Claudiu Năsui dă lecții de educație financiară: Cum să nu te lași păcălit de statul român
Fost ministru al Economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului, Claudiu Năsui ține lecții de educație financiară pe social media. „Cum să nu te lași păcălit de statul român”, scrie deputatul USR, oferind câteva sfaturi în acest sens. Într-o postare pe pagina personală de Facebook, Claudiu Năsui arată cum încearcă statul român să-i păcălească pe oameni. În context, el oferă ca exemplu titlurile Fidelis și explică despre ce este vorba. Năsui: „Nu vă luați țeapă!” „Lecția de educație financiară: cum să nu te lași păcălit de statul român”, își începe postarea Năsui. Mai departe, el dezvoltă subiectul titlurilor de stat Fidelis. „Statul emite titluri Fidelis în perioada asta la dobânda de 5.8% (pe euro, pe 10 ani), în condițiile în care pe piață dobânda titlurilor similare este 6.3%. De ce ar împrumuta cineva statul la o dobândă mai mică când poate să o facă la o dobândă mai mare? Are același risc, aceeași monedă și aproape aceeași perioadă de rambursare. Nu e niciun motiv. Și atunci de ce încearcă statul să facă asta? Probabil pentru că crede că oamenii nu vor realiza ce se întâmplă. De aceea fac această postare. Nu vă luați țeapă. Bine, dacă sunteți donator de sânge, e cu totul altă poveste. România emite titluri cu dobândă preferențială pentru donatorii de sânge. Cu titlurile emise acum și cu dobânzile din piață, practic puteți câștiga rapid ~3.700 de lei cu o simplă donație de sânge. Dar, revenind, nu-i lăsați să vă păcălească. Nu cumpărați scump titluri pe care le puteți cumpăra ieftin”.
Guvernul Bolojan taie din rezerva de valută a Ministerului Finanțelor ca să țină sub control împrumuturile din 2026
Ministerul Finanțelor reduce rezerva de valută de care dispune cu aproximativ 2 mld. euro, astfel încât Guvernul să se împrumute în acest an la un nivel similar cu anul trecut, de circa 265 mld. lei. Finanțele consideră că rezerva de valută a fost consolidată în ultimii ani, iar anul acesta poate fi redusă pentru a mai diminua din împrumuturile noi pe care le contractează statul, conform Profit.ro. Statul român are în acest an un necesar brut de finanțare de 278,5 mld. lei și urmează ca Ministerul Finanțelor să împrumute o sumă planificată la 265 mld. lei, similar cu anul trecut, iar autoritățile locale, aproximativ 3 mld. lei. Diferența va fi acoperită printr-o reducere cu aproximativ 2 mld. euro, 10 mld. lei, a rezervei de valută a Ministerului Finanțelor. De ce nu se mai împrumută Guvernul de la bănci Ministerul Finanțelor se folosește de resursele din rezerva de valută în loc să se împrumute de pe piața financiară atunci când consideră că băncile și investitorii cer dobânzi prea mari. De altfel, o rezervă la un nivel optim asigură statului flexibilitate pentru a evita momentele nefavorabile sau pentru a refuza mai mult timp dobânzi pe care le considera dezavantajoase. Rezerva este prevăzută în acest moment cu un nivel de până la 4 luni din necesarul brut de finanțare, deci, calculat pentru 2026, de maximum 18 mld. euro, 93 mld. lei. Guvernul are în fiecare an un necesar brut de finanțare, suma pe care trebuie să o împrumute, compus din suma pentru acoperirea deficitului bugetar și suma de care are nevoie pentru a acoperi datoria veche ce vine la plată în cursul anului. Doar împrumuturile pentru acoperirea deficitului se adaugă la soldul datoriei. Câți bani a împrumutat până acum statul român Până la mijlocul lunii trecute, Ministerul Finanțelor a acoperit aproximativ 28% din planul de finanțare prin contractarea de împrumuturi de pe piața internă și externă. De pe intern au fost împrumutate 47 mld. lei, 12,6 mld. lei prin programele Fidelis și Tezuar și 5,5 mld. lei prin plasamente private. De pe extern au fost atrase 27 mld. lei prin emisiuni de euroobligațiuni, 430 mil. euro prin plasamente private sub formă de împrumut și 210 mil. euro prin trageri de la IFI. De asemenea, pentru trimestrul II al acestui an, Ministerul Finanțelor anunță un volum indicativ cuprins între 20-25 mld. lei. În anul 2026 necesarul brut de finanțare la nivel guvernamental este de aproximativ 278,5 mld. lei, fiind determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar de circa 6,2% din PIB, aproximativ 127,8 mld. lei, dar și de volumul datoriei de refinanțat în acest an, de aproximativ 150,7 mld. lei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Guvernul Bolojan vrea din nou să se împrumute de la români. Ce dobânzi neimpozabile oferă statul Guvernul Bolojan s-a împrumutat anul trecut mai mult decât avea nevoie. Ce se va întâmpla cu banii rămași
Cum să îți pui banii la adăpost în timpul crizei. Cele mai frecvente greșeli prin care riști să-ți pierzi economiile
Protejarea banilor în perioade de criză nu mai înseamnă doar descoperirea unui „refugiu sigur” și așteptarea ca acesta să reziste în fața tuturor furtunilor economice. Realitatea din ultimii ani ne arată că în momentele de incertitudine globală aproape toate activele pot deveni volatile, iar corelațiile dintre piețe cresc exact atunci când investitorii au cea mai mare nevoie de protecție. Într-un context de criză, protejarea economiilor devine mai degrabă un exercițiu de echilibru între siguranță, acces rapid la bani și expunere controlată la riscuri. Totuși, perioadele de incertitudine economică, cele care pun cea mai mare presiune pe bugetele oamenilor, pot crea și oportunități pentru investiții. Accesul la astfel de oportunități depinde mai ales de profilul de risc, de orizontul investițional, dar și de gradul de lichiditate al economiilor disponibile. În ce îți investești banii când peste tot e criză? În contextul crizei energetice și al incertitudinilor geopolitice, majoritatea oamenilor nu se mai întreabă „Unde câștig cel mai mult?”, ci „Unde fug de criză când peste tot e criză?”. Un refugiu perfect care să protejeze banii în timpul crizelor nu există, dar există o regulă simplă, distribuirea inteligentă a economiilor. În primul rând, banii nu trebuie investiți într-un singur activ, ci mai degrabă trebuie împărțiți în mai multe părți. Depozitele bancare la instituțiile cu reputație solidă, titlurile de stat Fidelis sau Tezaur și ETF-urile sunt doar câteva dintre instrumentele care oferă stabilitate în astfel de perioade. De exemplu, în cazul titlurilor de stat, randamentele sunt net superioare depozitelor oferite de bănci, 5-7%, și sunt scutite de la impozit. Pentru cei care vor să-și asume ușoare riscuri, există fondurile mutuale sau ETF-urile care oferă randamente de până la 10%. Fondul de urgență, cea mai ignorată „investiție” Probabil unul dintre cele mai subestimate instrumente în perioadele de criză nu este de fapt o investiție. Fondul de urgență, echivalent cu 3 până la 6 luni de cheltuieli, poate să facă diferența între stabilitate și panică financiară. De altfel, specialiștii din domeniul financiar spun că stabilirea unui fond de rezervă pentru urgențe și calcularea unui buget lunar sunt principalele obiective financiare pe care trebuie să le îndeplinească orice om pentru a trece cu bine prin perioadele de criză sau război. Cel mai „sigur” refugiu din istorie a pierdut 25% în doar 2 săptămâni Aurul, considerat de decenii refugiul sigur al investitorilor în perioade de criză, traversează un moment neașteptat. În ciuda tensiunilor majore generate de războiul din Iran, metalul prețios a suferit o scădere abruptă, contrar tuturor așteptărilor. În această perioadă, metalul prețios nu doar că a fost cel mai prost refugiu tradițional, ci unul dintre cele mai slabe active din întreaga lume. De asemenea, creșterea prețurilor la energie, alimentată de conflictul din Orientul Mijlociu, determină băncile centrale să mențină sau chiar să majoreze ratele dobânzilor. Acest lucru reduce atractivitatea aurului, care nu oferă randamente directe. Un alt factor important este corecția după creșterea spectaculoasă din ultimii ani. Aurul a avut săptămâna trecută cea mai slabă evoluție din ultimii ani și a pierdut aproape 10% în ultimele zile și aproximativ 20% față de recordul istoric de peste 5.590 de dolari pe uncie atins la sfârșitul lunii ianuarie, potrivit Reuters. Evoluția aurului ne arată că niciun activ nu oferă protecție absolută în fața unei crize globale. Chiar și cele mai „sigure” active pot înregistra scăderi importante pe termen scurt, iar protecția reală a banilor nu depinde de un singur instrument, ci de construcția unui portofoliu echilibrat. Astfel, într-o perioadă în care toate piețele sunt afectate, diferența nu este făcută doar de locul în care se află banii, ci de felul în care sunt împărțiți. Care sunt cele mai frecvente greșeli în timpul unei crize În perioadele de instabilitate financiară, cele mai mari pierderi nu vin întotdeauna din piață, ci din deciziile greșite sau grăbite ale investitorilor. De cele mai multe ori, crizele amplifică emoțiile, iar emoțiile duc, în cele mai multe dintre cazuri, la decizii extrem de costisitoare. Printre cele mai comune greșeli pe care le fac investitorii se numără: vânzarea imediată, după scăderi bruște; mutarea tuturor banilor într-un singur „refugiu”; ignorarea inflației și păstrarea banilor în cash. RECOMANDAREA AUTORULUI: Prăbușire neașteptată pe piața aurului. E cea mai slabă săptămână din ultimii 43 de ani. De ce au renunțat investitorii la „refugiul sigur” Care sunt țările care depind cel mai mult de petrolul și gazele din Orientul Mijlociu. Criza Strâmtorii Ormuz le-a dat peste cap economiile După pandemie, un nou lockdown a început, cel pe energie. „Mergeți pe jos dacă vă pasă” e noul „stați în casă dacă vă pasă”. Ce măsuri urmează
Specialiștii unei renumite bănci din Marea Britanie fac anunțul către investitori: Vindeți titlurile României și cumpărați-le pe cele ale Ungariei
Analiștii băncii britanice Barclays spun că investitorii ar trebui să își mute plasamentele de pe titlurile de stat emise de România către cele ale Ungariei. Deși Ungaria este expusă la șocul generat de creșterea cotației petrolului, o victorie a opoziției în Ungaria ar crește atractivitatea datoriei emise de guvernul de la Budapesta deoarece ar putea duce la o normalizare a relației cu Comisia Europeană și la deblocare unor fonduri UE. Barclays a fost printre primele bănci care, la mijlocul anului 2025, au recomandat poziționarea pe piața valutară pentru o victorie a opoziției împotriva partidului de guvernământ al premierului Viktor Orban. „Ambele țări se confruntă cu provocări generate de prețurile mai mari la petrol, prin inflație, pentru creșterea economică și de efectele asupra contului curent. Totuși, considerăm că, în cazul Ungariei, piețele se vor concentra în următoarele săptămâni asupra viitoarelor alegeri. Ne așteptăm la un efect pozitiv pe piețele financiare dacă va câștiga opoziția, având în vedere perspectivele îmbunătățirii relației cu UE și deblocării de fonduri europene”, semnalează Barclays, conform Bloomberg. În cazul țării noastre, problemele cauzate de prețul petrolului se adaugă la dificultățile bugetare. România se confruntă cu o problemă bugetară semnificativă, după ce în 2024 a avut un deficit bugetar de 9,3% din PIB, cel mai mare nivel din Uniunea Europeană. De asemenea, Guvernul are încheiat un plan fiscal pe 7 ani cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar și stabilizarea datoriei publice, iar deficitul bugetar estimat este de 6,2% din PIB în acest an, comparativ cu 7,65% anul trecut și 8,67% în 2024. „Referitor la România, efectele cotațiilor mai ridicate la petrol s-ar putea adăuga problemelor cu care se confruntă în ce privește consolidarea finanțelor publice, aceasta din urmă fiind exențială pentru păstrarea ratingului recomandat investitorilor. Cu diferențele de randament între Ungaria și România încă aproape de minimele recente pe acest segment (titluri pe 10 ani, n.r.), vedem oportunități într-o astfel de reorientare (de la titluri românești la cele ale Ungariei, n.r.)”, spun experții. RECOMANDAREA AUTORULUI: Guvernul Bolojan se împrumută din nou de la populație în 2026. Dobânzile sunt mai mari decât la bănci Început de an în forță: Guvernul Bolojan deja s-a împrumutat cu 1,2 miliarde de lei de la bănci, într-o singură zi
Început de an în forță: Guvernul Bolojan deja s-a împrumutat cu 1,2 miliarde de lei de la bănci, într-o singură zi
Guvernul Bolojan a început 2026 în forță și s-a împrumutat cu 1,2 miliarde de lei de la bănci prin două emisiuni de obligațiuni de stat, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Marți este programată o licitație suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 105 milioane de lei la randamentul stabilit luni pentru obligațiuni. Ministerul Finanțelor a făcut astăzi un nou împrumut de la bănci prin două licitații cu titluri de stat, la dobânzi de 6,44% și 6,65% pe an. În prima licitație, Ministerul Finanțelor a redeschis o emisiune de obligațiuni de stat scadentă în iulie 2030 și a împrumutat 700 milioane de lei, la o dobândă anuală de 6,44%. Din cele 700 de milioane de lei, băncile au subscris 2,283 de miliarde de lei. De asemenea, ministerul a atras 500 milioane de lei printr-o a doua emisiune de obligațiuni de stat la un randament mediu de 6,64% pe an. Ministerul Finanțelor a planificat în luna ianuarie 2026 împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 10 miliarde de lei, la care se poate adăuga 15%, respectiv 1,2 miliarde de lei, din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință. Suma totală, de 11,2 miliarde de lei, este cu 6,025 miliarde de lei mai mare față de cea care a fost programată în luna decembrie 2025, de 5,175 miliarde de lei, și va fi destinată refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice și finanțării deficitului bugetar. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministerul Finanțelor a publicat lista investițiilor publice semnificative. Care sunt proiectele prioritare în 2026 BNR anunță că rezervele de valută ale României au scăzut la sfârșitul anului trecut. Care sunt cauzele pentru care s-au prăbușit
Ungaria și România, datornicii Europei
România se confruntă cu un nou record negativ în privința datoriei publice. Ce face statul când are nevoie disperată de bani pentru a reechilibra bugetul țării? Se împrumută de la cetățeni. În 2025, anul unei crize economice generalizate, cu impact la nivelul întregii țări, s-a înregistrat un record istoric pentru programul de titluri de stat emise de Guvern. Însă, și vecinii unguri recurg în foarte mare măsură la titlurile de stat promovate de Guvernul Orbán, ajungând chiar să dețină averi personale mai mari decât PIB-ul Ungariei. România și Ungaria ocupă nedoritul loc de codașe ale Europei la capitolul datorie publică, procente uriașe din PIB-ul fiecărei țări reprezentând această datorie. Însă, există și o mare diferență: spre deosebire de vecini, care au o poziție marcantă pe scena mondială și ușa deschisă la Casa Albă prin premierul Viktor Orbán, România se pierde în irelevanță geopolitică. În 2024, circa 13% din suma totală împrumutată de România a provenit de la populație, pondere record la vremea respectivă ce a fost deja depășită în 2025. Potrivit ministrului Finanţelor, Alexandru Nazare (foto), în acest an românii au investit în total, în cele 11 ediţii FIDELIS, peste 21 de miliarde de lei, un record istoric pentru programul de titluri de stat al Ministerului de Finanțe. Ministrul Finantelor, Alexandru Nazare. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Potrivit datelor oficiale, totalul deținerilor titlurilor de stat este de 52% din PIB, față de numai 15% din PIB în pandemie. Importanța acestor subscrieri este tot mai mare în condițiile în care nevoia de finanțare a statului este în creștere. Record istoric în 2025 – românii au investit peste 21 miliarde de lei în titluri de stat Potrivit ministrului, cea mai căutată în 2025 a fost emisiunea în euro pe 10 ani, „un semnal clar că tot mai mulţi români preferă stabilitatea şi randamentele predictibile, alegând să îşi plaseze economiile pe termen lung”. Nazare a menţionat că 2025 este „cel mai bun an din istoria programului”. În total, în 11 ediții FIDELIS derulate în 2025, românii au investit peste 21 miliarde lei – un record istoric pentru program. Titlurile de stat Fidelis au DEBUTAT la Bursa de Valori Bucureşti. Tot mai mulți români devin acționari ai statului Ministrul Finanţelor mai spune că rezultatele FIDELIS de până acum înseamnă că tot mai mulţi români „aleg să fie, indirect, acţionari ai statului român”. „Plasându-şi economiile în titluri de stat, românii îşi declară încrederea în România şi în capacitatea statului de a oferi instrumente sigure de economisire. FIDELIS are potenţialul de a atrage şi mai mulţi investitori pe termen lung. Nu în ultimul rând, îmi doresc ca programul să devină o opţiune tot mai relevantă pentru românii care locuiesc în alte colţuri ale lumii şi care caută modalităţi sigure de a investi acasă. România merită toată încrederea noastă”, mai spune ministrul Alexandru Nazare. Statul își propune să atragă 60 de miliarde de lei de la populație în 2026, prin emisiunile de titluri de stat Tezaur și Fidelis, bazându-se în continuare pe dobânzile atractive pe care le au aceste instrumente în comparație cu principalul ”competitor” reprezentat de depozitele bancare, conform documentelor Ministerului de Finanțe. În 2024, circa 13% din suma totală împrumutată de România (local și internațional) a provenit de la populație, pondere record la vremea respectivă, ce a fost deja depășită încă din noiembrie acest an. În tot anul 2024, statul a împrumutat de la populație aproximativ 32,7 miliarde de lei. Statul a atras, în 2025, aproape 45 miliarde lei de la populație. Pentru 2027, și-a propus să atragă 70 de miliarde de lei În același timp, pentru 2027, strategia de administrare a datoriei publice, potrivit datelor MF, vorbește despre o țintă de 70 de miliarde de lei pentru finanțările atrase de la populație, mai mult decât dublul celor atrase în 2024. Cumulat, în cele 11 luni scurse complet din acest an, Guvernul a împrumutat de la populație în 2025 aproximativ 44,6 miliarde de lei – aproximativ 16-17% din totalul creditelor luate de Guvern pentru acoperirea necesarului de finanțare din acest an. Faptul că aproape 20% din necesarul de finanțare este contractat de la populație este un progres major comparativ cu anii anteriori, când această cifră nu depășea nici 3%. Datoria externă a țării a depășit pentru prima dată pragul de 547 miliarde de lei Cele mai recente date disponibile, de la finalul lunii noiembrie, arată că datoria publică a României a crescut în iulie 2025 la 1.070 miliarde de lei, echivalentul a 58,9% din PIB, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Creșterea este alimentată de majorarea împrumuturilor pe termen mediu și lung, în timp ce datoria externă a depășit pentru prima dată pragul de 547 miliarde de lei. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut până la nivelul de 58,9%, de la 57,3% în iunie (PIB conform comunicatului INS din 10 octombrie 2025). În iulie 2025, datoria pe termen mediu şi lung a crescut la 1.004,9 miliarde de lei, de la 975,238 miliarde de lei, în iunie 2025, iar cea pe termen scurt a urcat la 65,19 miliarde lei, de la 64,62 miliarde de lei, în luna anterioară. Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 884,026 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 166,6 miliarde de lei. Titlurile de stat însumează 6% din datoria publică totală a României, în Ungaria 20% Strategia Ministerului de Finanțe vizează creșterea ponderii populației în total datorie publică, o sursă de capital stabilă pentru stat, mai ales la nivelul ridicat al dobânzilor. În acest context, instrumentele de tipul Tezaur și Fidelis au ajuns să reprezinte 6% din datoria publică totală a României, ajungând la peste 67 miliarde de lei în august 2025. Presate de deficitul record, în 2025 Finanțele au emis titlurile Fidelis în fiecare lună. Loc este de creștere a ponderii populației în datoria României, având în vedere exemplul din regiune al Ungariei, țară care a ajuns la un nivel de 20% al segmentului de populație în total datorie. Succesul investițiilor în titluri de stat arată popularitatea acestora, explicabilă dacă ținem cont că
Bolojan deschide șampania. Românii au împrumutat guvernul cu 21 de miliarde de lei în 2025. Ce dobânzi oferă statul: sunt mai mari decât ce oferă băncile
Românii au împrumutat guvernul cu 21 mld. lei în 2025, conform datelor de la Ministerul de Finanțe. Practic, dintr-un deficit bugetar de circa 150 mld. lei, persoanele fizice din România au acoperit 13%. Restul finanțării a fost obținută de guvernul Bolojan fie de la băncile locale, fie de pe piețele financiare internaționale. „Programul FIDELIS a înregistrat în 2025 cea mai bună performanță din istoria sa. Cumulând rezultatele celor 11 ediții, inclusiv cea din decembrie, valoarea totală a subscrierilor din acest an se ridică la peste 21,1 miliarde lei, fiind cea mai mare sumă atrasă într-un singur an de la debutul programului”, transmite Ministerul de Finanțe. Numai la ultima emisiune de titluri de stat Fidelis, persoanele fizice din România au subscris o sumă totală de 1,5 mld. lei și au fost depuse, în total, 12.724 de oferte. „Încheiem anul 2025 cu un record absolut de la lansarea programului și a parteneriatului cu Rock FM. Suma totală investită de români în cele 11 ediții din acest an depășește 21,1 miliarde lei, un rezultat care dovedește maturitatea pieței locale. Ceea ce ne bucură în mod special la această ediție este apetitul record pentru scadența de 10 ani în euro. Faptul că românii aleg să își plaseze economiile pe un orizont de timp atât de îndelungat este cel mai puternic vot de încredere acordat instrumentelor de economisire ale Ministerului Finanțelor”, a transmis ministrul de Finanțe Alexandru Nazare. Împrumuturile de la populație au devenit o practică recurentă în ultimii ani, pe măsură ce guvernele au avut nevoie de bani din ce în ce mai mulți pentru a acoperi deficitul bugetar. Dobânzi mai bune decât la depozitele bancare Tranșa specială dedicată donatorilor de sânge, cu scadența de 2 ani, a avut o dobândă de 7,55%. Spre comparație, un depozit la termen la o bancă din România are o dobândă care variază între 2% și 5%, în funcție de perioada pe care se face plasamentul. Concurența pe care o face guvernul Bolojan este copleșitoare: „În ceea ce privește emisiunile standard în lei, investitorii au avut la dispoziție trei scadențe. Pentru scadența de 2 ani (dobândă 6,55%) s-au înregistrat subscrieri în valoare de 167,66 milioane lei, realizate prin 2.040 de ordine. Scadența de 4 ani (dobândă 7,10%) a totalizat 37,99 milioane lei, fiind accesată prin 588 de ordine, în timp ce titlurile cu scadența de 6 ani (dobândă 7,50%) au atras 188,91 milioane lei prin intermediul a 1.279 de ordine”, a mai transmis ministerul de Finanțe. AUTORUL RECOMANDĂ:
Ministerul Finanțelor s-a împrumutat astăzi cu 887 mil. lei de la bănci
Ce face Ministerul Finanțelor când are nevoie de bani pentru bugetul țării? Ia cu împrumut de la bănci. Astăzi, Ministerul Finanțelor a împrumutat 887 mil. de lei printr-o licitație de titluri de stat. Din suma totatlă de 886,7 mil. lei, băncile au oferit în nume și cont propriu 800 de milioane de lei. După ce a împrumutat luni 1,1 miliarde de lei de la bănci prin două emisiuni de obligațiuni de stat, Ministerul Finanţelor a făcut astăzi un nou împrumut ca să mai acopere din deficitul bugetar. Ministerul a reușit să obțină astăzi 887 mil. de lei printr-o licitație de titluri de stat cu scandeța în iulie 2030, la o dobândă de 6,98% pe an. Volumul total al cererii a fost de 2,21 miliarde de lei, din care ofertele competitive s-au ridicat la 2,13 miliarde de lei. Din totalul adjudecat de 886,7 mil. lei, băncile au oferit în nume și cont propriu 800 de milioane de lei. Rata cuponului a fost 6,85%, iar rata randamentului până la maturitate aferent preţului mediu de ajudecare 6,98%. Emisiunea a avut o valoare de 500 de milioane de lei, iar ofertele necompetitive au fost de 86,7 milioane lei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministerul Finanțelor confirmă cifrele dezastrului publicate de Gândul în urmă cu 2 săptămâni. Cu măsurile de austeritate, cu creșterile de taxe, deficitul crește, în loc să scadă Guvernul Bolojan se îngroapă în datorii. Ministerul Finanțelor a împrumutat 2,2 miliarde de lei în ultima săptămână