De la Dragă Stolo la sârma ghimpată sau cum încearcă Eugen Tomac să copieze lacrimile politice ale maestrului său, Traian Băsescu
Dacă Institutul Național pentru Fizica Pământului ar avea un seismograf care măsoară intensitatea lacrimilor din politică, cel mai probabil, cele care au însoțit celebra sintagmă „Dragă Stolo” ar deține recordul în materie de impact. Lacrimile lui Traian Băsescu sunt detaliul memorabil. Consecințele au rescris jocul politic intern vreme de 10 ani. 18 iunie 2018, Eugen Tomac devine președintele PMP Discipolul său, Eugen Tomac intră acum, 22 de ani mai târziu, în arhiva istoriei lacrimilor din politic cu povestea sârmei ghimpate de la frontiera Basarabiei cu România. „Dincolo este țara ta” Atât Băsescu în 2004, cât și Tomac în 2026 au abandonat pentru câteva minute discursul instituțional și au recurs la o poveste personală cu puternică încărcătură simbolică. După „Dragă Stolo” a urmat candidatura, campania și Președinția României. Între cele două episoade există diferențe majore de context, dar și o coincidență greu de ignorat: atât mentorul, cât și elevul său politic au ajuns să își propulseze ascensiunea politică printr-un discurs cu intense note emoționale în care biografia a augmentat strategia. „Eu când m-am născut n-a fost vina mea că părinții mei s-au născut la margine de Imperiu, iar viața mea e strict legată de România. Orice copil român născut în Basarabia are două opțiuni: se uită spre est sau spre vest” Este foarte greu să explici… Atunci când te apropii de sârma ghimpată și știi că dincolo este țara ta, nu poți traduce acest sentiment. Este o chestiune care te marchează. Pentru mine, acest moment a fost definitoriu”, a declarat premierul desemnat, în lacrimi, la interviul acordat în premieră pentru Antena 3. În plină campanie pentru cele 233 de voturi de care guvernul său are nevoie în Parlament pentru învestitură. Relația dintre cei doi nu este una conjuncturală. Parcursul instituțional și politic al lui Eugen Tomac se suprapune aproape integral cu perioada în care Traian Băsescu a exercitat influență asupra dreptei românești. De la Administrația Prezidențială (cooptat la Cotroceni în 2006) și pozițiile deținute în guvernele susținute de Băsescu și până la PMP, Tomac a însoțit pas cu pas cariera politică a fostului președinte, până la retragerea sa din PMP. Ce spun sociologii despre cum se jonglează cu emoțiile în politică Cercetătorii din domeniul comunicării politice au studiat modul în care liderii politici obțin susținere publică nu doar prin programe și argumente, ci și prin narațiuni personale, simboluri și emoții. De la Martha Nussbaum și George Marcus până la Drew Westen și George Lakoff, numeroși autori au descris modul în care experiențele biografice și poveștile cu încărcătură simbolică pot deveni instrumente de legitimare politică. „Emoțiile au jucat dintotdeauna un rol esențial în comportamentul politic, însă ascensiunea rețelelor sociale le-a amplificat vizibilitatea și utilizarea strategică, în special în timpul campaniilor electorale. În cadrul teoriei inteligenței afective (Marcus și colab., 2000) și al literaturii privind mobilizarea emoțională (Matthes, 2022; Nabi, 1999), furia se remarcă drept o emoție cu un puternic efect mobilizator, capabilă să reducă ambivalența, să crească implicarea politică și să consolideze loialitatea față de propriul grup”, scrie George Marcus în cartea sa „Inteligența emoțională și politica”. Martha Nussbaum studiază rolul emoțiilor în democrație în lucrarea sa „Emoțiile în politică” și analizează cum comunitățile politice au nevoie de emoții publice pentru a crea solidaritate și coeziune socială. Karin Wahl-Jorgensen vorbește, de asemenea, despre modul în care mass-media transformă emoțiile politicienilor în resurse de comunicare. Theodor Stolojan și-a anunțat pe 2 octombrie 2004 retragerea de la conducerea PNL și din cursa prezidențială. În imagine, Theodor Stolojan și Traian Basescu Plânsul explicit al liderilor în politica din România este relativ rar Totuși, deși politica românească este foarte conflictuală, plânsul explicit al liderilor este relativ rar. Presa a inventariat mai multe momente în care Băsescu a ales să nu-și reprime emoțiile: la confirmarea aderării României la UE, la Muzeul Holocaustului sau la unele ceremonii militare și comemorative. Din punct de vedere al notorietății, niciunul nu a depășit însă „Dragă Stolo”. Sunt momente în care și alți lideri politici au fost surprinși la limita de a izbucni în lacrimi în momente de criză din carieră sau în conjuncturi cu încărcătură emoțională. Este cazul lui Adrian Năstase, Crin Antonescu, Emil Constantinescu (celebrul „m-a învins sistemul), Victor Ponta, Viorica Dăncilă sau Mircea Geoană, în noaptea alegerilor din 2009. Cele mai multe sunt emoții spontane, care nu s-au transformat ulterior în capital politic. „Dragă Stolo”, momentul urmat de cea mai puternică acumulare de capital politic Lacrimile lui Băsescu din 2004 rămân în istoria contemporană ca fiind cele urmate de cea mai puternică acumulare de capital politic din istoria postdecembristă. Celebra sintagmă a fost rostită de Traian Băsescu pe 2 octombrie 2004, când liderul PNL, Theodor Stolojan, și-a anunțat, printre lacrimi, retragerea din cursa prezidențială și din viața politică din motive de sănătate. Acest moment a rămas un reper în politica românească, fiind analizat de presă și ulterior readus în discuție de-a lungul anilor în diverse contexte politice. Traian Băsescu i-a mulţumit lui Stolojan pentru „şansa” pe care i-a dat-o de a constitui Alianţa PNL-PD şi l-a asigurat că, dacă va rămâne cu sufletul alături de liberali şi democraţi, această formaţiune va câştiga alegerile. Pe atunci primar al Capitalei și în cărți pentru funcția de premier, Băsescu a vorbit printre lacrimi, pentru ca ulterior să candideze la președinție și să îl scoată din cursă pe Adrian Năstase. Practic, la mai puțin de 3 luni după momentul emoțional, pe 21 decembrie 2004, Băsescu se instala deja la Cotroceni și începea în forță primul său mandat. Iată discursul integral al lui Traian Băsescu: „Domnule preşedinte, dragă Stolo, Îţi mulţumesc că am făcut parte din Guvernul tău în 91-92, îţi mulțumesc pentru respectul pe care l-ai arătat colegilor mei din Partidul Democrat în calitate de co-președinte al Alianţei, îți mulțumesc pentru dorinţa de a da o speranţă românilor într-o altfel de Românie, îţi mulțumesc pentru șansa pe care mi-ai dat-o ca împreună să facem cea mai spectaculoasă construcţie politică a anului 2004. Am discutat mult, am hotărât împreună şi te asigur, în fața țării, că dacă vei rămâne cu sufletul alături de
Nicușor Dan respinge acuzațiile că își face guvernul lui: Nu există o altă soluție pro-occidentală. Țara trebuie guvernată
„Din momentul ăsta este o discuție din care eu m-am extras. Este o discuție strict între Eugen Tomac și persoanele pe care dumnealui și le dorește. Sunt persoane interesante între consilierii mei. O să vedem. E decizia lui”, a afirmat Nicușor Dan. Președintele a respins și comparațiile cu acuzațiile formulate în trecut la adresa foștilor președinți Traian Băsescu și Klaus Iohannis, potrivit cărora aceștia și-ar fi creat „propriul guvern”. Nicușor Dan a susținut că situația actuală este diferită, deoarece, în opinia sa, nu există în acest moment o altă soluție politică pro-occidentală. „Diferența fundamentală este că, dacă un guvern al predecesorilor mei eșua, exista o alternativă clar pro-occidentală. Asta e diferența fundamentală”, a spus șeful statului. Nicușor Dan a insistat că desemnarea lui Eugen Tomac nu a fost motivată de orgoliu politic sau de dorința de a controla viitorul Cabinet, ci de nevoia de a răspunde unei situații politice complicate. „În alegerea pe care eu am făcut-o n-a fost vreun orgoliu sau vreo dorință, ci a fost să răspund la o necesitate. Pentru că, realmente, nu există o altă soluție pro-occidentală în momentul ăsta”, a declarat președintele. Întrebat cine își va asuma un eventual eșec al viitorului Executiv, Nicușor Dan a răspuns că fiecare om politic este responsabil pentru deciziile pe care le ia. „Orice om politic își asumă toate gesturile pe care le face. Dar, repet, în momentul acesta a fost un gest de asumare a unei realități. Țara trebuie guvernată”, a mai spus președintele.
Ludovic Orban critică varianta Eugen Tomac premier: Ar fi un premier surogat tot al PSD
Ludovic Orban a reproșat șefului statului întârzierea desemnării unui nou premier, la o lună după adoptarea moțiunii de cenzură care a dus la căderea Guvernului. „A trecut o lună de zile de la adoptarea moțiunii de cenzură. De o lună de zile președintele nu și-a îndeplinit atribuțiile constituționale de a desemna un premier”, a afirmat fostul premier. Potrivit acestuia, consultările cu partidele parlamentare ar fi trebuit organizate imediat după căderea Executivului, iar desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru nu trebuia amânată. Orban: Eugen Tomac ar fi susținut doar de PSD Referindu-se la scenariul în care Eugen Tomac ar fi desemnat premier, Orban a susținut că actualele poziții politice din Parlament indică faptul că o asemenea candidatură s-ar baza în principal pe voturile PSD. „Dacă faci o analiză serioasă pe voturile cui se bazează un eventual premier Eugen Tomac, nu se bazează decât pe voturile PSD”, a declarat acesta. Despre Eugen Tomac, Ludovic Orban afirmă că „este de fapt un premier surogat tot al PSD”. Fostul lider liberal a subliniat că, în opinia sa, pozițiile partidelor parlamentare nu s-au schimbat în ultimele 30 de zile și că nu există indicii privind formarea unei majorități solide în jurul unui astfel de candidat. Nu aș accepta o astfel de desemnare Ludovic Orban a afirmat că un prim-ministru trebuie să beneficieze de legitimitate politică și de susținerea unui partid puternic reprezentat în Parlament pentru a putea exercita eficient funcția. „Un om, ca să aibă cu adevărat autoritate în poziția de premier, trebuie să fie liderul unui partid puternic, reprezentat în Parlament”, a spus acesta. În opinia sa, acceptarea unei funcții de premier fără o susținere politică solidă ar transforma șeful Guvernului într-un „premier marionetă”. Orban invocă și declarațiile anterioare ale președintelui Fostul premier a amintit că președintele Nicușor Dan a declarat anterior că nu va desemna un premier fără dovada existenței unei majorități parlamentare. În opinia sa, desemnarea lui Eugen Tomac ar ridica semne de întrebare privind capacitatea acestuia de a obține votul de învestitură în Parlament.
Cum arată configurația parlamentară. Premierul desemnat de Nicușor Dan va avea o misiune complicată
Pentru ca un nou Cabinet să fie învestit, candidatul la funcția de prim-ministru trebuie să strângă minimum 233 de voturi în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului. Configurația actuală arată că niciun partid nu poate impune singur o formulă guvernamentală. PSD rămâne cel mai mare partid parlamentar, cu 128 de aleși în cele două Camere, urmat de AUR, cu 90. PNL are 76 de parlamentari, USR are 59, iar UDMR controlează 31 de mandate. La acestea se adaugă grupul minorităților naționale din Camera Deputaților, cu 17 mandate, dar și parlamentarii SOS, POT, PACE și neafiliații, care pot deveni decisivi în anumite scenarii. În Camera Deputaților, PSD are 92 de mandate, AUR 62, PNL 54, USR 40, UDMR 21, grupul minorităților naționale 17, SOS România 15. Restul mandatelor sunt deținute de deputați neafiliați și rămășite din POT. La Senat, PSD are 36 de mandate, AUR 28, PNL 22, USR 19, PACE – Întâi România 11, UDMR 10, iar 8 senatori sunt neafiliați. Această împărțire face dificilă formarea unei majorități stabile. O formulă PSD-PNL-USR-UDMR ar depăși confortabil pragul necesar, însă negocierile politice sunt complicate de neîncrederea acumulată între partide după moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan. În schimb, o formulă de premier independent, care este agreată de președinte, ar depinde de voturi negociate de la caz la caz, ceea ce ar putea transforma fiecare proiect important într-un test de supraviețuire politică. Premierul desemnat va avea 10 zile să adune 233 de voturi Misiunea premierului desemnat, ce pare că va fi Eugen Tomac, este cu atât mai dificilă cu cât acesta trebuie să prezinte nu doar o listă de miniștri, ci și un program de guvernare care să poată aduna voturi din zone politice diferite. Partidele au interese divergente: PSD cere influență asupra direcției guvernării, PNL și USR resping exact varianta unui cabinet tehnocrat dacă în eșaloanele doi și trei ale guvernării – secretari de stat, prefecți și subprefecți – ar urma să fie numiți oameni ai PSD. În paralel, partidele aflate în opoziție sau în afara negocierilor principale pot influența votul final. AUR are suficienți parlamentari pentru a bloca sau pune presiune pe orice construcție fragilă, iar grupurile mai mici, inclusiv PACE, SOS, POT și neafiliații, pot conta în scenariile în care viitorul premier nu reușește să convingă toate partidele proeuropene să voteze cabinetul. Constituția prevede că premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei Guvernului.