Anunțul SRI, după apariția pe TikTok a unor conturi false cu sigla instituției: „SRI nu are cont oficial de TikTok”
Serviciul Român de Informații (SRI) a anunțat sâmbătă, 21 iunie, într-o postare pe contul oficial de Facebook că pe TikTok au apărut conturi care folosesc nume și sigle asemănătoare cu cele ale instituției, unde au fost publicate imagini, sau proiecte legislative cu scopul de a dezinforma. Instituția a precizat că „SRI nu are cont oficial pe TikTok”, transmite Mediafax. Serviciul Româna de Informații atrage atenția că pe platforma TikTok au fost create o serie de conturi false, care utilizează ilegal nume și sigle asemănătoare instituției și care răspândesc fake news, sau imagini menite să dezinformeze. SRI sfătuiește cetățenii să se informeze numai din surse oficiale. „Pe platforma TikTok au fost identificate conturi care folosesc abuziv numele și sigle asemănătoare cu cele ale SRI, fără a avea vreo legătură cu instituția. Precizăm că niciunul din aceste conturi NU aparține SRI și NU reflectă poziția oficială a instituției. În ultimele zile, pe aceste conturi au fost publicate imagini și texte referitoare la subiecte precum dezinformarea, proiecte legislative și „fake news” – toate prezentate într-un mod care poate crea confuzie. Vă recomandăm să verificați întotdeauna sursa informațiilor și să urmăriți doar canalele oficiale ale SRI – site-ul sri.ro și conturile de pe platformele Facebook și Instagram. Precizăm că SRI nu are cont oficial pe TikTok. Vă mulțumim pentru vigilență și sprijin în combaterea dezinformării!”, a precizat SRI pe Facebook. Citește și: SRI, file de istorie: Oficinele de spionaj străine camuflate în societăți economice, sub lupă serviciilor de intelligence / Cazul companiei Solagra Profilul viitorului director al SRI / Nicușor Dan: Cineva care a lucrat cu oamenii Victor Ponta, despre metoda lui Nicușor Dan privind combaterea evaziunii fiscale: Eu am avut ideea cu SRI Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele
Trump a rezolvat și cazul TikTok: mai oferă încă 90 de zile platformei educative să supraviețuiască în SUA
TikTok mai primește o amânare de la interdicția oficială în Statele Unite, după ce președintele Donald Trump a anunțat că va semna un nou ordin executiv prin care prelungește cu 90 de zile termenul impus de legea „vinde sau dispari”. Deși legea a fost adoptată încă de anul trecut și a intrat în vigoare în ianuarie, platforma chineză a continuat să funcționeze nestingherită, datorită mai multor „gesturi de clemență” din partea Casei Albe. TikTok, deținută de compania chineză ByteDance, ar fi trebuit să fie interzisă complet în SUA dacă nu se vindea către o entitate americană. Însă Trump, care s-a poziționat anterior ca susținător al platformei și chiar a recunoscut că a ajuns „să o folosească”, a amânat în mod repetat aplicarea sancțiunilor. Noua prelungire este a treia din acest an și vine pe fondul negocierilor comerciale tensionate dintre SUA și China, în care TikTok pare să fi devenit o piesă de șah, scrie CNN. Platforma rămâne activă, dar vânzarea bate pasul pe loc Conform Casei Albe, această perioadă suplimentară va fi folosită „pentru a asigura încheierea unei tranzacții” care ar permite americanilor să folosească aplicația în siguranță, fără ca datele lor să ajungă la Beijing. Cu toate acestea, nu există încă un acord semnat, iar unele surse susțin că vânzarea este blocată de reticența Chinei de a ceda algoritmul TikTok, considerat cheia succesului platformei. Un acord aproape finalizat în aprilie — care implica investitori americani și companii din zona tehnologiei — a fost suspendat după ce Trump a anunțat noi tarife comerciale împotriva Chinei. ByteDance, compania-mamă, a declarat că „există chestiuni cheie nerezolvate” și că orice tranzacție va necesita aprobarea guvernului chinez. Legea există, dar nu se aplică. De ce? Legea care cere vânzarea sau interzicerea TikTok a fost semnată de fostul președinte Joe Biden și a intrat în vigoare pe 19 ianuarie 2025. În teorie, dacă TikTok nu este vândut, ar trebui interzis pe teritoriul SUA. În practică, însă, Trump a suspendat de două ori deja aplicarea legii, iar platforma este încă accesibilă pentru cei 170 de milioane de utilizatori americani. Pretextul oficial pentru aceste amânări este nevoia de a proteja libertatea de exprimare și de a da timp pentru un transfer sigur de proprietate. Însă criticii președintelui acuză o abordare politică și populistă, dat fiind că TikTok este extrem de popular printre tineri — o categorie importantă de votanți în an electoral. O miză în negocierile comerciale cu China TikTok nu este doar o rețea socială controversată, ci și un element-cheie în tensiunile economice dintre SUA și China. În același timp cu amânarea impusă de Trump, cele două țări au căzut de acord asupra unui cadru general de relaxare a controalelor la export, un pas care ar putea facilita și vânzarea TikTok, deși nu a fost confirmat oficial. Trump a declarat recent că este „încrezător” că liderul chinez Xi Jinping va aproba tranzacția și a lăsat să se înțeleagă că aceasta va include doar o parte din activele TikTok, cu ByteDance păstrând un pachet minoritar.
Exclusiv | Ce cred specialiștii despre o taxă pentru giganții digitali
Introducerea unei taxe pe veniturile din publicitate ale marilor companii digitale, pe model german, discutat în prezent de responsabilii de la Berlin, ar mai putea aduce la buget venituri necesare pentru acoperirea deficitului actual din România. Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România, Gabriel Biriș, avocat specializat în chestiuni de fiscalitate și analistul economic Petrișor Peiu, în prezent senator AUR, au explicat ce presupune implementarea unei astfel de taxe, de la cadrul normativ internațional, până la cuantumul estimat al încasărilor la buget. Taxarea giganților digitali operează în câteva state europene, care au introdus versiunile proprii de DST (Digital Services Tax). Nivelul este de 3% în Franța, Italia, Spania, și 5% în Austria, cu praguri minime de venituri globale și locale pentru companiile vizate, a explicat pentru Gândul Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România. „Germania are în plan un nivel de 10% pentru taxarea unor platforme precum Google sau Facebook, argumentând că firmele beneficiază de pe urma infrastructurii locale, au marje ridicate de profit, dar nu plătesc aproape deloc taxe. În Franța a apărut o propunere de a ridica taxa la 5% din veniturile companiilor vizate, neaplicată deocamdată. În Italia s-au strâns anul trecut mai puțin de 500 de milioane de Euro, în Franța estimările sunt de 800 de milioane de euro”, arată specialistul. „În România piața de publicitate digitală a fost estimată la puțin sub 300 de milioane de Euro anul trecut, și doar o parte e acoperită de giganții vizați de proiectul de taxare, însemnând că un nivel de 3% ar putea aduce venituri sub 10 milioane de Euro chiar și în condițiile unei creșteri a pieței anul acesta”, a estimat Claudiu Cazacu. „Problema este că legislația a rămas mult în urma evoluției tehnologice” Gabriel Biriș, avocat specializat în chestiuni de fiscalitate, a detaliat contextul juridic internațional în ceea ce privește taxarea plăților către nerezidenți. „Toate legislațiile naționale prevăd pentru anumite tipuri de venituri impozite cu reținere la sursă în statul în care este plătitorul. Mă refer aici la impozitele cu reține la sursă pe dobânzi, dividende, redevențe, consultanță, management și altele. Problema este că legislația a rămas mult în urma evoluției tehnologice”, a detaliat Gabriel Biriș. Potrivit avocatului, toate convențiile de evitare a dublei impuneri între state -care sunt pe modelul OECD, iar România are încheiate aproape 90 – sunt fundamental foarte bune pentru că împart dreptul statelor la impunerea unui venit, să nu existe dublă impunere, care este „Bad for business”, de rău augur pentru afaceri. „În general businessurile ocolesc statele din care rezultă dublă impunere. Numai că numai că în toate convențiile debitare a dublei impuneri plățile pentru acest gen de servicii digitale sunt considerate „business profits”, adică profiturile întreprinderii, și sunt impozitate doar în statul în care este primitorul veniturilor. Deci convențiile de evitare a dublei impuneri nu ne permit în actualul context legislativ să reținem”, a explicat avocatul. „Noi ar trebui cumva să ne gândim la un fel de „permanent establishement digital”, adică sediu permanent digital, adică, chiar dacă nu ești aici, având o pseudo-bază fixă aici, pentru că au agenți care vând în România. Este evident că, pentru o echitate fiscală la nivel internațional, statelor care plătesc astfel de venituri ar trebui – având în vedere că, în general, plățile astea sunt B2B (business to business – n.r.) pentru reclamă, pentru că nu plătim că avem cont pe Facebook sau pe Insta, toate plățile astea B2B sunt cheltuieli deductibile, deci practic reduc baza de impunere în statul plătitorilor, în cazul nostru, România – ar trebui să existe o modalitate prin care statele astea să taxeze și ele o parte, să compenseze scăderea asta a bazei de impunere pentru 16% (pe impozit pe profit – n.r.)”, a spus Gabriel Biriș. O taxă de 10% pe veniturile încasate din publicitate, analizată în Germania, unde impozitul pe profit este 25%, este considerată de Gabriel Biriș prea mare în cazul României. „Este prea mare, pentru că trebuie să te gândești că aceste companii au și ele costuri și dacă tu ai 16% impozit pe profit, adică pentru venituri minus cheltuieli, te uiți și tu cât e o marjă corectă în genul ăsta de servicii. De exemplu, dacă marja este 30% de profit, atunci nu se justifică un impozit mai mare de 5%”, a spus Gabriel Biriș. „Germania a impus un impozit pe profit mai mare. La noi avem 16%, ei au 25%. Deci e posibil ca asta să fie unul din motivele pentru care au propus o cotă mai mare decât la cea care l-am gândit eu”, a spus Gabriel Biriș, contactat de Gândul. „Este ca un fel de taxă pe viciu” Petrișor Peiu, actual senator AUR, cu vastă expertiză ca analist economic, consideră posibila taxă vehiculată un fel de „taxă pe viciu”. „Ideea nu este nouă, ea a mai fost încercat în mai multe state. În al doilea rând, trebuie spus că este destul de greu de aplicat, pentru că ar trebui colaborarea acestor companii. În al treilea rând este ca un fel de taxă pe viciu, pentru că și acesta este un viciu într-un fel, adică este un consum de chestiuni nenecesare. În rest, ce să spun, este în capitolul exotic”, a declarat Petrișor Peiu pentru Gândul. Senatorul crede că fără colaborarea companiilor vizate este greu să se estimeze cifra de afaceri, respectiv veniturile din publicitate care ar urma să fie taxate. „Deci cred că e o propunere oarecum exotică. Nu cred că e genul care să rezolve o astfel de problemă, adică încearcă să evite soluțiile clasice și atunci se învârt în jurul unor chestiuni exotice. Nu, nu văd să funcționeze sau să aibă mare eficiență”, a comentat senatorul AUR. Citiți și: O nouă TAXĂ, idee discutată în Germania, ar ajuta și bugetul României. Ce ar însemna 10% pe veniturile din publicitate ale Google, Facebook și TikTok Ce spun economiștii despre TAXA de 10% pe veniturile din PUBLICITATE ale marilor platforme: „Probabil cea mai bună soluție din ceea ce se poate găsi” Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne
O nouă taxă, idee discutată în Germania, ar ajuta și bugetul României. Ce ar însemna 10% pe veniturile din publicitate ale Google, Facebook și TikTok
Impunerea unei taxe pe veniturile din publicitate ale giganților digitali globali, discutată zilele acestea de politicienii germani, ar putea ajuta și bugetul României, dacă aceasta ar deveni un act normativ. Presa din Germania vorbește de o taxă specială, de 10%, pe sumele pe care marile platforme digitale, precum Facebook, Google și TikTok, le încasează din publicitate, dar care sunt raportate în mică măsură sau deloc la nivel național. O astfel de inițiativă legislativă este în pregătire în Germania, unde beneficiază de un sprijin public semnificativ. Guvernul federal al Germaniei ar putea aplica un impozit de 10% asupra profiturilor generate de platformele digitale americane, precum Google sau Facebook, în contextul disputelor comerciale transatlantice, arată presa străină și analiștii Ziarului Financiar. Planul Executivului federal german ar putea fi luat în calcul de Guvernul de la București, care caută soluții pentru creșterea veniturilor la buget. Și în România, ca în restul UE, veniturile declarate ale Google, Facebook și TikTok sunt mici, dar încasările din publicitatea pe piața locală sunt mari. Astfel, exemplul german ar putea sta la baza unei analize la nivel național privind o eventuală reformă fiscală în domeniul digital. „Platformele digitale obțin profituri de miliarde de euro” „Considerăm că o taxă de 10% ar fi o acțiune moderată și legitimă”, a afirmat Wolfram Weimer, comisar al Guvernului responsabil de Cultură și Platforme Media. Wolfram Weimer a anunțat, citat de publicația Stern, că Guvernul Germaniei elaborează un proiect în acest sens. El a oferit ca exemplu cazul Austriei, care aplică din 2020 o taxă de 5% asupra profiturilor obținute din publicitatea online. „Platformele digitale obțin profituri de miliarde de euro, beneficiind de infrastructura noastră digitală, dar nu prea plătesc taxe”, a argumentat Wolfram Weimer. Comisarul federal Wolfram Weimer a declarat publicației germane Stern că noul guvern este hotărât să pună în aplicare o astfel de taxă, chiar dacă se iau în calcul și alternative, precum angajamentul voluntar al companiilor vizate de a-și crește contribuțiile fiscale. Inițiativa este susținută de organizațiile media din Germania, care consideră că platformele digitale trebuie să fie trase la răspundere pentru veniturile semnificative pe care le obțin din publicitate fără să contribuie proporțional la finanțele publice, arată Ziarul Financiar. Organizaţiile media germane, inclusiv Asociaţia Federală a Editorilor Digitali şi a Editorilor de Ziare, au lăudat iniţiativa lui Weimer, declarând pentru agenţia de presă germană DPA că salută faptul că grupurile de internet vor fi „trase la răspundere”. Coaliția de centru-stânga, condusă de cancelarul Friedrich Merz, a inclus în tratatul de guvernare un acord clar privind evaluarea unei taxe digitale, cu scopul de a sprijini industria media germană. Oficialii spun că modelul austriac, care impune o taxă de 5% pe serviciile de publicitate online, este o posibilă sursă de inspirație, însă în Germania s-ar putea aplica o rată dublă, pe care Guvernul o consideră ca fiind „moderată și legitimă”. Noi posibile tensiuni între UE – SUA Implementarea măsurii ar putea amplifica tensiunile dintre UE și Administrația Trump, care au dus la „războiul tarifelor”, aflat deocamdată la nivel de amenințare. Cu toate acestea, oficialii germani vor să meargă mai departe. Comisarul federal Weimer a afirmat că se poartă discuții cu reprezentanții platformelor digitale și că textul de lege este în curs de redactare. „Pregătim un proiect concret de lege pentru taxarea serviciilor de publicitate online realizate de operatorii de platforme foarte mari”, a declarat comisarul. În contextul tensiunilor comerciale cu Administrația Donald Trump, Comisia Europeană propune o Taxă a Serviciilor Digitale (Digital Services Tax, DST), prin care ar fi impozitate veniturile platformelor digitale, în special grupurile americane din domeniul tehnologiei informaționale, care generează venituri semnificative în Uniunea Europeană fără a plăti taxe semnificative. Facebook şi Google nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, potrivit ZF. Ce taxă are în vedere UE În contextul tensiunilor comerciale cu Administrația Donald Trump, Comisia Europeană a propus, în aprilie, o Taxă a Serviciilor Digitale (Digital Services Tax, DST), prin care ar fi impozitate veniturile platformelor digitale, în special grupurile americane din domeniul tehnologiei informaționale, care generează venituri semnificative în Uniunea Europeană fără a plăti taxe semnificative. Supranumită și „taxa Amazon”, care ar viza veniturile brute ale marilor companii digitale, inclusiv din publicitate online, deși era văzută ca o posibilă măsură de retorsiune față de tarifele impuse de SUA, Comisia pare acum să se retragă din această poziție, limitând reacțiile doar la bunuri, potrivit euobserver. În lipsa unui acord global privind impozitarea digitală, mai multe state membre, precum Franța, Spania, Italia sau Austria, au implementat taxe naționale pe publicitatea digitală și vânzarea de date, aplicabile companiilor cu venituri globale de peste 750 milioane de euro. Taxele naționale se bazează, de obicei, pe un procent (ex. 3%) din veniturile obținute din reclame sau vânzarea de date utilizatorilor din respectivele țări, arată Mediafax. Aceste taxe sunt percepute ca o modalitate de a impozita indirect Big Tech-ul american, în special giganți ca Amazon, Google sau Facebook, care domină piața globală de publicitate digitală. Cu toate acestea, există oponenți ai acestor taxe, care avertizează că UE este dependentă de serviciile oferite de Big Tech-ul american și că o astfel de măsură ar putea escalada conflictul comercial cu SUA. Piața din România ar ajunge la 2,3 miliarde de euro până în 2028 Veniturile din publicitate din România sunt estimate să ajungă la aproximativ 2,3 miliarde de euro până în 2028, în creștere față de circa 2,2 miliarde de euro în 2023. Aceasta reprezintă o rată modestă de creștere anuală de 0,9%. Din 2013, piața românească a înregistrat o creștere anuală medie de 1,3%. În 2023, România s-a situat pe locul 15 la nivel global în ceea ce privește veniturile din publicitate, fiind depășită de Slovacia, care a înregistrat 2,2 miliarde de euro. Pe primele poziții în clasament s-au aflat Germania, Spania și Franța, ocupând locurile doi, trei și patru, potrivit unei analize ReportLinker. Potrivit Media Fact Book, un raport lansat în 2024 care analizează piața media și de publicitate din România, cotele de piață ale veniturilor din publicitate au rămas stabile: televiziunea – 52,2%, digital – 36,4%, OOH (publicitate
Noua amenințare de pe TikTok, pericol pentru adolescente. Viralele care pot duce la probleme grave ale pielii
Un studiu recent arată că regimurile de îngrijire a pielii prezentate de adolescente pe TikTok nu aduc beneficii reale și pot crește riscul de iritații și alergii cutanate pe termen lung. Cercetătorii avertizează că astfel de rutine sunt adesea costisitoare, inutile și chiar nocive pentru pielea tinerelor. O echipă de cercetători de la Universitatea Northwestern a analizat 100 de videoclipuri postate de utilizatori cu vârste între 7 și 18 ani, majoritatea fiind fete. Ce a implicat studiul Studiul, primul de acest fel, a scos la iveală că aceste rutine implică, în medie, utilizarea a șase produse cosmetice, unele dintre ele ajungând la peste 12 produse pe zi, cu un cost mediu de 168 de dolari, dar și peste 500 de dolari în unele cazuri, scrie The Guardian. Dr. Molly Hales, autoarea principală a studiului, atrage atenția că „riscurile asociate cu folosirea acestor produse, mai ales în cazul fetelor tinere, depășesc orice beneficiu marginal al ingredientelor active”. Acest lucru arată că o rutină simplă, bazată pe un demachiant blând aplicat de una-două ori pe zi și folosirea cremei cu protecție solară, este suficientă pentru o îngrijire adecvată a pielii. În ciuda acestui fapt, doar 26% dintre videoclipurile de pe TikTok care prezentau rutinele de zi includeau aplicarea cremei cu factor de protecție solară, ceea ce autorii studiului consideră o „ocazie ratată semnificativă” pentru prevenirea deteriorării pielii cauzate de razele UV. În plus, multe produse conțineau ingrediente precum acidul citric, care pot provoca iritații și cresc sensibilitatea la soare. Studiul a scos în evidență, de asemenea, că 76% din cele mai vizionate videoclipuri de pe TikTok conțineau cel puțin un potențial alergen de contact, cum ar fi parfumurile. Utilizarea repetată a produselor cu ingrediente active multiple sau stratificate poate crește riscul de iritații și alergii. Prof. Tess McPherson, dermatologă din cadrul British Association of Dermatologists, care nu a participat la studiu, confirmă o creștere a cazurilor de iritații cutanate în rândul tinerilor și atrage atenția asupra presiunii sociale crescânde pentru „piele perfectă”, un ideal nerealist care poate afecta sănătatea mintală a adolescenților. Ce implicații psihologice există Aceasta mai spune că promovarea excesivă a produselor cosmetice și a tratamentelor estetice contribuie la stigmatizarea afecțiunilor dermatologice și la anxietatea legată de îmbătrânire. Reprezentanții TikTok au precizat că, deși acest tip de conținut este frecvent pe toate platformele media și impactul asupra bunăstării adolescenților nu a fost evaluat în studiu, astfel de videoclipuri oferă și beneficii precum exprimarea de sine, consolidarea relației cu părinții și formarea unor comunități de sprijin, se arată, de asemenea, în sursa citată anterior.
Rețelele sociale, propagatoare de fake news și dezinformare: Cum ne influențează alegerile TikTok, Facebook și Instagram
Într-o lume în care scroll-ul a devenit noul reflex, iar clipurile de câteva secunde decid ce gândim, rețelele sociale precum TikTok, Facebook și Instagram nu mai sunt doar locuri de divertisment. Ele au devenit instrumente extrem de eficiente în propagarea fake news și a dezinformării, influențând decizii importante, de la votul politic până la ce tratamente medicale alegi sau ce alimente pui în coșul de cumpărături. Problema nu este doar cantitatea mare de informație falsă, ci viteza și modul în care aceasta este livrată, consumată și interiorizată. Inițial, Facebook, Instagram și mai recent TikTok au fost gândite ca instrumente de conectare, exprimare și divertisment. Însă în timp, algoritmii care prioritizează engagementul – adică interacțiunile (like, share, comment) – au dus la o polarizare accentuată a conținutului. Pe TikTok, de exemplu, clipurile conspiraționiste, exagerările și deepfake-urile ajung rapid la milioane de utilizatori. Platforma nu are un sistem eficient de fact-checking, iar multe videoclipuri care promovează teorii false despre vaccinuri, războiul din Ucraina sau alegerile din SUA devin virale. Totul pentru că sunt captivante vizual, dramatice și în linie cu ce-ți place deja. Un studiu publicat de Center for Countering Digital Hate (2022) arată că TikTok oferă conținut potențial dăunător despre sănătate mintală, diete sau tratamente medicale în mai puțin de 3 minute de la crearea unui cont. Algoritmul duce rapid utilizatorul către „găuri negre” ale dezinformării. Pe Facebook, problema se amplifică prin ecosistemul său de grupuri private, unde verificarea informațiilor este aproape imposibilă. Un raport al MIT Sloan School of Management a concluzionat că știrile false se răspândesc pe Facebook de șase ori mai rapid decât cele adevărate. De ce? Pentru că sunt formulate emoțional și conțin elemente de șoc. Instagram nu este scutit. Deși pare o platformă mai „estetică”, realitatea este că dezinformarea pe Instagram se răspândește prin influenceri care promovează produse sau idei fără o bază reală, dar cu un impact uriaș asupra audiențelor tinere. Un studiu realizat de Reuters Institute în 2023 a arătat că 38% dintre tinerii între 18 și 24 de ani se informează în primul rând de pe Instagram, dar doar 12% dintre aceștia verifică sursa conținutului. Cum ne afectează aceste manipulări alegerile personale Poate părea că un clip de pe TikTok sau o postare emoțională pe Facebook nu are puterea de a-ți schimba viața, dar adevărul e mult mai complicat. Dezinformarea subtilă sau repetitivă ne influențează deciziile fără să ne dăm seama. Un exemplu elocvent este comportamentul la vot. În timpul campaniilor electorale, sunt promovate masiv știri false despre candidați, sondaje fabricate sau scandaluri închipuite. Aceste informații influențează alegătorii indeciși și accentuează diviziunile deja existente. Un studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (2021) a arătat că existența dezinformării pe rețelele sociale a redus participarea la vot în rândul tinerilor din SUA cu aproximativ 4% în alegerile din 2020. Această cifră aparent mică poate înclina balanța într-o competiție strânsă. Dar influența nu se oprește la urne. Rețelele sociale modelează și ce tratamente alegem, ce alimente considerăm sănătoase sau periculoase, cum percepem vaccinurile ori ce „dușmani” ne imaginăm că avem. În pandemie, un raport al OMS a vorbit despre „infodemie” – un flux periculos de informații false legate de COVID-19 care a dus la reticență față de vaccinuri, automedicație și teorii conspiraționiste globale. De ce e atât de eficientă dezinformarea online Cheia eficienței dezinformării pe platformele sociale stă în algoritmi. Aceste programe nu sunt interesate de adevăr, ci de ceea ce te face să stai cât mai mult pe platformă. Emoțiile negative, controversa, furia – toate declanșează reacții puternice. Tocmai de aceea, o știre alarmantă, falsă, are mai mult succes decât un material echilibrat și documentat. Pe TikTok, de exemplu, un videoclip cu titlul „Guvernul ascunde adevărul despre…” are șanse mult mai mari să devină viral decât unul care explică contextul real. Suspansul, misterul și indignarea funcționează ca un drog digital. Un alt studiu de la University of Pennsylvania (2022) a arătat că dezinformarea livrată într-un format vizual atractiv are de trei ori mai mult impact emoțional decât un text simplu, iar probabilitatea ca utilizatorul să creadă conținutul este cu 65% mai mare. Copiii și adolescenții, victimele perfecte Grupurile cele mai vulnerabile sunt, fără îndoială, copiii și adolescenții. Aceștia petrec ore întregi zilnic pe rețelele sociale și încă nu au dezvoltat gândirea critică necesară pentru a distinge între informație validă și manipulare. Pe TikTok circulă clipuri care pun la îndoială știința, care promovează „vindecători” și „guru” fără nicio calificare sau conspirații legate de istorie, religie sau sănătate mintală. Un raport al UNICEF (2023) arată că 46% dintre adolescenții europeni au fost expuși frecvent la dezinformare, iar doar 28% au știut cum să o recunoască și să o evite. În România, cifrele sunt și mai îngrijorătoare – lipsa educației media în școli agravează problema. TikTok, oglinda unei lumi din ce în ce mai dereglate Dintre toate platformele de socializare, TikTok este poate cea mai periculoasă prin modul agresiv în care stimulează impulsurile rapide, distorsionează realitatea și normalizează comportamente extreme. Dacă alte rețele sociale presupun un minim de interacțiune sau căutare activă, TikTok îți servește totul pe tavă, fără să fie nevoie să ceri ceva – algoritmul îți dă ce „crede” că vrei, dar în realitate doar ce te ține mai mult conectat. Provocările periculoase, cum ar fi „Benadryl Challenge” sau „Blackout Challenge”, care au dus la spitalizări și chiar decese în rândul adolescenților, nu sunt accidente izolate. Sunt consecințele directe ale unei platforme care nu își asumă responsabilitatea pentru ceea ce viralizează. Mai grav este că unele dintre cele mai șocante conținuturi devin populare tocmai pentru că TikTok le recompensează cu vizibilitate. Cazul influenceriței din America Latină ucisă în direct pe TikTok, transmis prin livestream în fața a mii de urmăritori, e o dovadă înfiorătoare a eșecului sistemic al platformei de a preveni abuzurile și violența în timp real. În România, platforma a devenit și teren fertil pentru manipulare politică. Campania electorală a lui Călin Georgescu, susținut intens pe TikTok de conturi anonime și clipuri cu mesaje conspiraționiste, a arătat cât de
TikTok restricționează hashtag-ul viral skinnytok, la presiunile Comisiei Europene
Platforma TikTok interzice hashtagul „skinnytok”, care direcționa utilizatorii către conturi cu conținut care „idolatriza slăbirea extremă”. Conținutul asociat acestui hashtag includea rutine de sport și nutriție ale altor utilizatori, potrivit BBC. Reprezentanții platformei au spus că au luat decizia să blocheze rezultatele de căutare ale acestui hashtag, pentru că „devenise vinovat pentru conținutul de slăbire nesănătoasă”. În locul acestor video-uri, acum, utilizatorii sunt redirecționați către resurse de sănătate mintală. Mai mulți specialiști în domeniu au salutat acest demers, pe care l-au clasificat drept „periculos”. Hashtagul „skinnytok” are mai mult de 500 000 de postări asociate, postări care „glorifică slăbitul și malignizează luarea în greutate”. O nutriționistă din Franța, Carole Copti, a declarat: „Pacienții sunt complet îndoctrinați, iar consultația mea de 45 de minute nu poate face față orelor de scrolling pe TikTok”. Franța este, de altfel, o țară în care acest hashtag a făcut o carieră impresionantă. Este și motivul pentru care ministrul Digitalizării de aici a salutat și el decizia TikTok. Decizie care a fost luată la presiunile Comisiei Europene. Într-o declarație oficială, executivii TikTok au spus că „vor continua să restricționeze video-urile conturilor de adolescenți și să livreze sfaturi de sănătate și informații utile în căutările de pe TikTok”. Nu este, de altfel, prima oară când TikTok este „forțat” să ia atitudine față de conținutul referitor la imagine. În martie, a blocat un filtru viral, „chubby filters”, care-i făcea pe utilizatori să pară grași.
TikTok interzice hashtagul SkinnyTok, după presiuni din Europa privind conținutul toxic pentru tineri
Platforma de social media TikTok a decis să blocheze la nivel global căutările pentru hashtagul #SkinnyTok, după ce oficialii din Uniunea Europeană și autoritățile franceze au tras un semnal de alarmă asupra pericolului reprezentat de promovarea conținutului legat de slăbire extremă. Decizia vine în contextul unor eforturi tot mai susținute din partea liderilor europeni de a proteja copiii de influențele nocive din mediul online. Trendul #SkinnyTok, care a luat amploare în ultimele luni, a fost asociat cu videoclipuri în care tinere foarte slabe promovează diete severe, obiceiuri alimentare nesănătoase și un ideal corporal nerealist. Acest fenomen a declanșat îngrijorări profunde în rândul autorităților din Bruxelles și Paris, care au presat compania să acționeze urgent, informează Politico. Hashtagul periculos, scos din căutări și înlocuit cu resurse de sprijin Potrivit unui comunicat oficial transmis luni de TikTok, compania a blocat căutările pentru #SkinnyTok deoarece acesta a fost „asociat cu conținut nesănătos despre pierderea în greutate”. În prezent, utilizatorii care caută acest hashtag sunt redirecționați către o pagină cu informații și resurse pentru sănătatea mintală. Reprezentantul TikTok, Paolo Ganino, a declarat că măsura face parte dintr-o „revizuire periodică a măsurilor de siguranță” pentru a răspunde riscurilor în continuă evoluție din spațiul digital. El a subliniat că platforma își reafirmă angajamentul de a reduce impactul negativ al anumitor conținuturi asupra utilizatorilor, în special asupra celor tineri și vulnerabili. Presiunea europeană dă rezultate. Urmează noi reguli pentru rețelele sociale Blocarea hashtagului a fost întâmpinată cu entuziasm de Clara Chappaz, ministrul digital al Franței, care a calificat această acțiune drept o „victorie colectivă” în lupta pentru siguranța online a minorilor. Ea a explicat că succesul vine după două luni de presiuni constante, inclusiv o petiție publică și o întâlnire directă cu reprezentanții TikTok la Dublin. Chappaz a declarat că obiectivul ei rămâne interzicerea accesului minorilor sub 15 ani la rețelele sociale, adăugând că „lupta pentru protejarea copiilor online nu se oprește aici”. În același timp, Comisia Europeană analizează propuneri legislative pentru limitarea accesului minorilor la platformele de social media și investighează algoritmii TikTok prin intermediul Digital Services Act, regulamentul european de moderare a conținutului. Un alt moment tensionat a fost apelul telefonic dintre comisarul european pentru protecția consumatorilor, Michael McGrath, și directorul general al TikTok, Shou Chew, în cadrul căruia oficialul european a reiterat ferm poziția Comisiei în favoarea protejării copiilor. Precedente îngrijorătoare și direcții viitoare TikTok nu este la primul episod de acest tip. În 2024, compania a fost nevoită să suspende și apoi să retragă programul TikTok Lite — care recompensa utilizatorii pentru timpul petrecut în aplicație — în urma criticilor privind impactul negativ asupra sănătății mintale. Interzicerea hashtagului #SkinnyTok subliniază responsabilitatea crescândă a platformelor digitale în fața conținutului care poate promova comportamente nocive. Deși măsura a fost salutată de autorități, rămâne de văzut în ce măsură TikTok va reuși să elimine pe termen lung fenomenul, având în vedere că trendurile toxice pot reveni sub alte denumiri sau forme.
TikTok dezinformează despre sănătatea mintală: peste 50% dintre cele mai populare clipuri includ informații false
Un studiu detaliat publicat recent de The Guardian arată că TikTok, una dintre cele mai utilizate platforme de social media din lume, găzduiește o cantitate alarmantă de informații incorecte despre sănătatea mintală. Analiza dezvăluie că peste jumătate dintre cele mai populare videoclipuri pe acest subiect sunt eronate sau înșelătoare, ceea ce stârnește îngrijorări legate de impactul asupra utilizatorilor, în special asupra tinerilor. Cercetarea a evaluat conținutul celor mai vizionate 100 de videoclipuri despre sănătatea mintală de pe TikTok și a constatat că doar o proporție redusă respectă standardele de acuratețe științifică. În contextul în care multe persoane își găsesc informații despre sănătate pe rețelele sociale, această descoperire nu este doar nefericită, ci și periculoasă, având în vedere consecințele pe care le poate avea dezinformarea asupra stării mentale a utilizatorilor. Dezinformarea, un pericol pentru sănătatea publică Cercetătorii au subliniat că videoclipurile de pe TikTok care tratează subiecte precum depresia, anxietatea sau ADHD sunt adesea realizate de creatori fără pregătire medicală sau psihologică. În multe cazuri, aceste materiale promovează concepții greșite, recomandări nevalidate științific sau generalizări exagerate, care pot induce confuzie sau chiar adoptarea unor comportamente nesănătoase. Un exemplu comun îl reprezintă videoclipurile despre auto-diagnosticare, care, deși populare și bine intenționate, pot încuraja oamenii să se bazeze pe conținut superficial în loc să solicite un specialist. Acest fenomen este deosebit de periculos pentru tinerii vulnerabili, care pot avea dificultăți în a distinge între informațiile valide și cele false. Mai mult, interacțiunea emoțională puternică asociată cu aceste clipuri poate face conținutul fals să pară mai credibil, mai ales în cazul subiectelor sensibile. Experții în domeniul sănătății mintale atrag atenția asupra faptului că aceste erori de informare nu doar că încurajează stigmatizarea bolilor psihice, dar pot și întări stereotipuri nocive care afectează relațiile interpersonale și accesul la tratament. Creșterea responsabilității pe platformele sociale Având în vedere rolul tot mai important al TikTok în viața de zi cu zi a tinerilor, autorii studiului cer măsuri mai stricte în ceea ce privește moderarea și controlul conținutului. Acțiuni precum etichetarea materialelor bazate pe date greșite sau promovarea producătorilor de conținut educațional verificat ar putea limita răspândirea dezinformării. TikTok a încercat deja să implementeze funcții care să promoveze surse verificate de informare, precum și să introducă mesaje de avertizare pentru anumite subiecte controversate, însă studiile recente sugerează că măsurile existente sunt încă insuficiente. De asemenea, există o cerere din ce în ce mai puternică pentru reglementarea rețelelor sociale la nivel global într-un mod care să favorizeze protejarea sănătății mintale a utilizatorilor. Pe de altă parte, responsabilitatea nu ar trebui să revină doar platformelor. Tot mai multe organizații din domeniul sănătății mintale încurajează educația media pentru utilizatori, astfel încât aceștia să învețe să verifice sursele și să recunoască informațiile neautorizate. Specialiștii recomandă, de asemenea, ca cei aflați în dificultate să le acorde atenție primară medicilor sau psihologilor autorizați, în loc să caute soluții rapide în mediul digital. Într-o lume digitalizată, unde informațiile false circulă cu o viteză alarmantă, identificarea și combaterea lor devin esențiale pentru sănătatea noastră colectivă. Studiul recent nu doar că trage un semnal de alarmă, dar subliniază și urgența unor acțiuni concertate pentru a limita impactul negativ al dezinformării asupra sănătății mintale.
TikTok, noua armă a hackerilor: Cum malware-ul Vidar și StealC se răspândește prin clipuri video
Într-o lume digitală din ce în ce mai conectată, metodele prin care hackerii reușesc să-și infecteze victimele devin tot mai ingenioase și mai greu de detectat. Ultima campanie de malware face uz de rețeaua socială TikTok pentru a convinge utilizatorii să ruleze comenzi periculoase pe propriile calculatoare, ducând la infectarea acestora cu programe malițioase precum Vidar și StealC. Iată cum funcționează această nouă metodă și ce trebuie să faci pentru a te proteja. ClickFix – tehnica periculoasă din spatele infectărilor Tehnica numită ClickFix reprezintă un nou mod de distribuire a malware-ului care a început să fie folosit tot mai des. Spre deosebire de metodele clasice, malware-ul nu este scris direct pe hard disk, ci este executat în memorie, ceea ce îl face mult mai greu de detectat de către browsere sau programe antivirus. Această tehnică a fost identificată pentru prima dată la malware-ul Latrodectus (cunoscut și ca Latrodectus, un succesor al infamului IcedID), care servește drept „downloader” pentru alte programe malițioase, inclusiv ransomware. În cazul recent descoperit, utilizatorii sunt păcăliți să copieze și să execute comenzi PowerShell din pagini web infectate. Aceste comenzi descarcă un fișier legitim NVIDIA, care apoi încarcă un DLL malițios, folosind unelte precum curl pentru a descărca încărcătura principală a malware-ului. Această strategie evită scrierea de fișiere pe disc și scade șansele de detectare. Pentru a limita acest tip de atacuri, experții recomandă dezactivarea accesului la programul Run din Windows sau modificarea unor setări din registrul de sistem pentru a bloca combinația „Windows + R”. O escaladare a acestei metode a fost observată în ultima campanie în care clipurile video de pe TikTok sunt folosite pentru a convinge utilizatorii să ruleze comenzi malițioase. Videoclipurile, postate inițial pe conturi acum dezactivate, le arată oamenilor cum să activeze ilegal programe precum Windows, Microsoft Office, Spotify sau CapCut. Totul sub masca unor „tutoriale” care promit să îmbunătățească experiența de utilizare. Utilizatorii sunt îndrumați să deschidă dialogul Run apăsând „Windows + R”, să lanseze PowerShell și să execute comanda indicată în video. Aceasta duce la infectarea sistemului cu malware-urile Vidar și StealC, care sunt programe specializate în furtul de informații sensibile, inclusiv parole și date financiare. Această campanie este un exemplu clar cum infractorii cibernetici folosesc platformele sociale populare pentru a-și atinge victimele. Folosirea inteligenței artificiale pentru generarea conținutului video face și mai greu pentru utilizatori să distingă între informații legitime și încercări de fraudă. Pericolele pentru utilizatorii de Mac: atacuri prin aplicații false Ledger Live Nu doar utilizatorii de Windows sunt ținta hackerilor, ci și cei care folosesc macOS, în special în lumea criptomonedelor. Cercetătorii au descoperit o campanie ce vizează utilizatorii aplicației Ledger Live, folosind versiuni false ale acestei aplicații pentru a fura seed phrase-urile (cheile de recuperare) ale portofelelor crypto. Atacurile folosesc fișiere DMG malițioase care, odată deschise, execută scripturi pentru a extrage parole și note salvate în Apple Notes, apoi descarcă o versiune troianizată a aplicației Ledger Live. Aceasta din urmă îi convinge pe utilizatori că au o problemă de cont și că trebuie să introducă seed phrase-ul pentru recuperare, iar datele sunt trimise direct către serverele atacatorilor. Acest tip de atac folosește malware specializat pentru macOS, cum ar fi Atomic macOS Stealer și Odyssey, iar discuțiile de pe forumurile dark web arată că astfel de metode continuă să evolueze și să se răspândească. Pentru a te proteja de astfel de amenințări, evită să rulezi comenzi sau să descarci aplicații din surse nesigure, mai ales când sunt recomandate prin videoclipuri sau pagini web dubioase. Dezactivează accesul facil la funcții ca Run din Windows și folosește soluții antivirus actualizate. Fii mereu sceptic în fața tutorialelor care promit activări gratuite sau „boost-uri” instantanee ale programelor populare. Astfel vei putea naviga mai în siguranță într-un mediu digital plin de capcane. Citește mai multe despre securitatea cibernetică și protecția datelor personale pe Playtech.ro.