reduce riscurile, dar nu sunt suficiente pentru a acoperi cererea uriașă generată de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale. Războiul a evidențiat faptul că centrele de date nu mai sunt doar componente ale economiei digitale, ci infrastructuri critice, comparabile cu rețelele energetice sau instalațiile strategice. Pe măsură ce AI devine tot mai importantă, protejarea acestor centre va deveni o prioritate majoră. Modul în care sunt construite și distribuite ar putea suferi transformări definitorii în anii următori.

Robo-polițiștii în China. În Shenzhen, mulțimi de oameni s-au adunat pentru a-i urmări pe roboți la lucru

Nu mai este demult o noutate că Republica Populară Chineză a luat avânt în robotică. Patrule de polițiști operează deja în Shenzhen, unde mulți oameni s-au adunat să-i urmărească cum își îndeplinesc îndatoririle. Potrivit South China Morning Post, cea mai populată țară comunistă din lume se confruntă deja cu o rată ridicată a șomajului în zonele urbane din cauza automatizării: 5,4%. În China, roboții sunt implementați la scară largă Portofoliul de comenzi al UBTECH este colosal, iar primele loturi sunt trimise imediat celor mai mari jucători din industrie: BYD, Geely, FAW-Volkswagen, Dongfeng și Foxconn. Roboții vor fi implementați în producție și logistică, unde este importantă funcționarea non-stop fără pauze. Primele meciuri de fotbal și maratoane cu roboți au loc în China China ar plănui să implementeze roboți în toate aspectele cotidiene ale vieții. Astăzi, chinezii se amuză când îi văd cum joacă fotbal, Mâine, ar putea ajunge să înlocuiască fotbaliștii umani în totalitate. South China Morning scrie că guvernul chinez a lansat inițiativa „AI+” în luna august pentru un nou stimul economic. Pe 10 octombrie, oficiali și experți au publicat o serie de analize în jurnalul oficial E-Government, precum și planuri despre cum China ar putea fi dezvoltată prin politica „AI+”. Din anul 2035, roboții nu vor înlocui doar muncitorii din fabrici, dar și angajații din instituțiile guvernamentale. Vor exista roboți care vor fi bone și însoțitori pentru copii, fie îngrijitori pentru vârstnici. Patrule de roboți se vor deplasa pe străzi China are în vedere să introducă și câinii-roboți de patrulare, care vor servi drept noii „polițiști” ai viitorului. Aceștia pot filma, detecta suspecții și pot să le transmită mesaje cetățenilor. Experții cred că patrulele mixte om-robot vor deveni o normă în marile orașe din China: de la monitorizarea traficului și prevenirea accidentelor la gestionarea dezastrelor naturale. Sursa Video: China Pulse Autorul recomandă: China va trimite un telescop în spațiu, considerat a fi de „300 de ori mai performant” decât Hubble de la NASA. Va putea studia materia întunecată

Meta, acuzată de UE că nu protejează suficient copiii pe Facebook și Instagram

Comisia Europeană a anunțat că platformele sociale nu fac suficiente eforturi pentru a împiedica accesul copiilor sub 13 ani la aceste servicii, scrie Reuters. Investigația desfășurată timp de doi ani de către autoritățile europene a fost realizată în baza Digital Services Act (DSA), regulamentul european care obligă marile companii de tehnologie să combată conținutul ilegal și riscurile pentru utilizatori. Potrivit concluziilor preliminare, Meta nu aplică măsuri suficiente pentru verificarea vârstei utilizatorilor și nici pentru eliminarea conturilor aparținând copiilor care nu îndeplinesc cerințele minime de vârstă. Comisia Europeană susține că Facebook și Instagram nu au implementat mecanisme eficiente pentru a detecta și elimina utilizatorii minori sub 13 ani. Oficialii europeni consideră că regulile stabilite în termenii și condițiile platformelor nu sunt susținute de măsuri reale de aplicare. Henna Virkkunen, responsabilă pentru politica tehnologică a Uniunii Europene, a declarat că rețelele sociale fac prea puțin pentru a preveni accesul copiilor mici la platforme. Potrivit estimărilor Comisiei Europene, între 10% și 12% dintre copiii sub 13 ani din Europa utilizează Facebook și Instagram, în ciuda restricțiilor oficiale. Digital Services Act obligă platformele digitale să identifice și să reducă riscurile asociate utilizării serviciilor online, inclusiv expunerea minorilor la conținut neadecvat sau interacțiuni periculoase. Riscul unor amenzi uriașe Meta are posibilitatea să răspundă acuzațiilor formulate de Comisia Europeană și să adopte măsuri corective înainte de emiterea unei decizii finale. În cazul în care încălcările vor fi confirmate, compania riscă sancțiuni severe. Potrivit regulamentului european, amenzile pentru nerespectarea Digital Services Act pot ajunge la până la 6% din cifra de afaceri anuală globală a unei companii. Autoritățile europene cer Meta să își modifice metodologia de evaluare a riscurilor și să îmbunătățească mecanismele de verificare a vârstei. De asemenea, platformele trebuie să implementeze soluții mai eficiente pentru detectarea și eliminarea conturilor aparținând copiilor. Presiunea asupra marilor platforme Acest caz reflectă intensificarea presiunii exercitate de Uniunea Europeană asupra marilor companii de tehnologie. În ultimii ani, Bruxelles-ul a adoptat reguli mai stricte pentru platformele digitale, în încercarea de a proteja utilizatorii și de a limita riscurile asociate rețelelor sociale. Uniunea Europeană urmărește să oblige companiile Big Tech să își asume responsabilitatea pentru siguranța utilizatorilor, în special a minorilor. Facebook și Instagram se află acum în centrul unei noi dispute privind respectarea regulilor digitale europene. Experții în tehnologie consideră că acest caz ar putea deveni un precedent important pentru alte platforme sociale care permit accesul minorilor fără controale eficiente.