Conturile social media cu parole generate de AI sunt în pericol. Pot fi sparte chiar și de hackeri cu computere vechi
Ai pus parolă generată de Inteligența Artificială la conturile tale de Meta (Facebook, WhatsApp, Instagram), Google (Gmail, YouTube), TikTok și X? Inclusiv la contul bancar sau chiar la platformele utilizate la locul de muncă? Folosești o parolă generată de ChatGPT la Steam cu o librărie bogată de sute de jocuri video cumpărate de-a lungul timpului, la Netflix sau chiar la contul tău cu album foto intim? Înseamnă că ești în mare pericol! De trei ani, mulți dintre internauți folosesc parole generate de ChatGPT, Claude, Gemini și Grok. AI generează parole predictibile și repetitive, fiind ținte ușoare pentru hackeri ruși, iranieni și chinezi care posedă chiar și calculatoare vechi. Sursa foto: Profimedia Images Sfaturile unui director din domeniul securității cibernetice Dan Lahav, șeful companiei de securitate cibernetică Irregular avertizează internauții să nu folosească AI la generat parole, aparent puternice, dar vulnerabile. „Nu ar trebui să faci așa ceva. Și dacă ai făcut-o, trebuie să-ți schimbi parola imediat. Îndemnul nostru este să nu folosiți LLM-uri pentru a genera parole, chiar și calculatoarele vechi le pot sparge într-un timp relativ scurt. Unii oamnei pot fi expuși din cauza acestei probleme, fără a realiza că au atribuit o funcție de mare importanță către AI”, a declarat acesta pentru SkyNews. Parolele predictibile sunt vulnerabile în fața infractorilor cibernetici care folosesc instrumente automate. Printr-o demonstrație, Claude, chatbotul cu AI al companiei Anthropic, a generat 23 de parole unice. O parolă aparent impenetrabilă este ușor de spart Numai parola K9#mPx$vL2nQ8wR a fost utilizată de 10 ori de internauți diferiți. Conform testelor, parola nu poate fi spartă nici în 129 de milioane de trilioane de ani. Dar anumite elemente sunt repetitive, ceea ce face parorela mai vulnerabilă. Un hacker se poate orienta după prefixul K9#mP – , care este sugerat în mod repetitiv de Claude în 113 rezultate. Prefixul k9#vL se regăsește în 14 rezultate ale Gemini. Ce metode sunt mai eficiente? Robert Hann de la Entrust recomandă metode mai puternice, precum autentificarea facială sau cu amprenta. Multe companii le recomandă utilizatorilor să folosească și funcția de autentificare biometrică în doi pași prin intermediul telefoanelor. Iar un purtător de cuvânt de la Google a spus că „LLM-urile nu sunt construite să genereze parole noi cum o face funcția Google Password Manager”. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Parola lungă nu mai e suficientă: cele mai frecvente GREȘELI care îți pun conturile în pericol
Călin Rangu (CIO Council), la Europa Connect România Digitală:”Nu ducem lipsă de bani sau IT-iști, ci de management al digitalizării”
Digitalizarea României rămâne blocată între planuri ambițioase și rezultate modeste, în ciuda fondurilor consistente și a specialiștilor existenți în piață. Călin Rangu, vicepreședinte al CIO Council – Asociația Directorilor de IT din România, a atras atenția, în cadrul conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul, că problema reală nu este tehnologia sau bugetul, ci lipsa competențelor manageriale și a unei arhitecturi coerente la nivel guvernamental. Călin Rangu, vicepreședinte al CIO Council – Asociația Directorilor de IT din România, susține că discuțiile au arătat că problemele digitalizării sunt cunoscute, însă rămâne de văzut dacă vor fi urmate de măsuri concrete. „M-am bucurat să aud că la nivelul cel mai înalt se cunosc toate problemele și așteptăm să se ia și măsuri. Dacă la nivel parlamentar analiza este atât de aprofundată și știm exact în ce situație suntem, înseamnă că ar trebui să urmeze și soluțiile”, a declarat Rangu. „Noi nu vorbim de proiecte, ci de arhitecturi și standarde” Asociația Directorilor de IT din România, care reunește CIO din companii cu cifre de afaceri de peste 20 de milioane de euro, militează pentru înființarea unui CIO Office guvernamental, aflat în subordinea directă a premierului. „Ne-am bucurat când în planurile noului guvern a apărut ideea unui astfel de departament. Considerăm că doar acolo poate exista un punct central care să coordoneze coerent digitalizarea. Noi nu vorbim de proiecte punctuale, vorbim de arhitecturi, de registre, de procese și de standarde. Care sunt standardele de dezvoltare software în România? Le respectă toate instituțiile statului?”, a punctat el. Potrivit lui Rangu, organizația a transmis în repetate rânduri materiale și propuneri concrete autorităților, însă fără un mecanism clar de implementare, rezultatele întârzie să apară. „Nu e o problemă de bani, ci de competențe manageriale” Vicepreședintele CIO Council respinge ideea că România ar duce lipsă de specialiști sau de finanțare pentru digitalizare. „Nu este o problemă de bani și nici o problemă de competențe tehnice. Avem foarte mulți specialiști IT foarte buni. Problema este lipsa competențelor manageriale și a managementului digitalizării”, a explicat acesta. El critică practica numirii în funcții de conducere a unor persoane cu experiență limitată în proiecte complexe. „Nu ajunge să pui în fruntea instituțiilor oameni care au o firmuliță de doi-trei angajați și câteva aplicații dezvoltate. La IT pare că se pricepe toată lumea, la fel ca la sport. Dar digitalizarea administrației publice este un proces strategic, nu un hobby.” Europa Connect – România Digitală Migrarea în cloud nu înseamnă automat digitalizare Un alt punct sensibil este confuzia dintre digitalizare și simpla mutare a aplicațiilor existente în infrastructuri noidigita „Dacă muți 30 de aplicații în cloud așa cum sunt, nu înseamnă că ai digitalizat ceva. Dacă sistemele sunt prost gândite, doar migrezi problemele în altă parte. Cloud-ul poate eficientiza, dar nu rezolvă lipsa unei arhitecturi coerente”, a afirmat Rangu. În opinia sa, autoritățile ar trebui să prezinte clar ce servicii pentru cetățeni urmează să fie digitalizate și în ce calendar. „Noi cerem să ni se spună concret care sunt serviciile care se digitalizează. În Marea Britanie, acum 20 de ani, a existat un plan pe cinci ani, cu 50 de servicii definite și cu termene clare de lansare la fiecare șase luni. La noi discutăm despre aplicații, nu despre servicii pentru cetățeni.” Lecțiile trecutului și miza PNRR Rangu avertizează că România riscă să repete greșelile trecutului, făcând trimitere la proiectele finanțate din fonduri europene înainte de 2014. „S-au investit sute de milioane de euro în digitalizare, în internet pentru școli, iar când a venit pandemia, multe unități de învățământ nu puteau susține un curs online. Au fost bani cheltuiți, dar nu a rămas nimic solid în urmă”, a spus el. În contextul proiectelor actuale finanțate prin PNRR, reprezentantul CIO Council speră la rezultate concrete. „Sperăm ca aceste proiecte să își arate efectele și să nu ne trezim în 2036 discutând aceleași probleme pe care le discutam în 2006, în 2016 și acum.” Europa Connect – România Digitală „Ministerul trebuie să facă politici, implementarea să fie lăsată specialiștilor” Călin Rangu consideră că rolul unui minister al digitalizării ar trebui să fie în primul rând unul strategic. „Ministerul trebuie să facă politici publice, să stabilească direcții și standarde, iar implementarea să fie lăsată oamenilor competenți, cu experiență reală în proiecte complexe. Altfel nu se poate.” În concluzie, reprezentantul CIO Council subliniază că România are resursele necesare pentru a recupera decalajele față de alte state europene, însă fără un centru puternic de coordonare și fără management profesionist al digitalizării, rezultatele vor rămâne modeste. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private” Andrei Niculae, vicepreședinte ADR, la Conferința România Digitală:”Am făcut cele mai mari progrese din UE la digitalizare. Trebuie să continuăm” Senator Ciprian Rus, la conferința EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul”
Radu Puchiu, Institutul Aspen: „Nu trebuie să construim doar o Românie digitală, ci o Românie dezvoltată, în care tehnologia să joace un rol clar”
România rămâne în coada clasamentelor europene privind digitalizarea, iar principala provocare nu este lipsa finanțării, ci deficitul de coordonare, competențe și viziune strategică, a susținut, în cadrul Conferinței Europa Connect – România Digitală, Radu Puchiu, director de program în cadrul Aspen Institute România. România se confruntă cu întârzieri semnificative în procesul de digitalizare, potrivit evaluărilor europene, care plasează țara în partea inferioară a clasamentelor privind utilizarea tehnologiei și nivelul competențelor digitale ale populației. „Măsurătorile europene ne plasează către coada clasamentului, de la nivelul competențelor digitale de bază până la modul în care tehnologia este utilizată în mediul privat. Avem mult de lucru, dar partea bună este că am înțeles că nu este o problemă de bani, ci mai degrabă de capacitate, cultură organizațională și de roluri care lipsesc la nivel administrativ”, a declarat Puchiu. Specialistul în politici publice și guvernare deschisă a subliniat că una dintre cele mai mari vulnerabilități este lipsa unei legături eficiente între strategie și implementare, precum și absența unui mecanism clar de coordonare instituțională. Potrivit expertului, decalajul digital poate fi analizat atât prin comparație cu alte state europene, cât și prin raportare la progresul intern. Deși există obiective asumate la nivel european și național, acestea nu sunt susținute suficient prin acțiuni concrete. “Un exemplu relevant este cel al competențelor digitale. În timp ce obiectivul european vizează ca 80% din populație să dețină competențe digitale de bază până în 2030, România și-a stabilit o țintă de doar 50%. În aceste condiții, atingerea standardelor europene devine dificilă”, a afirmat Puchiu. Europa Connect – România Digitală Specialistul consideră că este necesară o creștere a nivelului de ambiție, dar și o coordonare mai puternică a eforturilor de digitalizare, eventual la nivelul conducerii Guvernului. De asemenea, el atrage atenția asupra nevoii de a integra mai eficient finanțările naționale cu cele europene, în loc ca acestea să fie gestionate separat. Expertul a subliniat și necesitatea schimbării perspectivei asupra transformării digitale. „Nu ar trebui să mai vorbim doar despre digitalizare ca scop în sine, ci despre ce vrem să realizăm cu ajutorul digitalizării. Nu trebuie să construim doar o Românie digitală, ci o Românie dezvoltată, în care tehnologia să joace un rol clar”, a afirmat acesta. În opinia sa, dezbaterea privind rolul digitalizării în dezvoltarea economică și socială abia începe, iar următorul pas este identificarea soluțiilor concrete care să reducă decalajele existente. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Senator Ciprian Rus, la conferința EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul” Andrei Niculae, vicepreședinte ADR, la Conferința România Digitală:”Am făcut cele mai mari progrese din UE la digitalizare. Trebuie să continuăm” Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private”
Anthropic a distrus milioane de cărți pentru a-și antrena chatbotul Claude. Detalii despre Project Panama
În 2024, unul dintre cofondatorii Anthropic a prezentat angajaților un plan ambițios, denumit intern „Project Panama”. Acesta avea ca scop digitalizarea rapidă a unor cantități impresionante de cărți fizice. Metoda implica achiziționarea de volume de la magazine de vechituri. Acestora li se îndepărta cotorul pentru a facilita scanarea, ceea ce le transforma în obiecte inutilizabile. Din acest motiv, inițiativa a fost tratată cu o confidențialitate extremă, scrie Il Post. Anthropic și motivele din spatele distrugerii cărților Spre deosebire de inițiative precum Google Books, care scanează volume fără a le altera, Anthropic a optat pentru o abordare rapidă și invazivă. Milioane de exemplare, provenite majoritar de la revânzători internaționali de pe piața de second-hand, au fost procesate prin această metodă. Numeroase companii de inteligență artificială au fost acuzate că și-au antrenat modelele folosind copii digitale obținute ilicit de pe platforme denumite „biblioteci-umbră”. Cu toate acestea, documente ce au ieșit la lumină în contextul unui proces colectiv sugerează că Anthropic a încercat să evite un astfel de risc, utilizând exclusiv materiale dobândite legal. Legalitate versus controverse morale Instanțele americane înclină să considere că utilizarea operelor protejate de drepturi de autor pentru antrenarea sistemelor AI se poate încadra sub incidența conceptului de „fair use” (utilizare echitabilă), cu condiția unui scop transformativ. Astfel, distrugerea cărților achiziționate în mod legitim ar putea oferi, în mod paradoxal, o soluție juridică mai sigură. Se impune totuși întrebarea etică fundamentală: până unde pot merge entitățile din domeniul AI în căutarea progresului tehnologic?
Andrei Baciu: România are nevoie urgentă de o comisie parlamentară pentru inteligența artificială. Algoritmii decid deja ce vedem, ce cumpărăm și, uneori, ce șanse avem
„Inteligența artificială nu mai este un subiect abstract sau o tehnologie îndepărtată din Silicon Valley. Este deja prezentă în fiecare aspect al vieții noastre, de la informația pe care o consumăm până la deciziile financiare, profesionale sau medicale care ne privesc direct”, a transmis Baciu. Potrivit acestuia, platformele de social media sunt un exemplu clar al modului în care algoritmii AI influențează comportamentul și percepțiile publice. Pe Facebook, o parte semnificativă din conținutul afișat provine de la pagini pe care utilizatorii nu le urmăresc, iar pe TikTok, algoritmii analizează fiecare interacțiune pentru a construi bule informaționale personalizate. „Social media nu mai este o piață liberă de idei, ci un spațiu filtrat de algoritmi care pot amplifica dezinformarea, radicaliza opinii sau manipula emoții. Fără reguli clare, nimeni nu știe ce decizii iau acești algoritmi”, avertizează deputatul. Inteligența artificială joacă un rol tot mai important și în domeniul financiar. Deciziile privind acordarea creditelor pot fi influențate de algoritmi care analizează volume mari de date personale, existând riscul unor discriminări pe criterii de gen, vârstă sau etnie, fără ca persoanele afectate să aibă acces la explicații sau mecanisme de contestare. În piața muncii, Baciu atrage atenția că AI este deja utilizat pe scară largă pentru selecția candidaților. „Primul ‘recrutor’ care îți citește CV-ul este adesea un algoritm. Există studii care arată că anumite sisteme de screening favorizează sistematic anumite categorii și discriminează altele, chiar și atunci când calificările sunt identice”, a precizat el. Nici sistemul de sănătate nu este ocolit de aceste transformări. Deși algoritmii de inteligență artificială pot ajuta la detectarea timpurie a unor boli grave, precum cancerul pulmonar, există și riscul unor decizii netransparente în triajul pacienților sau în prioritizarea tratamentelor. „În lumea AI, prezența unui ‘human in the loop’ devine esențială. Tehnologia trebuie să sprijine decizia umană, nu să o înlocuiască fără responsabilitate”, susține Baciu. În acest context, deputatul consideră că România se află deja în întârziere. Regulamentul UE privind Inteligența Artificială este în vigoare din august 2024, iar termenul pentru desemnarea autorității naționale competente a fost depășit, fără ca România să fi făcut pașii necesari. „Alte state au acționat rapid. Spania a creat prima agenție de supraveghere AI din UE, Italia a adoptat o lege națională dedicată, iar Germania are o comisie parlamentară cu atribuții explicite în domeniu. România nu își permite să rămână spectator”, a declarat Baciu. Totuși, acesta subliniază că România are avantaje strategice importante: o forță de muncă IT numeroasă și bine pregătită, cu zeci de mii de specialiști în AI și machine learning, dar și un potențial energetic relevant pentru dezvoltarea infrastructurii necesare inteligenței artificiale. Comisia parlamentară propusă ar urma să aibă atribuții clare: avizarea proiectelor de lege cu impact asupra AI, monitorizarea transpunerii legislației europene, evaluarea riscurilor sistemice, de la deepfake-uri și discriminare algoritmică, până la dezinformare și vulnerabilități cibernetice. „Scopul principal este protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor în era AI. Nu vorbim despre blocarea inovației, ci despre asigurarea unei direcții sigure, responsabile și centrate pe oameni”, a concluzionat Andrei Baciu.
Ce este și ce nu este Lolita – cântăreața virală, creată integral cu IA
E creată de un IT-ist care-și spune Tom și care nu vrea să vină mai în față, să-l știe și oamenii. Despre Tom știm ce știm dintr-un interviu scurt, acordat profm.ro: „Am creat-o efectiv așa cum un scriitor face un personaj pentru un roman. Am avut o mare inspirație din Miron Radu Paraschivescu, un poet care a scris „Cântece țigănești” acum 80 de ani. Și mi-a plăcut foarte mult stilul lui, diferit de ce se publica la vremea aia. Îmi scriu versurile, după intru în programul cu care fac piesele și încep să schimb instrumentale până ajung la o piesă care să îmi placă”. De ce Lolita și nu Anna Karenina? Da, de Lolita este vorba, de Lolita Cercel, cântăreața creată exclusiv cu IA de un IT-ist pasionat de Miron Radu Paraschivescu și tehnologie. Dar de ce „Lolita” și nu „Anna Karenina”, de exemplu? Sau de ce ea și nu „Betty Boop”? Rămâne de văzut, de vreme ce creatorul ei preferă să stea în spatele butoanelor și nu să urce pe scenă, dar asta spune ceva despre arta reală pusă față în față cu cea creată de IA – spune că, în timp ce oamenii creează artă reală, IA-ul nu poate să genereze mai mult decât un fanfic. Un fanfic care nu poate fi mai mult decât o imitație, un test-limită și o lipsă reală de risc. Viralizarea nu este egală cu valoarea artistică Autorul din spatele Inteligenței care a creat-o pe Lolita merge la sigur, dar își știe clar limitele și poate că nici nu vrea mai mult decât viralizări. Dar viralizările nu confirmă valoarea artistică, ci, cel mult, râcâie niște răni neștiute ale utilizatorilor de net. Lolita suferă mereu, pe ea o părăsește toată lumea, e singură, nu are chef de mâncare, fumează și plânge – depresia comună a oricărui urban decent, cetățean integrat al Apocalipsei. Lolita face engagement, iar caracterul ei ușor de înțeles nu o poate face mai mult decât atât. Artificialitatea, deși foarte bine ascunsă, se simte. Macanache i-o zice lui Tom la țanc Lolita vorbește mai mult despre tehnologie și mai puțin despre umanitate. Pe ea o dictează algoritmul, nu durerea reală. Mai mulți artiști (reali!) și-au exprimat îndoielile cu privire la acest proiect tehnologico-artistic. Macanache i-a scris pe Instagram lui Tom: „Caută un artist interpret să îți cânte piesele și lasă AI-ul, că e jale, oricât de bine ți-ar ieși piesele, le lipsește ceva și știm cu toți ce lipsește”. Și ca estetică, Lolita scandalizează Și ca estetică, Lolita scoate peri albi, pentru cum a fost ea gândită. Alexandra Fin, activista care militează pentru drepturile comunității rome, a declarat pentru Digi24: „Este profund inuman ca o cultură marginalizată să fie folosită pentru a genera profit printr-un artist virtual. Artiștii romi sunt tratați ca inferiori, în timp ce o identitate romă virtuală, devine apreciată și profitabilă”. Paulina, compozitoare și cântăreață pop cu influențe balcanice, a comentat și ea: „Există case de discuri, producători și artiști care aleg această scurtătură AI și din păcate astfel de piese ajung virale sau chiar pe radio. Este trist pentru artiștii independenți care se zbat să facă totul de la zero”. Până la urmă, Tom e un Faust în depresie Dar de ce preferă Tom, creatorul Lolitei, anonimatul? Nu este modestie, ci prudență. Tom nu știe unde va sfârși Lolita (sau, poate, anticipează prea bine?). Tom știe că nu face muzică și că doar manevrează destoinic algoritmul, iar, prin asta, Tom este un Mefisto (Umbra lui Faust, creatorul care a făcut pact cu Diavolul pentru cunoștințe nelimitate). Dar, întocmai cum Mefisto încălca regulile, tot astfel Tom știe că succesul sau eșecul său depind de succesul sau eșecul Lolitei în online. Lolita are estetică, dar fuge de responsabilitate, e seducătoare, dar nu riscă. Optimizată până la ultimul bit, Lolita va pieri în negurile algoritmului, iar Tom știe asta. Până la urmă, Lolita este proiectul care vorbește despre obsesia omului de crea, știind, însă, că nu are măreție de Creator. Că este doar un impostor.
Chinezii nu se dezmint: nu încearcă să fabrice cel mai deștept model de Inteligență Artificială, ci cel mai ieftin
Experții care au analizat cine produce cea mai bună tehnologie în domeniul IA au ajuns la o concluzie surprinzătoare. Numeroase companii din China încearcă să obțină modele de inteligență artificială mai ieftine decât ale rivalilor americani, potrivit CNBC. Altfel spus, unele companii chineze își stabilesc drept prioritate să obțină produse care pot fi oferite publicului la prețuri mai mici decât ale concurenței. Conform analizei Artificial Analysis, OpenAI și DeepSeek sunt cele mai ieftine modele AI care nu sunt produse de chinezi. În analiză mai apar Gemini 3 Pro de la Google și de Claude Opus 4.5 de la Anthropic. Companiile folosesc un model AI „închis” sau accesează de la distanță un model open-source. În schimb, multe companii din China preferă să controleze costurile alegând o a treia opțiune: descărcarea de modele open-source. Explicația a fost oferită de James Tong, CEO al Movitech din Suzhou, care are printre clienți Starbucks și Unilever. O altă diferență cheie față de SUA este modul în care companiile chineze folosesc inteligența artificială. Companiile din SUA tind să folosească mai mult AI pentru codificare, în timp ce în China, folosesc tehnologia mai mult pentru situații specifice, potrivit lui Tong. De exemplu, din a doua jumătate a anului 2025, Movitech a folosit modele de inteligență artificială pentru a ajuta producătorii să-și îmbunătățească procesele de producție și pentru a asista întreprinderile de stat în ceea ce privește conformitatea. Chinezii au modele IA ieftine Clasamentele industriei arată că „standardul de aur” în modelele AI generative aparține în continuare SUA. „Când selectează soluții AI, companiile chineze nu mai acordă prioritate asupra întrebării cine este cel mai inteligent”, a spus Sun Xin, vicepreședinte de cercetare la Gartner. În schimb, chinezii caută fiabilitate, control asupra efectelor și capacitate de integrare. Prețurile scăzute și accesul facil înseamnă că modelele fabricate în China devin din ce în ce mai mulți utilizate în străinătate. Modelele chineze se clasează foarte bine pe OpenRouter, o platformă populară care permite companiilor să acceseze mai multe modele AI printr-un singur portal.
Cum a reușit o echipă de chirurgi să țină în viață un pacient fără plămâni, timp de 48 de ore
O echipă de chirurgi de la Universitatea Northwestern (SUA) a reușit imposibilul: să țină în viață un pacient timp de 48 de ore, fără ca acesta să aibă plămâni. Pacientul aștepta o pereche de plămâni pentru un dublu transplant – o abordare radicală, scrie revista Med, care a publicat un raport despre acest caz. Cum a fost posibil acest lucru? Chirurgii au folosit un sistem pulmonar artificial total care oxigenează sângele așa cum o fac plămânii, gestionând, în același timp, fluxul sanguin și protejând inima. Pacientul dezvoltase o infecție ce nu putea fi tratată cu antibiotic Sistemul acesta artificial s-a dovedit crucial în stabilizarea pacientului și pregătirea acestuia pentru transplant. Pacientul s-a recuperat complet și plămânii lui funcționează la capacitate maximă. Povestea lui începe în primăvara lui 2023, când bărbatul dezvoltase o insuficiență pulmonară asociată gripei. Aceasta a progresat rapid înspre o pneumonie, sepsis și apoi sindrom de detresă respiratorie acută. „Dezvoltase o infecție la plămâni care pur și simplu nu putea fi tratată cu niciun antibiotic, deoarece era rezistentă la orice”, spune chirurgul Ankit Bharat. „Această infecție a cauzat lichefierea plămânilor săi și apoi a continuat să progreseze în restul corpului.” Abordarea standard ar fi fost plasarea pacientului într-un sistem de menținere a vieții și acordarea timpului plămânilor să se recupereze. Soluția echipei Aici, însă, plămânii erau principala problemă și sursă de infecție: bărbatul părea sigur că va muri dacă plămânii nu i se vor scoate. Îndepărtarea ambilor plămâni – o pneumonectomie bilaterală – duce de obicei la insuficiență cardiacă din cauza perturbărilor fluxului sanguin. Pentru a evita acest lucru și a depăși limitele încercărilor anterioare , echipa medicală din spatele sistemului articial de respirație a adăugat canale duble de flux sanguin și un șunt adaptiv la flux, permițând uniformizarea variațiilor fluxului sanguin. După prelevarea organelor, au început semnele de recuperare Aparatul a fost suficient pentru a-l menține pe pacient în viață suficient de mult timp pentru ca organismul său să se recupereze suficient cât să fie viabil un transplant de plămâni. Odată ce organele au fost prelevate, au început semnele de recuperare după infecție. Bharat și echipa sa au efectuat o analiză moleculară a plămânilor după ce aceștia au fost îndepărtați , confirmând că nu există nicio șansă ca plămânii să se recupereze singuri după sindromul de detresă respiratorie acută. Un transplant era absolut necesar Cicatricile și afectarea sistemului imunitar au însemnat că, în acest caz, un transplant de plămâni era absolut necesar. „În mod convențional, transplantul pulmonar este rezervat pacienților care au afecțiuni cronice, cum ar fi boala pulmonară interstițială sau fibroza chistică”, spune Bharat. „În prezent, oamenii cred că dacă faci Sindrom de Detresă Respiratorie Acută severă, continui să îi susții și, în cele din urmă, plămânii se vor îmbunătăți”. O inovație ce ar putea fi folosită pe viitor Aceasta este o abordare care ar putea fi folosită din nou pentru a salva mai multe vieți. Dar construirea unui sistem artificial pentru respirație este posibilă, în acest moment, doar în centre specializate. Bharat speră că inovațiile aplicate aici ar putea fi încorporate în dispozitive standard în viitor. Când imposibilul devine posibil În timp ce un transplant bipulmonar ar fi putut fi considerat anterior imposibil în acest scenariu, acum știm că se poate realiza și poate fi un succes – și ar putea fi o opțiune în cazurile viitoare, deși depinde în continuare de accesul în timp util la plămânii donatorului. „În practica mea, pacienții tineri mor aproape în fiecare săptămână pentru că nimeni nu și-a dat seama că transplantul era o opțiune”, spune Bharat. „În cazul leziunilor pulmonare severe cauzate de infecții respiratorii, chiar și în situații acute, un transplant pulmonar poate salva vieți.”
Musk spune că SpaceX a reușit să limiteze utilizarea Starlink de către Rusia
Pașii preliminari luați pentru a împiedica Rusia să utilizeze sistemul Starlink par să funcționeze, potrivit fondatorului SpaceX, Elon Musk, scrie Reuters. Problema a apărut după ce Ucraina a raportat descoperirea unor terminale Starlink pe drone rusești de atac cu rază lungă. Elon Musk a declarat duminică faptul că SpaceX a acționat pentru a bloca ceea ce compania a descris drept acces neautorizat al Rusiei. El a adăugat că firma este pregătită să ia măsuri suplimentare, dacă va fi necesar. Armata Ucrainei depinde în mare măsură de Starlink pentru comunicații securizate pe câmpul de luptă și pentru anumite operațiuni cu drone. Oficialii au avertizat recent că forțele ruse ar fi putut exploata sistemul pentru ghidare și coordonare. Rolul Starlink în efortul de război al Ucrainei Starlink, operat de SpaceX, furnizează conexiuni la internet prin satelit pe întreg teritoriul Ucrainei. Zeci de mii de terminale sunt utilizate zilnic de forțele ucrainene aflate pe linia frontului. Kievul a anunțat că a descoperit dispozitive Starlink instalate pe drone folosite în atacuri rusești. Autoritățile ucrainene au confirmat că colaborează cu SpaceX pentru a preveni orice utilizare abuzivă suplimentară. Într-o declarație publicată pe platforma X, Musk a spus că măsurile luate până în prezent „par să fi funcționat”. El le-a cerut oficialilor ucraineni să semnaleze eventualele vulnerabilități rămase. Kievul pregătește un sistem de autorizare a terminalelor Ministrul ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov, a declarat că o soluție tehnică se află deja în curs de dezvoltare. Obiectivul este ca doar terminalele Starlink autorizate să poată funcționa pe teritoriul Ucrainei. Fedorov a afirmat că măsurile inițiale au produs rezultate rapide în contracararea activității dronelor rusești. El a adăugat că implementarea unor controale mai stricte de autorizare reprezintă următoarea prioritate. Contextul Starlink și al conflictului SpaceX a declarat în repetate rânduri că nu vinde și nu livrează sisteme Starlink către Rusia. Compania susține, de asemenea, că nu are niciun fel de relații de afaceri cu guvernul sau armata rusă. Musk a activat serviciul Starlink deasupra Ucrainei în 2022, la scurt timp după lansarea invaziei Rusiei.
Franța vrea să renunțe la Zoom, Microsoft și Google, pe fondul tensiunilor geopolitice: Europa începe decuplarea tehnologică de giganții americani
Decizia Franței din această săptămână de a împinge milioane de angajați ai statului să folosească o alternativă locală la Zoom și Microsoft Teams marchează cel mai recent capitol dintr-un efort de zeci de ani al guvernelor europene de a se desprinde de marile companii americane de tehnologie, notează Financial Times. Prim-ministrul Franței, Sébastien Lecornu, a trimis joi o scrisoare ministerelor prin care le ordonă să își mute apelurile video pe Visio, o alternativă internă la Zoom, până la finalul anului. „Pentru a garanta securitatea, confidențialitatea și reziliența comunicațiilor electronice publice, este prin urmare imperativ să implementăm o soluție unificată de videoconferință, controlată de stat, bazată pe tehnologii suverane”, a scris el. Aceeași logică a fost vizibilă și vineri, când guvernul francez a blocat operatorul de sateliți Eutelsat să își vândă afacerea cu antene terestre către fondul de investiții EQT, invocând caracterul strategic al grupului, rival al serviciului de internet prin satelit Starlink al lui Elon Musk. Apel la decuplarea tehnologică a Europei În ciuda dificultăților de lungă durată de a-i convinge pe europeni să renunțe la Microsoft, Google și Amazon în favoarea unor alternative locale, noile îngrijorări legate de politica externă a președintelui american Donald Trump au adus un nou sentiment de urgență apelurilor pentru așa-numita „decuplare tehnologică”. Acest lucru a alimentat eforturi proaspete ale guvernelor europene de a stimula alternative locale, de la aplicații de comunicare și furnizori de cloud până la sateliți și inteligență artificială. Măsurile Franței din această săptămână au venit la doar câteva zile după ce Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care cere statelor membre să „consolideze suveranitatea tehnologică europeană prin facilitarea achiziției de produse și servicii digitale europene, acolo unde este posibil”. Uniunea Europeană se bazează în continuare pe țări din afara blocului comunitar, în principal pe SUA, pentru peste 80% din serviciile și infrastructura sa digitală, potrivit raportului parlamentului. Timp de decenii, încercările de a crea versiuni europene de cloud computing, mesagerie și software pentru companii au eșuat, deoarece oamenii și firmele sunt reticenți în a trece la alternative adesea inferioare sau incomode. Puținele exemple de succes au fost, în mare parte, fragmentare. În octombrie, de pildă, landul german Schleswig-Holstein a celebrat un „moment istoric pentru suveranitatea digitală” după ce aproximativ 40.000 de căsuțe de e-mail ale angajaților statului au fost migrate de la Microsoft Exchange și Outlook către alternative open-source. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost unul dintre cei mai vocali susținători ai ideii ca Europa să devină mai independentă de SUA, de la tehnologie până la sisteme de armament. El a promovat furnizori locali de cloud, precum și compania pariziană de inteligență artificială Mistral, considerată unul dintre puținele bastioane europene împotriva dominației americane și chineze în domeniul AI. Acum, amenințările lui Trump de a invada Groenlanda, care face parte din Danemarca, au ridicat spectrul unui război comercial în care dependența Europei de Silicon Valley ar putea deveni o vulnerabilitate economică majoră. „Ceea ce s-a schimbat astăzi, mai mult decât natura problemei, este probabilitatea ca aceasta să se materializeze brusc: sancțiuni extrateritoriale, restricții de acces, șantaj de reglementare”, a declarat Francesca Musiani, directoare de cercetare la Centrul Național pentru Cercetare Științifică (CNRS) din Franța. „În acest context, decuplarea încetează să mai fie o ipoteză teoretică și devine un scenariu de gestionare a riscului”, a adăugat aceasta. Franța și inițiativele sale tehnologice eșuate Franța are, la rândul său, un istoric presărat cu inițiative tehnologice susținute de stat care au eșuat, anunțate cu mare fast de președinți de la Jacques Chirac până la Macron, dar care s-au dovedit a fi risipă de bani publici și timp. În 2008, Franța și Germania au investit sute de milioane de euro în dezvoltarea Quaero, un motor de căutare local prezentat drept alternativă suverană la Google și Yahoo, pentru ca proiectul să fie închis după cinci ani. Cota de piață a Google în căutările din Europa este în continuare de aproximativ 90%. Ulterior, Parisul a încercat să stimuleze dezvoltarea unui „cloud suveran”, sprijinind două proiecte concurente conduse de grupurile de telecomunicații Orange și SFR, argumentând că furnizorii americani de cloud nu pot garanta că datele utilizatorilor francezi rămân în Europa și nu sunt vulnerabile în fața autorităților americane sau a spionajului. Din nou, adopția a fost minimă, deoarece serviciile nu erau la fel de performante, astfel că guvernul a ales în schimb să reglementeze schimbări menite să facă produsele americane și alte produse străine mai sigure pentru sectorul public și companii. Saul Klein, investitor în tehnologie cu sediul la Londra, la Phoenix Court, a spus că țările ar trebui să colaboreze pentru a se asigura că Europa are jucători puternici în următoarele frontiere ale industriei, dând exemplul investiției de 1,3 miliarde de euro a gigantului olandez ASML în Mistral anul trecut. „Nu văd rostul unui Zoom francez. Este puțin probabil ca un stat suveran să poată face de unul singur ceva care să concureze științific sau tehnologic cu o alternativă americană sau chineză… Trebuie duse luptele următoare.” Datele europene, stocate la nivel local Potrivit firmei de cercetare IDC, companiile europene au cheltuit în continuare aproximativ 80% din totalul investițiilor lor de 25 de miliarde de dolari în infrastructura de cloud computing în 2024 la primii cinci furnizori americani de cloud, care și-au asumat, la rândul lor, angajamente mai profunde de a stoca datele europene la nivel local. David Amiel, secretar de stat pentru funcția publică în Franța, a declarat pentru Financial Times că țara nu va putea atinge obiectivele președintelui Macron privind „autonomia strategică”, adică reducerea dependențelor în întreaga economie, fără un nou impuls pentru ca firmele europene să furnizeze mai mult din tehnologia necesară. „Trebuie să ne dezobișnuim de dependența de instrumente non-europene. Dar ele trebuie să respecte cele mai bune standarde de calitate, altfel vor eșua.” Proiectul Visio, testat de ministerul lui Amiel, are ca obiectiv pe termen lung crearea mai multor instrumente pentru sectorul public, care ar putea în cele din urmă să înlocuiască Microsoft Office sau Google Suite. Anul trecut, a fost lansată o aplicație internă de mesagerie securizată numită Tchap, care are