PSD îi cere lui Dominic Fritz să demisioneze de la conducerea USR: Să renunțe la sinecura de la partid, plătită cu mii de euro din banii de subvenție ai USR
„PSD consideră că motivarea Înaltei Curți de Casație și Justiție îl obligă moral și politic pe condamnatul Dominic Fritz să renunțe la funcția de președinte USR. Prin această condamnare, motivată temeinic de Înalta Curte, Fritz și USR și-au compromis total dreptul de a se mai erija ca instanțe morale ale politicii românești”, se arată în comunicatul transmis vineri de PSD. Social-democrații solicită și deschiderea unei cercetări penale pentru abuz în serviciu împotriva prefectului de Timiș, pe care îl acuză că ar fi încercat să îl scape pe Fritz de consecințele legale ale deciziei. PSD invocă motivarea Înaltei Curți În comunicat, PSD susține că judecătorii au constatat că Fritz a acționat în mod conștient atunci când a semnat documentele privind un proiect urbanistic de care beneficia indirect o persoană care îi finanțase campania electorală. „Instanța a demonstrat, dincolo de orice dubiu, că președintele USR a luat o «decizie conștientă și deliberată» când și-a exercitat funcția publică pentru a-și servi clientela politică. Instanța a arătat că referatul de aprobare semnat de Fritz pentru proiectul ce îl favoriza pe sponsorul său din campanie «exprimă manifestarea de voință a autorității executive de a-și însuși proiectul și de a-l supune votului consiliului local». Deci, Dominic Fritz a știut că fapta sa este ilicită și că există un conflict de interese, așa cum a știut și sponsorul său de campanie, care, în calitate de consilier local la Primăria Timișoara, s-a abținut de la vot când a fost aprobat proiectul ce îl favoriza”, se mai arată în comunicatul PSD. PSD îi cere lui Fritz să își caute un loc de muncă în mediul privat Social-democrații critică și faptul că Fritz a invocat în fața instanței intenția de a candida la alegerile prezidențiale din 2030 și la alte scrutine electorale. „Din textul motivării se mai poate observa obsesia de a obține funcții publice a fostului primar din Timișoara. Este relevantă în acest sens tentativa sa de a obține clemența instanței, pe motiv că își dorește să candideze la alegerile prezidențiale din 2030 și la alte scrutine care vor mai avea loc până atunci”, a adăugat PSD. În finalul comunicatului, PSD îi cere lui Fritz să renunțe la funcția de președinte al USR și să își găsească un loc de muncă în mediul privat. „Așadar, dacă mai are un strop de demnitate, Dominic Fritz ar trebui să renunțe la sinecura de la partid, plătită cu mii de euro din banii de subvenție ai USR și să își caute de lucru în mediul privat, unde lucrează din greu mulți dintre votanții pe care i-a înșelat”, se mai arată în comunicatul PSD.
După Marinescu, și Rogobete. Val de critici la adresa lui Fritz pentru adio-ul de la Timișoara
„TIMIȘOARA NU ESTE FRITZ. IAR REVOLUȚIA DIN 1989 NU ESTE USR! Astăzi, la Timișoara, s-a întâmplat ceva ce consider profund greșit: un partid politic a încercat să-și lege propria existență și propria luptă politică de astăzi de Revoluția din Decembrie 1989. Timișoara este unul dintre sanctuarele democrației românești! De acolo a pornit revolta împotriva regimului comunist. Acolo, oamenii au ieșit în stradă împotriva unei dictaturi adevărate și au cerut libertate într-o vreme în care libertatea putea fi plătită cu viața. Timișoara și Revoluția din 1989 reprezintă punctul nostru de plecare către libertate, democrație și Occident. De aceea, ca Fritz și USR să pretindă astăzi că ei „continuă Revoluția” mi se pare o ofensă adusă semnificației istorice a acelui moment. Iar Dominic Fritz, care a dobândit cetățenia română recent, are, desigur, aceleași drepturi politice ca orice cetățean român. Dar tocmai de aceea mi se pare cu atât mai nepotrivită încercarea de a-și asuma simbolic, în numele unui partid, continuitatea unei Revoluții petrecute în urmă cu aproape patru decenii și pentru care alți oameni și-au riscat și și-au pierdut viața. „Timișoara nu este Fritz”. Alexandru Rogobete, atac dur la USR după evenimentul de adio Nu aveți dreptul să confiscați politic Revoluția din 1989! Din punctul meu de vedere, după anii petrecuți în politica românească, USR nu lasă în urma sa ceea ce încearcă astăzi să revendice simbolic. Eu văd prea mult scandal, prea multă dezbinare și prea multă agresivitate politică și prea puține lucruri concrete construite pentru România. Am criticat și voi continua să critic pozițiile și acțiunile pe care le consider contrare intereselor României. Dar să ai tupeul să te așezi simbolic lângă oamenii care și-au riscat viața în Decembrie 1989 și să pretinzi că tu continui lupta lor depășește, pentru mine, orice limită a decenței politice. Dominic Fritz nu este Timișoara! USR nu este Revoluția! Revoluția din 1989 nu este proprietatea niciunui partid! Timișoara aparține timișorenilor. Revoluția aparține celor care au avut curajul să lupte și să moară pentru libertate și aparține memoriei democratice a României. Nu transformați sacrificiul lor într-un slogan de partid. USR – Să vă fie rușine! Și sper ca românii să judece singuri distanța dintre ceea ce pretindeți astăzi că reprezentați și ceea ce a însemnat, cu adevărat, Revoluția din 1989”, este postarea lui Alexandru Rogobete. „Nu au murit eroii ca să dea alibiuri” – se arăta în atacul lui Radu Marinescu la adresa lui Dominic Fritz. Președintele USR, Dominic Fritz, a transformat evenimentul „Timișoara. Revoluția continuă”, organizat duminică, într-un mesaj de mobilizare politică înaintea încetării mandatului său de primar.
Dominic Fritz, eveniment-manifest la Timișoara
Primarul Timișoarei și președintele USR, Dominic Fritz, își anunță susținătorii că pregătește un „eveniment-manifest”, pe 27 septembrie, cu doar trei zile înainte de încheierea mandatului său de edil. Anunțul vine după ce Dominic Fritz a declarat, pe 28 august, că în urma promulgării Legii ANI de către preşedintele Nicuşor Dan, mandatul său de edil va înceta în 30 de zile. Pe 31 august, Legea ANI a intrat în vigoare. De asemenea, el a anunţat că echipa sa de viceprimari va prelua interimar conducerea Primăriei, de la sfârşitul lunii septembrie. „Timișoara. Revoluția continuă” Loading … Fritz spune că evenimentul va marca șase ani de la victoria sa în alegerile locale din 27 septembrie 2020 și precizează că întâlnirea va fi atât o celebrare a perioadei petrecute la conducerea Timișoarei, cât și un răspuns la încetarea mandatului său de edil. „Exact acum șase ani, pe 27 septembrie 2020, am câștigat împreună alegerile pentru Primăria Municipiului Timișoara. A fost începutul unui drum pe care mulți îl credeau imposibil. 6 ani mai târziu, pe 27 septembrie 2026, vă invit la evenimentul-manifest Timișoara. Revoluția continuă. Va fi o celebrare a ceea ce am construit împreună în acești ani. În același timp, un moment de claritate și de reafirmare în fața unui abuz brutal care anulează votul timișorenilor”, transmite primarul pe blogul său. Dominic Fritz Fritz a explicat de ce vrea să organizeze acest eveniment. Potrivit edilului, „atunci când statul de drept este călcat în picioare și se încearcă umilirea unui oraș care a îndrăznit să schimbe regulile jocului, reacția Timișoarei nu este resemnarea, ci demnitatea, solidaritatea și hotărârea de a merge mai departe”. „Am arătat că un alt mod de a face administrație este posibil. Acum avem șansa și responsabilitatea să ducem această schimbare dincolo de granițele orașului. În ultimele săptămâni numărul reacțiilor venite din toate părțile – de la oameni care își iubesc orașul și țara, personalități române și străine, media internațională, organizații europene – a fost încurajator. Și în același timp, revelator pentru cât de mulți suntem dispuși să continuăm bătălia pentru o Românie dreaptă”, mai spune el. Evenimentul va avea loc la CRAFT (Bv. Eroilor de la Tisa nr. 22), duminică, 27 septembrie, de la ora 14:00. Accesul în sală se face până la 13:50. Înscrierea este obligatorie. „Nu veniți singur, înscrieți-vă cu familia și prietenii să fiți alături de noi în acest moment. Prezența dumneavoastră mă onorează. Împreună putem face din nou ceea ce mulți cred că este imposibil”, mai spune Fritz.
România va avea din nou Capitală Europeană a Culturii în 2034. Comisia Europeană schimbă regulile competiției
Comisia Europeană a prezentat propunerea pentru noul cadru al programului Capitalelor Europene ale Culturii. Propunerea urmărește simplificarea procesului de selecție, consolidarea moștenirii pe termen lung și o implicare mai mare a cetățenilor și tinerilor. „Comisia Europeană a anunțat oficial calendarul: România va găzdui titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2034”, a transmis Ministerul Culturii. Pentru România, competiția va reprezenta o nouă oportunitate după experiențele Sibiu 2007 și Timișoara 2023. Noul model european pune accent pe ceea ce rămâne în oraș după încheierea anului în care acesta deține titlul, inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii culturale, a comunităților și a colaborărilor europene. Primele candidaturi de Capitală Europeană a Culturii, din 2028 Comisia Europeană vrea, de asemenea, ca programul să fie mai accesibil și să acorde o importanță mai mare dezvoltării urbane durabile și incluzive. Procesul pentru 2034 va începe cu mai mulți ani înaintea acordării titlului. Potrivit calendarului prezentat de Ministerul Culturii, primele candidaturi ar urma să fie depuse în toamna lui 2028, finalistele să fie cunoscute în 2029, iar orașul desemnat să aibă apoi cinci ani pentru pregătirea programului din 2034. „Avem în pregătire Strategia Națională a Culturii 2027–2034, perioada competiției pentru Capitala Europeană a Culturii 2034. Cele două trebuie să se susțină reciproc: orașele candidate au nevoie de un cadru național coerent, iar strategia este instrumentul prin care proiecte concrete să poată fi puse în practică: participare culturală, spații de proximitate, proiecte intergeneraționale, comunități mai reziliente. Viitoarea Capitală Europeană a Culturii poate dobândi astfel o valoare adăugată, devenind un proiect-far”, a declarat ministrul culturii, Demeter András István. Experiența europeană arată că titlul poate produce efecte și după încheierea anului oficial. Comisia Europeană arată că orașele care au găzduit evenimentul au beneficiat, printre altele, de noi spații culturale, creșterea activității culturale, dezvoltarea turismului și consolidarea cooperării internaționale.
Operele din Iași și Timișoara au devenit membre în rețeaua Opera Europa, una dintre cele mai prestigioase organizații dedicate artelor spectacolului
„Opera Națională Română Iași și Opera Națională Română din Timișoara au devenit membre ale Opera Europa, una dintre cele mai importante rețele europene dedicate teatrelor de operă și companiilor lirice, alături de nume ca Teatro alla Scala, Wiener Staatsoper, Opéra National de Paris sau Royal Opera House”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Ministerul Culturii. Opera Națională Română din Iași își are originile în anul 1956, când instituția și-a început activitatea cu spectacolul „Tosca”, de Giacomo Puccini. Pe 3 noiembrie, opera ieșeană urmează să marcheze 70 de ani de la primul său spectacol. În cele șapte decenii de activitate, Opera Națională Română Iași a contribuit la dezvoltarea vieții culturale din Moldova prin spectacole de operă, balet și muzică clasică. Opera din Timișoara și-a început activitatea în 1947, cu spectacolul „Aida”, de Giuseppe Verdi, devenind un reper cultural al vestului României. În prezent, Opera Națională Română din Timișoara include în repertoriul său spectacole de operă, operetă, musical și balet. „Două istorii. Două orașe. Mii de artiști și spectatori. Iar acum, opera românească își are, pe deplin meritat, locul pe marile scene ale Europei. Felicitări, Opera Națională Română Iași și Opera Națională Română din Timișoara!”, au conchis reprezentanții ministerului.
Radu Miruță spune că Fritz va rămâne la conducerea USR după reforma ANI S-a făcut un abuz
Ministrul interimar al Apărării a răspuns afirmativ, adăugând că „ceea ce s-a întâmplat este o mare nedreptate”, afirmând că adoptarea reformei ANI – care conține și amendamentul introdus de PSD, privind suspendarea din funcție a edililor locali care s-au aflat în conflict de interese sau incompatibilitate cu funcția – ce îl afectează pe liderul USR, Dominic Fritz, a ajuns „să unescă partidul”. „Da. Pentru că ceea ce s-a întâmplat este o mare nedreptate care a ajuns să unească partidul. Acum partidul simte că i s-a făcut o mare nedreptate, s-a făcut un abuz și este o reacție de protecție autoimună. Când simți o nedreptate, te unești (n.r. – ca partid)”, a declarat Miruță. „Azi a fost Fritz, mâine poate să fie Miruță” Ministrul USR, Radu Miruță, a argumentat precizând că „dacă există un astfel de instrument în statul român, care ia cu penseta câte un om și îl scoate din jocul politic, cu toate că oamenii îl votează, periculos este faptul că acest instrument există”. „Azi a fost Fritz. Mâine poate să fie Miruță, poate să fie Ruse, poate să fie alți oameni care au alte atribuții în statul ăsta. Nu putem pretinde în 2026 că vrem și NATO, vrem și OCDE, vrem și fonduri de la Uniunea Europeană și noi ne regulăm conturile la nivel politic prin astfel de instrumente”, a declarat Miruță. Reforma ANI, care face parte din jalonul PNRR, a fost publicată, vineri seară, în Monitorul Oficial. Potrivit acestei reforme, aleșii locali și județeni care au fost găsiți în incompatibilitate sau conflict de interese își pierd funcția în termen de 30 de zile de la promulgarea legii. De ce Dominic Fritz este afectat de reforma ANI? Aceasta îl afectează, în deosebi, pe liderul USR, Dominic Fritz, care se află, potrivit raportului ANI, în conflict de interese cu funcția de Primar al Timișoarei, după ce, în a doua zi de mandat, a aprobat un PUZ, rămas moștenire din partea fostei administrații Robu, care îl avantaja pe un arhitect local care a împrumutat USR cu 25.000 de lei în campania electorală din 2020. De menționat este că, în vechea sa formă, legea distingea conflictul de interese față de incompatibilitatea cu funcția. Inițial, după vechea formă a legii, Dominic Fritz s-ar fi ales doar cu o diminuare a indemnizației de primar cu 10% pe o perioadă de șase luni, nefiind nevoit să-și părăsească funcția. Cu toate acestea, noua reformă ANI conține și amendamentul propus de PSD, în cadrul căruia nu se mai distinge diferența dintre conflictul de interese și incompatibilitatea cu funcția, astfel că aleșii locali și județeni ce ocupă funcții publice, care au fost găsiți în aceste două situații își pierd automat funcția în termen de 30 de zile de la promulgarea reformei. Acest amendament la legea ANI, a stârnit controverse în Parlament. Cu toate acestea, proiectul de lege a fost votat și de PNL, deși premierul Ilie Bolojan a afirmat, cu o seară înaintea votului, că legea „conține o prevedere anormală”.
Grindeanu anunță convocarea de urgență a Parlamentului pentru a modifica legea integrității în acord cu decizia CCR
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a reacționat luni la decizia CCR privind „amendamentul Fritz”, după ce Curtea Constituțională a stabilit că modificarea Legii ANI este constituțională. Liderul social-democrat a anunțat că va convoca Parlamentul pentru a modifica legea integrității în acord cu decizia CCR de astăzi. Grindeanu a precizat că nu va comenta decizia până la publicarea motivării, dar a punctat că, în opinia sa, formularea de „amendament Fritz” nu este corectă. Grindeanu, despre „amendamentul Fritz”, declarat constituțional de CCR Loading … Curtea Constituțională a declarat luni constituțională modificarea Legii ANI cunoscută drept „amendamentul Fritz”. Întrebat de Gândul despre decizia CCR, președintele PSD a evitat să comenteze hotărârea înainte de publicarea motivării. „Eu știu că au fost mai multe decizii azi, nu au fost doar 3. Am văzut un comunicat al ANI care spune că sunt 50 de persoane în aceeași situație, deci chestiunea cu amendamentul Fritz nu e corectă, asta o spune oficial ANI, nu PSD. Vă spun o dată, că se va repeta întrebarea, eu nu comentez deciziile CCR, spre deosebire de alții. Haideți să vedem motivarea. Voi convoca apoi de urgență Parlamentul ca să refacem legea în acord cu deciziile CCR și să nu pierdem 770 de milioane de euro”, a declarat Grindeanu. Sorin Grindeanu sustine declaratii de presa, la finalul semnarii acordul politic intre PSD, PNL, USR, UDMR si Grupul Minoritatilor privind un nou guvern si un nou program de guvernare, la Palatul Parlamentului, luni, 23 iunie 2025, in Bucuresti. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Referitor la amendamentul privind averea concubinelor, liderul PSD a spus: „Amendamentul a fost făcut de AUR, a fost declarat neconstituțional, e o decizie a CCR, a mai fost una de acest tip legată de declarațiile de avere ale soțiilor”. Ce urmează pentru Dominic Fritz Dacă președintele României Nicușor Dan va promulga legea, din momentul intrării în vigoare Fritz are la dispoziție 30 de zile să își predea mandatul de primar al Timișoarei. În acest scenariu, vor avea loc alegeri locale anticipate la primăria municipiului. Dominic Fritz. Foto: Mediafax Mesajul lui Sorin Grindeanu către Dominic Fritz: „Atât îi spun” „Fără condamnați în funcții publice. Atât îi spun”, a răspuns Grindeanu când a fost rugat de jurnaliști să comenteze acuzațiile lui Dominic Fritz că PSD a comis „un brutal abuz de putere” prin amendamentul care-l lasă fără mandatul de primar. Grindeanu a făcut astfel trimitere la inițiativa USR din 2019, „Fără penali în funcții publice”. Amendamentul care îl lovește direct pe Dominic Fritz Prevederea contestată la CCR stabilește că aleșii aflați în funcție, în cazul cărora incompatibilitatea sau conflictul de interese au fost constatate definitiv anterior intrării în vigoare a noii legi, ajung să își piardă mandatul dacă perioada de interdicție de trei ani nu s-a împlinit. Textul adoptat de Parlament prevede încetarea mandatului în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a noilor dispoziții, în condițiile prevăzute de lege. Dominic Fritz se află exact într-o asemenea situație, după hotărârea definitivă pronunțată de ÎCCJ în luna iunie. Tocmai din acest motiv prevederea a fost denumită, în spațiul politic, „amendamentul Fritz”. USR și PNL au atacat textul la Curtea Constituțională, susținând că acesta încalcă principiul neretroactivității legii consacrat de articolul 15 din Constituție. O sesizare separată împotriva Legii integrității a fost formulată și de președintele Nicușor Dan.
Ilie Bolojan critică cheltuielile cu stadioanele
Premierul Ilie Bolojan critică modul în care au fost finanțate în ultimii ani unele investiții în infrastructura sportivă și susține că statul a alocat sume importante pentru proiecte care nu răspund întotdeauna nevoilor reale ale comunităților. Șeful Guvernului a dat ca exemplu stadioanele construite în localități care nu mai au echipe de fotbal sau în orașe în care formațiile locale evoluează la un nivel care nu permite atragerea unui număr suficient de spectatori. ”O altă eroare pe care am făcut-o a fost să alocăm pentru autoritățile locale bani în sume mari, fără să țină cont de importanța proiectelor, de viabilitatea lor și de cofinanțarea pe care aceștia trebuie să o pună”, a declarat Ilie Bolojan. Premierul a arătat că există localități în care au fost construite stadioane, deși echipele de fotbal au dispărut sau nu mai evoluează la un nivel care să justifice o asemenea investiție. „Gândiți-vă că avem stadioane în localități care nu mai au echipă de fotbal sau avem două stadioane în orașe unde echipa de fotbal este la un nivel la care niciodată nu va umple cu public un stadion”, a afirmat premierul. Săli de sport mari, în comune mici Bolojan a criticat și investițiile în săli de sport de mari dimensiuni construite în localități cu populație redusă. Premierul a făcut referire la construcții dotate cu tribune și spații generoase, despre care spune că sunt disproporționate în raport cu numărul locuitorilor din comunitățile respective. „Avem săli de sport în niște comune mici. Cele din sticlă, cele mari, cu tribune, în care dacă mobilizăm toți cetățenii comunei, s-ar putea să nu umplem tribuna”, a mai spus Bolojan. Potrivit premierului, una dintre soluții este ca autoritățile locale să contribuie financiar la proiectele finanțate de la bugetul de stat. El a arătat că anul trecut a fost introdusă o cofinanțare de 25% din partea autorităților locale pentru astfel de proiecte. „Și cred că pentru toate proiectele care vin, e bine să existe o cofinanțare din partea autorităților locale. Pentru că altfel tendința primarului este să facă un proiect cât mai mare dacă e de la bugetul de stat”, a afirmat Bolojan. Premierul a explicat că această abordare ar trebui să ducă la o selecție mai atentă a investițiilor și la proiecte adaptate nevoilor reale ale comunităților. Declarațiile despre investițiile sportive au fost făcute în contextul în care Bolojan a vorbit despre problemele de finanțare a proiectelor de infrastructură și despre lucrările care au fost începute sau contractate în anii anteriori. Guvernul alocă peste 1,4 miliarde de lei pentru construcția a patru stadioane Însă, deși critică stadioanele mici și investițiile făcute în locuri în care nu era cazul, recent, Guvernul alocă peste 1,4 miliarde de lei pentru construcția a patru stadioane. Valoarea totală a fiecărui proiect de construcție implică o cotă de 75% alocată din bugetul de stat și o cotă de 25%, bani din bugetul local, după cum urmează: Stadion de 30.000 de locuri, municipiul Timișoara – 609.366.993,68 lei, inclusiv TVA,. din care 126 de milioane de lei de la bugetul local; Complex Sportiv, municipiul Oradea – 385.843.822,12 lei, inclusiv TVA, din care 71 milioane lei de la bugetul local; Complex Sportiv-Stadion Municipal „1 Mai”, municipiul Slatina – 289.472.880,95 lei, inclusiv TVA, din care 58 de milioane lei de la bugetul local; Stadionul „Tineretului”, municipiul Brașov – 135.785.757,81 lei, inclusiv TVA, din care 25 de milioane de lei de la bugetul local.
Guvernul Bolojan alocă 1,4 miliarde lei pe 4 stadioane
În plin „an al austerității”, un proiect care prevede construirea a patru stadioane, în valoare totală de 1,4 miliarde de lei, a intrat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de astăzi, de la ora 10:00. Este vorba de patru arene, construite în municipiile Brașov, Timișoara, Slatina, respectiv Oradea, orașul pe care premierul demis, Ilie Bolojan, l-a condus din poziția de primar în perioada 2008-2020. Documentul oficial al proiectului este semnat de ministrul interimar al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Czeke Attila. Chiar astăzi au venit datele de la Institutul Național de Statistică (INS), care arată că economia a scăzut cu 0,8% în prima jumătate din 2026, prin comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, întreaga linie de comunicare pe dezastrul economic a guvernului Ilie Bolojan se bazează pe reducerea deficitului bugetar, scăderea cheltuielilor și chivernisirea banului public, ca justificare pentru scăderea consumului și a economiei în general. Cu toate acestea, guvernul demis Bolojan dă undă verde construirii a patru stadiaone în valoare de peste 1,4 miliarde de lei. Proiectul este pe ordinea de zi a ședinței de astăzi, la secțiunea note, punctul 3: Gândul a intrat în posesia documentului analizat de Guvern și îl prezintă cititorilor „Pentru un număr de 4 stadioane, indicatorii tehnico-economici au fost aprobați prin hotărâri ale Guvernului, iar procedurile de achiziție publică au fost finalizate de către CNI SA, impunându-se încheierea contractelor cu operatorii desemnați câștigători. Ulterior finalizării procedurilor de achiziție publică și desemnării ofertanților câștigători au fost încheiate convențiile de cofinanțare, prin care părțile semnatare și-au asumat participarea financiară la realizarea investițiilor”, reiese din nota de informare. Valoarea totală a fiecărui proiect de construcție implică o cotă de 75% alocată din bugetul de stat și o cotă de 25%, bani din bugetul local, după cum urmează: Stadion de 30.000 de locuri, municipiul Timișoara – 609.366.993,68 lei, inclusiv TVA,. din care 126 de milioane de lei de la bugetul local; Complex Sportiv, municipiul Oradea – 385.843.822,12 lei, inclusiv TVA, din care 71 milioane lei de la bugetul local; Complex Sportiv-Stadion Municipal „1 Mai”, municipiul Slatina – 289.472.880,95 lei, inclusiv TVA, din care 58 de milioane lei de la bugetul local; Stadionul „Tineretului”, municipiul Brașov – 135.785.757,81 lei, inclusiv TVA, din care 25 de milioane de lei de la bugetul local. Bolojan spune că „gestionează prudent” investițiile publice La finalul notei de informare semnate de Czeke Attila, este specificat că investițiile publice urmăresc atât „prioritizarea obiectivelor”, cât și „distribuirea efortului financiar pe mai multe exerciții bugetare”. „În actualul cadru fiscal-bugetar, gestionarea prudentă a investițiilor publice presupune atât prioritizarea obiectivelor care au parcurs etapele de pregătire și de achiziție publică, cât și corelarea angajamentelor legale asumate cu resursele disponibile și distribuirea efortului financiar pe mai multe exerciții bugetare, în funcție de etapele efective de implementare”, este notat în proiectul de construcție a stadioanelor.
Ilie Bolojan anunță care este prioritatea Guvernului în următoarele două săptămâni. Cu ce mesaj va merge la Cotroceni
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat sâmbătă, după ce a avut o întâlnire cu primarul Dominic Fritz, la Primăria Timişoara, că cele două partide, PNL şi USR, vor fi aliniate la consultările de luni de la Cotroceni şi indiferent de formula de guvernare care se va găsi, vor susţine proiectele care ţin de îmbunătățirea economiei românești. El a mai spus că renegocierea Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în următoarele două săptămâni, este o prioritate pentru Guvern. PNL și USR, „aliați” în consultările de la Cotroceni „A fost o discuţie bazată pe două componente, pe aspectele administrative care ţin de proiectele de dezvoltare ale municipiului Timişoara şi sigur, aspectele politice, respectiv ceea ce se întâmplă începând de săptămâna viitoare, legat de consultările pentru noul guvern, dar şi de acţiunile pe care le putem desfăşura în perioada următoare. Aşa cum ştiţi, în fiecare reşedinţă de judeţ din România există proiecte importante, dintre care o bună parte sunt finanţate prin PNRR şi pentru noi, finalizarea acestor proiecte, renegocierea programului în următoarele două săptămâni, sunt o prioritate şi de aceea şi pentru municipiul Timişoara finalizarea acestor proiecte este vitală”, a declarat Ilie Bolojan. Premierul interimar s-a referit şi la proiectele care pot fi preluate de administraţiile locale. „De asemenea, sunt multe proiecte care sunt astăzi în administrarea guvernului, în administrarea statului român, care pot fi transferate reşedinţelor de judeţ, în aşa fel încât activele care astăzi nu sunt folosite corespunzător, să fie folosite. Şi în această perioadă, componenta de descentralizare a fost importantă şi o vom susţine şi în perioada următoare, indiferent pe ce poziţie vor fi cele două partide. Dar transferurile de active către primării, pentru a putea fi puse în valoare, pentru a putea fi valorificate, este o direcţie importantă pe care o susţinem”, a precizat el. Premierul interimar Ilie Bolojan (FOTO – ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO) Bolojan a mai spus că a discutat cu Dominic Fritz şi despre situaţia politică. „În plan politic vom fi aliniaţi în consultările cu domnul preşedinte, luni, în aşa fel încât în baza experienţei pe care am avut-o în aceste luni de guvernare pe de-o parte să susţinem, în orice formă de guvernare se va găsi în perioada următoare, proiectele care ţin de absorbţia de fonduri europene, care ţin de stabilitatea financiară a României şi programele de relansare economică în aşa fel încât, pe de-o parte, să închidem această perioadă pe care nu o puteam evita, de constrângeri bugetare şi de reduceri de deficite şi să trecem într-o etapă de relansare economică. De asemenea, vom susţine proiectele care ţin de PNRR în Parlament, pe care aşa cum am anunţat le vom depune în următoarele două săptămâni pentru ca toate jaloanele să fie îndeplinite şi să nu pierdem aceşti bani. Cele două partide vor susţine cele două proiecte care sunt angajamente ale României faţă de Uniunea Europeană”, a mai adăugat premierul interimar. Ilie Bolojan. Foto: Mediafax Premierul interimar se află sâmbătă într-o vizită în judeţul Timiş, unde participă şi la ceremonia de absolvire a promoţiei 2026 de la Universitatea de Vest din Timişoara. AUTORUL RECOMANDĂ: Ilie Bolojan își recunoaște greșelile făcute în timpul guvernării: „N-am fost în contact cu oamenii” Bolojan respinge varianta unui guvern tehnocrat cu PSD: ”Nu pot să funcționez”