Etichetă: TEHNOLOGIE

Cursa roboților umanoizi: cine va câștiga lupta pentru viitorul muncii și al caselor noastre

Roboții umanoizi atrag tot mai mult atenția companiilor din întreaga lume, care văd în aceștia o posibilă soluție pentru viitorul muncii și al asistenței casnice. Deși tehnologia nu este încă matură pentru utilizarea pe scară largă în gospodării sau spații comerciale imprevizibile, mai multe firme continuă să investească masiv în dezvoltarea acestui tip de mașini, considerând că potențialul este considerabil. Robotul G1 de la Unitree, exemplu al progresului tehnologic La târgul industrial Hannover Messe din Germania, una dintre atracțiile principale a fost G1, un robot umanoid de dimensiuni reduse, produs de compania chineză Unitree. Cu o înălțime de aproximativ 130 cm și un preț de lansare de 16.000 de dolari, G1 este conceput să fie mai accesibil decât alți roboți de același tip și se remarcă prin mișcări fluide și expresive, relatează cei de la BBC. În prezent, G1 este destinat în principal instituțiilor de cercetare și companiilor din domeniul tehnologic, fiind controlat de la distanță sau programat pentru funcționare autonomă. Datorită aspectului său uman și comportamentului interactiv, robotul atrage atenția publicului, facilitând un tip de interacțiune rar întâlnit la alte echipamente expuse în târguri industriale. Totuși, reprezentanții companiei recunosc că inteligența artificială aflată la baza acestor roboți nu este suficient de dezvoltată pentru a rezolva sarcini complexe în mod logic, în special în contexte necontrolate, cum ar fi locuințele sau restaurantele. Robotul Unitree G1 i-a cucerit pe vizitatori la târgurile de tehnologie (Foto: BBC/GettyImages) Asia și SUA domină peisajul investițiilor în robotică umanoidă Potrivit firmei de cercetare STIQ, aproximativ 60% din finanțările dedicate dezvoltării roboților umanoizi sunt concentrate în Asia, în special în China, care dispune de un ecosistem industrial extins, inclusiv facilități susținute de stat pentru instruirea și testarea roboților. De asemenea, SUA atrag o parte semnificativă a investițiilor, în special prin companii precum Tesla, care dezvoltă robotul Optimus pentru uz industrial. Și alte mari companii din industria auto explorează această direcție. BMW a introdus roboți umanoizi într-o fabrică din SUA, iar Hyundai a comandat zeci de mii de roboți de la Boston Dynamics, firmă pe care a achiziționat-o în 2021. Pe lângă companiile mari, există și inițiative independente, cum ar fi cea a antreprenorului britanic Bren Pierce, care a lansat KR1 – un robot destinat depozitelor și fabricilor, conceput pentru a fi ușor de utilizat și fabricat cu componente standardizate. Deși nu are picioare, KR1 este gândit pentru spații cu podele plate și se bazează pe un sistem mobil simplificat. Companiile chineze sunt bine plasate pentru a domina piața roboților umanoizi. (Foto: BBC/GettyImages) Viitorul roboților în gospodării rămâne incert Deși ideea unui robot multifuncțional pentru uz casnic continuă să fascineze, specialiștii subliniază că o astfel de tehnologie este încă departe de a fi implementată. Provocările sunt multiple: de la siguranța utilizatorului, până la capacitatea AI-ului de a interpreta și rezolva sarcini în mod adaptativ. În ciuda acestor limitări, interesul rămâne ridicat, iar progresele constante în domeniul roboticii și al inteligenței artificiale sugerează că, în timp, roboții umanoizi ar putea deveni o prezență comună în diverse domenii de activitate.

Tinerii regretă internetul? Semnalul de alarmă care nu mai poate fi ignorat

Internetul, cândva promisiunea unei lumi conectate și informate, pare să fi devenit sursa unei crize tot mai profunde pentru generațiile tinere. Un sondaj recent realizat în Marea Britanie arată că aproape jumătate dintre tinerii cu vârste între 16 și 21 de ani și-ar fi dorit ca internetul să nu fi fost inventat niciodată. Este o afirmație șocantă, dar care scoate la suprafață o realitate pe care mulți o ignoră: mediul digital nu mai este doar o unealtă, ci un spațiu în care tinerii se pierd și suferă. Peste 1.300 de participanți au răspuns la acest sondaj realizat de British Standards Institution, iar cifrele nu sunt deloc încurajatoare. 68% dintre aceștia au declarat că se simt mai rău după ce petrec timp pe rețelele de socializare, în timp ce 50% ar susține o „stare de asediu digital” – o limitare strictă a timpului petrecut online. 47% spun chiar că preferau o viață fără internet. Nu este vorba doar de nostalgie pentru vremuri mai simple, ci de o problemă profundă de sănătate mintală și echilibru psihologic. Rețelele sociale, între fascinație și autodistrugere Tinerii de azi trăiesc într-un paradox: deși tehnologia este omniprezentă și pare indispensabilă, ea le produce suferință. Rețelele sociale sunt principalul vinovat în ochii multora dintre ei. Petrec mai bine de două ore pe zi în aceste spații digitale, iar rezultatul este, adesea, o stare de anxietate, depresie sau devalorizare personală. Tinerii spun că se simt mai triști și mai nesiguri după ce compară viețile lor reale cu imaginile perfect editate de pe Instagram sau TikTok. Fetele sunt în mod special afectate: 37% dintre participantele la sondaj au spus că s-au confruntat cu hărțuire online, în comparație cu 28% dintre băieți. Atacurile la adresa imaginii de sine, bullyingul digital sau presiunea de a arăta și a trăi într-un anumit fel contribuie la degradarea stării psihice. Problema este accentuată de lipsa unor limite clare. Deși adolescenții încep să ceară singuri reguli – cum ar fi verificări de vârstă, limite de timp sau filtre mai stricte –, aceste măsuri sunt rareori aplicate eficient. „Am construit o lume în care este normal ca un copil să petreacă ore întregi într-un spațiu digital gândit să creeze dependență”, a spus Daisy Greenwell, cofondatoare a inițiativei Smart Phone Free Childhood. Problemele încep devreme. Copiii sunt expuși la tehnologie de la vârste tot mai fragede, iar utilizarea excesivă a tabletelor în primii ani de viață a fost corelată cu dificultăți emoționale și sociale în adolescență. Iar când ajung la vârsta la care explorează mai mult internetul, riscurile se diversifică: de la grooming în jocuri video până la algoritmi care îi ghidează spre conținut extremist sau dăunător. Un caz revoltător este cel al unui băiat de 14 ani care a dezvoltat o relație nesănătoasă cu un chatbot AI de pe platforma Character.AI, înainte de a-și pune capăt vieții. Părinții lui au dat în judecată compania, acuzând-o că nu a implementat măsuri eficiente de protecție pentru minori. Aceste situații nu sunt izolate. Studiile longitudinale arată o corelație directă între utilizarea intensă a rețelelor sociale și simptomele depresive. Un studiu pe 12.000 de preadolescenți a arătat că, pe măsură ce aceștia au crescut și au petrecut mai mult timp online, starea lor emoțională s-a deteriorat. Soluții căutate, dar greu de implementat Tinerii cer schimbări. Vor limite, reguli, mai mult control. Dar simpla impunere a unei „stingeri digitale” nu este suficientă. „Este nevoie de o abordare complexă. Riscurile nu dispar doar pentru că reduci timpul petrecut online”, a explicat Rani Govender, manager de politici pentru protecția copiilor online la National Society for the Prevention of Cruelty to Children. O soluție reală ar presupune colaborare între părinți, școli, guverne și companii de tehnologie. Educația digitală trebuie să devină prioritate, iar platformele sociale trebuie să-și asume un rol activ în protejarea utilizatorilor tineri. Până atunci, este important să îți analizezi propriul raport cu tehnologia. Cât timp petreci online? Cum te simți după o oră de scrollat? Ce influențe are acest obicei asupra stării tale de spirit? Este poate momentul să iei o pauză, să te reconectezi cu realitatea offline și să încurajezi și pe cei din jur să facă același lucru.

Cum transformi camera de acțiune GoPro Hero într-un webcam de laptop

Folosirea unei camere GoPro pe post de webcam poate fi o soluție excelentă pentru cei care își doresc o calitate superioară a imaginii în apelurile video. Modelele mai noi, începând cu Hero 8, oferă această funcție în mod nativ, în timp ce versiunile anterioare necesită un set de accesorii suplimentare. Iată cum poți transforma camera ta GoPro într-o cameră web performantă, în funcție de modelul deținut. Pentru utilizatorii de GoPro Hero 8 sau versiuni mai recente Dacă ai un model Hero 8, 9, 10, 11 sau 12, procesul de configurare este relativ simplu. În primul rând, asigură-te că firmware-ul camerei este actualizat. Acest lucru se poate realiza rapid din aplicația mobilă GoPro Quik: accesezi camera, apeși pe cele trei puncte și selectezi opțiunea de actualizare. Următorul pas este descărcarea aplicației GoPro Webcam pentru Windows sau macOS. După instalare, este necesară repornirea calculatorului pentru ca programul să funcționeze corect. Odată ce aplicația rulează, vei observa o pictogramă specifică GoPro în bara de sistem (pe Windows) sau în bara de meniu (pe Mac). Conectează camera la calculator prin cablul USB-C. Dacă totul este în regulă, pictograma GoPro va afișa un punct albastru, semn că dispozitivul este recunoscut. Este recomandat să folosești un port USB alimentat, pentru a preveni descărcarea rapidă a bateriei. Poți chiar scoate bateria din cameră, dacă aceasta este alimentată direct din USB. După ce GoPro-ul este conectat, deschide aplicația de videoconferință preferată (cum ar fi Zoom, Microsoft Teams sau OBS Studio) și selectează camera GoPro din lista dispozitivelor video disponibile. Este important de menționat că aplicația GoPro Webcam funcționează optim doar în anumite versiuni desktop ale acestor programe; variantele accesate din browser pot avea limitări de compatibilitate. Cum funcționează cu modelele GoPro Hero 4, 5, 6 și 7 Pentru modelele mai vechi, care nu dispun de funcția webcam integrată, procesul implică câteva componente hardware externe. Vei avea nevoie de un cablu Micro-HDMI către HDMI, precum și de un convertor video HDMI-USB, care să suporte transmisii de cel puțin 1080p la 60 de cadre pe secundă. În meniul camerei, trebuie activată ieșirea video în timp real din setările HDMI (Preferences > Input/Output > HDMI Output > Live). Conectează apoi cablul Micro-HDMI la cameră, celălalt capăt la convertor, iar convertorul la un port USB al laptopului. Asigură-te că GoPro-ul este alimentat de la o sursă externă de curent pentru sesiuni mai lungi. După conectare, deschide aplicația de videoconferință și selectează dispozitivul de captură video din listă. În funcție de marcă, acesta poate apărea sub denumirea convertorului, nu ca „GoPro”.

Google AI Overviews trăiește în trecut, ca noi toți, de altfel. În ce an crede că suntem, de fapt?

La peste un an de la lansarea funcției AI Overviews, Google continuă să afișeze rezultate generate eronat, în ciuda miliardelor de utilizatori activi lunar. Într-un caz relativ recent, utilizatorii au constatat că sistemul AI susține cu încredere că nu suntem încă în anul 2025. Dar nu condamnăm, ni se întâmplă și nouă, nu? Google AI Overviews, această mașină a timpului fără voia ei Întrebarea „Is it 2025?” (Este încă 2025?) a generat, de mai multe ori, același răspuns greșit: „No, it is not 2025” – „Nu, nu este 2025”, scrie publicația WIRED. Un jurnalist Wired a testat personal acest comportament, pe 29 mai 2025, și a obținut trei variante ale răspunsului, toate pornind de la aceeași afirmație falsă: că anul în curs este încă 2024. În unele cazuri, AI-ul oferea și o dată exactă greșită, 28 mai 2024, sau explicații halucinante, precum: „Pentru unele locații de pe glob, precum Kiribati, Noua Zeelandă sau unele părți ale Rusiei și Australiei, este 2025, dar nu peste tot pe Pământ”. Într-un alt caz, AI Overview afirma că „nu este 2025”, dar în aceeași frază preciza că în San Francisco, CA, „este 29 mai 2025”. Pe lângă contradicția logică evidentă, includerea codului poștal al utilizatorului în rezultatul afișat a ridicat întrebări privind nivelul de personalizare și potențialele riscuri de confidențialitate. Google nu a oferit încă un comentariu oficial cu privire la această eroare Totuși, la scurt timp după lansarea inițială a funcției AI Overviews, Liz Reid, șefa diviziei Search, recunoștea într-un articol pe blogul companiei că unele rezultate pot fi greșite și că utilizatorii experimentează cu interogări menite să inducă erori. Toate rezultatele AI sunt însoțite de un avertisment vizibil: „AI Overviews may not be accurate”. AI Mode știe anul corect, dar AI Overviews rămâne cu probleme La Google I/O 2025, compania a prezentat AI Mode, o funcție chatbot dedicată interogărilor mai complexe. În testele realizate, acest nou mod a oferit răspunsul corect privind anul, un detaliu de bază, dar esențial. Însă, până când toate funcțiile de căutare AI se vor alinia în acuratețea răspunsurilor, utilizatorii trebuie să rămână vigilenți. Incidentul este, fără niciun dubiu, un exemplu clar al limitărilor actuale ale modelelor lingvistice generative. Deși oferă adesea rezultate utile, ele nu sunt infailibile. Într-un mediu digital dominat de automatizare, scepticismul rămâne o necesitate.

Testul simplu care îți arată dacă telefonul te ascultă. Experții în securitate cibernetică arată cum poți afla adevărul în câteva minute

Într-o lume în care smartphone-ul este nelipsit din viața noastră, protejarea confidențialității devine o preocupare reală. Te-ai întrebat vreodată dacă telefonul te ascultă? Ai discutat cu voce tare despre un subiect care nu te interesa până atunci, iar la scurt timp ai început să vezi reclame exact pe acel subiect? Specialiștii în securitate cibernetică au o explicație și chiar un test simplu care îți poate confirma temerile. Un test inedit recomandat de experți Experții de la NordVPN, una dintre cele mai cunoscute companii din domeniul securității online, au propus un test ușor de făcut acasă, fără a fi nevoie de cunoștințe tehnice. Scopul este simplu: să afli dacă telefonul tău „ascultă” conversațiile fără știrea ta, prin intermediul aplicațiilor care au acces la microfonul dispozitivului. Primul pas este alegerea unui subiect complet străin intereselor tale, pe care nu l-ai căutat niciodată online. Poate fi o țară exotică, cum ar fi Mongolia, un produs rar sau un hobby de care nu ai fost niciodată interesat. Apoi, începe să vorbești cu voce tare despre acel subiect, timp de câteva minute pe zi, pentru trei-patru zile consecutive. Ideal este să creezi o conversație cât mai naturală, chiar și cu un prieten, simulând un dialog real. Regula de aur: nu căuta subiectul pe internet Este esențial ca pe durata experimentului să nu cauți absolut nimic online legat de acel subiect. Nu accesa site-uri, nu da mesaje, nu verifica postări pe rețelele sociale. Toată interacțiunea trebuie să se facă doar verbal, cu telefonul în apropiere. După câteva zile, poți reveni la utilizarea normală a telefonului și să urmărești dacă apar reclame legate de subiectul respectiv. Dacă observi o creștere semnificativă a reclamelor targetate legate de acel subiect, cel mai probabil telefonul tău a înregistrat conversațiile. Deși pare o teorie conspiraționistă, realitatea este că multe aplicații au permisiunea de a accesa microfonul, iar acest acces poate fi folosit și în scopuri de marketing, fără ca utilizatorul să conștientizeze. Cum îți poți proteja intimitatea digitală Dacă testul oferă rezultate care sugerează supravegherea pasivă, există câteva măsuri pe care le poți lua pentru a-ți proteja intimitatea: Dezactivează asistenții vocali, cum ar fi Siri, Google Assistant sau Alexa, dacă nu îi folosești constant. Aceștia sunt programați să reacționeze la comenzi vocale, dar pot asculta mai mult decât atât. Verifică permisiunile aplicațiilor instalate pe telefon. Mergi în setările dispozitivului și dezactivează accesul la microfon pentru aplicațiile care nu au nevoie de el în mod evident. Șterge istoricul interacțiunilor vocale din conturile tale Google sau Apple. Aceste date sunt stocate și pot fi folosite pentru personalizarea reclamelor. Fii mai atent la ce aplicații instalezi și la permisiunile pe care le acorzi. Multe aplicații solicită acces la microfon, locație sau contacte, chiar dacă nu au nevoie reală de aceste informații. Datele tale vocale, o resursă valoroasă pentru publicitate Fără să ne dăm seama, smartphone-urile colectează constant date despre noi: locația, interesele, istoricul de navigare și, după cum se pare, chiar și conversațiile. Aceste informații sunt deosebit de valoroase pentru companiile de publicitate, care le folosesc pentru a crea reclame cât mai bine targetate. Deși marile companii tech susțin că nu ascultă conversațiile utilizatorilor fără consimțământ, adevărul este că acceptarea termenilor și condițiilor unei aplicații poate oferi exact acest tip de acces, fără ca utilizatorii să citească detaliile. Tehnologia ne face viața mai ușoară, dar și mai vulnerabilă. Faptul că un simplu experiment poate dezvălui dacă ești ascultat ar trebui să ne ridice semne de întrebare. Nu este vorba despre paranoia, ci despre responsabilitate digitală. Iar primul pas este informarea corectă.

Windows 11 intră în era cuantică: cum se pregătește Microsoft pentru amenințările viitorului

Microsoft face un pas important spre viitorul securității digitale, integrând criptografie post-cuantică în Windows 11. Într-un context în care computerele cuantice încep să devină o realitate tangibilă, gigantul tech nu mai așteaptă momentul în care aceste mașini ar putea sparge sistemele de criptare clasice. În schimb, acționează proactiv, testând deja în versiunile Insider Preview ale sistemului de operare Windows 11 algoritmi gândiți special pentru a rezista unor atacuri de nouă generație. Această mișcare vine în contextul unor avertismente tot mai frecvente legate de strategia „recoltează acum, decriptează mai târziu”, folosită de actori rău intenționați care arhivează date criptate cu speranța că viitorul le va oferi unelte capabile să le decripteze. O astfel de amenințare este din ce în ce mai reală, mai ales după ce cercetători chinezi au reușit să spargă criptarea de nivel militar cu un computer cuantic D-Wave, într-un experiment care a stârnit îngrijorări globale. Criptografia post-cuantică (PQC) este un set de algoritmi concepuți pentru a rezista atacurilor provenite de la computere cuantice. Acestea folosesc ecuații matematice care, teoretic, sunt imposibil de rezolvat într-un timp util, chiar și cu puterea unei mașini cuantice. Spre deosebire de criptografia tradițională, bazată pe factorizarea numerelor mari sau logaritmi discreți, algoritmii PQC sunt proiectați să reziste inclusiv algoritmului Shor — principala armă cuantică împotriva criptografiei clasice. În Windows 11 Canary build 27852, Microsoft a implementat suport pentru doi algoritmi cheie: ML-KEM (pentru securizarea schimbului de chei) și ML-DSA (pentru semnături digitale). ML-KEM este esențial în protejarea datelor împotriva strategiilor de tip „collect now, decrypt later”, în timp ce ML-DSA este important în verificarea identității și integritatea datelor. Aceste mecanisme sunt acum parte a bibliotecii SymCrypt, fundația criptografică a Microsoft, utilizată într-o gamă largă de servicii: de la Windows și Azure, până la Microsoft 365. Prin integrarea acestor algoritmi în SymCrypt, Microsoft face un upgrade de securitate pe tot lanțul de produse — un semnal clar că firma tratează serios provocările viitorului digital. Provocările tehnice ale unei criptografii de nivel cuantic Deși promițătoare, criptografia post-cuantică vine cu un preț. Noii algoritmi solicită resurse mai mari: chei mai lungi, timp de procesare mai ridicat, dimensiuni sporite ale certificatelor și o lățime de bandă crescută. Asta înseamnă că sistemele mai vechi sau dispozitivele cu resurse limitate ar putea întâmpina dificultăți în adaptarea la noile standarde de criptare. Microsoft însă nu este singur în această cursă. Organisme precum NIST (Institutul Național de Standardizare și Tehnologie din SUA) au selectat deja acești algoritmi pentru potențialul lor ridicat de a deveni standarde globale. PQC este deja testat în protocoale critice ca TLS, SSH și IPSec, oferind o bază solidă pentru extinderea acestei paradigme de securitate în întreaga industrie tech. Pe termen scurt, implementarea se face în versiunile Insider Preview ale Windows 11, dar Microsoft a anunțat că lucrează și la o versiune compatibilă cu Linux. Deși nu s-au oferit detalii despre o eventuală integrare PQC în BitLocker, criptarea full-disk de la Microsoft, compania sugerează că o astfel de schimbare va necesita o perioadă de testare extinsă și resurse hardware semnificative. De ce e important să ne pregătim de pe acum Poate părea devreme să ne preocupăm de criptografia cuantică, în condițiile în care majoritatea computerelor cuantice actuale sunt încă în stadiu de laborator. Totuși, istoria securității cibernetice ne-a învățat că cine se pregătește din timp evită cele mai mari catastrofe. Într-o lume în care datele sunt noul petrol, iar confidențialitatea este constant amenințată, nu îți permiți să fii luat prin surprindere. Tocmai de aceea, Microsoft pune la dispoziția dezvoltatorilor posibilitatea de a testa deja impactul acestor noi algoritmi în aplicații reale: pot instala și importa certificate PQC în depozitul Windows, pot măsura latențele handshake-ului și pot evalua compatibilitatea aplicațiilor lor cu noile standarde. Este un pas mic în cod, dar un salt uriaș în protecția datelor tale din viitor. Dacă ești dezvoltator, arhitect de sistem sau doar un utilizator preocupat de siguranța digitală, este momentul perfect să începi să explorezi criptografia post-cuantică. Pentru că atunci când computerele cuantice vor deveni mainstream, va fi prea târziu să mai repari ce nu ai protejat la timp.

Dr. Google poate fi util dacă filtrezi informațiile primite. Iată ce recomandă specialiștii

Dr. Google este adesea de gardă pentru pacienții îngrijorați, dar este posibil să nu ofere cele mai bune sfaturi. Medicii spun că informații medicale căutate pe internet nu sunt întotdeauna corecte și ar trebui să fim precauți. Specialiștii au oferit câteva îndrumări cu privire la ceea ce trebuie să căutați atunci când apelați la Google. Căutările de informații medicale pe internet ar trebui efectuate cu prudență, în special având în vedere rolul tot mai important al inteligenței artificiale (AI), susțin medicii. Informațiile de pe site-urile web potrivite pot învăța pacienții despre simptome și îi pot pregăti pentru o vizită la medic. Cu toate acestea, o căutare prost făcută ar putea stârni anxietatea cu mult înainte ca cineva să ajungă în sala de așteptare. Este important ca persoana care are o problemă de sănătate să nu încerce să își pună singură diagnosticul, doar după informațiile găsite pe internet. Iată câteva întrebări de care trebuie să ții cont dacă apelezi la ajutor medical online: Este o sursă de încredere? Atunci când efectuezi o căutare pe Google, nu da clic automat pe primul link. Este posibil ca acesta să nu conțină cele mai bune răspunsuri. Unele companii plătesc pentru ca site-urile lor web să apară în partea de sus a paginii de rezultate. Aceste linkuri pot fi listate ca sponsorizate. Caută rezultatele care provin de la o sursă în care poți avea încredere pentru informații medicale, cum ar fi site-urile administrate de agenții guvernamentale precum Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) sau serviciul național de sănătate al unei țări, potrivit Euronews. „Ne-am obișnuit atât de mult să dăm clic pe primul link”, spune John Grohol, un psiholog specializat în comportamentul online. „În ceea ce privește informațiile despre sănătate, mai ales atunci când sunt personale, trebuie să vă gândiți la ele”, a spus el. Ar trebui să folosesc inteligența artificială? Tot mai mulți oameni folosesc inteligența artificială pentru a obține răspunsuri rapide dintr-o varietate de surse de pe internet. De asemenea, unele căutări vor genera un rezumat AI în partea de sus a paginii cu rezultate. Dar un răspuns AI poate să nu spună de unde a obținut informațiile. Acest lucru face dificilă evaluarea credibilității. De asemenea, AI poate fi predispusă la „halucinații”, un termen industrial pentru problemele care determină tehnologia să inventeze lucruri. Speciliștii atenționează în special la acest lucru dacă nu este citată nicio sursă. Ce ar trebui să întreb? Modul în care formulezi o întrebare joacă un rol important în rezultatele pe care le primești. Medicii spun că pacienții ar trebui să caute informații bazate pe simptome, nu pe un diagnostic așteptat. „Trebuie să puneți de la început întrebările corecte”, a declarat Dr. Eric Boose de la Clinica Cleveland din SUA. „Asta înseamnă să te întrebi: „Ce ar putea cauza formarea unui nodul sub piele?” în loc de „nodulul de sub piele este cancer?”. În cazul anumitor probleme, ar trebui să renunțați complet la căutarea informațiilor pe internet, spun medicii. Dacă aveți dureri în piept, vă confruntați cu amețeli sau prezentați semne ale unui accident vascular cerebral, căutați ajutor imediat. „Nu doriți să amânați ceva care ar trebui tratat într-un anumit interval de timp”, a declarat Dr. Olivier Gherardi, director medical al Brown University Health Urgent Care din SUA. Poate internetul să ofere un diagnostic? Cu siguranță, internetul nu are capacitatea de a pune diagnosticul corect, in functie de simptome. Lasă acest lucru pe seama medicilor adevărați, care sunt instruiți să pună întrebări și să realizeze analize care să conducă la un diagnostic. „Există o mulțime de simptome care se suprapun între afecțiunile minore și problemele medicale majore”, a declarat Dr. Sarah Sams, membru al consiliului Academiei Americane a Medicilor de Familie. De exemplu, sângele în urină ar putea însemna cancer. De asemenea, ar putea fi cauzat de pietre la rinichi sau de o infecție. Pierderea inexplicabilă în greutate ar putea fi, de asemenea, un semn de cancer. Sau ar putea reflecta o tiroidă hiperactivă sau un nou loc de muncă care vă determină să vă deplasați mai mult. În toate aceste situații, unele teste și o vizită la un medic care cunoaște istoricul medical sunt cele mai bune soluții.

Ce spune noul papă Leon al XIV-lea despre inteligența artificială Suntem la porțile unei noi revoluții. Biserica trebuie să apere din nou demnitatea omului

La doar câteva zile după alegerea sa în funcția de lider al Bisericii Catolice, noul papă Leon al XIV-lea a ales să abordeze un subiect neașteptat, dar urgent: inteligența artificială. În primul său discurs public, acesta a subliniat potențialul imens al tehnologiei, dar a avertizat că dezvoltarea ei trebuie ghidată în direcția binelui comun. „Suntem la porțile unei noi revoluții”, a spus Suveranul Pontif, „iar Biserica trebuie, încă o dată, să apere demnitatea omului.” Leon al XIV-lea a explicat că alegerea acestui nume papal nu a fost întâmplătoare. El s-a inspirat din figura lui Leon al XIII-lea, papă în perioada Revoluției Industriale, care a luat poziție față de abuzurile capitalismului emergent și a susținut drepturile muncitorilor. Acum, în fața unei noi revoluții – cea digitală, impulsionată de inteligența artificială – noul papă consideră că Biserica trebuie să joace din nou un rol activ în apărarea valorilor umane fundamentale. Un mesaj pentru epoca digitală Într-un discurs adresat cardinalilor, Papa Leon al XIV-lea a avertizat că noile tehnologii riscă să reducă omul la o simplă piesă într-un mecanism economic global, în care eficiența este adesea mai importantă decât compasiunea sau echitatea. El a reamintit că doctrina socială a Bisericii nu este un relicvariu, ci un „tezaur viu” care trebuie reactivat de fiecare dată când umanitatea se confruntă cu transformări structurale. Papa a subliniat că inteligența artificială nu trebuie lăsată să evolueze fără reguli. În viziunea sa, dezvoltarea tehnologică trebuie reglementată nu doar din rațiuni economice sau de securitate, ci și din perspectivă morală și spirituală. Este esențial, a spus el, „să nu pierdem din vedere că nu toate deciziile pot fi externalizate către algoritmi”. Viața umană nu poate fi redusă la calcule predictive sau la optimizare funcțională. Tradiția catolică și inovația tehnologică Chiar dacă astăzi mulți asociază Biserica cu reticența în fața progresului, istoria oferă o imagine mai nuanțată. În Evul Mediu, mănăstirile au fost centre de inovație, unde s-au inventat tehnologii precum roata hidraulică acționată de maree sau forajul mecanic. Teologii vremii credeau că tehnologia poate contribui la restaurarea condiției umane pierdute odată cu păcatul originar. Ideea că omul, ca făptură creatoare, poate folosi tehnologia pentru a se apropia de desăvârșire divină a fost un motor al progresului timpuriu. Papa Francisc a fost unul dintre liderii religioși care au înțeles acest potențial. În anii săi de pontificat, el a promovat dialogul cu giganții tehnologici și a susținut reglementarea AI în favoarea binelui comun. A avertizat împotriva idolatrizării tehnologiei și a pledat pentru o „nouă formă de umanism creștin”, în care rațiunea, credința și responsabilitatea morală se susțin reciproc. Noul papă Leon al XIV-lea. (Foto: AP/Profimedia) Biserica, un reper moral în era inteligenței artificiale Prin poziția sa, Leon al XIV-lea nu face altceva decât să ducă mai departe această tradiție. El susține că, în fața transformărilor aduse de AI, religia nu trebuie să tacă, ci să se implice activ în stabilirea reperelor morale. Este esențial, spune el, ca Biserica să rămână un ghid în vremuri în care sensul vieții, rolul muncii și definirea demnității umane devin tot mai neclare. Inteligența artificială ridică întrebări care sunt, în esență, spirituale: cine suntem, ce înseamnă să fim oameni și unde se află granița între util și sacru? Dacă tehnologia devine un nou altar, atunci Biserica are datoria de a oferi o contra-perspectivă: una în care omul rămâne în centrul creației, nu la periferia unui sistem controlat de algoritmi. Papa Leon al XIV-lea pare hotărât să transforme Vaticanul într-un actor relevant în dezbaterile despre AI. Nu pentru a dicta legi, ci pentru a reaminti lumii că, dincolo de date și rețele neuronale, există o dimensiune profund umană care nu poate fi digitalizată.

Ce ar trebui să știe copilul tău despre pericolele online și ce poți face ca părinte pentru siguranța digitală în familie

Pe măsură ce vacanța de vară se apropie și copiii se pregătesc de joacă și relaxare, Asociația Română a Băncilor (ARB) trage un semnal de alarmă important: pericolele din online nu iau pauză. Dimpotrivă, hackerii profită de relaxarea generală din sezonul estival pentru a-și intensifica atacurile, mai ales în rândul celor mai vulnerabili – copiii și adolescenții care petrec tot mai mult timp în fața ecranelor. În acest context, ARB, împreună cu partenerii săi instituționali, pune accent pe importanța educației digitale în familie și oferă o serie de sfaturi esențiale pentru o vacanță fără probleme în mediul online. Ce ar trebui să știe copilul tău despre pericolele online Copiii nu au mereu capacitatea de a recunoaște semnalele unui atac informatic sau ale unei tentative de fraudă. De aceea, este esențial să îi înveți câteva reguli simple, dar eficiente, care să-i ajute să navigheze în siguranță. În primul rând, datele personale nu trebuie împărtășite niciodată în spațiul virtual. Numele complet, adresa, vârsta, școala la care învață sau chiar și poza cu uniforma școlară pot oferi hackerilor informații utile pentru diverse forme de manipulare. În jocuri online sau aplicații de chat, copiii trebuie să înțeleagă că nu toți cei cu care vorbesc sunt cine spun că sunt. De asemenea, parolele trebuie să fie complexe, unice pentru fiecare cont și schimbate la intervale regulate. Ajută-ți copilul să înțeleagă de ce o parolă puternică (formată din litere, cifre și simboluri) e mai sigură decât o combinație simplă, ușor de ghicit. Folosiți împreună un manager de parole sau un generator, dacă este cazul. Un alt aspect critic este discernământul în fața linkurilor necunoscute sau a mesajelor „prea bune să fie adevărate”. Învață-l să verifice existența lacătului și prefixul „https” înainte de a introduce date pe un site, dar și să îți ceară părerea atunci când are dubii. Implicarea ta, ca părinte, e decisivă pentru protecția digitală Siguranța online nu înseamnă doar reguli pentru copii, ci și implicarea ta activă ca părinte. Comunicarea constantă este cheia: întreabă-l ce face online, cu cine vorbește, ce jocuri îi plac și cum reacționează când primește mesaje ciudate. Nu e nevoie să controlezi fiecare mișcare, ci să construiești încredere și să fii un ghid de încredere. Este recomandat să folosești soluții de control parental, dar și să stabilești limite clare privind timpul petrecut online. Totodată, fii un exemplu – dacă tu stai mereu pe telefon, mesajul despre echilibru va fi greu de înțeles pentru copil. Asigură-te că toate dispozitivele din casă sunt actualizate și protejate cu un antivirus bun. Fă backup regulat pentru fișiere importante și evită folosirea rețelelor WiFi publice, mai ales când accesezi conturi bancare sau faci plăți online. Nu în ultimul rând, discută despre riscurile legate de datele financiare. Explică-i copilului că niciodată nu trebuie să trimită cuiva datele cardului și că este suficient să ofere un IBAN dacă trebuie să primească bani. Aceste detalii pot părea minore, dar pot preveni pierderi serioase. Resurse utile pentru o educație digitală solidă Pentru a sprijini familiile în acest demers, proiectul național #SigurantaOnline vine în ajutor cu informații esențiale, teste interactive și ghiduri practice. Inițiat de ARB, împreună cu Directoratul Național de Securitate Cibernetică și Poliția Română, acest program este un real sprijin pentru orice părinte care vrea să se simtă pregătit în fața provocărilor digitale. Platforma oferă conținut adaptat pe categorii de vârstă și nivel de experiență digitală, așa că poți găsi cu ușurință resurse potrivite pentru familia ta. De la quiz-uri despre securitatea parolelor, la sfaturi pentru cumpărături online sigure, totul este conceput pentru a construi obiceiuri sănătoase și responsabile în mediul virtual. În concluzie, vacanța poate fi o perioadă excelentă pentru relaxare, dar și pentru consolidarea unor deprinderi importante. Iar siguranța online nu este un moft, ci o nevoie reală într-o lume digitală în care vulnerabilitatea copiilor poate fi exploatată rapid. Nu lăsa protecția digitală pe planul doi – implică-te, informează-te și transformă internetul într-un spațiu prietenos și sigur pentru întreaga familie.

Se schimbă modul în care încarci poze pe Instagram – Ce este nou la rețeaua de socializare, cum te ajută sau încurcă

Până de curând, utilizatorii Instagram erau nevoiți să accepte compromisuri atunci când publicau fotografii realizate cu telefonul în formatul standard 3:4. Deși majoritatea smartphone-urilor salvează imaginile în acest raport de aspect, platforma social media prefera afișarea imaginilor portret în format 4:5, ceea ce ducea la tăierea automată a porțiunilor de sus și de jos ale fotografiei. Astfel, o parte din compoziția originală se pierdea inevitabil, fără ca utilizatorul să aibă un control complet asupra cadrului final. Acest lucru se schimba însă din această săptămână. Adam Mosseri, directorul Instagram, a anunțat printr-o postare pe Threads că aplicația oferă acum suport complet pentru imaginile în raport 3:4. Noua funcție este valabilă atât pentru postările individuale, cât și pentru caruseluri de imagini, ceea ce înseamnă că utilizatorii nu mai trebuie să se limiteze la raportul 4:5 pentru a posta fotografii în orientare verticală, scrie publicația Life Hacker. Diferențe subtile, dar cu impact vizibil Deși la o primă vedere diferența dintre 3:4 și 4:5 pare neglijabilă, în realitate ea poate afecta vizibil compoziția unei fotografii. În prezent, în momentul în care un utilizator încarcă o imagine în format 3:4, Instagram o recadrează automat în 4:5, pierzând astfel margini esențiale din conținutul original. Utilizatorul are opțiunea de a mișca imaginea în sus sau în jos pentru a alege ce parte să păstreze, dar oricum o parte din fotografie rămâne în afara cadrului. Noua opțiune de postare în 3:4 permite ca întreaga imagine să fie afișată în feed, fără nevoia comprimării sau a manipulării dimensiunilor. Instagram a publicat inclusiv un exemplu vizual pentru a evidenția diferența: două postări cu aceeași imagine, una tăiată în 4:5 și cealaltă redată complet în 3:4, însoțite de linii punctate care arată cât din cadru se pierdea anterior. Actualizarea este în curs de implementare și va deveni disponibilă treptat pentru toți utilizatorii. În unele cazuri, chiar și după actualizarea aplicației la cea mai recentă versiune, Instagram poate continua să afișeze implicit formatul 4:5, dar suportul complet pentru 3:4 va apărea în curând pentru toți. Ce urmează: utilizatorii cer și formatul 2:3 Reacțiile la anunțul oficial au fost în mare parte pozitive, însă un segment important al comunității de fotografi exprimă dorința ca Instagram să introducă și suport pentru raportul de aspect 2:3, considerat standard în fotografia profesională. În prezent, formatul 2:3 nu este pe deplin compatibil cu modul în care Instagram afișează imaginile în feed, ceea ce limitează libertatea fotografilor de a posta cadre întregi fără ajustări. Este totuși un pas important pentru Instagram, care încearcă să țină pasul cu nevoile creatorilor de conținut și cu modul în care majoritatea imaginilor sunt captate astăzi.