Vânzarea TikTok, aproape de un acord. Trump anunță că discuțiile SUA-China vor începe săptămâna viitoare
El a declarat că Statele Unite au „destul de mult” o înțelegere privind vânzarea platformei TikTok. „Cred că vom începe luni sau marți… să vorbim cu China, poate cu președintele Xi sau cu unul dintre reprezentanții săi, dar am avea destul de mult o înțelegere”, a declarat Trump reporterilor, potrivit Reuters. Anunțul vine în contextul în care în primăvara acestui an a fost pregătită o înțelegere pentru divizarea operațiunilor TikTok din SUA într-o nouă firmă cu sediul în SUA, deținută majoritar și operată de investitori americani. Cu toate acestea, înțelegerea a fost suspendată după ce Beijingul a indicat că nu o va aproba în urma tarifelor anunțate de Trump pentru produsele chinezești. La începutul anului 2025, aplicația TikTok a devenit indisponibilă pentru câteva ore în SUA, pentru ca ulterior să intervină Trump, odată cu revenirea sa la Casa Albă, pentru a restabili accesul. De atunci, termenul limită privind cedarea activelor TikTok unor entități americane a fost amânat. Momentan, Trump a prelungit până pe 17 septembrie un termen limită pentru ca ByteDance, compania-mamă chineză, să cedeze activele TikTok din SUA.
Avem un cumpărător pentru TikTok: Trump anunță marea mutare, dar mingea e tot la Beijing
Într-un nou episod din saga TikTok, fostul și actualul președinte al Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat că aplicația chineză are în sfârșit un potențial cumpărător american. Declarația a fost făcută duminică, 29 iunie, într-un interviu acordat postului Fox News, în care Trump a spus clar: „Avem un cumpărător pentru TikTok”. Totuși, finalizarea tranzacției atârnă de o decizie a Beijingului, care ar putea bloca întregul proces, notează AFP. Anunțul vine după ce Trump a acordat mai multe amânări termenului-limită pentru ca ByteDance, compania mamă a TikTok din China, să vândă divizia sa americană către o entitate aprobată de Washington. Ultima prelungire a fost stabilită până pe 17 septembrie 2025, dată la care TikTok ar putea fi interzisă complet pe teritoriul SUA, în lipsa unui acord validat. Un grup „foarte bogat” în spatele ofertei Fără să ofere detalii precise despre identitatea cumpărătorilor, Donald Trump a spus că este vorba despre „un grup de oameni foarte bogați”. Potrivit presei americane, încă din luna aprilie exista un acord preliminar care ar fi permis separarea TikTok SUA de ByteDance, printr-o reorganizare a acționariatului. Conform acestui plan, pachetul majoritar al TikTok SUA ar urma să fie preluat de investitori non-chinezi, crescându-și participația de la 60% la 80%. ByteDance ar rămâne cu 20%, dar fără control operațional direct asupra activității din Statele Unite. Această formulă ar urma să răspundă cerințelor legale din Congresul american, care vizează reducerea riscurilor de influență chineză asupra datelor cetățenilor americani. Problema este că pentru o astfel de vânzare este nevoie și de aprobarea oficială a Chinei. După ce Trump a anunțat impunerea unor noi tarife vamale împotriva unor parteneri comerciali, inclusiv Beijingului, părțile chineze au blocat orice avans în negocieri. Cu toate acestea, recent, autoritățile chineze au transmis că sunt gata să discute din nou termenii unui acord comercial mai larg, ceea ce ar putea debloca și situația TikTok. TikTok, prins între politică și geopolitică Pentru Trump, TikTok a fost încă de la primul mandat un simbol al confruntării economice și tehnologice dintre SUA și China. Deși în trecut a cerut interzicerea rețelei, în prezent pare mai dispus să o păstreze în SUA — cu condiția ca proprietatea și controlul să fie preluate de entități americane. „Cred că voi avea nevoie de China. Președintele Xi probabil că va aproba”, a declarat Trump în interviul său, sugerând că soarta tranzacției depinde în ultimă instanță de voința regimului de la Beijing. TikTok are peste 170 de milioane de utilizatori activi în Statele Unite, iar orice restricție majoră asupra platformei ar genera consecințe nu doar economice, ci și politice — mai ales în contextul campaniei electorale din 2025, în care Trump caută să își consolideze sprijinul în rândul tinerilor. Între timp, tensiunile comerciale dintre SUA și China rămân la cote înalte. TikTok nu este doar o aplicație de divertisment, ci a devenit un instrument cu valoare strategică în războiul economic global. Dacă tranzacția va fi aprobată, rămâne de văzut dacă va aduce un echilibru între securitate, suveranitate digitală și libertatea internetului.
Propagandă cu uniformă rusească pe TikTok: cum răspunde Armata României la chemările pro-Putin
Pe TikTok, o platformă dominată de tineri și adesea ignorată de autoritățile tradiționale, are loc o campanie de proporții îngrijorătoare: zeci de videoclipuri promovând înrolarea în armata lui Vladimir Putin sunt distribuite masiv în România. Deghizate în mesaje aparent ironice sau patriotice, aceste clipuri folosesc simboluri sovietice și o retorică pro-rusă alarmant de explicită, exact într-un context regional extrem de sensibil. După turul doi al alegerilor prezidențiale, pe TikTok a fost semnalată o creștere bruscă a videoclipurilor în care utilizatori români își exprimă dorința de a obține cetățenie rusă sau chiar de a se înrola în armata Federației Ruse. Expresii precum „Vreau să lupt pentru Putin”, „Domnule Putin, pregătiți 5.339.053 de uniforme, că venim” sau „Suntem alături de frații noștri ruși” sunt repetate obsesiv în diferite variante. Cifra vehiculată – 5.339.053 – nu este deloc întâmplătoare. Este numărul de voturi obținute de George Simion în turul doi, fapt care sugerează o intenție clară de a crea asocieri între un rezultat democratic și loialitatea față de un regim autoritar. Pe fundalul multora dintre aceste clipuri se aude „Katiușa”, melodie sovietică simbol folosită și în festivaluri oficiale din Rusia sau Republica Moldova, stârnind deja controverse legate de glorificarea Uniunii Sovietice. Este greu de spus dacă acești utilizatori sunt autentici sau parte a unui efort coordonat, dar intensitatea și sincronizarea aparițiilor sugerează mai degrabă o campanie de influențare cu origini externe. Ministerul Apărării reacționează: între combaterea dezinformării și apărarea psihologică La solicitarea HotNews.ro, Ministerul Apărării Naționale a calificat aceste mesaje drept parte dintr-un val de dezinformare, menționând că ele fac parte dintr-o strategie mai largă care profită de instabilitatea emoțională generată de războiul din Ucraina. Oficialii au subliniat că acțiunile au potențialul de a induce panică și confuzie în rândul populației, prin repetarea pe scară largă a acelorași mesaje de pe conturi multiple. Postările apărute pe TikTok/Hotnews Pentru a răspunde acestor provocări, MApN a intensificat eforturile de comunicare publică prin platforma InfoRadar, un instrument dedicat demontării știrilor false și alertelelor alarmiste. De asemenea, a fost redeschis contul oficial @ArmataRomaniei pe TikTok, ca măsură activă de contracarare chiar în „terenul” unde dezinformările se viralizează cel mai rapid. Ministerul Apărării recunoaște că este dificil să stabilească intențiile celor care postează astfel de materiale: pot fi acte ostile, campanii profesioniste de manipulare sau pur și simplu români care nu conștientizează gravitatea propagării acestor mesaje. Cu toate acestea, răspunsul oficial constă într-o politică de transparență maximă și reacție rapidă, în special în momentele sensibile precum exercițiile militare comune sau mobilizările de trupe. De la glumă la amenințare informațională: unde tragem linia? Ceea ce pare, la prima vedere, un val de ironii postate de adolescenți pe TikTok, capătă o altă dimensiune atunci când vezi corelațiile: simbolurile sovietice, narativele anti-ucrainene, apelurile directe la înrolare în armata Federației Ruse și sincronizarea cu evenimente politice interne. Postările apărute pe TikTok/Hotnews Campaniile de dezinformare bazate pe rețele sociale nu sunt o noutate, dar specificul TikTok – conținut video scurt, emoțional, viral – îl transformă într-o armă greu de controlat. În România, această platformă a devenit teren de luptă pentru influență narativă, mai ales în contextul geopolitic tensionat și al unui val de simpatie pro-rus între anumite segmente radicalizate. Mai mult, prezența cântecelor precum Katiușa, simbol al propagandei sovietice, nu e deloc accidentală. În Republica Moldova, interpretarea ei la festivaluri oficiale a generat scandaluri publice, iar autoritățile au cerut prudență în utilizarea simbolurilor istorice, mai ales când acestea pot fi asociate cu invazia Ucrainei sau cu glorificarea regimurilor totalitare. Campania pro-rusă de pe TikTok nu trebuie subestimată. Fie că ești un simplu utilizator sau ești implicat în procesul de educare civică, ai responsabilitatea să nu te lași prins în plasa unui discurs care, deși mascat în glumă sau revoltă, servește interesele unei puteri care a invadat un stat vecin. E vital să înțelegi că manipularea în era digitală nu mai are nevoie de tancuri – ajunge un hashtag, un cântec nostalgic și o poveste falsă bine spusă. Dacă vrei să te protejezi, începe prin a verifica sursele, raportează conținutul toxic și urmărește canalele oficiale, cum e InfoRadar. Bătălia pentru mintea ta nu se mai dă în școli sau la TV, ci direct în feed-ul tău de pe TikTok.
Stai toată ziua pe TikTok și faci swiping, dar habar n-ai ce înseamnă, de fapt, numele aplicației și cum era să se numească
În fiecare zi, milioane de oameni spun că „postează pe TikTok”, „scrolluiesc pe TikTok” sau pur și simplu „trăiesc pe TikTok”. Numele a devenit atât de integrat în vocabularul digital, încât e ușor să uităm că, la fel ca multe idei bune, aplicația nu s-a născut cu acest nume. Și cu siguranță nu s-a născut cu această imagine virală și cool. Ce e mai puțin cunoscut este că TikTok a fost la început un alt produs – cu un nume complet diferit, o altă direcție și o strategie care părea mai degrabă gândită pentru karaoke decât pentru revoluționarea conținutului online. Începuturile obscure: de la „Douyin” la „Musical.ly” Aplicația pe care o cunoaștem azi drept TikTok a fost lansată inițial în China sub numele Douyin în 2016. Creatorii săi, compania ByteDance, au conceput-o ca pe o platformă video scurtă, destinată în special publicului chinez. Între timp, în paralel, în afara Chinei, adolescenții făceau playback și sincronizare labială pe o altă aplicație numită Musical.ly, care devenise populară în SUA și Europa. În 2018, ByteDance a cumpărat Musical.ly pentru aproape un miliard de dolari și a fuzionat cele două aplicații. Rezultatul a fost TikTok – un nume nou, ușor de reținut, care evocă timpul care trece, dinamismul clipurilor scurte și ritmul constant al platformei. Cu alte cuvinte, exact opusul unui nume ca… „Backrub”. De ce „TikTok” și nu altceva? Numele TikTok nu e doar sonor și scurt, ci și profund simbolic. Potrivit reprezentanților ByteDance, el reflectă ideea de timp comprimat, de clipă care trece rapid – o referință la natura scurtă a clipurilor video, dar și la atenția noastră tot mai fragmentată în era digitală. Pe de altă parte, putem fi recunoscători că s-a renunțat la denumirea „Musical.ly”, care rămânea prea legată de o singură nișă – playback-ul muzical. Noul nume a permis extinderea tematică spre umor, lifestyle, gătit, politică, știri, proteste și tot ce înseamnă cultura virală de azi. Ce învățăm din povestea numelor? Exact ca în cazul Google – care s-a născut ca „Backrub” și a devenit accidental „Google” dintr-o greșeală de ortografie – și TikTok ne arată că, uneori, un nume bun poate face diferența. Sau, cel puțin, poate să nu te facă de râs pe internet. Un „miracol de branding”, dacă vrei. TikTok putea să rămână un spațiu de karaoke pentru adolescenți. Dar cu un nume nou, o strategie globală și un algoritm aproape hipnotic, a devenit unul dintre cele mai influente fenomene digitale ale ultimului deceniu. Cine știe? Poate într-o zi vom spune despre TikTok ce spunem azi despre Google: că nici nu ne mai aducem aminte cum era internetul înainte să existe.
Anunțul SRI, după apariția pe TikTok a unor conturi false cu sigla instituției: „SRI nu are cont oficial de TikTok”
Serviciul Român de Informații (SRI) a anunțat sâmbătă, 21 iunie, într-o postare pe contul oficial de Facebook că pe TikTok au apărut conturi care folosesc nume și sigle asemănătoare cu cele ale instituției, unde au fost publicate imagini, sau proiecte legislative cu scopul de a dezinforma. Instituția a precizat că „SRI nu are cont oficial pe TikTok”, transmite Mediafax. Serviciul Româna de Informații atrage atenția că pe platforma TikTok au fost create o serie de conturi false, care utilizează ilegal nume și sigle asemănătoare instituției și care răspândesc fake news, sau imagini menite să dezinformeze. SRI sfătuiește cetățenii să se informeze numai din surse oficiale. „Pe platforma TikTok au fost identificate conturi care folosesc abuziv numele și sigle asemănătoare cu cele ale SRI, fără a avea vreo legătură cu instituția. Precizăm că niciunul din aceste conturi NU aparține SRI și NU reflectă poziția oficială a instituției. În ultimele zile, pe aceste conturi au fost publicate imagini și texte referitoare la subiecte precum dezinformarea, proiecte legislative și „fake news” – toate prezentate într-un mod care poate crea confuzie. Vă recomandăm să verificați întotdeauna sursa informațiilor și să urmăriți doar canalele oficiale ale SRI – site-ul sri.ro și conturile de pe platformele Facebook și Instagram. Precizăm că SRI nu are cont oficial pe TikTok. Vă mulțumim pentru vigilență și sprijin în combaterea dezinformării!”, a precizat SRI pe Facebook. Citește și: SRI, file de istorie: Oficinele de spionaj străine camuflate în societăți economice, sub lupă serviciilor de intelligence / Cazul companiei Solagra Profilul viitorului director al SRI / Nicușor Dan: Cineva care a lucrat cu oamenii Victor Ponta, despre metoda lui Nicușor Dan privind combaterea evaziunii fiscale: Eu am avut ideea cu SRI Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele
Trump a rezolvat și cazul TikTok: mai oferă încă 90 de zile platformei educative să supraviețuiască în SUA
TikTok mai primește o amânare de la interdicția oficială în Statele Unite, după ce președintele Donald Trump a anunțat că va semna un nou ordin executiv prin care prelungește cu 90 de zile termenul impus de legea „vinde sau dispari”. Deși legea a fost adoptată încă de anul trecut și a intrat în vigoare în ianuarie, platforma chineză a continuat să funcționeze nestingherită, datorită mai multor „gesturi de clemență” din partea Casei Albe. TikTok, deținută de compania chineză ByteDance, ar fi trebuit să fie interzisă complet în SUA dacă nu se vindea către o entitate americană. Însă Trump, care s-a poziționat anterior ca susținător al platformei și chiar a recunoscut că a ajuns „să o folosească”, a amânat în mod repetat aplicarea sancțiunilor. Noua prelungire este a treia din acest an și vine pe fondul negocierilor comerciale tensionate dintre SUA și China, în care TikTok pare să fi devenit o piesă de șah, scrie CNN. Platforma rămâne activă, dar vânzarea bate pasul pe loc Conform Casei Albe, această perioadă suplimentară va fi folosită „pentru a asigura încheierea unei tranzacții” care ar permite americanilor să folosească aplicația în siguranță, fără ca datele lor să ajungă la Beijing. Cu toate acestea, nu există încă un acord semnat, iar unele surse susțin că vânzarea este blocată de reticența Chinei de a ceda algoritmul TikTok, considerat cheia succesului platformei. Un acord aproape finalizat în aprilie — care implica investitori americani și companii din zona tehnologiei — a fost suspendat după ce Trump a anunțat noi tarife comerciale împotriva Chinei. ByteDance, compania-mamă, a declarat că „există chestiuni cheie nerezolvate” și că orice tranzacție va necesita aprobarea guvernului chinez. Legea există, dar nu se aplică. De ce? Legea care cere vânzarea sau interzicerea TikTok a fost semnată de fostul președinte Joe Biden și a intrat în vigoare pe 19 ianuarie 2025. În teorie, dacă TikTok nu este vândut, ar trebui interzis pe teritoriul SUA. În practică, însă, Trump a suspendat de două ori deja aplicarea legii, iar platforma este încă accesibilă pentru cei 170 de milioane de utilizatori americani. Pretextul oficial pentru aceste amânări este nevoia de a proteja libertatea de exprimare și de a da timp pentru un transfer sigur de proprietate. Însă criticii președintelui acuză o abordare politică și populistă, dat fiind că TikTok este extrem de popular printre tineri — o categorie importantă de votanți în an electoral. O miză în negocierile comerciale cu China TikTok nu este doar o rețea socială controversată, ci și un element-cheie în tensiunile economice dintre SUA și China. În același timp cu amânarea impusă de Trump, cele două țări au căzut de acord asupra unui cadru general de relaxare a controalelor la export, un pas care ar putea facilita și vânzarea TikTok, deși nu a fost confirmat oficial. Trump a declarat recent că este „încrezător” că liderul chinez Xi Jinping va aproba tranzacția și a lăsat să se înțeleagă că aceasta va include doar o parte din activele TikTok, cu ByteDance păstrând un pachet minoritar.
Exclusiv | Ce cred specialiștii despre o taxă pentru giganții digitali
Introducerea unei taxe pe veniturile din publicitate ale marilor companii digitale, pe model german, discutat în prezent de responsabilii de la Berlin, ar mai putea aduce la buget venituri necesare pentru acoperirea deficitului actual din România. Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România, Gabriel Biriș, avocat specializat în chestiuni de fiscalitate și analistul economic Petrișor Peiu, în prezent senator AUR, au explicat ce presupune implementarea unei astfel de taxe, de la cadrul normativ internațional, până la cuantumul estimat al încasărilor la buget. Taxarea giganților digitali operează în câteva state europene, care au introdus versiunile proprii de DST (Digital Services Tax). Nivelul este de 3% în Franța, Italia, Spania, și 5% în Austria, cu praguri minime de venituri globale și locale pentru companiile vizate, a explicat pentru Gândul Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România. „Germania are în plan un nivel de 10% pentru taxarea unor platforme precum Google sau Facebook, argumentând că firmele beneficiază de pe urma infrastructurii locale, au marje ridicate de profit, dar nu plătesc aproape deloc taxe. În Franța a apărut o propunere de a ridica taxa la 5% din veniturile companiilor vizate, neaplicată deocamdată. În Italia s-au strâns anul trecut mai puțin de 500 de milioane de Euro, în Franța estimările sunt de 800 de milioane de euro”, arată specialistul. „În România piața de publicitate digitală a fost estimată la puțin sub 300 de milioane de Euro anul trecut, și doar o parte e acoperită de giganții vizați de proiectul de taxare, însemnând că un nivel de 3% ar putea aduce venituri sub 10 milioane de Euro chiar și în condițiile unei creșteri a pieței anul acesta”, a estimat Claudiu Cazacu. „Problema este că legislația a rămas mult în urma evoluției tehnologice” Gabriel Biriș, avocat specializat în chestiuni de fiscalitate, a detaliat contextul juridic internațional în ceea ce privește taxarea plăților către nerezidenți. „Toate legislațiile naționale prevăd pentru anumite tipuri de venituri impozite cu reținere la sursă în statul în care este plătitorul. Mă refer aici la impozitele cu reține la sursă pe dobânzi, dividende, redevențe, consultanță, management și altele. Problema este că legislația a rămas mult în urma evoluției tehnologice”, a detaliat Gabriel Biriș. Potrivit avocatului, toate convențiile de evitare a dublei impuneri între state -care sunt pe modelul OECD, iar România are încheiate aproape 90 – sunt fundamental foarte bune pentru că împart dreptul statelor la impunerea unui venit, să nu existe dublă impunere, care este „Bad for business”, de rău augur pentru afaceri. „În general businessurile ocolesc statele din care rezultă dublă impunere. Numai că numai că în toate convențiile debitare a dublei impuneri plățile pentru acest gen de servicii digitale sunt considerate „business profits”, adică profiturile întreprinderii, și sunt impozitate doar în statul în care este primitorul veniturilor. Deci convențiile de evitare a dublei impuneri nu ne permit în actualul context legislativ să reținem”, a explicat avocatul. „Noi ar trebui cumva să ne gândim la un fel de „permanent establishement digital”, adică sediu permanent digital, adică, chiar dacă nu ești aici, având o pseudo-bază fixă aici, pentru că au agenți care vând în România. Este evident că, pentru o echitate fiscală la nivel internațional, statelor care plătesc astfel de venituri ar trebui – având în vedere că, în general, plățile astea sunt B2B (business to business – n.r.) pentru reclamă, pentru că nu plătim că avem cont pe Facebook sau pe Insta, toate plățile astea B2B sunt cheltuieli deductibile, deci practic reduc baza de impunere în statul plătitorilor, în cazul nostru, România – ar trebui să existe o modalitate prin care statele astea să taxeze și ele o parte, să compenseze scăderea asta a bazei de impunere pentru 16% (pe impozit pe profit – n.r.)”, a spus Gabriel Biriș. O taxă de 10% pe veniturile încasate din publicitate, analizată în Germania, unde impozitul pe profit este 25%, este considerată de Gabriel Biriș prea mare în cazul României. „Este prea mare, pentru că trebuie să te gândești că aceste companii au și ele costuri și dacă tu ai 16% impozit pe profit, adică pentru venituri minus cheltuieli, te uiți și tu cât e o marjă corectă în genul ăsta de servicii. De exemplu, dacă marja este 30% de profit, atunci nu se justifică un impozit mai mare de 5%”, a spus Gabriel Biriș. „Germania a impus un impozit pe profit mai mare. La noi avem 16%, ei au 25%. Deci e posibil ca asta să fie unul din motivele pentru care au propus o cotă mai mare decât la cea care l-am gândit eu”, a spus Gabriel Biriș, contactat de Gândul. „Este ca un fel de taxă pe viciu” Petrișor Peiu, actual senator AUR, cu vastă expertiză ca analist economic, consideră posibila taxă vehiculată un fel de „taxă pe viciu”. „Ideea nu este nouă, ea a mai fost încercat în mai multe state. În al doilea rând, trebuie spus că este destul de greu de aplicat, pentru că ar trebui colaborarea acestor companii. În al treilea rând este ca un fel de taxă pe viciu, pentru că și acesta este un viciu într-un fel, adică este un consum de chestiuni nenecesare. În rest, ce să spun, este în capitolul exotic”, a declarat Petrișor Peiu pentru Gândul. Senatorul crede că fără colaborarea companiilor vizate este greu să se estimeze cifra de afaceri, respectiv veniturile din publicitate care ar urma să fie taxate. „Deci cred că e o propunere oarecum exotică. Nu cred că e genul care să rezolve o astfel de problemă, adică încearcă să evite soluțiile clasice și atunci se învârt în jurul unor chestiuni exotice. Nu, nu văd să funcționeze sau să aibă mare eficiență”, a comentat senatorul AUR. Citiți și: O nouă TAXĂ, idee discutată în Germania, ar ajuta și bugetul României. Ce ar însemna 10% pe veniturile din publicitate ale Google, Facebook și TikTok Ce spun economiștii despre TAXA de 10% pe veniturile din PUBLICITATE ale marilor platforme: „Probabil cea mai bună soluție din ceea ce se poate găsi” Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne
O nouă taxă, idee discutată în Germania, ar ajuta și bugetul României. Ce ar însemna 10% pe veniturile din publicitate ale Google, Facebook și TikTok
Impunerea unei taxe pe veniturile din publicitate ale giganților digitali globali, discutată zilele acestea de politicienii germani, ar putea ajuta și bugetul României, dacă aceasta ar deveni un act normativ. Presa din Germania vorbește de o taxă specială, de 10%, pe sumele pe care marile platforme digitale, precum Facebook, Google și TikTok, le încasează din publicitate, dar care sunt raportate în mică măsură sau deloc la nivel național. O astfel de inițiativă legislativă este în pregătire în Germania, unde beneficiază de un sprijin public semnificativ. Guvernul federal al Germaniei ar putea aplica un impozit de 10% asupra profiturilor generate de platformele digitale americane, precum Google sau Facebook, în contextul disputelor comerciale transatlantice, arată presa străină și analiștii Ziarului Financiar. Planul Executivului federal german ar putea fi luat în calcul de Guvernul de la București, care caută soluții pentru creșterea veniturilor la buget. Și în România, ca în restul UE, veniturile declarate ale Google, Facebook și TikTok sunt mici, dar încasările din publicitatea pe piața locală sunt mari. Astfel, exemplul german ar putea sta la baza unei analize la nivel național privind o eventuală reformă fiscală în domeniul digital. „Platformele digitale obțin profituri de miliarde de euro” „Considerăm că o taxă de 10% ar fi o acțiune moderată și legitimă”, a afirmat Wolfram Weimer, comisar al Guvernului responsabil de Cultură și Platforme Media. Wolfram Weimer a anunțat, citat de publicația Stern, că Guvernul Germaniei elaborează un proiect în acest sens. El a oferit ca exemplu cazul Austriei, care aplică din 2020 o taxă de 5% asupra profiturilor obținute din publicitatea online. „Platformele digitale obțin profituri de miliarde de euro, beneficiind de infrastructura noastră digitală, dar nu prea plătesc taxe”, a argumentat Wolfram Weimer. Comisarul federal Wolfram Weimer a declarat publicației germane Stern că noul guvern este hotărât să pună în aplicare o astfel de taxă, chiar dacă se iau în calcul și alternative, precum angajamentul voluntar al companiilor vizate de a-și crește contribuțiile fiscale. Inițiativa este susținută de organizațiile media din Germania, care consideră că platformele digitale trebuie să fie trase la răspundere pentru veniturile semnificative pe care le obțin din publicitate fără să contribuie proporțional la finanțele publice, arată Ziarul Financiar. Organizaţiile media germane, inclusiv Asociaţia Federală a Editorilor Digitali şi a Editorilor de Ziare, au lăudat iniţiativa lui Weimer, declarând pentru agenţia de presă germană DPA că salută faptul că grupurile de internet vor fi „trase la răspundere”. Coaliția de centru-stânga, condusă de cancelarul Friedrich Merz, a inclus în tratatul de guvernare un acord clar privind evaluarea unei taxe digitale, cu scopul de a sprijini industria media germană. Oficialii spun că modelul austriac, care impune o taxă de 5% pe serviciile de publicitate online, este o posibilă sursă de inspirație, însă în Germania s-ar putea aplica o rată dublă, pe care Guvernul o consideră ca fiind „moderată și legitimă”. Noi posibile tensiuni între UE – SUA Implementarea măsurii ar putea amplifica tensiunile dintre UE și Administrația Trump, care au dus la „războiul tarifelor”, aflat deocamdată la nivel de amenințare. Cu toate acestea, oficialii germani vor să meargă mai departe. Comisarul federal Weimer a afirmat că se poartă discuții cu reprezentanții platformelor digitale și că textul de lege este în curs de redactare. „Pregătim un proiect concret de lege pentru taxarea serviciilor de publicitate online realizate de operatorii de platforme foarte mari”, a declarat comisarul. În contextul tensiunilor comerciale cu Administrația Donald Trump, Comisia Europeană propune o Taxă a Serviciilor Digitale (Digital Services Tax, DST), prin care ar fi impozitate veniturile platformelor digitale, în special grupurile americane din domeniul tehnologiei informaționale, care generează venituri semnificative în Uniunea Europeană fără a plăti taxe semnificative. Facebook şi Google nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, potrivit ZF. Ce taxă are în vedere UE În contextul tensiunilor comerciale cu Administrația Donald Trump, Comisia Europeană a propus, în aprilie, o Taxă a Serviciilor Digitale (Digital Services Tax, DST), prin care ar fi impozitate veniturile platformelor digitale, în special grupurile americane din domeniul tehnologiei informaționale, care generează venituri semnificative în Uniunea Europeană fără a plăti taxe semnificative. Supranumită și „taxa Amazon”, care ar viza veniturile brute ale marilor companii digitale, inclusiv din publicitate online, deși era văzută ca o posibilă măsură de retorsiune față de tarifele impuse de SUA, Comisia pare acum să se retragă din această poziție, limitând reacțiile doar la bunuri, potrivit euobserver. În lipsa unui acord global privind impozitarea digitală, mai multe state membre, precum Franța, Spania, Italia sau Austria, au implementat taxe naționale pe publicitatea digitală și vânzarea de date, aplicabile companiilor cu venituri globale de peste 750 milioane de euro. Taxele naționale se bazează, de obicei, pe un procent (ex. 3%) din veniturile obținute din reclame sau vânzarea de date utilizatorilor din respectivele țări, arată Mediafax. Aceste taxe sunt percepute ca o modalitate de a impozita indirect Big Tech-ul american, în special giganți ca Amazon, Google sau Facebook, care domină piața globală de publicitate digitală. Cu toate acestea, există oponenți ai acestor taxe, care avertizează că UE este dependentă de serviciile oferite de Big Tech-ul american și că o astfel de măsură ar putea escalada conflictul comercial cu SUA. Piața din România ar ajunge la 2,3 miliarde de euro până în 2028 Veniturile din publicitate din România sunt estimate să ajungă la aproximativ 2,3 miliarde de euro până în 2028, în creștere față de circa 2,2 miliarde de euro în 2023. Aceasta reprezintă o rată modestă de creștere anuală de 0,9%. Din 2013, piața românească a înregistrat o creștere anuală medie de 1,3%. În 2023, România s-a situat pe locul 15 la nivel global în ceea ce privește veniturile din publicitate, fiind depășită de Slovacia, care a înregistrat 2,2 miliarde de euro. Pe primele poziții în clasament s-au aflat Germania, Spania și Franța, ocupând locurile doi, trei și patru, potrivit unei analize ReportLinker. Potrivit Media Fact Book, un raport lansat în 2024 care analizează piața media și de publicitate din România, cotele de piață ale veniturilor din publicitate au rămas stabile: televiziunea – 52,2%, digital – 36,4%, OOH (publicitate
Noua amenințare de pe TikTok, pericol pentru adolescente. Viralele care pot duce la probleme grave ale pielii
Un studiu recent arată că regimurile de îngrijire a pielii prezentate de adolescente pe TikTok nu aduc beneficii reale și pot crește riscul de iritații și alergii cutanate pe termen lung. Cercetătorii avertizează că astfel de rutine sunt adesea costisitoare, inutile și chiar nocive pentru pielea tinerelor. O echipă de cercetători de la Universitatea Northwestern a analizat 100 de videoclipuri postate de utilizatori cu vârste între 7 și 18 ani, majoritatea fiind fete. Ce a implicat studiul Studiul, primul de acest fel, a scos la iveală că aceste rutine implică, în medie, utilizarea a șase produse cosmetice, unele dintre ele ajungând la peste 12 produse pe zi, cu un cost mediu de 168 de dolari, dar și peste 500 de dolari în unele cazuri, scrie The Guardian. Dr. Molly Hales, autoarea principală a studiului, atrage atenția că „riscurile asociate cu folosirea acestor produse, mai ales în cazul fetelor tinere, depășesc orice beneficiu marginal al ingredientelor active”. Acest lucru arată că o rutină simplă, bazată pe un demachiant blând aplicat de una-două ori pe zi și folosirea cremei cu protecție solară, este suficientă pentru o îngrijire adecvată a pielii. În ciuda acestui fapt, doar 26% dintre videoclipurile de pe TikTok care prezentau rutinele de zi includeau aplicarea cremei cu factor de protecție solară, ceea ce autorii studiului consideră o „ocazie ratată semnificativă” pentru prevenirea deteriorării pielii cauzate de razele UV. În plus, multe produse conțineau ingrediente precum acidul citric, care pot provoca iritații și cresc sensibilitatea la soare. Studiul a scos în evidență, de asemenea, că 76% din cele mai vizionate videoclipuri de pe TikTok conțineau cel puțin un potențial alergen de contact, cum ar fi parfumurile. Utilizarea repetată a produselor cu ingrediente active multiple sau stratificate poate crește riscul de iritații și alergii. Prof. Tess McPherson, dermatologă din cadrul British Association of Dermatologists, care nu a participat la studiu, confirmă o creștere a cazurilor de iritații cutanate în rândul tinerilor și atrage atenția asupra presiunii sociale crescânde pentru „piele perfectă”, un ideal nerealist care poate afecta sănătatea mintală a adolescenților. Ce implicații psihologice există Aceasta mai spune că promovarea excesivă a produselor cosmetice și a tratamentelor estetice contribuie la stigmatizarea afecțiunilor dermatologice și la anxietatea legată de îmbătrânire. Reprezentanții TikTok au precizat că, deși acest tip de conținut este frecvent pe toate platformele media și impactul asupra bunăstării adolescenților nu a fost evaluat în studiu, astfel de videoclipuri oferă și beneficii precum exprimarea de sine, consolidarea relației cu părinții și formarea unor comunități de sprijin, se arată, de asemenea, în sursa citată anterior.
Rețelele sociale, propagatoare de fake news și dezinformare: Cum ne influențează alegerile TikTok, Facebook și Instagram
Într-o lume în care scroll-ul a devenit noul reflex, iar clipurile de câteva secunde decid ce gândim, rețelele sociale precum TikTok, Facebook și Instagram nu mai sunt doar locuri de divertisment. Ele au devenit instrumente extrem de eficiente în propagarea fake news și a dezinformării, influențând decizii importante, de la votul politic până la ce tratamente medicale alegi sau ce alimente pui în coșul de cumpărături. Problema nu este doar cantitatea mare de informație falsă, ci viteza și modul în care aceasta este livrată, consumată și interiorizată. Inițial, Facebook, Instagram și mai recent TikTok au fost gândite ca instrumente de conectare, exprimare și divertisment. Însă în timp, algoritmii care prioritizează engagementul – adică interacțiunile (like, share, comment) – au dus la o polarizare accentuată a conținutului. Pe TikTok, de exemplu, clipurile conspiraționiste, exagerările și deepfake-urile ajung rapid la milioane de utilizatori. Platforma nu are un sistem eficient de fact-checking, iar multe videoclipuri care promovează teorii false despre vaccinuri, războiul din Ucraina sau alegerile din SUA devin virale. Totul pentru că sunt captivante vizual, dramatice și în linie cu ce-ți place deja. Un studiu publicat de Center for Countering Digital Hate (2022) arată că TikTok oferă conținut potențial dăunător despre sănătate mintală, diete sau tratamente medicale în mai puțin de 3 minute de la crearea unui cont. Algoritmul duce rapid utilizatorul către „găuri negre” ale dezinformării. Pe Facebook, problema se amplifică prin ecosistemul său de grupuri private, unde verificarea informațiilor este aproape imposibilă. Un raport al MIT Sloan School of Management a concluzionat că știrile false se răspândesc pe Facebook de șase ori mai rapid decât cele adevărate. De ce? Pentru că sunt formulate emoțional și conțin elemente de șoc. Instagram nu este scutit. Deși pare o platformă mai „estetică”, realitatea este că dezinformarea pe Instagram se răspândește prin influenceri care promovează produse sau idei fără o bază reală, dar cu un impact uriaș asupra audiențelor tinere. Un studiu realizat de Reuters Institute în 2023 a arătat că 38% dintre tinerii între 18 și 24 de ani se informează în primul rând de pe Instagram, dar doar 12% dintre aceștia verifică sursa conținutului. Cum ne afectează aceste manipulări alegerile personale Poate părea că un clip de pe TikTok sau o postare emoțională pe Facebook nu are puterea de a-ți schimba viața, dar adevărul e mult mai complicat. Dezinformarea subtilă sau repetitivă ne influențează deciziile fără să ne dăm seama. Un exemplu elocvent este comportamentul la vot. În timpul campaniilor electorale, sunt promovate masiv știri false despre candidați, sondaje fabricate sau scandaluri închipuite. Aceste informații influențează alegătorii indeciși și accentuează diviziunile deja existente. Un studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (2021) a arătat că existența dezinformării pe rețelele sociale a redus participarea la vot în rândul tinerilor din SUA cu aproximativ 4% în alegerile din 2020. Această cifră aparent mică poate înclina balanța într-o competiție strânsă. Dar influența nu se oprește la urne. Rețelele sociale modelează și ce tratamente alegem, ce alimente considerăm sănătoase sau periculoase, cum percepem vaccinurile ori ce „dușmani” ne imaginăm că avem. În pandemie, un raport al OMS a vorbit despre „infodemie” – un flux periculos de informații false legate de COVID-19 care a dus la reticență față de vaccinuri, automedicație și teorii conspiraționiste globale. De ce e atât de eficientă dezinformarea online Cheia eficienței dezinformării pe platformele sociale stă în algoritmi. Aceste programe nu sunt interesate de adevăr, ci de ceea ce te face să stai cât mai mult pe platformă. Emoțiile negative, controversa, furia – toate declanșează reacții puternice. Tocmai de aceea, o știre alarmantă, falsă, are mai mult succes decât un material echilibrat și documentat. Pe TikTok, de exemplu, un videoclip cu titlul „Guvernul ascunde adevărul despre…” are șanse mult mai mari să devină viral decât unul care explică contextul real. Suspansul, misterul și indignarea funcționează ca un drog digital. Un alt studiu de la University of Pennsylvania (2022) a arătat că dezinformarea livrată într-un format vizual atractiv are de trei ori mai mult impact emoțional decât un text simplu, iar probabilitatea ca utilizatorul să creadă conținutul este cu 65% mai mare. Copiii și adolescenții, victimele perfecte Grupurile cele mai vulnerabile sunt, fără îndoială, copiii și adolescenții. Aceștia petrec ore întregi zilnic pe rețelele sociale și încă nu au dezvoltat gândirea critică necesară pentru a distinge între informație validă și manipulare. Pe TikTok circulă clipuri care pun la îndoială știința, care promovează „vindecători” și „guru” fără nicio calificare sau conspirații legate de istorie, religie sau sănătate mintală. Un raport al UNICEF (2023) arată că 46% dintre adolescenții europeni au fost expuși frecvent la dezinformare, iar doar 28% au știut cum să o recunoască și să o evite. În România, cifrele sunt și mai îngrijorătoare – lipsa educației media în școli agravează problema. TikTok, oglinda unei lumi din ce în ce mai dereglate Dintre toate platformele de socializare, TikTok este poate cea mai periculoasă prin modul agresiv în care stimulează impulsurile rapide, distorsionează realitatea și normalizează comportamente extreme. Dacă alte rețele sociale presupun un minim de interacțiune sau căutare activă, TikTok îți servește totul pe tavă, fără să fie nevoie să ceri ceva – algoritmul îți dă ce „crede” că vrei, dar în realitate doar ce te ține mai mult conectat. Provocările periculoase, cum ar fi „Benadryl Challenge” sau „Blackout Challenge”, care au dus la spitalizări și chiar decese în rândul adolescenților, nu sunt accidente izolate. Sunt consecințele directe ale unei platforme care nu își asumă responsabilitatea pentru ceea ce viralizează. Mai grav este că unele dintre cele mai șocante conținuturi devin populare tocmai pentru că TikTok le recompensează cu vizibilitate. Cazul influenceriței din America Latină ucisă în direct pe TikTok, transmis prin livestream în fața a mii de urmăritori, e o dovadă înfiorătoare a eșecului sistemic al platformei de a preveni abuzurile și violența în timp real. În România, platforma a devenit și teren fertil pentru manipulare politică. Campania electorală a lui Călin Georgescu, susținut intens pe TikTok de conturi anonime și clipuri cu mesaje conspiraționiste, a arătat cât de