Cât de importante sunt infrastructura și tehnologia într-un oraș inteligent și care este rolul lor
Un oraș folosește tehnologia pentru a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor, eficiența serviciilor publice și durabilitatea mediului. Într-un astfel de oraș, infrastructura joacă un rol esențial, nu doar în sensul tradițional, ci și în ceea ce privește integrarea tehnologiei moderne, precum senzori, rețele de date și sisteme automatizate. Nevoia de infrastructură inteligentă devine tot mai presantă în contextul urbanizării accelerate, al poluării crescânde și al traficului sufocant. Senzorii permit monitorizarea în timp real a traficului, a calității aerului sau a consumului de resurse. Aceste date ajută autoritățile să ia decizii mai rapide și mai bine informate, reducând timpii de așteptare în trafic, limitând emisiile și îmbunătățind siguranța publică. „Un oraș smart este un oraș în care cetățenii se simt bine, este un oraş care oferă calitatea vieții, este un oraș care oferă infrastructură verde, cum suntem acum aici, infrastructură de mobilitate”, a precizat Grațian Mihăilescu, fondator UrbanizeHub și expert al Comisiei Europene. Cât privește perioada de implementare a unui proiect de infrastructură, acesta este fie de 4 ani, fie de 7 ani . „Trebuie să înțelegem că proiectele de dezvoltare durează undeva la șapte ani. Cel mai bun caz e proiectul din sectorul 6, care a început în 2021, primul parc liniar din România. S-a terminat abia acum în 2025, începe faza a treia. Deci, cumva, lumea trebuie să se înțeleagă că dezvoltarea orașelor se întâmplă pe cicluri financiare, pentru că finanțările de la Uniunea Europeană vin pe ciclurile financiare. Și atunci, fie din 4 în 4 ani cât e un primar la putere, fie de 7 în 7 ani cât sunt fondurile Uniunii Europene”, a adaugat el. Metropolă versus oraș mic sau mediu Conform expertului european, în București implementarea proiectelor este mai dificilă, deoarece acestea sunt fragmentate din cauza suprapunerii administrative . „În orașele mici și mijlocii proiectele și ciclu de viață al proiectelor le poți vedea când încep, poți vedea când se termină. Și atunci rezultatele le vezi mult mai repede în orașe mici și mijlocii decât în orașele mari”, a mai spus Grațian Mihăilescu. Grațian Mihăilescu susține că pentru a proiecta un oraș smart e nevoie de o colaborare între administrația publică, mediul privat și ONG-uri, la care se adaugă componenta tehnologică. Însă, fără educație, nimic nu se poate realiza. „Cred că cetățenii nu înțeleg că există o corelare directă între prevenția de cancer și folosirea mașinii. Între cât de toxice sunt gazele versus aerul pe care noi îl respirăm. Cred că ar trebui în primul rând educată lumea pe partea asta și să înțeleagă că există o sinergie strictă între sănătatea oamenilor și felul în care noi gândim orașul, pentru că în primul rând ar trebui să înceapă de la noi lucrurile astea”, a conchis expertul european. Prioritizarea pietonului Ideea a fost completată de Dalia Stoian, președinte EFdeN, care plasează omul în mijlocul gândirii smart city. „Mașinile sunt principalul motiv pentru care avem o calitate slabă a aerului în orașe și atunci, ca să soluționăm problema asta, e clar că trebuie să diminuăm numărul de mașini care emit noxe. Și atunci lucrurile smart care pot fi făcute aici, odată modul în care gândim urbanistic orașele, să prioritizeze pietonul și apoi mașinile trebuie sa fie la capătul lanțului trofic”, a afirmat Dalia Stoian. Transportul public și cel alternativ au menirea de a contribui la transformarea macro a orașului. Doar că în prezent nu funcționează așa. „Observăm că eu, ca pieton, aștept minute întregi să se facă verde la semafor, stau în soare la 40 de grade sau dacă sunt în tramvai aștept să treacă toate mașinile, când într-un oraș sănătos și al viitorului autobuzele, tramvaiele au prioritate. Deci ele trebuie să treacă înaintea tuturor mașinilor, pentru că transportă mult mai mulți oameni și sunt mult mai eficiente din punct de vedere al spațiilor”, a conchis președinta EFdeN. Provocările viitorului Doar că problema transportului alternativ este în continuare deficitară în capitală. „Un sistem de transport alternativ care să fie funcțional în momentul de față în București nu avem pentru că lipsește infrastructura necesară. Primul pas a fost făcut și a fost un pas destul de curajos, să zic așa, făcut de primăriile de sector și de Primăria Capitalei și anume au aprobat acest, au făcut acest master plan Velo. Dar acest Masterplan Velo nu va crea rezultate și nu va da rezultate doar așa pentru că există, doar pentru că e un document printat frumos, pus într-un dosar prin toate birourile din primările de sector și Primăria Capitalei, acest document trebuie să se transforme într-un document viu”, a opinat Corneliu Belciug, director de programe IVelo. „Provocările viitorului, cel puțin la nivelul capitalei, pot fi structurate pe următoarele paliere. Unul este voința politică. Doi, este partea de educație a cetățenilor. Și, în ultimul rând, trebuie să ne gândim foarte mult și la aducerea de specialiști. Fără specialiști și fărră cooptarea unor specialișți în instituțiile publice, nu vom avea niciodatat rezultate”, a conchis Corneliu Belciug. Totodată, colectarea de date de la senzori și a monitorizării video sunt principalele surse atât pentru fluidizarea traficului și reducerea poluării, dar și pentru combaterea criminalității. „Când vorbim despre conceptul de smart city, vorbim în principal despre eficiența modului în care luăm decizii. Din păcate de 35 de ani în România, pe alocuri, deciziile s-au luat mai degrabă după ureche, s-au luat mai degrabă după modul în care fiecare primar sau lider local a considerat dânsul sau dânsa că este bine. Smart City, ideea de digitalizare la nivel general, ne oferă fundamentul și ne oferăm o paradigmă în care putem să luăm decizii bazate pe date. Prin implementarea de senzori, prin implementarea de camere, prin implementare de infrastructuri digitale care colectează feedback din exterior și le transpune acest feedback decidenților, deciziile pot fi luate mult mai adaptat și mult mai corespunzător cu realitatea din teren”, a explicat Andrei Niculae, vicepreședinte al Autorității pentru Digitalizarea României. Iar în sprijinul ideii de monitorizare în combaterea criminalității el a exemplificat cu situația de la Sectorul 6. „Există există un centru de monitorizare video pe care poliția locală locală
Forțele Aeriene Americane vor să cumpere două Cybertruck-uri Tesla / Vor să le folosească drept vechicule-țintă
Forțele Aeriene Americane intenționează să cumpere două Cybertrack-uri Tesla, informează TWZ, care precizează că acestea vor fi utilizate ca ținte pentru muniții de precizie, în timpul testării și al antrenamentelor. Potrivit Serviciului, este nevoie de aceste vehicule pentru că există riscul ca, în perspectivă, să fie folosite de adversari necunoscuți. Centrul de Testare vrea să achiziționeze 33 de vehicule-țintă, pe care să le livreze la White Sands Missile Range (WSMR) din statul Mexico, potrivit unor documente de achiziție publicate online. Cybertrucks sunt printre ele. E nevoie specială pentru justificarea achiziționării acestor Cybertruck-uri White Sands Missile Range din Statul Mexico sunt administrate de Armata Sua, dar Forțele Aeriene au o prezență importantă acolo. Pentru celelalte vehicule vizate, sedanuri, camioane Bongo, pick-up-uri și SUV-uri, nu sunt impuse anumite mărci comerciale. Scopul principal al acestor vehicule-țintă este să susțină programul SOCOM (Comandamentul pentru Operațiuni Speciale al SUA) denumit Stand Off Precision Guided Munitions (SOPGM) și antrenamente aferente. Cybertruck-urile nu trebuie să fie funcționale, dar trebuie să poată fi trase pe roți de un alt vehicul. Potrivit TWZ, cererea expresă pentru aceste Cybertruck-uri are nevoie de o justificare pentru achiziție dintr-o anumită sursă, iar o copie a acesteia trebuie inclusă în documentele pentru achiziție. Cybertruck climbing a steep cliff. pic.twitter.com/ao9dCIW8NP — TESLA CARS ONLY⚡️ (@teslacarsonly) August 5, 2025 „Pe 13 februarie 2025, a fost realizată o cercetare de piață pentru a evalua concurența Tesla Cybertruck, analizând designul, materialele, rezistența la impact și tehnologiile inovatoare. Studiul a arătat că designul agresiv, unghiular și futurist al Cybertruck-ului, împreună cu exoscheletul din oțel inoxidabil nefinisat, îl diferențiază clar de competitori, care folosesc de obicei caroserii din oțel sau aluminiu vopsite”, se explică în documentul de justificare. „Niciun vehicul cu caracteristici comparabile cu cele ale Cybertruck-ului” „În plus, arhitectura electrică de 48V oferă o putere și o eficiență superioare – o caracteristică pe care rivalii abia încep să o dezvolte. Căutările extinse pe internet și contactele în industrie nu au identificat niciun vehicul cu caracteristici comparabile cu cele ale Cybertruck-ului.” Și mai important, documentul adaugă: „În teatrele de operațiuni, este probabil ca inamicul să înceapă să folosească vehicule de tip Tesla Cybertruck, deoarece s-a constatat că nu suferă daunele obișnuite în urma impactului major”. „Testarea trebuie să reflecte situațiile reale. Scopul antrenamentului este să pregătească unitățile pentru misiuni, simulând scenarii cât mai apropiate de realitate.”
Reuters: Diplomații americani din Europa, instruiți să facă lobby împotriva legii UE privind serviciile digitale
Departamentul de Stat al SUA i-a instruit pe diplomații americani din Europa să lanseze o campanie de lobby pentru a se crea o opoziție față de Legea serviciilor digitale (Digital Services Act, DSA) a Uniunii Europene. Legea Uniunii Europene este menită să facă mediul online mai sigur și mai echitabil, obligând giganții tehnologici să facă mai mult pentru a combate conținutul ilegal, inclusiv discursul instigator la ură și materialele cu abuzuri sexuale asupra copiilor. Washingtonul consideră că legea UE înăbușă libertatea de exprimare și impune costuri companiilor americane din domeniul tehnologiei. Pe 4 august, Departamentul de Stat a emis o telegramă internă, semnată de secretarul de stat american Marco Rubio, care afirmă că UE urmărește să impună restricții „nejustificate” asupra libertății de exprimare și că Legea Serviciilor Digitale exacerbează aceste restricții. Documentul a putut fi consultat de reporterii Reuters. Telegrama, al cărei titlu o descrie ca fiind o „cerere de acțiune”, i-a însărcinat pe diplomații americani din ambasadele SUA din Europa să colaboreze în mod regulat cu guvernele UE și autoritățile din domeniul serviciilor digitale pentru a transmite îngrijorările SUA cu privire la DSA și costurile financiare pentru companiile de tehnologie din SUA. „Personalul diplomatic ar trebui să își concentreze eforturile pentru a obține sprijinul Guvernului statului gazdă și al altor părți interesate pentru a abroga și/sau modifica DSA sau legile UE sau naționale conexe care restricționează exprimarea online”, se arată în secțiunea de „obiective” a telegramei. Sugestii specifice cu privire la schimbări în legislația UE Telegrama a inclus sugestii specifice cu privire la modul în care legislația UE poate fi schimbată și subiectele de abordat pentru a-i ajuta pe diplomați să-și susțină punctul de vedere. Diplomaților americani li se ordonă să investigheze orice relatare privind cazuri de cenzură, descrise ca fiind „orice efort guvernamental de a suprima formele protejate de exprimare sau de a constrânge companiile private să facă același lucru”, adăugând că ar trebui să se acorde prioritate oricăror incidente care afectează cetățenii și companiile americane. Exemplele ar putea include arestări, procese în instanță, confiscări de proprietăți și suspendări de conturi online. „Personalul diplomatic ar trebui să se întâlnească cu oficiali guvernamentali, companii, societatea civilă și persoanele afectate pentru a semnala cazurile de cenzură, inclusiv dar fără a se limita la cele legate de DSA”, se arată în telegramă. Directiva vizează în special definiția “conținutului ilegal” din lege, spunând că este “prea vastă”. Diplomații americani sunt instruiți să pledeze pentru a se restrânge definiția „conținutului ilegal”, astfel încât să nu limiteze libertatea de exprimare, inclusiv în discursul politic și religios. O altă sugestie este retragerea sau modificarea Codului de Conduită privind Dezinformarea din DSA, despre care Departamentul de Stat a spus că stabilește „controale prea largi” asupra conținutului, într-un mod care subminează libertatea de exprimare. Printre alte puncte de discuție se numără eliminarea sau reducerea amenzilor pentru nerespectarea restricțiilor de conținut și renunțarea la „raportori de încredere”, entități desemnate de autoritățile naționale pentru a raporta conținutul online ilegal către platforme. „Tradiția libertății de exprimare din America” Directiva Departamentului de Stat marchează o accelerare a eforturilor Administrației de a promova ceea ce numește „tradiția libertății de exprimare din America”, o politică care a sporit tensiunile dintre SUA cu aliații europeni. Această politică a intrat în centrul atenției în februarie, când vicepreședintele SUA J. D. Vance i-a uimit pe liderii europeni acuzându-i – la o conferință cunoscută de obicei pentru manifestările de unitate transatlantică – că cenzurează discursul unor grupuri precum partidul de dreapta AfD din Germania și că democrația europeană este în regres. În timpul călătoriei sale, Vance s-a întâlnit cu liderii AfD – un partid clasificat de serviciul de informații intern al Germaniei ca fiind un grup suspectat de extremism. Companiile americane de tehnologie precum compania Meta, care deține Facebook și Instagram, au intervenit și ele, spunând că DSA echivalează cu o cenzură a platformelor lor. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Donald Trump: J.D. Vance, „cel mai probabil” următorul LIDER al mișcării „Make America Great Again”
Apple a cedat în fața taxelor vamale ale lui Trump. Compania anunță investiții de 100 de miliarde de dolari în SUA
Președintele Donald Trump urmează să anunțe, de la Casa Albă, că Apple se va angaja să cheltuiască încă 100 de miliarde de dolari pentru producția din Statele Unite. Directorul executiv al Apple, Tim Cook, este așteptat să participe la eveniment. Anunțul de la Casa Albă va include un nou „program de producție american” conceput pentru a aduce mai mult din lanțul de aprovizionare al Apple în SUA, cu scopul de a asambla mai multe componente critice pe plan intern. „Anunțul de astăzi cu Apple este o altă victorie pentru industria noastră producătoare, care va ajuta simultan la readucerea acasă a producției de componente critice pentru a proteja securitatea economică și națională a Americii”, a spus purtătorul de cuvânt al Casei Albe. Apple, deosebit de expusă politicilor comerciale ale Administrației Trump Episodul marchează cel mai recent angajament al Apple de a majora producția produselor sale în SUA, în încercarea de a evita plata de taxe vamale serioase pentru produsele sale. Apple anunțase anterior că intenționează să cheltuiască 500 de miliarde de dolari în SUA în următorii patru ani – lucrări la o nouă unitate de producție de servere în Houston, o academie de furnizori în Michigan și cheltuieli suplimentare cu furnizorii săi existenți din SUA. Anunțul de miercuri ridică suma promisă de Apple la 600 de miliarde de dolari, a declarat Casa Albă. Printre companiile Big Tech din SUA, Apple este deosebit de expusă politicilor comerciale ale Administrației Trump. Eforturile companiei de a-și reloca producția din China în India l-au înfuriat pe Trump, care a amenințat Apple cu taxe vamale suplimentare de cel puțin 25% dacă nu mută producția de iPhone în SUA, notează Financial Times. Marea majoritate a iPhone-urilor vândute în SUA provin din India Săptămâna trecută, Apple a anunțat că taxele vamale din trimestrul aprilie-iunie s-au ridicat la 800 de milioane de dolari, iar cele din trimestrul iulie-septembrie sunt calculate la 1,1 miliarde de dolari, dacă nu există alte modificări de politică sau noi taxe. În timp ce investiția promisă de Apple este substanțială, nu înseamnă o trecere completă la producție în SUA, așa cum doreau Trump și oficialii de top de la Casa Albă. Săptămâna trecută, Tim Cook a spus că „marea majoritate” a iPhone-urilor vândute în SUA provin din India, în timp ce cea mai mare parte a altor produse, cum ar fi MacBook, iPad și Apple Watch, vândute în SUA sunt fabricate în Vietnam. „Încercăm, evident, să ne optimizăm lanțul de aprovizionare”, a spus Cook la acea vreme. „Și, în cele din urmă, vom face mai mult în Statele Unite”. Readucerea producției în SUA, în special pentru linia de produse iPhone, ar fi o sarcină uriașă pentru Apple. Fabricile Apple din China și India au sute de mii de angajați și procese de producție puternic personalizate. Pe de altă parte, conform unor experți în domeniul lanțurilor de aprovizionare, SUA, unde nu s-au mai produs smartphone-uri de mai bine de un deceniu, nu au experiența de producție necesară pentru a asambla un dispozitiv atât de sofisticat ca un iPhone. În timpul primului mandat al lui Trump, Apple a reușit să-l convingă pe președinte ca produsele lor să fie scutate de taxe de import. Tim Cook a încercat să câștige simpatia lui Trump în timpul unei serii de întâlniri și dineuri private. El a făcut parte dintr-un mic grup de lideri de companii tech – inclusiv Elon Musk, Sundar Pichai de la Alphabet, Mark Zuckerberg de la Meta și fondatorul Amazon Jeff Bezos – care au participat la a doua ceremonie de învestire a președintelui. Evenimentul Apple este doar cel mai recent dintr-o serie de anunțuri pe care Trump le-a făcut alături de liderii corporațiilor care au spus că intenționează să-și sporească prezența în SUA, notează Bloomberg. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Donald Trump: J.D. Vance, „cel mai probabil” următorul LIDER al mișcării „Make America Great Again”
Ultimele date din raportul OceanGate: A ignorat principii inginerești fundamentale și alte măsuri de siguranță esențiale
Un raport al Pazei de Coastă a SUA, publicat marți și citat de independent.co.uk, subliniază că CEO-ul OceanGate „a ignorat complet” defecțiunile submersibilului Titan, înainte de călătoria fatală spre epava Titanicului. Potrivit documentului, OceanGate avea practici de siguranță „profund defectuoase” și o cultură organizațională toxică, iar „neglijența” lui Rush a contribuit direct la moartea celor aflați la bord. Dacă Rush ar fi supraviețuit, Paza de Coastă ar fi recomandat Departamentului de Justiție să ia măsuri penale separate, pentru că, „a identificat dovezi ale unei posibile infracțiuni penale”. „A ignorat complet inspecții vitale” Rush a ignorat complet detalii esențiale și alte măsuri de siguranță înaintea expediției sortite eșecului. „Lipsa unui control independent și absența unor angajați OceanGate cu experiență în timpul operațiunilor Titan din 2023 i-au permis CEO-ului să ignore complet inspecțiile vitale, analizele de date și procedurile de întreținere preventivă, ceea ce a dus la un eveniment catastrofal”, se specifică în raport. Potrivit documentului, sunt opt factori care au dus la implozia submersibilului: Procesele de proiectare și testare ale OceanGate nu respectau „principiile inginerești fundamentale” necesare pentru operarea într-un mediu „prin excelență periculos” OceanGate nu a analizat durata de viață a carcasei submersibilului S-a bazat excesiv pe un sistem de monitorizare, fără să interpreteze corect datele livrate de acesta OceanGate a continuat să folosească „Titan” chiar și după incidente care i-au compromis integritatea carcasei, dar și a altor componente esențiale Construcția din fibră de carbon au generat robleme care i-au slăbit integritatea structurală generală OceanGate nu a investigat problemele apărute de la scufundările anterioare, care au contribuit la slăbirea carcasei Mediul de lucru toxic – concedierea angajaților de rang înalt sau amenințarea constantă cu concedierea – i-a împiedicat pe angajați să semnaleze problemele de siguranță Nu a existat întreținere preventivă, carcasa nu a fost suficient îngrijită în extrasezon Proceduri de siguranță luate în derâdere În raport se menționează și că procedurile de siguranță scriptice diferă semnificativ de cele practice, reale. Documentul mai semnalează faptul că un avertizor de integritate a semnalat, în 2018, problemele de siguranță ale submersibilului, dar CEO-ul OceanGate a decis să le ignore, trimițând alți patru oameni la moarte, în afară de sine. Pe lângă CEO-ul Stockton Rush, la tragedia din iunie 2023 și-au mai pierdut viața exploratorul francez și expert Titanic Paul Henri Nargeolet, omul de afaceri britanic Hamish Harding , omul de afaceri pakistanez Shahzada Dawood și fiul său, Suleman.
Cercetătorii au creat o super-moleculă” care lovește simultan două gene ale cancerului
Mutațiile KRAS sunt prezente în aproape 25% din toate cazurile de cancer la om și apar frecvent în unele dintre cele mai răspândite tipuri de tumori. MYC este, de asemenea, considerat un gen critic asociat cancerului și este disfuncțional în aproximativ 50-70% din cazurile de cancer. Aceste gene au fost considerate „incurabile” – medicii nu au reușit să creeze medicamente eficiente împotriva lor, în special împotriva MYC. Noua tehnologie folosește ARN interferent inversat (RNAi) – molecule mici care pot „închide” genele problematice. Diferența e că această moleculă poate viza ambele gene simultan. Rezultatele sunt impresionante: atacarea simultană a ambelor gene a fost de 40 de ori mai eficientă la uciderea celulelor canceroase decât folosirea unei singure molecule împotriva unei singure gene. „Țintirea simultană a două gene cancerigene este similară cu tăierea ambelor călcâie ale cancerului”, explică Chad Pecot, autorul principal al studiului publicat în Journal of Clinical Investigation. Această abordare ar putea trata un grup mult mai mare de pacienți decât tehnologiile anterioare. Cancerele pulmonare, colorectale și pancreatice – care împreună reprezintă aproape jumătate de milion de cazuri noi anual în SUA – ar putea fi țintele principale. Tehnologia e atât de flexibilă încât cercetătorii cred că ar putea fi adaptată pentru a viza oricare două gene de interes. Pecot sugerează că ar putea fi posibil să dezactiveze chiar trei ținte simultan. Studiul se bazează pe o descoperire similară din iunie a aceleiași echipe, care dezvoltase o metodă pentru o variantă specifică KRAS.
Microsoft, pe cale să devină a doua companie care depășește 4.000 de miliarde de dolari pe burse
Microsoft, a doua cea mai mare companie din SUA, este pe cale să depășească o valoare de piață de 4.000 de miliarde de dolari, în contextul unor rezultate financiare record. Microsoft ar fi a doua companie după Nvidia care depășește pragul de 4.000 de miliarde de dolari. După ce compania a raportat miercuri o creștere puternică a vânzărilor pentru divizia de cloud computing Azure, acțiunile Microsoft au urcat cu 8% pe burse, ridicând valoarea de piață a companiei la aproximativ 4.140 miiliarde de dolari. Prețul acțiunilor Microsoft a crescut cu aproape 50% de la minimele din aprilie 2025 Producătorul de software a depășit pragul de 1.000 de miliarde de dolari în aprilie 2019. Ascensiunea spre valoarea de 3.000 de miliarde a fost mai lentă decât cea a altor companii gigant din domeniul tech, cum ar fi Nvidia și Apple. Nvidia și-a triplat valoarea în aproximativ un an și a devenit prima companie care a atins borna de 4.000 de miliarde, pe 9 iulie. În ceea ce privește Apple, valoarea sa de piață în prezent este calculată la 3.120 de miliarde de dolari. Prețul acțiunilor Microsoft a crescut cu aproape 50% de la minimele din aprilie 2025, când piețele globale au fost zguduite de ofensiva tarifară a lui Donald Trump. Încrederea investitorilor de pe Wall Street în Microsoft a crescut în contextul în care gigantul tehnologiei a înregistrat venituri record după record din septembrie 2022. Un impuls suplimentar a venit din reducerea forței de muncă și dublarea investițiilor în inteligență artificială, notează CNN. Pariul de miliarde de dolari al Microsoft pe OpenAI s-a dovedit a fi fost inspirat. Includerea inteligenței artificiale de ultimă oră în produsele Office Suite și Azure a transformat Azure în principala sursă de venit a Microsoft și a ajutat acțiunile companiei să crească la mai mult decât dublul valorii din momentul când a fost lansat ChatGPT, la sfârșitul anului 2022. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: O vulnerabilitate în software-ul Microsoft, folosită de hackeri pentru un ATAC asupra unor agenții guvernamentale și companii din întreaga lume
Numărul internauților care folosesc ChatGPT pentru sfaturi financiare, în creștere în 2025
Numărul de utilizatori de chatboți (ca ChatGPT) cu inteligență artificială este în creștere. În 2025, s-a conturat o realitate: Open AI, Google, Meta și Microsoft devin jucători global care domină piața cu tehnologia revoluționară A.I. ChatGPT, de la asistent virtual la intermediar digital Asistenții virtuali se transformă în intermediari digitali, pe măsură ce consumatorii îi folosesc pentru toate aspectele vieții de zi cu zi. Cu ajutorul AI, tinerii de azi pot afla mai repede în ce să investească sau cum să economisească bani. 13% dintre utilizatori folosesc A.I. pentru sfaturi în investiții ChatGPT, de la lansarea din 2022, a acumulat 500 de milioane de utilizatori, iar timpul petrecut de aceștia a crescut cu peste 60% în aprilie 2025. Potrivit statisticilor Sensor Tower prezentate de Economica.net: 29% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru învățat limbaje de programare, înregistrându-se un declin de la 44%, în 2024; 15% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru a discuta teme de istorie și societate; 14% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru a învăța despre tehnologia A.I. și machine learning; 13% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru sfaturi legate de economie și finanțe; 8% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru divertisment; 7% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru educație. 37% dintre români se tem de A.I. Într-un sondaj realizat de ING Group, 45% dintre respondenți se așteaptă ca inteligența artificială să aibă un oarecare impact asupra activității profesionale în următorii cinci ani. 39% se așteaptă ca AI să livreze rezultate mai rapide, iar 34% chiar își doresc ca tehnologia să le preia sarcinile repetitive, potrivit ZF. 58% dintre românii care au răspuns la sondaj spun că sunt îngrijorați de situația economică a țării, iar 37% se tem că inteligența artificială va desființa mai multe locuri de muncă decât va crea. 17% dintre români nu au auzit niciodată de inteligența artificială. 30% spun că au auzit, dar nu au folosit niciodată instrumente precum ChatGTP. România se situează în rândul țărilor cu cel mai mare procent la aceste aspecte. 58% dintre respondenți nu au încredere în conținutul online, în mare generat de A.I. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: 37% dintre respondenții unui sondaj se tem că inteligenţa artificială va desființa mai multe locuri de MUNCĂ decât va crea
Armata ucraineană lansează jocul video Find the Enemy pentru recunoașterea echipamentelor rusești. Imaginile sunt reale și au fost filmate cu ajutorul dronelor
Proiectul, realizat în colaborare cu agenția TWID Marketing & Tech, oferă jucătorilor o experiență interactivă bazată pe imagini reale surprinse de dronele ucrainene. Joc video militar bazat pe imagini reale Jocul video „Find the Enemy” folosește cadre autentice din zonele de conflict, în care echipamentele rusești sunt adesea camuflate. Scopul principal este de a antrena utilizatorii în identificarea țintelor ascunse, simulând activitatea de recunoaștere aeriană desfășurată de operatorii de drone. Jucătorii trebuie să descopere echipamentele în cinci fotografii pentru a trece testul și a primi invitația de a se înscrie în Forțele Sistemelor Fără Pilot din Ucraina. Dezvoltatorii subliniază că „Find the Enemy” nu este doar un joc, ci și un instrument educațional cu valoare strategică. Prin intermediul imaginilor reale și al perspectivelor experților, utilizatorii sunt provocați să observe detalii greu de sesizat la prima vedere. Această abordare oferă o experiență realistă și instructivă, apropiată de misiunile reale de pe front. Disponibil pentru toți cei interesați Jocul „Find the Enemy” poate fi accesat online de către oricine dorește să-și testeze abilitățile de recunoaștere și să descopere cum arată echipamentele rusești dintr-o perspectivă militară autentică. Prin această inițiativă, armata ucraineană caută să atragă noi recruți și să familiarizeze publicul cu tacticile moderne de război bazate pe tehnologia dronelor.
Cea mai agresivă și mai invazivă formă de cancer cerebral, vindecată complet cu un tratament inovativ, la un pacient american
Ben Trotman, un american diagnosticat cu o formă agresivă și incurabilă de cancer, glioblastom, s-a vindecat complet, în urma unui tratament cu totul nou. În octombrie 2022, Ben Trotman a fost diagnosticat cu una dintre cele mai letale forme de cancer cerebral, iar diagnosticul a căzut ca o torpilă în familia lui. Această formă de cancer, cea mai agresivă și frecventă formă de cancer, ucide, doar în SUA, anual, 10 000 de persoane și 250 000 în toată lumea. Nu există tratament pentru glioblastom, în afară de tratamentul standard – îndepărtarea tumorii, radioterapie, chimioterapie. Boala este extrem de invazivă la nivelul sistemului nervos central, pentru că celulele se înmulțesc extrem de repede. Cei diagnosticați cu GBM au o rată de supraviețuire de 14 – 20 de luni. A început testarea tratamentului înainte de orice altceva – intervenție chirurgicală, etc… În cazul lui Trotman, însă, lucrurile, deși dramatice la început, s-au îndreptat nesperat, pentru că a fost îndrumat către Spitalul De Neurologie și Neurochirurgie din cadrul Spitalelor Universitare Londoneze. Acolo, dr. Paul Mulholland, medic oncolog consultant, l-a recrutat pe Trotam ca singur pacient participant într-un experiment revoluționar – imunoterapie cu ipilimumab, înainte ca Trotman să urmeze tratamentele standard. Ulterior, el a început ședințele cu radioterapie și chimioterapie. „Elementul crucial al acestui studiu este că pacienții primesc stimularea sistemului imunitar prin medicament înainte de orice alt tratament, când sunt încă suficient de sănătoși pentru a tolera imunoterapia”, a explicat dr. Mulholland într-un comunicat de presă. Sunt așteptați alți participanți la studiu Acum, după doi ani și opt luni de la începere studiului, investigațiile imagistice ale lui Trotman sunt perfect curate. „Este foarte neobișnuit să ai un RMN curat în cazul unui glioblastom, mai ales când nu s-a făcut operația ulterioară planificată pentru a elimina tot ceea ce era vizibil inițial pe scanări”, a explicat Mulholland. „Sperăm ca imunoterapia și tratamentele de urmărire pe care le-a primit Ben să țină boala sub control – și până acum exact asta s-a întâmplat, ceea ce ne bucură enorm.” Mulholland a adăugat că obiectivul său este găsirea unui leac pentru „această boală devastatoare” și speră să continue studiul clinic cu alți pacienți.