Cea mai nouă țeapă pe internet. Escrocii au luat în vizor platformele de freelancing
Platforma Upwork, considerată una dintre cele mai sigure din lume pentru freelanceri, a devenit recent ținta unei noi metode de înșelătorie. Escrocii, care se dau drept angajatori serioși, te pun să muncești gratuit și încearcă să-ți fure datele personale sub pretextul unei plăți internaționale. Sursa: Mediafax foto O nouă schemă de tip phishing lovește în freelanceri, chiar pe platformele care până acum erau sigure. Ținta: utilizatorii Upwork. Țeparii acționează organizat, folosind conturi false, nume de utilizator străine și conversații profesioniste care nu dau nimic de bănuit. Totul până în momentul în care ajung să îți ceară datele personale și să te redirecționeze către o bancă străină. Găselnița escrocilor: evitarea comisionului Pe Upwork, mii de oameni lucrează zilnic la proiecte reale pentru clienți din întreaga lume. Sistemul e gândit în așa fel încât să protejeze ambele părți, freelancerii și angajatorii, prin contracte, plăți securizate și comisioane transparente. Însă o nouă metodă de fraudă s-a infiltrat recent în acest ecosistem. Totul începe ca un proiect obișnuit: aplici la un job, ești acceptat și primești oferta de colaborare. Aparent, nimic suspect. Escrocii, care folosesc frecvent profiluri cu nume și poze de indieni, propun apoi să mutați conversația pe Telegram sau WhatsApp, sub pretextul că așa scapă de comisionul impus de Upwork. Acolo, totul pare extrem de profesionist. Persoana care te contactează are logo de companie, ton corporatist și oferă proiecte complexe. Freelancerul lucrează zile întregi, livrează munca, iar escrocii „verifică” materialul în decurs de câteva ore. Aceștia te asigură că procesul durează atât de mult pentru a se confirma calitatea materialelor trimise. Manevra cu „banca internațională” După ce „aprobă” proiectul, ești direcționat către o altă persoană cu un username de tip Financial Department. Acesta îți cere la început o serie de date personale, precum nume, prenume, număr de telefon și e-mail. În continuare, victima primește un link cu instrucțiuni de creare a unui cont pe o „bancă internațională” pentru a primi plata, sub pretextul că „nu se pot face transferuri directe către conturi românești”. Banca în cauză se numește Mega Heritage Bank, iar linkul duce către un site care pare autentic, cu logo-uri, formulare și interfață profesională. În realitate, este o pagină de phishing care colectează datele utilizatorului. Autoritatea de reglementare britanică Financial Conduct Authority (FCA) a emis un avertisment public conform căruia „Mega Heritage Bank” nu este autorizată să ofere sau să promoveze servicii financiare în Regatul Unit. Mai multe platforme internaționale de monitorizare a fraudelor, precum TracerScam și TheSafetyReviewer, confirmă că site-ul prezintă toate semnele unei escrocherii: lipsa licenței bancare, adrese false, promisiuni financiare nerealiste și cereri de date personale. Astfel de practici se întâmplă frecvent și pe WhatsApp, atunci când diverși utilizatori care folosesc nume reale te adaugă în grupuri comune, unde îți trimit anumite sarcini de rezolvat, cu promisiunea de a fi remunerat pentru finalizarea lor. Procesul este similar cu cel de pe platformele de freelancing, dar efectele sunt la fel de grave. SURSE FOTO: Profimedia / Mediafax foto RECOMANDAREA AUTORULUI:
Milionarul rus Pavel Durov explică într-un interviu cum i-a cerut Franța să cenzureze alegerile din România și Moldova
Durov a povestit că în perioada în care a fost blocat în Franța, i s-a propus o întâlnire cu șeful serviciilor de informații externe prin intermediul unui antreprenor tech cunoscut. În cadrul acestei întrevederi, i s-a cerut să restricționeze conținutul de pe Telegram care sprijinea candidatul conservator la prezidențialele din România. „Mi-au spus direct că guvernul francez nu sprijină acel candidat și m-au întrebat dacă sunt dispus să închid canalele care îl susțin sau care protestează față de candidații pro-europeni. Le-am răspuns că nu putem face asta, pentru că ar fi cenzură politică”, a declarat fondatorul Telegram. El a subliniat că platforma are reguli clare împotriva violenței, dar că nu va bloca dezbateri sau manifestații pașnice. „Dacă tu crezi că, pentru că sunt blocat aici, poți să-mi spui ce să fac, te înșeli amarnic. Aș prefera să fac de fiecare dată exact opusul”, a spus Durov. Potrivit acestuia, presiunile nu s-au limitat la România. În aceeași perioadă, prin intermediari, i s-a cerut să închidă canale din Republica Moldova, în contextul unor alegeri. „Ni s-a spus să luăm legătura cu guvernul moldovean pentru a rezolva situația. Am acceptat doar să verificăm dacă există conținut care încalcă regulile Telegram”, a adăugat el. „Am avut o mică dezbatere cu el despre moralitatea întregii situații. Și, la un moment dat, am decis să dezvălui conținutul acestei conversații, pentru că nu am semnat niciun NDA (n.r. Non Disclosure Agreement / Acord de confidențialitate) . Nu semnez niciodată NDA-uri cu oameni de acest fel. Vreau să pot spune lumii ce se întâmplă. Și pentru mine este destul de șocant să vezi oameni din guvernul francez încercând să profite de această situație — dacă nu cumva chiar au avut ceva de-a face cu declanșarea investigației în sine — și să o folosească pentru a-și atinge obiectivele politice sau geopolitice. Eu consider asta o tentativă de a mă umili personal și de a umili, colectiv, milioane de utilizatori Telegram. Și e destul de ciudat că aceeași agenție ne-a cerut să facem anumite lucruri și în Moldova. Chiar înainte de asta, cred că prin octombrie anul trecut sau septembrie, am fost arestat la Paris, la sfârșit de august. Și apoi, din nou, am fost abordat printr-un intermediar și întrebat: «Ați putea să dați jos niște canale în Moldova, pentru că sunt alegeri și ne temem să nu existe interferențe cu aceste alegeri? Ați putea să vă conectați cu reprezentanții guvernului Moldovei și să vă ocupați de asta?». Noi am spus: „Suntem bucuroși să ne uităm și să vedem dacă există conținut acolo care încalcă regulile noastre. Într-adevăr, existau câteva canale care încălcau regulile, foarte puține ce e drept, și au fost șterse” a explicat Durov. Durov a catalogat aceste demersuri drept „o tentativă de a-l umili personal și de a umili milioane de utilizatori Telegram colectiv”.
Fondatorul Telegram lansează acuzații false în contextul alegerilor din Moldova: După România, Moldova!, spun autoritățile franceze
„După România, Moldova! Durov adoră să facă acuzații în timpul alegerilor”, a transmis Ministerul francez de Externe pe platforma X, ca reacție la cele mai recente acuzații lansate în contextul alegerilor parlamentare din Republica Moldova de către Pavel Durov, fondatorul aplicației de mesagerie Telegram. Potrivit autorităților franceze, citate de Reuters, Durov a făcut același fel de acuzații și în primăvară, spunând că Franța ar fi încercat să manipuleze politica din România în perioada alegerilor. Miliardarul rus a revenit cu declarații similare în încercarea de a discredita sprijinul pro-european chiar în timpul votului, vizând în special Franța – unul dintre cei mai activi susținători ai integrării europene a Republicii Moldova și ai președintei Maia Sandu. Într-o postare scrisă pe X duminică, Durov a susținut că a fost abordat printr-un intermediar de către serviciile de informații externe ale Franței: „Mi s-a cerut, printr-un intermediar, să cenzurez anumite canale de Telegram pentru guvernul moldovean”. Miliardarul nu a dezvăluit identitatea intermediarului, mulțumindu-se să lanseze acuzații generale pentru a putea lăsa loc speculațiilor. Durov recunoaște: Eliminate pentru activitate ilegală „Câteva dintre ele, care încălcau în mod clar regulile noastre, au fost eliminate. Însă mi s-a spus că, în schimb, serviciile franceze vor spune lucruri bune despre mine judecătorului care a ordonat arestarea. Asta este inacceptabil”. „Dacă agenția a contactat într-adevăr judecătorul, atunci a fost o tentativă de interferență în actul de justiție. Dacă nu a făcut-o, dar a pretins că a făcut-o, înseamnă că a exploatat situația mea pentru a influența evenimentele politice din Europa de Est”, a scris Durov, încercând să își asume o poziție de integritate. Fondatorul Telegram se află la Paris, sub supraveghere judiciară. A fost arestat în 2024 pe un aeroport din Franța și este anchetat pentru presupuse activități de crimă organizată facilitate de Telegram. Autoritățile franceze au respins acuzațiile Campaniile de propagandă rusă împotriva Franței, ca aliat esențial al Republicii Moldova, s-au extins pe toate canalele. Pe TikTok, de exemplu, sprijinul extern acordat Moldovei și susținerii Maiei Sandu, în principal cel al lui Emmanuel Macron, a fost interpretat ca „dovadă a unei conspirații occidentale”, potrivit Expert Forum, care a dezvăluit sute de conturi TikTok cu activitate politică suspectă în Moldova, înaintea alegerilor. Ministerul francez de Externe a respins public afirmațiile lui Durov, sugerând că acestea fac parte dintr-un tipar de comportament: lansarea de acuzații în momente electorale cheie, cum s-a întâmplat anterior în România. Serviciul francez de informații externe a negat acuzațiile similare făcute de Durov în mai 2024, când acesta a afirmat, în același mod, că i s-a cerut să blocheze conturi ale unor voci conservatoare din România. Dezinformarea a circulat masiv și prin Telegram Cu peste 1 miliard de utilizatori activi lunar, Telegram este una dintre cele mai populare aplicații de mesagerie din fostul spațiu sovietic. În Moldova, platforma joacă un rol important în comunicarea politică, fiind folosită intens atât de guvern, cât și de opoziție. Autoritățile europene și-au exprimat des îngrijorarea privind dezinformarea și lipsa controlului pe această platformă, în special în perioadele electorale.
Justiția franceză l-a interogat pe fondatorul Telegram pentru tolerarea conținutului infracțional
Pavel Durov, fondatorul aplicației de mesagerie criptată Telegram, a fost audiat luni la Tribunalul Judiciar din Paris, pentru a treia oară, în cadrul anchetei privind posibila complicitate a platformei sale cu rețele infracționale, potrivit Le Figaro. Miliardarul rus, naturalizat francez în 2021, este pus sub acuzare din august 2024 pentru o serie de infracțiuni legate de criminalitatea organizată. Durov a admis că prezența infractorilor pe Telegram a crescut Durov a fost citat să răspundă în fața celor doi judecători de instrucție care conduc investigația, fiind însoțit de patru avocați. El a sosit la tribunal îmbrăcat complet în negru și a refuzat orice declarație publică. Justiția franceză îl acuză pe Durov că nu a intervenit suficient pentru a împiedica distribuirea de conținuturi infracționale prin intermediul Telegram. Într-un interogatoriu anterior, care a avut loc în decembrie, el a recunoscut: „Am realizat gravitatea faptelor doar când am fost reținut de autoritățile franceze”, și a adăugat că Telegram „nu a fost creat pentru infractori”, dar a admis că prezența acestora pe platformă „a crescut”, deși reprezintă „o fracțiune minoră”. El a promis atunci să „îmbunătățească procesele de moderare” pentru a preveni utilizarea abuzivă a aplicației. Plasat control judiciar, cu permisiune limitată de călătorie Pavel Durov a fost reținut temporar în august 2024, la sosirea sa pe aeroportul Le Bourget, pentru a fi interogat de autoritățile franceze. După aceea, a fost pus sub acuzare pentru presupusă complicitate cu criminalitatea organizată, dar nu a fost încarcerat, ci plasat sub control judiciar. Între timp, autoritățile franceze au remarcat o colaborare mai mare din partea Telegram, inclusiv în cazuri legate de crima organizată. Ca urmare, Curtea de Apel din Paris a decis, la 10 iulie, să îi permită deplasări de până la 14 zile în Dubai, orașul în care locuiește, cu condiția notificării prealabile a instanței. Avocații contestă procedura Avocații lui Durov au inițiat mai multe demersuri judiciare: cereri de anulare a procedurii, recursuri și o întrebare prioritară de constituționalitate adresată justiției franceze, împreună cu o alta preliminară trimisă Curții de Justiție a Uniunii Europene, ambele instrumente juridice speciale prin care avocații pot contesta legalitatea sau constituționalitatea unei proceduri sau a unei norme aplicate într-un proces. Cazul atrage o atenție deosebită asupra responsabilității platformelor de comunicare digitală în combaterea fenomenului infracțional online, punând presiune asupra Telegram pentru a-și adapta politicile de moderare la cerințele legale tot mai stricte.
Rusia vrea să renunțe la WhatsApp și Telegram și lansează propria aplicație de mesagerie controlată de stat
Kremlinul face încă un pas către ceea ce numește „suveranitate digitală”, prin semnarea unei legi care permite dezvoltarea unei aplicații de mesagerie complet controlate de stat. Noua platformă, destinată în primul rând instituțiilor publice și funcționarilor, ar urma să înlocuiască progresiv utilizarea WhatsApp și Telegram în Rusia. Decizia vine în contextul tensiunilor tot mai mari dintre Moscova și marile companii de tehnologie occidentale, scrie Reuters. Un pas decisiv spre independența digitală Potrivit agențiilor de presă ruse, președintele Vladimir Putin a semnat luni, 24 iunie 2025, o lege care autorizează oficial dezvoltarea unei aplicații naționale de mesagerie. Aceasta va fi integrată în sistemele administrative și guvernamentale ale Rusiei și va avea caracter oficial. Scopul declarat este reducerea dependenței de platforme precum WhatsApp (deținută de Meta) și Telegram, ambele considerate vulnerabile la influențe externe sau scurgeri de informații. Autoritățile susțin că noua aplicație va fi mai sigură, adaptată nevoilor locale și va include funcționalități „pe care actualele platforme nu le oferă”. Proiectul este parte a unui plan mai amplu de digitalizare suverană, demarat de Kremlin încă din 2019, dar accelerat după 2022. Contextul: invazia Ucrainei și ieșirea companiilor occidentale Planurile Moscovei de a-și crea propriile instrumente digitale s-au intensificat după ce numeroase companii din Occident și-au retras serviciile de pe piața rusă ca răspuns la invazia Ucrainei din februarie 2022. În absența giganților tehnologici, guvernul rus a investit masiv în alternative locale, fie pentru motoare de căutare, platforme video sau rețele sociale. De această dată, ținta este segmentul aplicațiilor de mesagerie, în care WhatsApp și Telegram sunt dominante, inclusiv în interiorul administrației. Noua lege urmărește să înlocuiască această realitate cu o platformă națională, securizată și supravegheată de stat. Temeri privind libertatea de exprimare și confidențialitatea Criticii acestei inițiative atrag atenția asupra riscurilor la adresa libertății de exprimare și a vieții private. Mikhail Klimariov, director al Internet Protection Society – o organizație rusă de apărare a drepturilor digitale – avertizează că, odată cu lansarea aplicației, autoritățile ar putea merge mai departe. „Ne așteptăm ca regimul să încetinească în mod artificial viteza de funcționare a WhatsApp și Telegram, pentru a forța utilizatorii să migreze către platforma proprie”, a declarat el. Există precedent: în 2021, autoritățile ruse au încetinit accesul la Twitter, iar în 2022 au blocat Facebook și Instagram, pe fondul conflictului din Ucraina. Astfel, controlul statului asupra canalelor de comunicare digitală pare să fie nu doar o opțiune tehnică, ci o componentă strategică a guvernării. Ce urmează Până în prezent, nu a fost anunțată o dată oficială pentru lansarea noii aplicații, dar proiectul se află deja în faza de planificare. Este de așteptat ca versiunea de test să fie implementată mai întâi în structurile administrative centrale, urmând ca utilizarea să se extindă treptat. Pentru cetățenii ruși, această inițiativă ar putea însemna o schimbare majoră în modul în care comunică online. Rămâne de văzut dacă publicul va adopta voluntar aplicația controlată de stat sau dacă vor fi impuse măsuri indirecte – cum ar fi restrângerea treptată a accesului la serviciile deja consacrate.
Miliarde de date de autentificare furate, descoperite de Cybernews: Acces fără precedent pentru infractori la conturile consumatorilor
Cercetătorii de la publicația de securitate cibernetică Cybernews au descoperit miliarde de date de autentificare care au fost furate și compilate în pachete de date online, oferind infractorilor „acces fără precedent” la conturile pe care consumatorii le folosesc zilnic. Potrivit unui raport publicat săptămâna aceasta, cercetătorii Cybernews au descoperit recent 30 de seturi de date, fiecare cu o cantitate uriașă de informații – însumând un total de 16 miliarde de date de conectare compromise. Acestea includ parolele utilizatorilor pentru o serie de platforme populare. “Informațiile din seturile de date furate deschid ușile către aproape orice serviciu online imaginabil, de la Apple, Facebook și Google, la GitHub, Telegram și diverse servicii guvernamentale. Este greu să ratezi ceva atunci când 16 miliarde de înregistrări sunt pe masă”, afirmă autorii studiului. Imposibil de spus câte persoane sau conturi au fost expuse Șaisprezece miliarde reprezintă aproximativ dublul numărului de oameni de pe Pământ în prezent, ceea ce indică faptul că este posibil să fi fost furate datele de identificare ale consumatorilor pentru mai mult de un cont. Cybernews remarcă faptul că o parte a datelor sunt cu siguranță dublate și, prin urmare, „este imposibil de spus câte persoane sau conturi au fost de fapt expuse”. De asemenea, este important de remarcat faptul că informațiile de autentificare divulgate nu provin dintr-o singură sursă, cum ar fi o breșă la o singură companie. În schimb, se pare că datele au fost furate în timpul mai multor breșe de-a lungul timpului, apoi compilate și expuse public pentru scurt timp, moment în care le-au descoperit cercetătorii Cybernews. Cel mai probabil, vinovați sunt diverși „infostealeri”, notează Cybernews. Infostealerii sunt o formă de software rău intenționat care pătrunde în dispozitivul sau sistemele unei victime pentru a sustrage informații sensibile. Seturile de date furate – de la 16 milioane la 3,5 miliarde de înregistrări Potrivit cercetătorilor, scurgerile de date la această scară oferă “combustibil” pentru campaniile de phishing, preluarea conturilor, intruziunile ransomware și atacurile de compromitere a e-mailurilor de afaceri. Seturile de date descoperite de echipă diferă foarte mult. De exemplu, cel mai mic, denumit după un software malițios, avea peste 16 milioane de înregistrări. Între timp, cel mai mare, cel mai probabil legat de populația vorbitoare de portugheză, avea peste 3,5 miliarde de înregistrări. Unele dintre seturile de date aveau denumiri generice, cum ar fi „logări”, „acreditări” și termeni similari, împiedicând echipa Cybernews să înțeleagă mai bine ce se află în interior. Altele, însă, sugerau serviciile cu care aveau legătură. De exemplu, un set de date cu peste 455 de milioane de înregistrări era denumit pentru a indica originea sa în Federația Rusă. Un alt set de date, cu peste 60 de milioane de înregistrări, era denumit după platforma de mesagerie instant Telegram. Cercetătorii susțin că noi seturi masive de date apar la fiecare câteva săptămâni, indicând cât de răspândit este cu adevărat malware-ul de tip infostealer. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Avertismentul președintelui Cehiei: Pentru Europa, amenințările cibernetice din partea Rusiei și Chinei sunt la fel de GRAVE Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Pavel Durov s-a hotărât ce face cu banii – Averea fondatorului Telegram, pe mâinile celor 106 copii ai săi
Pavel Durov, fondatorul aplicației Telegram, afirmă că întreaga sa avere estimată la 13,9 miliarde de dolari va fi împărțită între mai bine de 100 de copii despre care susține că i-a conceput, inclusiv prin intermediul unei clinici de fertilitate. Într-un interviu acordat revistei franceze Le Point, antreprenorul rus Pavel Durov a anunțat că averea sa impresionantă, estimată la aproape 14 miliarde de dolari, va fi moștenită de toți copiii săi, un număr care, conform spuselor sale, depășește 100, scrie BBC. O avere împărțită la peste 100 de moștenitori Fondatorul Telegram spune că este tatăl oficial a șase copii cu trei partenere, însă, potrivit unei clinici de fertilitate la care a donat spermă în urmă cu 15 ani, ar fi fost concepuți peste 100 de copii în 12 țări. „Toți sunt copiii mei și vor avea aceleași drepturi! Nu vreau să se sfâșie între ei după moartea mea”, a declarat Durov pentru publicația franceză. În plus, el precizează că niciunul dintre acești moștenitori nu va avea acces la bani timp de 30 de ani: „Vreau să trăiască normal, să se formeze singuri, să învețe să aibă încredere în ei, să creeze, nu să depindă de un cont bancar”. Controverse și probleme legale în Franța Durov, în vârstă de 40 de ani, este cunoscut nu doar pentru aplicația Telegram, care pune accent pe confidențialitate și criptare, dar și pentru poziția sa provocatoare în fața autorităților. Autoexilat și acuzat în Franța de lipsă de cooperare în combaterea criminalității online, el a fost arestat anul trecut pe un aeroport francez. Autoritățile îl suspectează că nu a moderat corespunzător conținutul de pe Telegram, permițând proliferarea traficului de droguri, a abuzurilor sexuale asupra minorilor și a fraudelor. Fondatorul Telegram neagă categoric acuzațiile și susține că sunt „complet absurde”: „Faptul că infractorii folosesc serviciul nostru de mesagerie, printre multe altele, nu înseamnă că cei care îl administrează sunt și ei infractori.” Reprezentanții Telegram au mai afirmat anterior că aplicația dispune de mecanisme adecvate de moderare. Durov mai spune că și-a redactat testamentul din motive de securitate: „Jobul meu implică riscuri, apărarea libertăților îți aduce mulți dușmani, inclusiv în statele puternice”. Aplicația Telegram depășește în prezent un miliard de utilizatori activi lunar, fiind una dintre cele mai populare platforme de mesagerie din lume. Cu toate acestea, implicarea sa în scandaluri și controverse continuă să atragă atenția presei și a autorităților internaționale.
Rusia îl acuză pe Macron că l-ar fi reținut pe fondatorul Telegram pentru a influența alegerile din România
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe a declarat că Pavel Durov, fondatorul aplicației de mesagerie Telegram, ar fi fost arestat de autoritățile franceze. Potrivit Rusiei, președintele Emmanuel Macron ar fi luat această măsură pentru a influența rezultatul alegerilor din România, motivând că altfel „candidatul dictaturii liberale” nu ar fi avut nicio șansă de succes într-un context legitim. Aceste acuzații fac parte dintr-un val mai amplu de retorici tensionate între Moscova și Occident, care se acutizează pe fondul conflictelor geopolitice și al crizei de încredere tot mai adânci între cele două blocuri. Rusia susține că această presupusă arestare are scopuri mai degrabă politice decât legale, acuzând Occidentul de interferențe în procese democratice străine. Telegram, în centrul unor controverse globale Platforma de mesagerie Telegram, cunoscută pentru politica sa de confidențialitate strictă și pentru evitarea cenzurii, a fost de-a lungul timpului în mijlocul mai multor dispute internaționale. Lansată de Pavel Durov, Telegram a devenit un instrument de comunicare esențial pentru activiști, organizații și utilizatori individuali care își doresc să transmită mesaje fără supraveghere. Cu toate acestea, liderii din mai multe țări și regiuni, inclusiv Uniunea Europeană, au exprimat îngrijorări cu privire la potențialul Telegram de a facilita propagarea dezinformării sau activismului ce contravine legislațiilor naționale. Așa-numita arestare a lui Durov alimentează presupunerea că platforma sa ar putea fi privită ca o amenințare la nivel politic în anumite contexte. Un joc al influenței și al retoricii Incidentul evidențiază semnificația tot mai mare a spațiului digital în jocurile de putere internaționale. Deși informațiile legate de reținerea lui Pavel Durov nu au fost confirmate de surse franceze independente, declarațiile Rusiei indică amplificarea tensiunilor dintre cele două tabere. Reacția comunității internaționale rămâne de urmărit, mai ales în contextul în care acuzațiile Kremlinului includ și referiri directe la alegerile din România. Dacă aceste afirmații sunt în întregime bazate pe fapte reale sau doar o strategie de propagandă rusească, rămâne un subiect deschis dezbaterii, dar accentuează complexitatea relațiilor dintre Moscova și guvernele occidentale.
Șeful Telegram susține că ar fi fost rugat să intervină în alegerile prezidențiale din România, pe cine acuză. Elon Musk: Wow
Pavel Durov, fondatorul aplicației de mesagerie Telegram, a afirmat duminică seară că a fost abordat de șeful serviciului de informații externe al Franței, Nicolas Lerner, cu solicitarea de a bloca vocile conservatoare din România, în contextul apropiatelor alegeri. Postarea acestuia a fost distribuită pe platforma X (fostul Twitter), unde miliardarul Elon Musk a reacționat scurt, dar sugestiv: „Wow”, scrie News.ro. Ce susține, de fapt, Pavel Durov, șeful Telegram Potrivit lui Durov, întâlnirea ar fi avut loc în Salon des Batailles din Hôtel de Crillon, reședința sa oficială în perioada în care se afla sub supraveghere judiciară în Franța. Acesta a declarat că a refuzat solicitarea venită din partea autorităților franceze. „Nu am suprimat opoziția în Rusia, Belarus sau Iran. Nu vom începe să o facem în Europa”, a scris el în mesajul publicat duminică, adăugând un emoji cu baghetă magică, aluzie la Franța. Acuzațiile au venit în contextul unui climat tensionat în jurul libertății de exprimare pe platformele digitale. Durov, care a fost reținut în 2024 de autoritățile franceze, se află sub investigație pentru presupuse legături cu activități de crimă organizată facilitate prin Telegram, inclusiv distribuirea de conținut ilegal. El a fost eliberat sub supraveghere, cu interdicția de a părăsi teritoriul francez, dar ulterior a anunțat că s-a întors în Dubai. Reacții din partea Franței și a comunității internaționale Direcția Generală pentru Securitate Externă (DGSE) a negat vehement afirmațiile lui Durov. Într-un comunicat oficial, instituția a recunoscut că a avut întâlniri cu fondatorul Telegram în mai multe rânduri, dar doar pentru a-i reitera obligațiile legale privind combaterea terorismului și a pornografiei infantile. Agenția a respins „categoric” ideea că s-ar fi cerut restricționarea unor conturi legate de campania electorală din România. Ministerul francez de Externe a emis la rândul său o reacție, subliniind că Franța nu interferează în procesele democratice ale altor state și că „toți actorii implicați trebuie să acționeze cu responsabilitate și respect față de democrația românească”. Postarea lui Durov a fost preluată rapid de influenți reprezentanți ai dreptei internaționale, printre care și Elon Musk, care a fost un susținător deschis al partidelor naționaliste din Europa, inclusiv în Germania și Marea Britanie. Musk însuși se află sub investigație în Franța pentru presupuse manipulări ale algoritmilor de pe platforma X. În acest context tensionat, rezultatul alegerilor prezidențiale din România, încheiate duminică, a fost interpretat ca un semnal clar din partea electoratului. Nicușor Dan, primarul Bucureștiului, a obținut o victorie surprinzătoare în fața lui George Simion, liderul unui partid naționalist de extremă dreapta care promisese să urmeze modelul politic al lui Donald Trump. Rezultatul a fost primit cu satisfacție la Bruxelles, pe fondul temerilor privind ascensiunea forțelor radicale în Europa.