Lidera opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, în vizită la Kiev pentru prima dată de la începutul invaziei ruse
Svetlana Tihanovskaia, lidera în exil a opoziția belaruse, a ajuns la Kiev pentru prima dată de la începutul Războiului din Ucraina, relatează AFP. Consilierul său, Dzianis Koutchynski, a descris deplasarea drept „un simbol al solidarității în lupta comună pentru libertate și demnitate”. Lidera a mers la mormântul Mariei Zaițeva, o tânără belarusă care a participat la protestele anti-Lukașenko din 2020 înainte de a se alătura armatei ucrainene pentru a lupta împotriva invaziei ruse. „Maria este un simbol pentru o nouă generație de belaruși, oameni care înțeleg că libertatea Belarusului și libertatea Ucrainei sunt inseparabile”, a transmis Tihanovskaia. Vizita are loc într-un context marcat de anunțul autorităților de la Kiev privind consolidarea frontierei de nord cu Belarus, invocând riscul unor noi atacuri ruse lansate de pe teritoriul belarus. Președintele Zelenski a avertizat anterior că Rusia ar putea lansa noi atacuri care ar putea viza state ale Alianței Nord-Atlantice. Svetlana Thinavoskaia se află în exil după alegerile prezidențiale din 2020, în urma cărora președintele Aleksandr Lukașenko și-a revendicat victoria. Scrutinul a declanșat proteste masive ale opoziției, care au acuzat fraudarea alegerilor. Protestele au fost reprimate violent de autoritățile de la Minsk, mii de persoane fiind arestate.
Criză în coaliția lui Friedrich Merz. Economie fragilă și reforme blocate în Germania
Pe măsură ce se apropie un an de la preluarea mandatului de către Friedrich Merz, nivelul de încredere publică în executiv este în scădere accentuată, scrie Reuters. Declarațiile ministrului de finanțe și liderului SPD, Lars Klingbeil, confirmă această tendință: încrederea în politică s-a diminuat, iar conflictele interne au afectat imaginea coaliției. După doi ani de recesiune, economia Germaniei a revenit timid pe creștere, însă redresarea rămâne vulnerabilă. Factorii de risc includ un posibil șoc energetic generat de conflictul cu Iranul și noile tarife impuse de SUA asupra industriei auto, deja afectată de concurența din China. Un sondaj citat de publicația Handelsblatt indică faptul că 73% dintre germani pun sub semnul întrebării competența economică a lui Friedrich Merz, considerată anterior unul dintre principalele sale atuuri. În același timp, partidul de extremă dreapta AfD câștigă teren în sondaje, devansând conservatorii din CDU, în timp ce Social Democratic Party of Germany se luptă pentru locul al treilea. Reforme blocate și conflicte politice Reformele promise de Friedrich Merz, inclusiv cele privind pensiile, taxele și sistemul social, sunt întârziate din cauza conflictelor dintre CDU și SPD. Divergențele vizează nivelul taxelor, prioritățile bugetare și politicile sociale. Un compromis privind reforma pensiilor a fost obținut cu dificultate anul trecut, după presiuni interne din CDU, fiind creată o comisie specială. Cu toate acestea, aspecte esențiale precum vârsta de pensionare și nivelul contribuțiilor rămân nerezolvate. În paralel, sistemul de asigurări de sănătate se confruntă cu deficite majore, iar reformele fiscale menite să stimuleze investițiile întârzie. Realizări umbrite de conflicte Guvernul evidențiază creșterea cheltuielilor pentru apărare și scăderea imigrației ilegale drept realizări importante. Totuși, conflictele interne și dificultățile economice domină agenda publică. Liderul parlamentar CDU, Jens Spahn, a recunoscut că disputele publice au afectat percepția asupra guvernului și a subliniat necesitatea revenirii la cooperare.
Statele Unite, pregătite să atace Iran chiar începând cu acest sfârșit de săptămână
Armata americană ar putea fi pregătită pentru un atac până la sfârșitul săptămânii, în urma unei consolidări prezenței militare în Orientul Mijlociu pe fondul tensiunilor cu Iran. Cu toate acestea, sursele citate de CNN au precizat că Trump nu a luat o decizie și a prezentat argumente atât pro, cât și contra și s-a consultat cu apropiații săi cu privire la cea mai bună opțiune. „(N.r. – Donald Trump) Petrece foarte mult timp gândindu-se la această decizie”, au precizat sursele. În contextul consolidării prezenței militare în Orient, portavionul USS Gerald Ford, cel mai avansat portavion american, ar putea ajunge în regiune chiar în acest weekend. Tensiunile vin pe fondul discuțiilor de la Geneve. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a declarat că cele două părți au au ajuns la o înțelegere generală asupra principiilor care vor sta la baza unui posibil acord, iar Washingtonul susține că mai sunt aspecte cheie de clarificat. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a anunțat că opțiunea unui atac este luată în vedere, dar, „diplomația este întotdeauna prima opțiune”. Statele Unite solicită Iranului să renunțe la programul său nuclear și încearcă, de asemenea, să extindă agenda negocierilor asupra stocurilor de rachete, însă Teheranul a precizat că ar accepta o limitare a programului în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.
Consilier prezidențial, despre tensiunile din coaliție: Avem patru partide, nu este ușor. România trebuie să rămână un stat predictibil
Eugen Tomac vorbește despre necesitatea reformării statului român. ”Avem patru partide, nu este ușor, sunt patru partide care au viziuni diferite, opțiuni politice diferite, doctrinare și nu numai, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea economică și evident că atunci când sunt puncte de vedere extrem de diferite, se poate naște și o dezbatere mai mult sau mai puțin aprinsă. Important este că avem un Guvern, că există stabilitate politică”, adaugă el. Eurodeputatul PMP spune că ”ceea ce pentru noi este foarte important ca țară este să rămânem un stat predictibil, axat pe reformele reale, avem niște angajamente asumate prin PNRR, avem șansa să reformăm de exemplu administrația și eu cred că soluția pe care merge Guvernul, aceea de a adopta o Ordonanță de Urgență privind reforma administrativă este o soluție corectă, pentru că eliminăm niște timpi”. În opinia sa, ”este foarte important ca legislația adoptată, măsurile pe care le va lua Guvernul, să fie atenți și să avem o legislație nouă cât se poate de clară, subliniez, obiectivul unu al acestei Ordonanțe este ca prevederile să fie extrem de clare, pentru a nu crea și mai multă tensiune sau haos în administrație, pentru că inevitabil, în anumite situații se va ajunge în instanță”. Ședința coaliției are loc luni, la Palatul Victoria. Aceasta are loc la trei zile după confirmarea intrării României în recesiune tehnică și cu câteva zile înainte de termenul la care ar trebui să fie adoptat bugetul pentru 2026. De asemenea, ședința vine și ca urmare a blocării de către PSD a ordonanței privind reducerea posturilor în administrație.
Tensiuni în creștere. Reuters: Armata SUA se pregătește pentru operațiuni în Iran care ar putea dura săptămâni întregi
Doi oficiali americani au declarat în exclusivitate pentru Reuters, sub condiția anonimatului, că armata SUA se pregătește pentru operațiuni în Iran care ar putea dura săptămâni întregi, în scenariul în care președintele american Donald Trump va ordona, în cele din urmă, un atac. De această dată, planificarea este una mai complexă, iar într-o campanie susținută, armata SUA ar putea lovi, pe lângă infrastructura nucleară, și instalațiile statului și de securitate iraniene, a spus unul dintre oficiali pentru Reuters. Același oficial a spus că Washingtonul se așteaptă pe deplin ca Iranul să riposteze, ceea ce va duce la represalii reciproce pentru o perioadă de timp. Potrivit Reuters, Casa Albă și Pentagonul nu au răspuns la întrebările privind riscurile de represalii sau de conflict regional. Informația vine în contextul în care Washingtonul dorește ca negocierile nucleare cu Iranul să acopere, printre altele, și rachetele balistice ale țării. În replică, Teheranul s-a declarat pregătit să discute restricțiile asupra programului său nuclear în schimbul ridicării sancțiunilor, dar a exclus legarea acestei chestiuni de rachete. În ultima perioadă, Donald Trump a amenințat cu lovituri asupra Iranului dacă nu se ajunge la un acord. La rândul său, Teheranul a promis că va riposta, alimentând temerile unui război mai amplu. În iunie 2025, Washingtonul a lansat operațiunea „Midnight Hammer”, care a vizat instalațiile nucleare iraniene. La momentul respectiv, Statele Unite au trimis două portavioane în regiune anul trecut.
Conflict uriaș între Sorana Cîrstea și Naomi Osaka la Australian Open! S-au certat la fileu
Un moment extrem de tensionat a avut loc la finalul meciului dintre Sorana Cîrstea (România, 41 WTA) și Naomi Osaka (Japonia, 17 WTA), pierdut de româncă în turul doi la Australian Open, scor 6-3, 4-6, 6-2. Totul a pornit după ce Sorana Cîrstea i-a oferit o strângere de mână rece lui Naomi Osaka! „Sori” s-a enervat din cauză că nipona ar fi strigat „come on (n.r. – haide)” între primul și al doilea serviciu al româncei. Anterior, Cîrstea i-a reclamat arbitrei de scaun faptul că Osaka ar fi comis o neregulă, dar meciul a continuat, cvadrupla campioană de Grand Slam nefiind sancționată. Schimb de replici incredibil între Sorana Cîrstea și Naomi Osaka după meciul de la Australian Open După ce Sorana Cîrstea a dat mâna cu Naomi Osaka fără să se uite la adversara ei, fostul lider WTA a întrebat-o pe româncă de ce s-a supărat: „Ce s-a întâmplat?”, a spus Naomi, vizibil nedumerită. Sorana i-a replicat pe un ton destul de aprins adversarei, reproșându-i momentul din timpul meciului. Sportiva noastră a susținut că nipona nu a avut o atitudine fair-play: „Pentru ce a fost asta? Pentru că nu știi ce e fair play-ul, prieteno, joci de atâta vreme și nu știi ce e fair play-ul!”, a tunat Cîrstea. Dialogul tensionat purtat cu Sorana Cîrstea a afectat-o serios pe Naomi Osaka, aceasta nemaiputându-se concentra la interviul acordat pe teren, după meci. „A fost ultima ei prezență la Australian Open și îmi pare rău că s-a supărat. Cred că asta a fost problema, faptul că am strigat «come on», dar putea să-mi spună. Îmi pare rău”, a declarat Osaka. Osaka a jucat accidentată în setul decisiv al partidei cu Cîrstea Sorana Cîrstea spera să o elimine pe Naomi Osaka, în condițiile în care japoneza a jucat accidentată în setul decisiv. Ea a solicitat un time out medical, dar cu toate acestea a dominat-o pe româncă în ultimele game-uri. Meciul cu Naomi Osaka a fost ultimul din cariera Soranei Cîrstea la Australian Open, ținând cont că românca se va retrage la finalul sezonului 2026. Turneul desfășurat la Melbourne poate fi urmărit la TV pe programele Eurosport. După eliminarea Soranei Cîrstea, o singură româncă a mai rămas în competiție, Gabriela Ruse.
Organizatorii au anulat fotografia cu trofeele, după refuzul Martei Kostyuk de a sta lângă Aryna Sabalenka
Finala turneului WTA 500 de la Brisbane dintre Aryna Sabalenka (Belarus, 1 WTA) și Marta Kostyuk (Ucraina, 26 WTA), disputată duminică dimineață, a fost marcată de momente tensionate, care au continuat și după meci. După ce Aryna Sabalenka s-a încoronat campioană la Brisbane pentru al doilea an consecutiv, organizatorii au decis să anuleze sesiunea oficială de fotografii cu trofeele, în care cele două finaliste ar fi trebuit să stea una lângă cealaltă. Decizia a fost luată deoarece Marta Kostyuk nu a fost de acord cu acest lucru, în contextul în care nici nu a salutat-o pe Aryna Sabalenka, invocând războiul din Ucraina. Tensiuni uriașe după finala de la Brisbane: Marta Kostyuk nu a felicitat-o pe Aryna Sabalenka și a vorbit despre război la festivitatea de premiere Mai mult, Marta Kostyuk nu a felicitat-o pe Aryna Sabalenka nici în timpul discursului de final, preferând să vorbească despre drama prin care trec oamenii din țara ei: „Vreau să spun câteva cuvinte despre Ucraina. Joc în fiecare zi cu durere în suflet. Sunt mii de oameni care, în acest moment, sunt fără curent electric și apă caldă. Afară sunt -20 de grade Celsius. Este foarte dureros să trăiești această realitate în fiecare zi. Aici, la Brisbane, este foarte cald, așa că este greu să îmi imaginez. Sora mea doarme sub trei pături din cauza frigului de acasă. Am fost extrem de emoționată și fericită să văd atâtea steaguri ucrainene în această săptămână”, a transmis Marta Kostyuk, citată de First Sportz. Kostyuk no felicitó a Sabalenka y habló sobre su país: 🗣 „Quiero decir unas palabras sobre Ucrania. Juego todos los días con dolor en el corazón. Hay miles de personas sin luz ni agua caliente ahora mismo. Es muy doloroso vivir esta realidad a diario”. pic.twitter.com/4h44KoXG9s https://t.co/Q6f3bCkfF0 — Tiempo De Tenis (@Tiempodetenis1) January 11, 2026 Aryna Sabalenka a făcut și ea un gest controversat în momentul victoriei din finala cu Marta Kostyuk Finala câștigată de Aryna Sabalenka în fața Martăi Kostyuk, cu scorul de 6-4, 6-3, a mai avut un moment ce a atras atenția fanilor. După ce a valorificat mingea de meci, Sabalenka și-a sărutat bicepșii, gest interpretat ca o ironie subtilă la adresa ucrainencei. Reacția liderului WTA vine în contextul unei declarații controversate făcute anterior de Marta Kostyuk, care susținea că atât Sabalenka, cât și Iga Swiątek au niveluri mai ridicate de testosteron. Cu toate acestea, atmosfera a fost îndulcită de un moment de fair-play, când Aryna Sabalenka a declarat, în cadrul festivității de premiere, că și-ar dori să o întâlnească pe Kostyuk și în alt finale.
Japonia aprobă un buget de apărare record pe fondul tensiunilor cu China
Guvernul de la Tokyo, condus de Sanae Takaichi, și-a dat acordul pentru un buget record destinat apărării. Bugetul de apărare pentru anul viitor ar urma să ajungă la 58 de miliarde de dolari, marcând o creștere de 9.4% față de 2025. Este al patrulea an din programul pe cinci ani prin care Japonia urmărește să-și dubleze cheltuielile militare până la 2% din produsul intern brut. Strategia de securitate adoptată de Tokyo în 2022 identifică China drept cea mai mare provocare strategică. În plus, în document este susținut un rol mai activ al Forțelor de Autoapărare, în cadrul alianței cu Statele Unite. Bugetul prevede întărirea capacității de contraatac, a apărării de coastă și investiții în rachete de croazieră cu rază lungă, sisteme fără pilot și alte echipamente moderne. Creșterea bugetului de apărare are loc pe fondul tensiunilor crescânde cu China. La începutul lunii noiembrie, premierul Takaichi a declarat că o acțiunea militară a Chinei împotriva Taiwanului ar genera o ripostă din partea Japoniei. Declarația a pornit un conflict diplomatic între cele două state, care s-a manifestat prin declarații violente sau restricții comerciale. În plus, în decursul lunii, portavioanele chineze au efectuat exerciții în sud-vestului Japoniei. Bugetul propus de executivul japonez trebuie să fie votat de parlament până în luna martie a anului viitor.
Papa Leon al XIV-lea pledează pentru dialog și avertizează împotriva unei intervenții americane în Venezuela
„Se pare că există posibilitatea să existe chiar o operațiune de invadare a teritoriului venezuelean. Cred cu tărie că este mai bine să căutăm modalități de dialog, poate presiune, inclusiv presiune economică”, a transmis marți suveranul pontif. De asemenea, Papa Leon care a fost misionar și episcop în Peru a susținut că liderii religioși din statele sud-americane caută metode de calmare a tensiunilor între Statele Unite și Venezuela. Acesta a mai punctat și că liderii Maduro și Trump au avut o convorbire telefonică, declarând că pozițiile oficiale din SUA se schimbă frecvent. Tensiunile dintre Statele Unite și Venezuela s-au accentuat pe fondul acuzațiilor formulate de liderul american conform cărora Maduro permite și sprijină transporturile de droguri destinate pieței americane. Sâmbătă, președintele Trump a transmis: „Către toate companiile aeriene, piloți, traficanți de droguri și persoane, vă rugăm să luați în considerare închiderea în întregime a spațiului aerian de deasupra și din jurul Venezuelei. Vă mulțumim pentru atenția acordată acestei probleme! Președintele Donald J. Trump”, iar duminică a anunțat că a discutat telefonic cu președintele Venezuelei, Nicolas Maduro. În paralel, guvernul american crescut prezența militară în regiune, sub pretextul operațiunilor anti-drog, efectuând din septembrie cel puțin 21 de atacuri asupra unor ambarcațiuni suspecte din Caraibe și Pacific, atacuri soldate cu cel puțin 83 de morți.
Președintele Trump l-a invitat pe premierul israelian Netanyahu la Casa Albă pe fondul ciocnirilor cu Siria
„Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a discutat în această seară cu președintele SUA, Donald Trump. Președintele SUA, Trump, l-a invitat pe prim-ministrul Netanyahu la o întâlnire la Casa Albă în viitorul apropiat”, se arată în comunicatul emis de biroul premierului Netanyahu și citat de Reuters. Cei doi oficiali au discutat despre dezarmarea Hamas și demilitarizarea Fâșiei Gaza. Tot luni, președintele Trump a transmis, printr-un mesaj publicat pe rețele sociale: „Este foarte important ca Israelul să mențină un dialog puternic și sincer cu Siria și să nu se întâmple nimic care să interfereze cu evoluția Siriei către un stat prosper”. Trump a continuat să sprijine noua conducere siriană, reprezentată de Ahmed al-Sharaa, în timp ce Israelul și-a exprimat reticența din cauza trecutului acestuia și a legăturilor cu mișcări islamiste. Liderii israelieni au cerut Washingtonului să mențină Siria într-o poziție slabă la nivel militar și politic. Relațiile dintre Israel și Siria rămân tensionate întrucât Siria nu recunoaște oficial Israelul, iar Israelul ocupă mai multe teritorii siriene din decembrie 2024, din proximitatea Culmilor Golan, anexate în 1967. În plus, vineri un raid israelian în sudul Siriei a ucis 13 persoane.