Roboții cu emoții – Un startup fondat de un adolescent sparge gheața și aduce viitorul în prezent
Un startup fondat de un adolescent din Statele Unite stârnește discuții intense în industria tehnologică. Intempus, companie lansată de Teddy Warner, un tânăr antreprenor de numai 19 ani, dezvoltă o tehnologie inedită: roboți dotați cu funcții fiziologice simulate, menite să le confere un comportament emoțional recognoscibil. Funcțiile includ simularea pulsului, a temperaturii corporale și chiar a transpirației, elemente pe care Warner le consideră esențiale pentru ca mașinile să poată interacționa mai firesc cu oamenii, scrie revista Futurism. Inteligența artificială, parte din procesul de „umanizare” a roboților Potrivit unei declarații oferite pentru TechCrunch, ideea proiectului a luat naștere în perioada în care Warner colabora cu compania Midjourney, activă în domeniul generării de imagini cu ajutorul AI. Acolo, el a lucrat la un model de inteligență artificială destinat să imite procesul decizional uman în condiții reale, cunoscut sub denumirea de „world model”. Cu toate acestea, Warner a constatat că aceste modele rămân incomplete fără o componentă fundamentală: reacțiile fizice care acompaniază emoțiile la ființele umane. „În prezent, roboții funcționează pe baza unei logici simple: observare și acțiune. Însă oamenii nu reacționează astfel. Între observație și acțiune există o etapă intermediară, legată de starea fizică și emoțională a corpului”, explică Warner. În opinia sa, pentru ca roboții să poată comunica mai intuitiv cu oamenii, este necesar ca aceștia să simuleze procese interne similare celor umane. Pentru a construi această „stare fiziologică artificială”, Warner și echipa sa au folosit teste de tip poligraf pentru a înregistra date despre transpirație, ritm cardiac și alte reacții fiziologice în contexte emoționale. Pe baza informațiilor obținute, au dezvoltat un model de inteligență artificială care poate reda un profil emoțional credibil al robotului, în funcție de contextul în care acesta se află. Deși ideea pare desprinsă dintr-un film SF, startup-ul a atras deja sprijin financiar din partea Thiel Fellowship, un program controversat susținut de miliardarul Peter Thiel, care oferă finanțări tinerilor inovatori dispuși să renunțe la educația academică pentru a construi proiecte tehnologice ambițioase. Etica din spatele tehnologiei Warner afirmă că în prezent a încheiat parteneriate cu șapte organizații interesate de tehnologie și a început procesul de testare a roboților „emoționali” în interacțiuni reale. Deși momentan folosește roboți fabricați de alte companii, nu exclude construirea propriei linii hardware în viitor. Pe termen scurt, o astfel de tehnologie ar putea fi utilizată în domenii precum îngrijirea persoanelor în vârstă, terapie, educație sau relații cu clienții. Totuși, apar numeroase întrebări legate de etică: cât de mult ar trebui să ne atașăm de mașini care „par” să simtă, dar nu o fac cu adevărat? Ce se întâmplă atunci când roboții simulează frica, stresul sau anxietatea — emoții care în mod normal indică vulnerabilitate și nevoia de protecție? Indiferent de răspunsuri, direcția în care se îndreaptă cercetarea propusă de Intempus indică o schimbare de paradigmă în modul în care vom percepe roboții în următorii ani: nu doar ca unelte, ci ca entități care pot convinge oamenii că „simt”.
S-a lansat AGON PRO AG276UZD, monitorul 4K QD-OLED de 240 Hz pentru gameri exigenți, dar și pentru creatori de conținut
AGON by AOC a anunțat lansarea modelului AGON PRO AG276UZD, un monitor de gaming de 26,5 inchi (67,31 cm) echipat cu tehnologie QD-OLED de a treia generație. Acesta oferă o rezoluție UHD (3840×2160), rată de reîmprospătare de 240 Hz și timp de răspuns GtG de 0,03 ms, adresându-se în egală măsură jucătorilor esports și creatorilor de conținut care au nevoie de un afișaj performant. Ce știm despre monitorul AGON PRO AG276UZD Modelul AG276UZD este succesorul AG276QZD2 și aduce îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește claritatea vizuală și viteza de reacție. Ecranul are un finisaj lucios și o densitate de 166 pixeli pe inch, fiind capabil să redea textul și elementele grafice cu un nivel înalt de claritate, esențial în jocurile în care informația vizuală rapidă este crucială. Monitorul atinge o luminozitate HDR de vârf de 1000 de niți (pe o zonă de 3% din ecran), profitând de contrastul practic infinit specific OLED-ului. Aspectul permite redarea precisă a detaliilor în scene întunecate și evidențierea efectelor vizuale intense. Panoul pe 10 biți suportă 1,07 miliarde de culori și acoperă 99,3% din spațiul DCI-P3 (CIE 1931) și 96,5% din spațiul Adobe RGB (CIE 1976), fiind adecvat pentru editare video 4K, design 3D și ilustrație digitală. „Cu modelul AG276UZD, gamerii primesc exact ceea ce și-au dorit: un panou QD-OLED de ultimă generație, care oferă o claritate 4K uimitoare fără a sacrifica viteza”, a declarat César Acosta, Gaming Product Manager AGON by AOC. Monitorul integrează două porturi HDMI 2.1, un DisplayPort 2.1 cu suport UHBR 20 (până la 80 Gbps) și un port USB-C cu alimentare de 65 W și mod DisplayPort Alt. Concret, acesta poate reda imaginea 4K la 240 Hz cu adâncime de culoare de 10 biți fără compresie, ceea ce îl face compatibil cu viitoarele generații de plăci grafice. Funcționalitatea este completată de un hub USB 3.2 cu funcție de încărcare rapidă, două difuzoare integrate de 5 W și suport pentru afișare PiP (Picture-in-Picture) și PbP (Picture-by-Picture), utile în sesiunile de live streaming sau pentru lucrul simultan pe mai multe surse video. Monitorul suportă atât tehnologia Adaptive-Sync, cât și G-SYNC compatibil, pentru redare fluentă fără tearing sau stutter. De asemenea, include funcții avansate precum Low Input Lag, Shadow Control, Game Colour și reticulul Dial Point, adaptabil în funcție de joc. Suportul ergonomic permite ajustarea pe înălțime până la 130 mm, precum și înclinare, rotire și pivotare, oferind flexibilitate în utilizare. Modelul include și funcțiile OLED Care, menite să reducă riscul de burn-in. Garanția standard este de 3 ani, acoperind inclusiv cazurile de burn-in dacă monitorul este folosit conform recomandărilor producătorului. Extinderea gamei OLED, o veste cât se poate de bună AGON PRO AG276UZD completează gama de monitoare OLED de la AGON by AOC, alături de: AG456UCZD – UWQHD, 44,5 inchi, curbură 800R, 240 Hz PD49 – DQHD, 48,8 inchi, QD-OLED, 240 Hz, design Porsche PD34 – UWQHD curbat, 34 inchi, QD-OLED, 240 Hz, design Porsche AG346UCD – UWQHD curbat, 34 inchi, QD-OLED, 175 Hz AG326UD – UHD, 31,5 inchi, QD-OLED, 165 Hz AG276QZD2 – QHD, 26,7 inchi, QD-OLED, 240 Hz Noul model AG276UZD este singurul din această gamă care oferă rezoluție UHD și 240 Hz într-un format compact, răspunzând nevoilor gamerilor care cer atât detalii ultra-fine, cât și performanță competitivă. AGON PRO AG276UZD va fi disponibil pe piață din luna iunie 2025, la un preț recomandat de 4531 lei.
Vodafone scoate din 7 iunie o extraopțiune gratuită. Românii vor plăti în plus dacă vor să o păstreze
Clienții Vodafone din România se pregătesc pentru o nouă modificare importantă în oferta operatorului. Începând cu data de 7 iunie 2025, extraopțiunea Cinemax, oferită anterior gratuit abonaților serviciilor fixe, va fi dezactivată automat. Cei care doresc să păstreze accesul la acest serviciu de divertisment vor fi nevoiți să plătească în plus, într-un moment în care operatorul deja aplică și alte scumpiri. Conform notificărilor trimise către clienți, această extraopțiune, care venea cu o reducere de 100%, va fi eliminată din ofertă fără ca utilizatorul să poată interveni: „Astfel, începând cu această dată, extraopțiunea Cinemax se va dezactiva automat de pe contul tău”, precizează Vodafone. Scumpiri în lanț și indexări pe fondul inflației Această schimbare vine la scurt timp după ce Vodafone a anunțat o indexare a prețurilor serviciilor mobile pentru toți clienții din România. Începând cu următoarea factură, prețurile vor fi majorate cu 5,8%, reflectând rata inflației comunicată de Eurostat pentru România în anul 2024. Indexarea nu se aplică doar serviciilor mobile obișnuite, ci și tarifului de reconectare perceput în cazul deconectărilor pentru neplata facturilor. Totuși, compania precizează că, pentru clienții care au achiziționat un telefon în rate, indexarea nu afectează ratele aferente dispozitivului. Într-un mesaj transmis clienților, Vodafone menționează că înțelege nemulțumirea posibilă generată de aceste ajustări și că încearcă să rămână transparentă în relația cu utilizatorii. Strategie de echilibrare a costurilor sau pierdere de avantaje? Pentru mulți clienți, extraopțiunea Cinemax reprezenta un beneficiu decisiv în alegerea serviciilor fixe oferite de Vodafone. Retragerea acestei opțiuni gratuite poate duce la o scădere a satisfacției și, în unele cazuri, chiar la reconsiderarea abonamentului sau la migrarea către alți operatori. Aceasta nu este prima măsură de acest tip luată de companie. În vara anului trecut, Vodafone România a notificat deja clienții persoane juridice că va majora tarifele cu 8%, motivând decizia prin costurile tot mai ridicate de operare și nivelul ridicat al inflației din 2023, care s-a situat la 9,7%. Deși Vodafone nu a anunțat până acum alte schimbări majore în portofoliul său, astfel de decizii pot fi urmate de noi oferte promoționale, pachete alternative sau reduceri la alte servicii. În absența acestora, un segment al clienților ar putea percepe strategia drept o pierdere de valoare față de ceea ce li s-a promis inițial.
Google luptă să nu fie destructurată: riscă să piardă Chrome și controlul global asupra căutărilor online
Gigantul american Google se află în fața uneia dintre cele mai dure confruntări juridice din istoria sa. După ce a fost găsit vinovat de practici anticoncurențiale pe piața motoarelor de căutare online, compania din Mountain View încearcă să evite o măsură extremă: destructurarea parțială a imperiului său digital. Într-o ultimă pledoarie susținută pe 30 mai în fața unui judecător federal din Washington, reprezentanții Google au încercat să convingă instanța că o decizie radicală ar putea avea efecte nedorite, atât pentru consumatori, cât și pentru ecosistemul tehnologic global. Procesul este rezultatul unei anchete de amploare declanșate de Departamentul Justiției din SUA, care acuză Google că a abuzat de poziția sa dominantă pentru a-și consolida monopolul pe piața căutărilor online. Printre măsurile cerute de autorități se numără separarea forțată a browserului Chrome de companie, interzicerea acordurilor de exclusivitate cu producători de telefoane mobile și obligarea Google să partajeze datele utilizate pentru generarea rezultatelor din motorul său de căutare. Guvernul american cere o despărțire forțată de Chrome și sfârșitul înțelegerilor cu Apple În centrul litigiului se află strategia prin care Google și-a asigurat poziția privilegiată de motor de căutare implicit pe majoritatea dispozitivelor mobile. Departamentul de Justiție a dezvăluit că Google plătește anual peste 20 de miliarde de dolari către Apple pentru ca motorul său de căutare să fie instalat implicit pe iPhone-uri. Această practică, spun autoritățile, limitează drastic șansele competitorilor de a câștiga cotă de piață și îngrădește libertatea de alegere a utilizatorilor. Procurorii guvernamentali au susținut că Apple a cerut în mod repetat o flexibilitate mai mare, dar Google a refuzat categoric: „Fără instalare implicită, nu există partajare de venituri”, a declarat avocatul guvernului, David Dahlquist, citând documente din dosar. În aceste condiții, guvernul american cere judecătorului Amit Mehta să impună măsuri clare care să deschidă competiția: interzicerea acordurilor de exclusivitate, decuplarea serviciilor-cheie, precum Chrome, și deschiderea ecosistemului pentru competitori mai mici. Google vine cu măsuri de compromis, dar miza e uriașă În replică, Google a propus soluții mai puțin drastice, precum posibilitatea ca producătorii de telefoane să instaleze magazinul Google Play fără obligația de a include și Chrome sau motorul de căutare. Compania susține că aceste concesii ar menține echilibrul în ecosistemul Android fără a afecta radical funcționalitatea serviciilor. Pentru Google, miza acestui proces depășește granițele pieței americane. Divizia de căutare este una dintre cele mai profitabile ale companiei, iar amenințarea unei destructurări planează într-un moment în care Google se confruntă deja cu presiuni semnificative din partea noilor generații de asistenți AI, precum ChatGPT sau Perplexity, care propun alternative la căutarea clasică pe internet. Judecătorul Amit Mehta a declarat compania vinovată de monopol încă din august 2023, iar audierile finale din această lună sunt menite să stabilească dimensiunea și natura sancțiunilor. Decizia finală este așteptată până în luna august 2025 și ar putea deveni un precedent istoric în reglementarea marilor platforme tehnologice.
Alerte cibernetice: deepfake cu Ilie Bolojan și investiții fictive în Neptun Deep
Un videoclip fals, creat cu tehnologia deepfake, utilizează imaginea președintelui Senatului, Ilie Bolojan, pentru promovarea unor investiții fictive în proiectul Neptun Deep. Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) atrage atenția asupra acestei noi tentative de fraudă și avertizează utilizatorii de internet în legătură cu pericolele asociate acestui tip de manipulare digitală. Conform DNSC, videoclipul îl prezintă în mod fals pe Ilie Bolojan în timp ce promovează un program financiar care ar implica investiții minimale de 1.250 de lei, promițând câștiguri regulate proporționale cu volumul gazelor extrase într-un proiect fictiv legat de Neptun Deep. Videoclipul este distribuit în principal pe platformele de social media prin intermediul reclamelor sau postărilor sponsorizate. Cum funcționează înșelătoria Schema frauduloasă funcționează prin utilizarea unei platforme false de investiții, create de infractori cibernetici pentru a păcăli utilizatorii. Elementul distinctiv al acestei metode îl reprezintă utilizarea inteligenței artificiale prin tehnologia deepfake. Videoclipurile manipulate digital folosesc imagini și înregistrări publice existente, în care mesajul original este alterat astfel încât să promoveze falsele oportunități financiare. DNSC explică faptul că, după procesarea digitală, persoanele vizibile în videoclipuri oferă mesaje care, aparent, vin chiar de la ele, dar care sunt complet fabricate. În cazul de față, imaginea lui Ilie Bolojan este utilizată fără consimțământul său pentru a sprijini o schemă de câștiguri financiare rapide care nu există în realitate. Aceasta atrage victimele spre divulgarea de informații sensibile sau transferarea de bani, care sunt mai apoi furate de atacatori. Proiectele fictive precum cel menționat, legate de Neptun Deep, sunt concepute pentru a exploata încrederea publică în lideri politici sau inițiative economice cunoscute, conferindu-le un aer de legitimitate prin utilizarea unor fețe familiare publicului larg. Cum să identifici un videoclip deepfake Pentru a lupta împotriva acestui tip de fraudă, DNSC oferă câteva reguli utile pentru identificarea materialelor deepfake. Semnele care ar trebui să atragă atenția includ: – Mișcarea nesincronizată a buzelor cu sunetul redat. – Expresiile faciale care par nenaturale sau excesiv de rigide. – Fundaluri care par artificiale sau animate într-un mod neobișnuit. – Priviri care nu clipesc natural sau conturează o impresie de „rigiditate”. Dacă descoperiți astfel de materiale distribuite pe social media, DNSC recomandă ca acestea să nu fie redistribuite sau accesate, ci raportate platformei sau autorităților competente. De asemenea, este esențial să vă informați din surse sigure înainte de a lua decizii financiare și să aveți grijă atunci când oferiți detalii personale online. Campaniile de conștientizare din partea autorităților sunt esențiale pentru a reduce riscul de înșelăciuni online, dar responsabilitatea de a analiza critic informațiile disponibile aparține fiecărui utilizator. Într-o lume în care tehnologia deepfake evoluează rapid, cunoașterea și vigilența rămân cele mai importante instrumente de protecție.
Cel mai vechi ziar cotidian din lume dispare de pe print după aproape 300 de ani de existență
Fondat în 1737, Belfast News Letter, cel mai vechi ziar cotidian din lume, surprinde publicul cu o decizie semnificativă: trecerea completă către un format digital. Publicația nord-irlandeză renunță la ediția sa tipărită, o tradiție de aproape trei secole, adaptându-se astfel la un peisaj media dominat de tehnologie și consum online. Această transformare marchează o nouă etapă atât pentru ziar, cât și pentru cititorii săi fideli, relatează The Guardian. Un ziar cu o moștenire vastă intră în era digitală De-a lungul istoriei sale de 288 de ani, Belfast News Letter a trecut prin numeroase revoluții politice și sociale, devenind un simbol al perseverenței jurnalistice. Fondat inițial ca o publicație pro-unionistă, ziarul a reflectat, în paginile sale, evoluțiile istorice și culturale ale Regatului Unit și Irlandei de Nord. Decizia de a trece la un format exclusiv digital vine într-un moment în care industria presei tipărite se află într-un declin accelerat. Creșterea costurilor de tipărire și scăderea vânzărilor au făcut ca ziarul să urmeze tendința generală a publicațiilor care își mută conținutul pe platforme online. Editorii explică faptul că această decizie nu înseamnă pierderea identității ziarului, ci, dimpotrivă, păstrarea relevanței sale într-un secol al informației tehnologizate. „În ciuda faptului că renunțăm la formatul fizic, vom continua să ne servim cititorii printr-un conținut de calitate, exact cum o facem de aproape trei secole”, a declarat un purtător de cuvânt al publicației. Cea mai veche ediție păstrată a ziarului Belfast News Letter datează din 3 octombrie 1738. (Foto: British Library Board Northern Ireland Office) Provocări și oportunități în epoca digitalizării Adaptarea la un mediu digital nu vine fără dificultăți. Ziarele tipărite se bucurau odinioară de un flux constant de venituri din abonamente și publicitate, însă modelul digital impune o schimbare radicală a strategiei financiare. Belfast News Letter intenționează să implementeze un sistem de acces pe bază de abonament plătit pentru articole, dar va păstra și unele materiale gratuite, pentru a rămâne accesibil unui public cât mai larg. Transformarea digitală nu doar că le oferă oportunitatea de a ajunge la un public global, dar le permite, de asemenea, să adopte noi formate multimedia, cum ar fi podcasturile și videoclipurile de știri. Cu toate acestea, competiția din mediul online este acerbă, iar rămânerea relevantă într-un spațiu saturat de informații va fi o provocare continuă. Tranziția către digital deschide, însă, și noi posibilități creative pentru jurnaliștii publicației. Platformele online permit o interacțiune mai directă cu cititorii și o adaptare rapidă la subiectele de interes curent. În plus, costurile reduse pentru distribuirea digitală ar putea contribui la viabilitatea financiară pe termen lung a ziarului. Întoarcerea către un format exclusiv digital nu reprezintă sfârșitul scrisului în spiritul Belfast News Letter, ci mai degrabă o continuare adaptată vremurilor moderne. Cu rădăcini adânc înfipte în istoria britanică, publicația rămâne un exemplu elocvent al modului în care tradiția se poate împleti cu inovația.
CEO-ul OpenAI vrea să-ți vadă toată viața: 100 de milioane de dispozitive AI care îți urmăresc fiecare mișcare
CEO-ul OpenAI, Sam Altman, are un nou plan ambițios — și destul de înfricoșător: să lanseze pe piață 100 de milioane de dispozitive inteligente capabile să „vadă” tot ce se întâmplă în viața utilizatorilor. Alături de celebrul designer Jony Ive, mintea creativă din spatele iPhone-ului, Altman vrea să schimbe complet relația oamenilor cu tehnologia printr-un nou tip de gadget, unul care nu doar că îți oferă informații, dar care te înțelege, te observă și învață constant din viața ta. Deși detaliile tehnice ale dispozitivului rămân învăluite în mister, ceea ce știm deja ridică numeroase semne de întrebare. Dispozitivul va fi mic, portabil, fără funcții de telefon, dar va fi „pe deplin conștient” de mediul înconjurător. Va putea fi purtat în buzunar sau ținut pe birou și, în teorie, ar trebui să reducă dependența de ecrane. Însă în practică, pare că aduce cu sine o altă formă de control — mult mai subtilă, dar și mai invazivă. Dispozitivul care te vede non-stop: tehnologie sau supraveghere? Comparat de unii analiști cu un episod din Black Mirror, ideea ca un asistent AI să observe tot ce faci nu sună tocmai futurist, ci distopic. Altman susține că noul gadget nu va funcționa ca un telefon, dar va fi suficient de inteligent și de conștient pentru a te „însoți” pe tot parcursul zilei. E ca și cum ai purta cu tine un ochi digital care nu clipește niciodată. Dispozitivul este rezultatul colaborării dintre OpenAI și compania LoveFrom a lui Jony Ive, achiziționată recent printr-o investiție evaluată la 6,5 miliarde de dolari. Deși proiectul este încă în stadiu „stealth”, angajații OpenAI au fost deja instruiți să se pregătească pentru producerea a 100 de milioane de unități. Problema este că nici Altman, nici Ive nu au clarificat cum va funcționa concret supravegherea oferită de acest dispozitiv. Va înregistra sunet sau video? Va stoca informații în cloud? Și, mai ales, cine va avea acces la acele date? Răspunsurile lipsesc momentan, iar precedentele nu sunt deloc încurajatoare. Gadgeturi asemănătoare, precum Humane AI Pin, au fost un eșec complet: utilizatorii le-au returnat masiv, nemulțumiți de calitate, utilitate și, mai ales, de faptul că păreau prea intruzive. Dincolo de inovație: limita dintre util și periculos Ideea lui Altman pare să se bazeze pe o intenție nobilă: să reducă timpul petrecut pe ecran și să transforme interacțiunea cu AI într-o experiență mai umană, mai naturală. Dar în lipsa unor limite clare, tehnologia riscă să devină exact opusul a ceea ce promite. În loc să ne elibereze de ecrane, ne poate înrobi într-un nou tip de dependență, în care fiecare gest, conversație sau decizie devine parte dintr-o bază de date uriașă. De altfel, istoricul nu este de partea acestor dispozitive. Când Google Glass a fost lansat, publicul a respins ideea de a fi filmat fără consimțământ. Nici Humane AI Pin nu a convins, în ciuda unui preț de 700 de dolari. Chiar și unii analiști Apple, precum Ming-Chi Kuo, sunt sceptici, menționând că dispozitivul Altman-Ive ar putea fi „puțin mai mare” decât predecesorii săi deja considerați prea voluminoși. La nivel conceptual, noul gadget amintește izbitor de episodul „The Entire History of You” din Black Mirror, unde oamenii trăiau cu un implant ocular care înregistra tot ce vedeau. Ideea părea ficțiune sumbră în 2011, dar azi pare că industria tech vrea să o transforme în realitate. Ce ar trebui să te îngrijoreze (sau să te entuziasmeze)? Poate că nu sună chiar rău la prima vedere: un dispozitiv inteligent care știe când ești stresat, care învață obiceiurile tale, îți sugerează soluții și te ajută să trăiești mai „în echilibru”. Dar, înainte să te entuziasmezi, întreabă-te: chiar vrei să împărtășești toate momentele vieții tale — de la cele banale la cele intime — cu o companie de tehnologie? Într-o eră în care confidențialitatea devine din ce în ce mai iluzorie, fiecare nouă inovație tehnologică trebuie privită cu prudență. Un dispozitiv care „vede tot” ar putea să-ți ofere confort sau să devină cel mai periculos spion din viața ta. Iar în lipsa unor reglementări clare, responsabilitatea îți revine ție.
Mituri despre malware-ul pe Android care îți pun telefonul în pericol. La ce să fii atent
Android este adesea perceput ca fiind mai vulnerabil la malware decât iOS, în parte datorită naturii sale deschise. Totuși, multe dintre amenințările reale nu se află acolo unde utilizatorii cred. Mituri persistente despre securitatea Android pot conduce la comportamente riscante și la o falsă senzație de siguranță. Iată câteva dintre cele mai comune mituri despre malware-ul Android care îți pot pune telefonul în pericol: Malware-ul provine doar din surse externe Play Store Deși aplicațiile din surse neoficiale prezintă un risc mai mare, nu sunt singurele care pot conține malware. Unele aplicații rău intenționate reușesc să treacă de procesul de verificare al Google Play, prezentându-se ca aplicații legitime, dar care, în realitate, colectează date sau injectează adware. Dacă ai Android 13 sau o versiune mai nouă, ești în siguranță Deși versiunile mai noi ale Android oferă îmbunătățiri de securitate, acestea nu te protejează complet. Malware-ul evoluează constant, folosind tehnici sofisticate pentru a evita detectarea, inclusiv inginerie socială pentru a obține permisiuni nejustificate. Este suficient să ai o aplicație antivirus pentru a fi protejat Multe aplicații antivirus pentru Android oferă protecție limitată și pot consuma resurse semnificative ale dispozitivului. În plus, unele dintre ele pot colecta date personale sau chiar conține malware. Este mai eficient să practici o igienă digitală bună: evită aplicațiile suspecte, acordă atenție permisiunilor și menține sistemul actualizat. Vei ști imediat dacă telefonul tău este infectat Multe tipuri de malware funcționează în fundal, fără a produce simptome evidente. Acestea pot colecta date, afișa reclame sau consuma resursele dispozitivului fără ca utilizatorul să observe imediat. Semnele pot include încetinirea performanței, consumul rapid al bateriei sau apariția de aplicații necunoscute. Resetarea la setările din fabrică elimină întotdeauna malware-ul Deși resetarea poate elimina multe tipuri de malware, unele amenințări avansate pot supraviețui acestui proces, mai ales dacă au fost instalate în partitia de sistem sau au fost preinstalate de către un vânzător rău intenționat. În astfel de cazuri, poate fi necesară reinstalarea firmware-ului sau utilizarea unor instrumente specializate. Telefoanele rootate sunt întotdeauna vulnerabile Rootarea unui dispozitiv Android elimină anumite restricții de securitate, ceea ce poate crește riscul de malware. Totuși, cu măsuri de precauție adecvate, cum ar fi limitarea accesului root și utilizarea de firewall-uri, un telefon rootat poate fi securizat eficient. VPN-urile te protejează complet de malware VPN-urile criptează traficul de internet și pot proteja confidențialitatea, dar nu oferă protecție completă împotriva malware-ului. Ele nu împiedică instalarea de aplicații malițioase sau accesarea de linkuri periculoase. VPN-urile ar trebui utilizate ca parte a unei strategii de securitate mai ample. Google Play Protect este suficient pentru a te proteja de malware Google Play Protect oferă o linie de apărare prin scanarea aplicațiilor pentru comportamente suspecte. Cu toate acestea, nu este infailibil și poate rata amenințările sofisticate. Este important să combini această protecție cu practici de securitate vigilente, cum ar fi verificarea permisiunilor și evitarea aplicațiilor suspecte. Practic, miturile despre malware-ul Android pot crea o falsă senzație de securitate și pot conduce la comportamente riscante. Pentru a-ți proteja dispozitivul, este esențial să fii informat, să practici o igienă digitală riguroasă și să rămâi vigilent în fața amenințărilor în evoluție.
Cum funcționează înșelătoria cu memecoins: Trump și frații Tate câștigă, adepții pierd tot
În plină explozie a pieței crypto, memecoins – criptomonede bazate pe glume virale – au devenit arme perfecte de manipulare pentru influenceri controversați precum frații Andrew și Tristan Tate sau însuși președintele Donald Trump. Promovate prin livestreamuri, meme-uri și promisiuni absurde de îmbogățire rapidă, aceste monede sfârșesc adesea prin a sărăci mii de susținători entuziaști. Puțini câștigă, iar aceia sunt mereu din cercul interior. Memecoins, armele perfecte pentru manipulatori carismatici Totul a început, pentru unii, ca o glumă. În noiembrie 2024, jurnalistul Matt Shea de la publicația The Guardian s-a trezit transformat în subiect de memecoin. Mai mulți utilizatori au lansat monede cu nume batjocoritoare, înfățișându-l, după ce Shea publicase anchete despre Andrew Tate și acuzațiile grave care îl vizează. Pe parcursul unui singur livestream, Tate a menționat aceste monede pe rând, iar valorile lor au explodat artificial, doar pentru a se prăbuși la câteva minute după aceea. Astfel de „pumping-uri” temporare, urmate de prăbușiri deliberate („rug pulls”), sunt modelul standard al înșelătoriilor cu memecoins. Cei care dețin volume mari le vând la vârf, lăsând restul investitorilor cu monede fără nicio valoare. Memecoin inspirat de jurnalistul Matt Shea a fost listată pe o platformă de tranzacționare. (Fotografie: Matt Shea/The Guardian) Donald Trump intră în joc: coin-ul președintelui și promisiuni cu cină la Casa Albă Pe 17 ianuarie 2025, cu doar trei zile înainte de a depune din nou jurământul de președinte, Donald Trump a lansat memecoinul $TRUMP. Ce oferea în plus față de restul pieței? Acces real la el: o cină și un tur personalizat la Casa Albă pentru primii deținători. Moneda a atins rapid o capitalizare de piață de 2,5 miliarde de dolari. Dar succesul a fost efemer. Potrivit CNBC, 58 de portofele au câștigat peste 10 milioane de dolari fiecare din acest token, totalizând 1,1 miliarde în profit. În același timp, peste 760.000 de investitori de rând au pierdut bani. Doar 20% din monedă era disponibilă publicului; restul era deținut de Trump și partenerii săi, care puteau vinde în tranșe, pe baza unor reguli pe care tot ei le stabiliseră. Mai mult, aceștia încasau comisioane din fiecare tranzacție cu $TRUMP, ajungând la venituri de 100 de milioane de dolari doar din taxele de tranzacționare. „Pump and dump”: o rețetă clasică în haine noi Schema este simplă: influencerul sau liderul politic lansează o monedă, creează hype în jurul ei, iar adepții o cumpără în masă. Valoarea urcă artificial, iar creatorii vând tot, retrăgându-se cu profit. În final, moneda ajunge fără valoare, iar investitorii de rând își pierd economiile. Frații Tate au urmat același model: și-au ironizat criticii prin monede personalizate, apoi au generat impulsuri speculative prin comentarii în livestreamuri. Pentru mulți fani, participarea a părut o formă de loialitate. În realitate, a fost doar combustibil pentru buzunarele celor de sus. De ce cad tinerii în capcană Un studiu Pew Research din 2024 arată că 42% dintre bărbații americani cu vârste între 18 și 29 de ani au investit în criptomonede, comparativ cu doar 11% dintre bărbații trecuți de 50 de ani. Lipsa încrederii în sistemul financiar tradițional, salariile stagnante și promisiunea unei „evadări rapide” îi fac vulnerabili. Potrivit lui Sander Lutz, primul corespondent crypto acreditat la Casa Albă, „memecoins sunt expresia disperării unei generații”. Ele nu au pretenția de valoare, dar profită de faptul că nici alte investiții „serioase” nu mai par credibile pentru tinerii care văd cum se îndepărtează visul unei vieți stabile. Zero reglementare, zero protecție După lansarea monedei $TRUMP, noul președinte a înlocuit conducerea SEC (autoritatea de reglementare a pieței crypto) cu persoane favorabile industriei. Toate procesele majore împotriva firmelor crypto au fost închise sau retrase. În paralel, Trump susține proiecte legislative precum „Stable Bill” și „Genius Bill”, care ar permite statului să folosească stablecoins (monede „fixate” la dolar) pentru plăți publice. Coincidență? Trump deține și o stablecoin prin compania World Liberty Financial. Familia Trump ar încasa 75% din veniturile generate de vânzarea tokenilor World Liberty dacă legea este adoptată. Victimele se înmulțesc, dar scamul continuă Deși majoritatea celor care investesc pierd bani, cultura crypto nu oferă protecție: nu există „liste de interdicție” ca în cazinouri, nici terapii specializate. Oamenii își pierd economiile și tot ce pot spune este: „pe data viitoare”. Influencerii nu își asumă nicio vină. Dimpotrivă, uneori sunt felicitați de comunitate pentru „bătaia de joc reușită”. Asta pentru că, în lumea memecoinurilor, „toți cred că sunt escrocul, nu victima”, spune David Gerard, autorul cărții Attack of the 50 Foot Blockchain. Dogecoin, cea mai cunoscută memecoin. Singurii care se îmbogățesc din astfel de criptomonede sunt influencerii și cei care îi susțin. (Fotografie: Dado Ruvić/Reuters/The Guardian) Soluția? Să nu intri în joc Gerard susține că, deși pare că toți investesc în memecoins, realitatea este alta. Volumele reale de tranzacționare arată că doar o minoritate pasionată joacă activ. „Vestea bună e că majoritatea oamenilor nu cad în plasă.” Dar pentru cei care o fac, pierderile sunt reale – și dureroase. Iar în timp ce Trump, frații Tate și alții ca ei se îmbogățesc din „glume financiare”, generații întregi învață, pe pielea lor, că în crypto, râde mereu cine apucă să vândă primul.
TikTok dezinformează despre sănătatea mintală: peste 50% dintre cele mai populare clipuri includ informații false
Un studiu detaliat publicat recent de The Guardian arată că TikTok, una dintre cele mai utilizate platforme de social media din lume, găzduiește o cantitate alarmantă de informații incorecte despre sănătatea mintală. Analiza dezvăluie că peste jumătate dintre cele mai populare videoclipuri pe acest subiect sunt eronate sau înșelătoare, ceea ce stârnește îngrijorări legate de impactul asupra utilizatorilor, în special asupra tinerilor. Cercetarea a evaluat conținutul celor mai vizionate 100 de videoclipuri despre sănătatea mintală de pe TikTok și a constatat că doar o proporție redusă respectă standardele de acuratețe științifică. În contextul în care multe persoane își găsesc informații despre sănătate pe rețelele sociale, această descoperire nu este doar nefericită, ci și periculoasă, având în vedere consecințele pe care le poate avea dezinformarea asupra stării mentale a utilizatorilor. Dezinformarea, un pericol pentru sănătatea publică Cercetătorii au subliniat că videoclipurile de pe TikTok care tratează subiecte precum depresia, anxietatea sau ADHD sunt adesea realizate de creatori fără pregătire medicală sau psihologică. În multe cazuri, aceste materiale promovează concepții greșite, recomandări nevalidate științific sau generalizări exagerate, care pot induce confuzie sau chiar adoptarea unor comportamente nesănătoase. Un exemplu comun îl reprezintă videoclipurile despre auto-diagnosticare, care, deși populare și bine intenționate, pot încuraja oamenii să se bazeze pe conținut superficial în loc să solicite un specialist. Acest fenomen este deosebit de periculos pentru tinerii vulnerabili, care pot avea dificultăți în a distinge între informațiile valide și cele false. Mai mult, interacțiunea emoțională puternică asociată cu aceste clipuri poate face conținutul fals să pară mai credibil, mai ales în cazul subiectelor sensibile. Experții în domeniul sănătății mintale atrag atenția asupra faptului că aceste erori de informare nu doar că încurajează stigmatizarea bolilor psihice, dar pot și întări stereotipuri nocive care afectează relațiile interpersonale și accesul la tratament. Creșterea responsabilității pe platformele sociale Având în vedere rolul tot mai important al TikTok în viața de zi cu zi a tinerilor, autorii studiului cer măsuri mai stricte în ceea ce privește moderarea și controlul conținutului. Acțiuni precum etichetarea materialelor bazate pe date greșite sau promovarea producătorilor de conținut educațional verificat ar putea limita răspândirea dezinformării. TikTok a încercat deja să implementeze funcții care să promoveze surse verificate de informare, precum și să introducă mesaje de avertizare pentru anumite subiecte controversate, însă studiile recente sugerează că măsurile existente sunt încă insuficiente. De asemenea, există o cerere din ce în ce mai puternică pentru reglementarea rețelelor sociale la nivel global într-un mod care să favorizeze protejarea sănătății mintale a utilizatorilor. Pe de altă parte, responsabilitatea nu ar trebui să revină doar platformelor. Tot mai multe organizații din domeniul sănătății mintale încurajează educația media pentru utilizatori, astfel încât aceștia să învețe să verifice sursele și să recunoască informațiile neautorizate. Specialiștii recomandă, de asemenea, ca cei aflați în dificultate să le acorde atenție primară medicilor sau psihologilor autorizați, în loc să caute soluții rapide în mediul digital. Într-o lume digitalizată, unde informațiile false circulă cu o viteză alarmantă, identificarea și combaterea lor devin esențiale pentru sănătatea noastră colectivă. Studiul recent nu doar că trage un semnal de alarmă, dar subliniază și urgența unor acțiuni concertate pentru a limita impactul negativ al dezinformării asupra sănătății mintale.