Gândul dezamorsează teoria conspirației lichidării avocatei Colectiv. Legătura reală a avocatei Enache – ucisă în explozia din Rahova – cu cazul Colectiv
Explozia devastatoare din cartierul Rahova al Capitalei s-a produs – vineri, 18 octombrie 2025 – în apartamentul avocatei Vasilica Enache, decedată în urma deflagrației. Fina sa, Florentina Georgiana Radu, a confirmat pe pagina sa de Facebook această informație. Ulterior, în spațiul public s-a propagat o teorie a conspirației potrivit căreia avocata ar fi fost asasinată pentru că fusese implicată în apărarea victimelor de la Colectiv. Cel care a alimentat această teorie, în spațiul public, a fost naistul Nicolae Voiculeț, care a scris că „apărarea victimelor Colectiv a deranjat rețele de putere”. Gândul demontează, în exclusivitate, această teorie a conspirației. „Explozii mimetizate ca accidente de gaz” Iată ce a scris naistul Nicolae Voiculeț în postare de pe pagina sa de socializare. „Victima nu era «o persoană oarecare» — era avocatul care a reprezentat părți vătămate în dosare cu vulnerabilități mari ale instituțiilor statului (Colectiv). MOTIVUL: apărarea victimelor Colectiv a deranjat rețele de putere. MODUL: explozii mimetizate ca „accidente de gaz” sunt o metodă simplă de a produce deces și de a oferi o explicație oficială rapidă. ACOPERIREA: oprirea alimentării cu gaz, aplicarea de către operator a unui sigiliu, constatarea ruperii sigiliului — toate sunt elemente care trebuie explicate public și transparent. CONSECINȚELE: dacă acest caz rămâne neelucidat, fiecare avocat, martor și orice cetățean care cere responsabilitate va fi la risc”, a scris naistul Nicolae Voiculeț pe pagina sa de Facebook. „Avocata Vasilica Enache a reprezentat o singură persoană, parte vătămată, din dosarul Colectiv” În exclusivitate pentru Gândul, surse judiciare au precizat că avocata Vasilica Enache a apărat o singură victimă după tragedia de la Colectiv. Teoria conspirației, lansată de naistul Nicolae Voiculeț, nu ar avea niciun suport real, iar orice legătură între tragedia de la Colectiv și cea din cartierul Rahova al Capitalei este „lipsită de temei”. „Avocata Vasilica Enache a reprezentat o singură persoană, parte vătămată, din dosarul Colectiv. Teoria conspirației lansată de naistul Voiculeț nu are niciun suport real, probator, cum că cineva ar dori eliminarea avocaților care au fost implicați în acest dosar. Orice insinuare cum că tragedia din Rahova ar fi avut legătură cu cazul Colectiv e lipsită de temei și induce, gratuit, o stare de temere”, au declarat surse judiciare, în exclusivitate pentru Gândul. RECOMANDAREA AUTORULUI: Explozia din Rahova: Care este starea celor trei victime internate la Spitalul Floreasca Explozia din Rahova redeschide răni adânci la Iași: blocul din Copou, care a sărit în aer acum 9 ani. Doi morți, nicio condamnare Așa se MOARE într-un oraș bolnav. Blocurile vechi, precum cel care a explodat în Rahova, sunt BOMBE cu ceas. Rețeta unei TRAGEDII anunțate: instalații de gaze prost montate, debranșări de la un sistem putred, proceduri superficiale de la Distrigaz. Totul suprapus peste inconștiență și peste clasicul „merge și așa” Bucăți din „blocul groazei” cad pe pompierii ISU, în live pe Instagram: „Uite, cade, cade! Poate să cadă tot blocul! Dați-vă la o parte, nu mai filmați!” Nicușor Dan, MESAJ cu întârziere: Tragedia putea fi evitată. Cer verificarea tuturor instalațiilor/ Bolojan nu a reușit să ajungă la fața locului
Ion Cristoiu: Sunt un mare adversar al teoriilor conspirației, acestea dau o explicație comodă
Într-o emisiune transmisă live de Gândul, scriitorul și publicistul Ion Cristoiu a vorbit despre modul în care teoriile conspirației sunt folosite pentru a justifica realitățile politice din România. În dialog cu Marius Tucă, el a explicat de ce respinge acest tip de explicații. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Teoriile conspirației sunt doar o explicație comodă” Marius Tucă a amintit de pandemiei și de faptul că multe dintre teoriile considerate conspirații la vremea respectivă s-au dovedit a avea un sâmbure de adevăr. „Nu vă aduce aminte de ceva ce am discutat și era ideea dumneavoastră? Că noi de multe ori pe politicieni îi credem că au pus la cale și de fapt nici măcar nu le-a trecut prin minte ceea ce credeam noi despre ei sau, mă rog, o teorie și așa mai departe. Cu atât mai mult, ceea ce spuneți e adevărat, mai ales după pandemie, că teoriile conspirației sunt la ordinea zilei. Cu atât mai mult cu cât nu mai poți să negi sau nu poți să ataci violent o conspirație, s-au dovedit de la pandemie încoace că multe erau adevărate.”, a spus Tucă. Ion Cristoiu a intervenit. El spune că teoriile conspirației, indiferent de direcția lor, sunt doar un paravan care oferă explicații comode pentru fenomene complexe. „Sunt un mare adversar al teoriilor, de exemplu, conspirațiilor, indiferent că sunt suveraniste, antisuveraniste, pentru că dau o explicație comodă, da? Și dacă în România, la ora actuală, se vorbește de sistem, ar fi… Hai să spunem că tot ce vedem acum, toate prostiile și Nicușor Dan și Bolojan sunt rezultatul unei conspirații, păi eu rămân în România. Înseamnă că ăia sunt tari. Nu e adevărat.”, a afirmat Cristoiu. Multe lucruri sunt rodul întâmplării Marius Tucă spune că punem prea mult pe seama unor forțe oculte ceea ce se întâmplă în politică. „Nu e adevărat. Adică punem prea mult pe seama lor tot felul de conspirații care, de fapt, de cel mai mult ori sunt rodul întâmplării.”, a conchis Tucă.
Studiu: Cu cât ești mai ranchiunos, cu atât tinzi să crezi mai tare în teoriile conspirației!
O serie de studii recente, publicate în Journal of Social Issues, arată că dorința de a-i răni pe ceilalți – chiar și cu prețul propriei suferințe – adică, literalmente, „răutatea gratuită”, poate juca un rol important în atracția unor persoane față de teoriile conspirației. Cercetarea a fost realizată de psihologi de la Universitățile Staffordshire și Birmingham. Studiile au constatat că sentimentul de dezavantaj competitiv poate declanșa o mentalitate răzbunătoare, care la rândul ei face ca oamenii să fie mai receptivi la teoriile conspiraționiste, în special cele care neagă știința. În cadrul a trei studii, desfășurate pe eșantioane reprezentative de adulți din Regatul Unit, cercetătorii au confirmat că motive psihologice cunoscute – cum ar fi incertitudinea, lipsa de putere sau sentimentul de subapreciere socială – sunt asociate cu o gândire conspiraționistă crescută. Însă rezultatele sugerează că ranchiuna poate fi firul comun care leagă aceste motive între ele. De ce sunt unii oameni conspiraționiști Teoriile conspirației sunt larg răspândite și pot avea consecințe grave – de la subminarea încrederii în știință, până la accentuarea diviziunilor sociale sau blocarea acțiunii colective în probleme esențiale, precum schimbările climatice sau sănătatea publică. „Teoriile conspirației mă fascinează de multă vreme – de la X-Files, pe care-l urmăream la 10 ani, până la explozia teoriilor de după 11 septembrie. Ca psiholog, am ținut pasul cu cercetările din domeniu și am predat despre acest subiect ani la rând. De aici a pornit și ideea acestei cercetări”, a declarat David Gordon, lector universitar la Universitatea Staffordshire și autorul principal al studiului. Studiile anterioare identificaseră deja trei mari tipuri de motive care îi pot împinge pe oameni spre teorii conspiraționiste: motive epistemice (nevoia de a înțelege evenimente complexe), motive existențiale (nevoia de siguranță sau control) și motive sociale (nevoia de a se simți valorizați sau respectați în societate). Sursa: Pixabay De obicei, aceste motive sunt analizate separat. Gordon și colegii săi au vrut să afle dacă nu cumva există o origine psihologică mai profundă, comună tuturor. Ipoteza lor a fost că sentimentul de dezavantaj – fie el cognitiv, social sau politic – poate genera o stare de spirit resentimentară, care predispune la gândire conspiraționistă. În acest context, ranchiuna este definită ca dorința de a-i face rău altuia, chiar și atunci când costul este personal. Deși aparent irațional, unii teoreticieni ai evoluției susțin că acest comportament poate avea o funcție competitivă – reducerea avantajului rivalilor sau a grupurilor cu statut înalt. Conform ipotezei autorilor, teoriile conspirației pot reprezenta o formă simbolică de „răzbunare culturală”: prin respingerea autorităților sau a experților, persoanele devin capabile să „egalizeze terenul de joc”. În primele două studii, cercetătorii au recrutat peste 700 de participanți, folosind platforma Prolific. Eșantioanele erau reprezentative pentru populația britanică în funcție de vârstă, gen și etnie. Participanții au completat mai multe chestionare psihologice, măsurând: Credința generală în teorii conspiraționiste Credința în conspirații legate de COVID-19 Nivelul de răutate (măsurat cu scala de 17 itemi pentru „sentimentul de ciudă”) Intoleranța față de incertitudine (motiv epistemic) Sentimentul de neputință politică (motiv existențial) Narcisismul de grup și percepția unei amenințări reale (motive sociale) Rezultatele au arătat că scoruri mai ridicate pentru toate cele trei tipuri de motive erau corelate cu o credință mai mare în teorii conspiraționiste. Mai mult, sentimentul de ranchiună mediază semnificativ aceste relații. Cu alte cuvinte, persoanele care se simțeau nesigure, lipsite de putere sau amenințate social aveau tendința de a manifesta atitudini răzbunătoare, care la rândul lor preziceau o credință mai mare în teorii conspiraționiste. Legătura dintre intoleranța față de incertitudine și credințele conspiraționiste păre să fie în mod special mediată de răutate. Sursa: Pixabay Aceasta sugerează că, în momente de confuzie sau lipsă de control, respingerea versiunilor oficiale devine o formă de revalorizare de sine. Chiar dacă manipularea experimentală folosită în al doilea studiu (prezentarea unor scenarii post-COVID amenințătoare) nu a avut efectul scontat, modelele statistice au continuat să susțină ipoteza că răutatea leagă cele trei motive de gândirea conspiraționistă. Un al treilea studiu experimental Pentru a testa dacă răutatea poate cauza gândirea conspiraționistă, cercetătorii au derulat un al treilea studiu cu 405 participanți, în care au indus sentimente de ranchiună. Participanții au fost rugați să-și imagineze un scenariu în care personajul cu care se identificau era respins în favoarea unui rival mai popular, apoi să descrie cum s-ar răzbuna fără a fi prinși. Cei care au participat activ la sarcină și au scris planuri detaliate de răzbunare au obținut scoruri mai mari pe scala răutății decât cei din grupul de control. Totuși, această creștere a răutății nu a dus direct la o creștere semnificativă a credinței în teorii conspiraționiste. Cu toate acestea, analizele de mediere au indicat o cale indirectă: ranchiuna indusă a fost asociată cu o creștere a gândirii conspiraționiste. Concluzii și limitări „Deschiderea față de teoriile conspiraționiste este adesea rezultatul unor probleme obișnuite, dar importante – în special sentimentul de dezavantaj în diferite aspecte ale vieții”, a declarat David Gordon pentru PsyPost. „De aceea, ar trebui să avem mai multă empatie față de un prieten sau membru al familiei care pare să adere la astfel de teorii. Iar cei care tind să respingă automat „varianta oficială” ar trebui să se gândească ce anume resping, de fapt, și ce le oferă acest gest la nivel emoțional.” Coautoarea Megan Birney, de la Universitatea din Birmingham, a adăugat: „Nu susținem că oamenii aleg în mod conștient să fie răuvoitori când cred sau răspândesc teorii conspiraționiste. Mai degrabă, concluziile noastre arată că sentimentele de dezavantaj în cele trei arii pot declanșa un răspuns psihologic comun – răutatea, ciuda –, care crește receptivitatea la astfel de teorii.” Deși studiile au fost bine concepute, autorii recunosc că există limitări. O mare parte din date sunt de tip transversal, deci relațiile cauzale trebuie interpretate cu prudență. Manipularea experimentală din Studiul 3 nu a avut efectul așteptat, iar mulți participanți nu s-au implicat pe deplin în sarcină. În plus, media credinței în conspirații legate de COVID-19 a fost relativ scăzută – un semnal pozitiv, potrivit lui Gordon: „Teoreticienii conspirației sunt foarte vocali, mai ales
Nici 5G-ul nu mai este ce era – Un nou studiu demonstrează cum adepții teoriei conspirației s-au speriat degeaba
Teoriile conspiraționiste privind rețelele de comunicații mobile există de zeci de ani, dar odată cu lansarea tehnologiei 5G în 2019, acestea s-au intensificat, alimentate de valul global de dezinformare din timpul pandemiei. În ciuda numeroaselor studii care au infirmat până acum aceste ipoteze, cercetătorii de la Constructor University din Germania au decis să realizeze o nouă cercetare, menită să ofere dovezi suplimentare privind inofensivitatea 5G pentru sănătatea umană, scrie revista Popular Science. Ce se știe despre acest studiu pentru rețelele 5G Studiul, publicat în ediția din mai 2025 a revistei PNAS Nexus, analizează în detaliu efectele posibile ale câmpurilor electromagnetice din rețelele 5G asupra celulelor umane. În prezent, rețelele 5G funcționează sub frecvența de 6 GHz, însă în următorii ani se preconizează extinderea acestora în intervalele 24,3–27,5 GHz și 39,5–43,3 GHz. Deși câmpurile electromagnetice foarte intense pot avea efecte fiziologice, frecvențele 5G pătrund doar câțiva milimetri în piele și nu au capacitatea de a produce daune biologice semnificative. Pentru acest studiu, echipa a făcut un experiment dublu-orb, în care două tipuri de celule cutanate umane, fibroblaste (din țesutul conjunctiv) și keratinocite (majoritare în epidermă), au fost expuse la frecvențe de 27 și 40,5 GHz, cu intensități variate, pentru perioade de două și 48 de ore. Prima cercetare care folosește atât secvențiere completă a ARN-ului Cercetarea este considerată prima de acest tip care folosește atât secvențiere completă a ARN-ului, cât și analiza metilării ADN-ului pentru a identifica eventuale modificări genetice și epigenetice cauzate de expunerea la frecvențele 5G. Rezultatele au fost clare: nici la nivelurile de expunere de zece ori mai mari decât cele recomandate, nu au fost observate modificări semnificative în expresia genelor sau în profilurile de metilare, în afara variațiilor normale determinate de întâmplare. Autorii spun că studiile anterioare care indicau efecte negative nu au controlat temperatura, ceea ce sugerează că „efectele” înregistrate erau, de fapt, consecințe ale încălzirii și nu ale undelor electromagnetice propriu-zise. „Pe de o parte, rezultatele sunt în concordanță cu datele biotehnice: la aceste frecvențe, energia cuantică este mult prea scăzută pentru a produce efecte fotochimice sau ionizante”, au precizat cercetătorii în concluzie. „Pe de altă parte, studiul arată cât de esențial este să controlăm și să compensăm cu precizie eventualele efecte ale temperaturii în experimentele de acest tip.” Cercetătorii speră ca noile dovezi să contribuie la închiderea definitivă a dezbaterilor legate de efectele non-termice ale expunerii la 5G. Totuși, în contextul actual al dezinformării globale, este puțin probabil ca teoriile conspiraționiste să dispară complet.