Rusia, dispusă să discute acuzațiile SUA privind testele nucleare secrete
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a spus că Moscova este „pregătită” să poarte discuții cu Washingtonul despre acuzațiile președintelui american Donald Trump, potrivit cărora Rusia ar fi desfășurat teste nucleare subterane. „Suntem pregătiți să discutăm suspiciunile ridicate de colegii noștri americani cu privire la posibilitatea ca noi să facem în secret ceva în adâncul pământului”, a spus Serghei Lavrov într-un interviu acordat marți. Lavrov a respins afirmațiile lui Donald Trump și a explicat că Statele Unite pot verifica prin sistemul global de monitorizare seismică dacă Rusia a efectuat un test nuclear. „Alte teste, atât subcritice, fie cele fără reacție nucleară în lanț, cât și testele purtătorilor de rachete, nu au fost niciodată interzise”, a adăugat Lavrov. Situația dintre cele două state a devenit complicată odată cu eșecul ultimei încercări de a ajunge la o soluție privind conflictul din Ucraina. Rusia a efectuat teste ale armelor sale nucleare, iar Trump a susținut că a ordonat testarea armelor atomice americane.
Trump confirmă reluarea testării armelor nucleare: Suntem singura țară care nu testează
Donald Trump a confirmat reluarea procesului de testare a armelor nucleare. Liderul de la Casa Albă a acuzat că mai multe state precum Rusia sau China ar efectua teste în secret, încălcând normele internaționale. „Coreea de Nord testează constant. Alte țări testează. Suntem singura țară care nu testează. Nu vreau să fiu singura țară care nu testează. Spun că vom testa arme nucleare așa cum fac alte țări, da. Testele Rusiei și testele Chinei, dar nu vorbesc despre asta”, a afirmat Trump într-un interviu. Președintele american a afirmat că Statele Unite dețin „cele mai multe arme nucleare din lume” și o capacitate suficientă „pentru a distruge planeta de 150 de ori”. Afirmațiile președintelui american vin în contradicție cu declarațiile unor oficiali americani, întrucât nominalizarea administrației pentru Comandamentul Strategic al Statelor Unite (care gestionează arsenalul nuclear american), a afirmat că nici Rusia, nici China nu efectuează teste nucleare. Statele Unite nu au mai efectuat un test nuclear exploziv din 1992, iar la nivel global, în secolul XXI, singura țară care testează este Coreea de Nord, ultimul test având loc în 2017. Rusia și China sunt considerate active în testarea sistemelor de livrare, însă nu a focoaselor nucleare.
Invincibile, dar inutile. Cum devin armele nucleare ale Rusiei simbolul disperării Kremlinului
Potrivit istoricului și analistului Mark Galeotti, aceste arme nucleare ale Rusiei sunt „practic apocaliptice”, prea puternice pentru a fi utilizate fără riscul distrugerii globale, relatează BBC. Anunțul președintelui Vladimir Putin, făcut în fața veteranilor războiului din Ucraina, vine pe fondul tensiunilor tot mai mari cu Statele Unite și al stagnării ofensivei ruse în Ucraina. Putin a declarat că „nu există nimic asemănător” cu Poseidon, o dronă capabilă să provoace daune catastrofale pe scară continentală. În paralel, racheta Burevestnik – descrisă de liderul rus drept un „produs unic” – are, potrivit oficialilor, rază de acțiune nelimitată. Mark Galeotti susține însă că armele nucleare ale Rusiei nu sunt neapărat o dovadă de forță, ci mai degrabă un „semnal de slăbiciune”. „Sunt arme apocaliptice, concepute pentru descurajare, nu pentru folosire reală. Ele reflectă frustrarea Moscovei în fața impasului militar din Ucraina”, a explicat analistul britanic. Pe fondul acestor teste, președintele american Donald Trump a reacționat anunțând că SUA vor relua propriile teste nucleare, suspendate de peste trei decenii. Casa Albă a impus, totodată, noi sancțiuni asupra industriei petroliere ruse, după eșecul negocierilor privind un posibil acord de pace. David Heathcote, șef al serviciilor de informații la McKenzie Intelligence Services, afirmă că noile demonstrații de forță ale Kremlinului sunt „mai degrabă semne de slăbiciune decât de putere”. În opinia sa, testele armelor nucleare ale Rusiei reflectă incapacitatea Moscovei de a obține victorii decisive pe frontul ucrainean și nevoia de a proiecta imaginea unei superputeri invincibile.