Neacșu atrage atenția asupra contractului de consultanță cu americanii: Suma din contractul de lobby cu firma americană depășește cu mult bugetul pentru consultanță al Administrației Prezidențiale
Într-o ediție transmisă live de Gândul, avocatul Toni Neacșu a comentat legalitatea contractului de consultanță încheiat între Administrația Prezidențială și firma de lobby din Statele Unite. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Avocatul Toni Neacșu susține că mult discutatul contract cu firma de lobby americană ar avea la bază câteva nereguli grave pentru Administrația Prezidențială. În primul rând, acesta scoate în evidență problematica bugetului de consultanță anual. Acesta spune că prin acest contract este cheltuit bugetul anual în doar două luni. „Până acum legalitatea sper să o verifice cei de la Curtea de Conturi, pentru că ei trebuie să facă lucrul ăsta. Ce știu eu și ce rezultă din analiza unor date publice chiar de pe site-ul Președinției, să știți, este faptul că suma aceea de bani prevăzută în contract depășește cu mult bugetul pentru cheltuieli de consultanță de anul acesta al Președinției României. Asta știm sigur. Adică cred că este încă o dată sau încă o jumătate, nu mai știu cât, e mult mai mult oricum. Dacă se vor plăti într-adevăr acele sume lunare, cum spun ei acolo, asta pe de o parte. ” Toni Neacșu: „Ei au încadrat juridic ca fiind un contract de consultanță juridică, dar nu e cazul, e un veritabil contract de lobby” De asemenea, avocatul susține că acest contract este doar oficial unul de consultanță. În realitate, scopul lui este obținerea de servicii de lobby în Statele Unite, la nivelul administrației prezidențiale de acolo. „Pe de altă parte, sigur, ei au încadrat juridic ca fiind un contract de consultanță juridică, să spunem așa. Adică e ca și cum ar fi încheiat un contract cu mine. Să spunem că până la urmă asta fac. Dau consultanță juridică ca avocat, nu e cazul acesta, e un veritabil contract de lobby, adică de, eu știu, o încercare de pus pile în Statele Unite. Contractul depășește pur și simplu limita prevăzută în buget. În momentul în care, eu știu, după două luni de zile am calculat eu că în două luni, dacă se plătește, se epuizează acel buget. Practic, acest contract nu va putea să mai meargă.”
Avocatul Toni Neacșu, convins că CCR va declara neconstituțională OUG dată de Guvernul Bolojan după demitere: Este un abuz grosolan
Avocatul Toni Neacșu a reacționat luni, printr-o postare pe Facebook, la dezvăluirea Gândul potrivit căreia Avocatul Poporului sesizează CCR pe speța OUG Bolojan. „Se presupune că un stat de drept funcțional are remedii interne pentru orice abuz, indiferent cât de grosolan ar fi”, a scris acesta, arătând și ce prevede legea în asemenea situații: FOTO – Facebook De asemenea, mai spune el, „emiterea de către Guvernul demis Ilie Bolojan a unei ordonanțe de urgență ulterior votării moțiunii de cenzură este un astfel de abuz grosolan”. Toni Neacșu este convins că „OUG 38/2026 va fi neîndoielnic declarată neconstituțională de CCR, la sesizarea Avocatului Poporului”. «Nu este, însă, un remediu suficient. Ordonanța a fost publicată în Monitorul Oficial, a fost înregistrată în Parlament și, până la pronunțarea CCR, va produce efecte juridice. Parlamentul, deși avea posibilitatea juridică, nu a reacționat în nici un fel. Vorbim de o ilegalitate atât de evidentă încât Parlamentul avea obligația, dacă trăim într-o democrație parlamentară, să se autosesizeze și în câteva zile s-o respingă definitiv. Procedura de urgență permitea ca acest mecanism să fie eficient rapid, maxim o săptămână. Însă, mai mult decât o încălcare strigătoare la cer a Constituției (după demitere un Guvern nu mai poate promova nici un fel de OUG), avem aici infracțiuni grave săvârșite de membrii Guvernului, în frunte cu Ilie Bolojan. În primul rând este un fals intelectual grosolan: OUG 38 poartă drept data emiterii ziua de 4 mai, când în realitate aceasta este 8 mai, atunci când a fost repusă, obligatoriu potrivit legislației, pe ordinea de zi a ședinței de Guvern. S-a comis acest fals pentru a acoperi adoptarea OUG-ului într-o perioadă când Guvernul nu avea dreptul să facă asta (repunerea pe ordinea de zi a unei OUG deja votată anterior dar încă nepublicată în M Of înseamnă exact re-adoptarea OUG-lui, o spune chiar HG-ul care reglementează activitatea normativă a Guvernului și care a fost invocat de acesta în jenanta comunicare publică facută). Apoi avem mai multe infracțiuni de abuz în serviciu. După data de 5 mai, adică după demitere, Guvernul și Ilie Bolojan personal nu mai puteau face nici o operațiune administrativă care să ducă la emiterea unei ordonanțe de urgență. Ilie Bolojan a semnat oug-ul după demiterea sa, iar Secretariatul general a trimis spre publicare în Monitorul Oficial și spre înregistrare la Parlament de asemenea după data de 5 mai, când legal nu se mai putea face asta. Art. 37 alin 3 din Codul administrativ interzice, după demiterea prin moțiune, întreprinderea oricărei acțiuni care ar duce la emiterea unei ordonanțe de urgență. Nu e vorba numai de „adoptarea” propriu zisă (adică votarea în Guvern) ci de „emitere”, noțiune mai largă, care include și toate operațiunile administrative ulterioare aprobării în ședință de către Guvern a unui OUG, operațiuni necesare intrării acesteia în vigoare: repunerea pe ordinea de zi, definitivarea actului normativ, semnarea de către premier, contrasemnarea de către miniștrii, trimiterea la Parlament și la Monitorul Oficial. Nu avem numai o problemă abstractă de neconstituționalitate, șocantă oricum prin caracterul ei unic din 1991 până acum, ci și una de natură strict penală. Curtea Constituțională nu pedepsește, doar mustrează cu arătătorul, asta nu o poate face decât justiția”, a precizat avocatul Toni Neacșu. Și AUR a reacționat la dezvăluirea Gândul: „Am asistat la o guvernare construită pe abuz, aroganță și dispreț față de reguli” AUR a reacționat luni, prin intermediul unui comunicat, la dezvăluirea Gândul potrivit căreia Avocatul Poporului sesizează CCR pe speța OUG Bolojan. „Am asistat la o guvernare construită pe abuz, aroganță și dispreț față de reguli”, afirmă reprezentanții AUR. «Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională cu privire la ilegalitatea comisă de guvernul condus de Ilie Bolojan, după demersurile și sesizările formulate de AUR. Este încă o dovadă că am avut dreptate atunci când am spus că acest guvern a încălcat legea și a încercat să își impună deciziile prin forță politică și presiune instituțională», au reacționat reprezentanții AUR. Autorul mai recomandă: Avocatul Poporului anunță pentru Gândul că sesizează CCR pentru Ordonanța de Urgență dată de Bolojan după demitere. Renate Weber: “Este foarte grav ce s-a întâmplat. E prima dată când văd așa ceva de când Constituția e în vigoare” Gheorghe Piperea îl acuză pe Bolojan de comportament nazist, după emiterea ordonanței de urgență în mod ilegal Florin Iordache contestă legalitatea ordonanței de urgență adoptată de Bolojan după demiterea guvernului Ce se va întâmpla cu ordonanța adoptată ilegal de Bolojan, odată cu instalarea noului Executiv. Explicațiile lui Tudorel Toader, fost judecător CCR și ex-ministru al Justiției AUR cere CCR să constate că ordonanța adoptată după demiterea Guvernului este neconstituțională Fostul președinte CCR, Augustin Zegrean, condamnă punerea pe ordinea de zi a unei OUG de către Guvernul demis, Bolojan: „Nu poate să facă așa ceva” / „Scrie în Constituție”
Toni Neacșu, după ce România a pierdut 458,7 milioane euro: „Dragoș Pâslaru anunță ca o mare victorie faptul că nu ne-au tăiat și restul sumelor”
Avocatul Toni Neacșu comentează anunțul făcut de ministrul Investițiilor Dragoș Pîslaru, chiar de 1 Mai, în care anunță românii că țara noastră a pierdut aproape jumătate de miliard de euro din PNRR. Neacșu atrage atenția că ministrul liberal Pîslaru consideră „o victorie” faptul că Uniunea Europeană nu a tăiat României și cele 350 de milioane de euro suspendate. „România pierde definitiv 460 de milioane euro din PNRR pentru ca nu și-a indeplint obligații restante încă din 2023, aproape exact suma de care spun încă de anul trecut că va fi pierdută, iar ministrul Dragoș Pâslaru anunță ca o mare victorie faptul că nu ne-au tăiat și restul sumelor suspendate (350 mil euro). Când ești la putere, politician, și vinovat, printre mulți alții, pentru pierderi, vezi numai partea plină a paharului”, transmite pe Facebook Toni Neacșu. „Sumele pierdute sunt majoritar pentru numirile politice și clientelare în societățile de stat” Potrivit avocatului, pierderea a jumătate de miliard de euro din PNRR este consecința numirilor pe interese politice în companiile de stat și a unei gestionări deficitare din partea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). „Sumele pierdute sunt majoritar pentru numirile politice și clientelare în societățile de stat din energie și transporturi, precum și pentru activitatea AMEPIP”, mai menționează Toni Neacșu. „Urmează eșecul cu cererea de finanțare nr 4” Neacșu aduce în discuție și cererea de finanțare nr.4, în valoare de 2,6 miliarde de euro, despre care Dragoș Pîslaru anunțase încă din luna februarie că a fost depusă la Comisia Europeană, încă nici până la acest moment nu se știe răspunsul Comisiei Europene. Avocatul Toni Neacșu consideră că și acest demers este, cel mai probabil, un eșec. „Poate o fi și primit răspunsul Comisiei dar îi e frică să o spuna public chiar înaintea moțiunii de cenzură”, adaugă, concluzionează, ironic, Toni Neacșu. „Urmează eșecul cu cererea de finanțare nr 4 (2,6 miliarde euro), despre care același ministru Dragoș Pâslaru spunea că va fi soluționată la pachet cu cererea nr. 3. Poate o fi și primit răspunsul Comisiei dar îi e frică să o spuna public chiar înaintea moțiunii de cenzură”, conchide avocatul. Dragoș Pîslaru anunță de 1 Mai că România a pierdut aproape jumătate de miliard de euro În plină vacanţă de 1 Mai, când nimeni nu este atent, ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat, pe Facebook, că România pierde încă o tranşă din PNRR, de aproape jumătate de miliard de euro. Banii se adaugă celor 7 miliarde pierdute deja de România încă de anul trecut. „Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro din banii care inițial au fost suspendați; pierdem 458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”, își începe Dragoș Pîslaru postarea. „Am primit, ieri seară (joi seara – n.r.), evaluarea Comisiei Europene privind Cererea de plată nr. 3 din PNRR. Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii”, spune Pîslaru. Banii pierduți, jalon cu jalon În mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, pentru că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător. „Din 23 iunie, când am preluat mandatul de ministru al Fondurilor Europene, am folosit toate pârghiile formale și informale pentru a recupera cât mai mult din banii suspendați: discuții tehnice, clarificări, negocieri, coordonare cu instituțiile responsabile și dialog constant cu structurile Comisiei Europene. A fost un efort susținut, desfășurat alături de experții tehnici din minister, datorită căruia am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro, bani care erau inițial suspendați. Cea mai importantă victorie din CP3 este pe tema pensiilor speciale. Aici, din cele 231 milioane Euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane Euro. A fost un dosar greu, care a suportat 6 amânări la Curtea Constituțională, fapt ce a făcut ca termenul agreat cu Comisia să fie cu mult depășit. Implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan pe acest subiect a fost decisivă. Astfel, Comisia Europeană a confirmat faptul că, prin Legea nr. 24/2026, România îndeplinește cerințele pentru acest jalon”, mai arată Pîslaru. Al doilea dosar important este AMEPIP și guvernanța companiilor de stat. „Vorbim despre instituția care trebuie să se asigure că firmele statului sunt conduse profesionist, transparent și pe criterii de performanță, nu pe pile sau interese politice. Aici am reușit să recuperăm 132 milioane Euro, iar contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esențială pentru a dinamiza această reformă și pentru a salva banii europeni”, adaugă ministrul. Al treilea jalon este cel privind companiile de stat din energie: „Vorbim despre companii mari, importante pentru economia României: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica și altele. Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane Euro și recuperează 48 milioane Euro”, mai adaugă ministrul. Al patrulea jalon este cel privind companiile de stat din transporturi — CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. „Și aici problema este aceeași: statul trebuia să demonstreze că aceste companii sunt conduse de oameni selectați transparent, competitiv și pe criterii de competență. Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane Euro și am reușit să recuperăm 4,5 milioane Euro. Pe scurt: acolo unde a existat voință politică, cum a fost cazul pensiilor speciale, România a recuperat mare parte din banii alocați. Acolo, însă, unde reformele au fost amânate ani la rând, în special în zona companiilor de stat, România a pierdut sume consistente. Nu poți
Toni Neacșu, dezlănțuit la adresa guvernului Bolojan: Noaptea, ca hoții /Conduce țara prin OUG, așa cum în starea de urgență țara era condusă prin ordonanțe militare
Toni Neacșu s-a dezlănțuit la adresa felului în care guvernul Bolojan a trecut Ordonanța de urgență referitoare la reforma administrativă, fără avizul CES și al Consiliului Legislativ. El asociază actul brutal a lui Bolojan cu situația stărilor de urgență în care țara era condusă prin ordonanțe militare. În opinia sa, nu se mai poate face nimic, pentru că OUG-urile vor intra în vigoare imediat și, chiar dacă prin absurd, Avocatul Poporului atacă la CCR Ordonanța, efectele ei juridice nu sunt suspendate. Mai mult, CCR e de partea premierului, consideră Neacșu. Noaptea, ca hoții!, postează Toni Neacșu. Nici nu știți ce pregătesc. Avizele interguvernamentale sunt haotice, zeci de pagini, inclusiv cu critici de neconstituționalitate, însă au reușit sa forțeze avizele cerute formal, ale Consiliului Legislativ și ale CES. OUG-urile întra în vigoare imediat și chiar dacă prin absurd Avocatul Poporului atacă la CCR efectele ei juridice nu sunt suspendate. Oricum, Ilie Bolojan nu de CCR se sperie, e de partea lui. În realitate, Guvernul, care de altfel înseamnă doar voința unui singur om, conduce țara prin ordonanțe de urgență și angajări de răspundere la fel cum în timpul stării de urgență țara era condusă prin ordonanțe militare. Că așa e în democrație, când Parlamentul face doar figurație (OUG-ul intră în vigoare după depunerea în Parlament în vederea aprobării. Parlamentul, dacă dorește, până vineri poate respinge sau modifica ordonanța, ceea ce ar însemna să-și asume rolul constituţional de legiuitor unic in statul român. Nu ai să vezi, încheie postarea Toni Neacșu. Ce conține reforma propusă de Guvern Potrivit documentelor de lucru, reforma administrativă prevede: Concedierea a aproximativ 13.000 de funcționari publici din administrația centrală și locală; Reducerea bugetelor de salarii cu 10% pentru majoritatea instituțiilor publice; Majorarea amenzilor neplătite cu până la 60% și posibilitatea reținerii taxelor din datorii sociale; Dublarea impozitului pentru proprietățile construite fără autorizație, pe o perioadă de cinci ani; O inițiativă prin care vârsta de pensionare pentru militari, polițiști și angajați din serviciile de informații ar urca la 65 de ani, printr-un proiect de lege ce trebuie depus de MAPN și MAI în 30 de zile de la adoptare. Premierul Bolojan a subliniat necesitatea acestor măsuri ca răspuns la provocările bugetare ale statului. „Mai multe măsuri au fost discutate la propunerea Ministerului de Finanțe, deci a fost o discuție legată de ipoteze de lucru, iar celelalte aspecte care sunt cuprinse sunt legate de reducerea de cheltuieli de aproximativ 10% în administrație, că ne place, că nu ne place. Aici nu e vorba de tăieri, ci e vorba de a face un audit de personal în fiecare instituție și acolo unde se constată că există posibilități de a reduce cheltuielile, acolo unde personalul este supradimensionat, este rațional, pur și simplu, să reduci aceste cheltuieli, pentru că ele sunt cheltuieli de bază care se multiplică an de an și cât timp România nu are bani din veniturile proprii să asigure echilibrele bugetare și trebuie să se împrumute cu sume foarte mari de bani, în fapt, noi risipim acești bani și deci această măsură este una care se va pune în practică și ar trebui să aibă efecte în anii următori”, a spus Bolojan.
Toni Neacșu: Trump a încălcat toate regulile dreptului internațional și a comis o agresiune armată
Avocatul Toni Neacșu a reacționat pe rețelele de socializare după intervenția Statelor Unite în Venezuela și ridicarea lui Nicolas Maduro. Avocatul susține că președintele Donald Trump a încălcat dreptul internațional. În mesajul postat pe pagina personală de Facebook, avocatul explică că președintele Donald Trump a încălcat regulile Curții Internaționale de Justiție și susține că acesta a comis o agresiune armată atunci când l-a capturat pe președintele Venezuelei, Nicolas Maduro. „Trump a încălcat toate regulile dreptului internațional și a comis o agresiune armată (în limbajul de lemn al ONU) când a extras un președinte, fie el și nerecunoscut, dintr-un stat suveran (Venezuela), dar în fața justiției americane asta nu contează, Maduro va fi judecat și condamnat. Curtea Internațională de Justiție (a ONU) a stabilit în 2002 că un șef de stat în exercițiu beneficiază de imunitate penală absolută în fața altui stat (Congo vs Belgia)”. Avocatul critică modul în care justiția Statelor Unite va soluționa cazul lui Maduro ca pe o problemă internă și subliniază faptul că aceasta funcționează după un principiu vechi care ignoră modul în care oamenii ajung în fața instanțelor. În finalul postării, Neacșu ironizează strategia de apărare americană și spune că dreptul internațional ar trebui scos din programa facultăților de drept și înlocuite cu voința președintelui Trump. „Cazul Maduro va fi soluționat de SUA exclusiv ca o problemă internă a justiției americane, care va arăta că, la adapostul protecției portavioanelor și a întreg complexului militar american, este mai tare și decât Consiliul de Securitate al ONU și decât orice curte internațională sau toți diplomați plicticoși. Cât despre dreptul internațional sau cel umanitar, probabil e timpul să fie scoase din programa facultăților de drept și să fie înlocuite cu studiul conferințelor de presă ale lui Trump, pentru că dreptul forței a învins.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Papa Leon al XIV-lea cere ca Venezuela să rămână o țară independentă:”Nu trebuie să întârziem în a porni pe căile dreptății și păcii” Petrişor Peiu, predicţie sumbră pentru politicieni, în contextul evenimentelor din Venezuela: „Liderii incompetenți și corupți sfârșesc precum Maduro”
Toni Neacșu, după ce Gândul a dezvăluit că judecătoarea Raluca Moroșanu a oprit percheziția informatică a DNA în dosarul Coldea 2: „O justiție ca un reality show. Așa se întâmplă când te bagi în troacă”
Toni Neacșu, fost judecător CSM, a postat un mesaj după dezvăluirea Gândul că judecătoarea Raluca Moroșanu a oprit percheziția informatică a DNA în dosarul Coldea 2. Avocatul susține, în acest context că nu există judecător care în cariera lui să dea numai hotărâri comode, acceptate de toți sau pe placul publicului. Fostul judecător al CSM a concluzionat și faptul că certurile magistraților ar trebui să se facă cu ușile închise, altfel există riscul ca justiția să fie transformată într-un reality show. „S-a trecut la faza pe dosare!” „Nu există judecător care în cariera lui să dea numai hotărâri comode, acceptate de toți sau pe placul publicului. Justiția, chiar și atunci când greșește, reprezintă o problemă tehnică, nu de concurs de popularitate. Ar fi prea simplu să spun că așa se întâmplă când te bagi în troacă, dar tot o s-o spun. Atunci când justiția, sau numai oamenii din justiție, renunță la obligațiile de rezervă și își pun poalele în cap e firesc să apără și efectele negative. Repet, e regretabil să cauți judecătorii la hotărâri până găsești ceva care revoltă publicul și e imposibil să nu găsești la oricare. Atunci când spun că subordonarea problemelor reale din justiție intereselor politice – sau numai și alipirea întâmplătoare a celor două – va aduce acesteia din urmă mari prejudicii de autoritate, de imagine și un deficit uriaș de onorabilitate și respectabilitate la asta mă refer. Magistrații și dacă se ceartă ca chiorii între ei sau cu șefii lor, cum o facem cam toți pe la locurile noastre de muncă, ar trebui să o facă cu ușile închise și storurile trase la ferestre. O justiție care ajunge sa fie urmărită ca un reality show este o justiție care și-a ratat rolul într-un stat cât de cât funcțional”, a scris fostul judecător CSM. CSM: Documentarul Recorder este investigat de Inspecția Judiciară Publicarea documentarului Recorder cu privire la probleme din peisajul justiției din România nu a rămas fără ecou. Dimpotrivă, a stârnit multe interpretări, controverse, dar și o adevărată revoltă printre magistrați. În acest context, Secția pentru judecători din CSM a declanșat consultări cu corpul profesional, pe problemele din justiție. Reamintim că și Inspecția Judiciară a anunțat că efectuează verificări și că în următoarele zile va prezenta un raport pe justiție, ținând cont de desfășurarea ultimelor evenimente. CSM: Documentarul Recorder este investigat de Inspecția Judiciară Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a informat că documentarul Recorder dedicat corupției din justiție va fi investigat de Inspecția Judiciară. Materialul a provocat un adevărat seism în sistemul de justiție și proteste în stradă. Pe de altă parte, există voci care susțin că în spatele întregului seism s-ar afla pregătirea revenirii fostei șefe a DNA, Laura Kovesi, la vârful puterii. (Materialul integral AICI) Vineri dimineață, CSM a publicat un anunț pe site-ul său, în care informează că Secția sa de judecători a sesizat Inspecția Judiciară, care va demara verificări legate de mărturiile prezentate în documentarul Recorder. Așa cum a scris Gândul, investigația Recorder a fost folosită de rețeaua Rezist pentru a inflama societatea. Recorder pare că i-a ridicat mingea la fileu lui Nicușor Dan pe terenul justiției Președintele Nicușor Dan a reacționat la materialul Recorder despre corupția din interiorul sistemului de justiție. Liderul de la Cotroceni a precizat că situația prezentată în investigația jurnaliștilor va fi analizată, iar vinovații vor fi pedepsiți tot de sistemul de justiție. (Materialul integral AICI) Sursă foto: Colaj Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Inspecția judiciară va prezenta în următoarele zile un raport după scandalul din justiție: „O parte din elementele prezentate în presă s-au aflat, deja, în atenția noastră” După procurori DNA, și judecători de la Tribunalul București se disociază de mișcarea USR/Rezist din Justiție: „Se încearcă denaturarea intenției noastre. Nu este corect să se arunce cu astfel de acuzații nefondate” CSM: Documentarul Recorder este investigat de Inspecția Judiciară Război total în justiție, după documentarul Recorder. Curtea de Apel București lansează acuzații dure la adresa unui judecător prezent în dezvăluirea de presă Victor Ponta, după documentarul Recorder: Se pregătește revenirea lui Kovesi/E o bătălie pentru putere Recorder pare că i-a ridicat mingea la fileu lui Nicușor Dan pe terenul justiției: „Persoanele vinovate trebuie pedepsite tot de sistemul de justiție”
Toni Neacșu demontează cea mai mare golănie a Guvernului Bolojan, remarcată de Ion Cristoiu și dezvăluită de Gândul/ Improvizație și prostie
Adrian Toni Neacșu îl aprobă pe publicistul Ion Cristoiu, care a vorbit, pe larg, despre modul în care a fost numit la șefia Corpului de Control, Crinel Nicu Grosu, eliminându-se criteriile, printr-o Ordonanță de Urgență, introducându-se alte noi criterii, pentru ca acesta să le poată îndeplini. Referitor la acest subiect, publicistul Ion Cristoiu spunea: „Ca să-l pună pe domnul cu pricina, nu îndeplinea unele condiții, impuse pentru Corpul de Control, pentru Șeful Corpului de Control al Guvernului printr-o Ordonanță de Urgență 87/2020. Ca să ajungă la Crinel Nicu Grosu, ce a făcut cioflingarul, traficantul de persoane care este Ilie Bolojan? În 21 august, a dat o Ordonanță de Urgență 42/2025, despre alocarea unei sume de bani minerilor din Valea Jiului. La articolul 3, în Ordonanța asta, a introdus, pe șest, cu complicitatea celor din Guvern, un articol 3 care elimină toate condițiile, el le-a scos, și pe 28 august a introdus noi criterii, în așa fel încât să poată fi numit acesta. Ați mai pomenit o asemenea golănie, nu la nivel de raion, nu la nivel de cătun, ci la nivel de Guvern. Deci omul a modificat pe șest niște Ordonanțe de Urgență, pentru a putea să–și pună omul pe șest. Este inimaginabil, toată lumea tace: o golănie la nivel înalt”, a spus Ion Cristoiu în „Pastila lui Cristoiu”. Despre „performanța” mai puțin obișnuită chiar și pentru politica românească, de a elimina criteriile de numire pentru șefia Corpului de Control al prim-ministrului printr-o ordonanță care, oficial, trebuia să ajute minerii din Valea Jiului, Gândul a scris, pe larg, AICI. Toni Neacșu a reacționat pe pagina de Facebook, legat de acest subiect. Acesta a declarat: „Maestrul Ion Cristoiu califică drept cea mai mare golănie postdecembristă vrăjitoria legislativă pe care a făcut-o Ilie Bolojan pentru a numi drept șef al corpului de control persoana pe care si-o dorea, Crinel Nicu Grosu. Într-adevăr, acesta nu îndeplinea condițiile prevăzute de lege pentru acel post, așa că, noaptea ca hoții, prin OUG, au modificat criteriile, astfel încât să intre și șeful de tren Oradea-Budapesta, dacă Ilie Bolojan pe el și-l dorea. Da, este un exemplu tipic pentru modul autoritar în care Ilie Bolojan își impune dorințele, călcând în picioare pentru asta orice principii sau reguli de legiferare transparentă. Gafele și bâlbele care au însoțit această numire mă sperie însă mai mult, pentru că demonstrează câtă improvizație și prostie profesională există în Guvernul României. Pe scurt, condițiile pentru numirea șefului corpului de control al Guvernului erau prevăzute într-o ordonanță de urgență dedicata, nr. 87/2020. Trebuiau modificate, pentru că preferatul lui Ilie Bolojan nu îndeplinea unul dintre criterii, adică experiența anterioară într-o funcție de control. Zis (de Bolojan) și făcut (aparatul legislativ din Guvern). Logica ne spune că acea condiție trebuia pur și simplu eliminată și atât. Ei bine nu, non-inteligența juridică din Guvern propune o variantă șoc: eliminarea completă a art. 5 din OUG, care prevedea toate condițiile necesare. Pe 21 august 2025 Guvernul strecoară în cuprinsul unei ordonanțe de urgență prin care se acordau ajutoare de stat pentru închiderea minelor din Valea Jiului un nou articol care nu avea nici o legătură cu obiectul acesteia, abrogând cu totul art. 5. Adăugarea au făcut-o în ultimul moment, deși la Consiliul legislativ trimiseseră pentru aviz o variantă în care aceasta lipsea. Nici o problemă, doar că în momentul in care Bolojan a vrut să-și numească pupilul pentru care tocmai modificase legea, singura minte juridică lucidă din Guvern, probabil, realizează că tocmai făcuseră o mare prostie: abrogând art. 5 cu condițiile de numire au abrogat și textul care prevedea ca corpul de control e condus de un șef al corpului de control. Bolojan nu-l mai putea numi pe Crinel Grosu pentru că tocmai eliminase această funcție din aparatul Guvernului. Așa că, panicat, la numai câteva zile distanță de prima modificare (28.08.2028) Guvernul modifică din nou legea, evident tot prin OUG, reintroducând jumătate din textul art. 5 pe care tocmai îl eliminaseră cu o săptămână in urmă (acum devenit art. 4/1). Ei bine eu sunt pur și simplu îngrozit de câtă prostie si incompetență juridica si de tehnică normativa există în Guvernul României. Aceasta pentru că aceasta incompetență pură a creat și camioanele de legi pe care Guvernul își angajează răspunderea (se modifica numai până acum peste 50 de legi în vigoare), iar de data asta fiecare eroare, fiecare scăpare juridică sau incoerență de tehnică legislativă ne va lovi direct în moalele capului, vor crea haos legislativ și mii sau zeci de mii de procese în instanțe”, a scris Adrian Toni Neacșu pe Facebook. Autorul recomandă: Bolojan a eliminat PE ASCUNS criteriile pentru numirea șefului Corpului de Control, într-o ordonanță a minerilor. Fost judecător CCR: „E o golăneală”. Cine este cel numit deja „MINERUL lui Bolojan” Ilie Bolojan – autorul celei mai mari golănii la nivel înalt din postdecembrist
Avertismentul lui Toni Neacșcu despre cele 5 angajări de răspundere: Evident că este un abuz!
Joi, în emisiunea „Ai aflat! cu Ionuț Cristache”, Toni Neacșu a criticat practica Guvernului condus de Ilie Bolojan de a-și angaja răspunderea pe proiectele de lege din Pachetul de reforme. Urmăriți aici emisiunea integrală. „Evident că este un abuz. Noi trebuie să înțelegem că Parlamentul este singurul care trebuie să adopte legile, pentru că parlamentarii și partidele politice sunt cei aleși direct de cetățeni, ca atare doar ei se consideră că reprezintă tot ce înseamnă interesele populației. Guvernul ar trebui să se ocupe doar de punerea în aplicare a legilor aprobate de Parlament, atât și nimic mai mult”, a declarat Neacșu. Acesta a subliniat că, deși Constituția din 1991 permite această procedură excepțională, angajarea răspunderii „echivalează cu un fel de șantaj: fie Parlamentul adoptă legea, fie Guvernul demisionează”. Neacșu consideră că astfel de măsuri trebuie să rămână excepționale. „Este adevărat, Constituția din 1991 permite această procedură excepțională a angajării răspunderii Guvernului, ceea ce înseamnă că impui o lege Parlamentului, iar ăsta e șantaj – fie votezi demisia mea ca Guvern, fie o adopți ca atare. Dar oricum ar fi, această procedură trebuie să rămână una excepțională”, a mai precizat acesta.
Toni Neacșu: Dacă nu îl apărăm pe Alexandru Vasile, judecătorii nu se vor mai simți independenți în această țară
Într-o ediție transmisă live de Gândul, avocatul Toni Neacșu a abordat un subiect extrem de sensibil, legat de decizia judecătorului Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploiești. Neacșu a evidențiat importanța acestei decizii în contextul actual politic și juridic din România și a subliniat nevoia de solidaritate pentru apărarea independenței magistraților. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Toni Neacșu: „Trebuie să existe o formă de solidarizare cu domnul judecător” Toni Neacșu a subliniat că decizia luată de judecătorul Alexandru Vasile reprezintă un act de curaj într-o perioadă marcată de tensiuni și presiuni asupra sistemului judiciar. În opinia sa, această decizie nu trebuie privită doar ca un gest singular. Este un moment definitoriu pentru apărarea independenței instanțelor din România. Neacșu a insistat că sprijinul pentru Vasile este esențial nu doar pentru cariera magistratului, ci și pentru protejarea unui sistem de justiție liber și echilibrat. „Lucrurile sunt foarte clare din punctul ăsta de vedere și cred că Dana a atins puțin mai devreme subiectul. El se regăsește și în motivarea acestuia, domnului judecător Alexandru Vasile, și poate să îmi dați posibilitatea să discutăm puțin mai târziu, împreună și despre domnia sa, pentru că eu cred că el trebuie apărat în momentul de față. Cred că trebuie să existe o formă de solidarizare cu domnul judecător, nu pentru domnia sa, ci pentru noi înșine, pentru că dacă nu facem lucrul ăsta, judecătorii nu se vor mai simți independenți în această țară.”, a spus Toni Neacșu. Curtea de Apel Ploiești a suspendat Hotărârea CCR cu doar câteva zile înainte de alegeri Decizia pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, prin judecătorul Alexandru Vasile, a venit într-un moment extrem de sensibil. Mai exact, cu doar zece zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025. Instanța a dispus suspendarea executării Hotărârii nr. 32/2024, cea prin care Curtea Constituțională anulase turul doi al alegerilor anterioare. Alexandra Anton a studiat Topografie și Cartografie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a absolvit cursurile de masterat în domeniul geomatică. În prezent, studiază Română-Spaniolă … vezi toate articolele
Toni Neacșu: Înalta Curte nu are timp să ia o decizie până pe 4 mai
În cadrul emisiunii „Marius Tucă Show”, avocatul Toni Neacșu a oferit o analiză asupra implicațiilor juridice ale unei hotărâri judecătorești recente și a reacției Biroului Electoral Central (BEC), în contextul alegerilor programate pentru 4 și 18 mai. În opinia avocatului, calendarul procedural face improbabilă o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție înainte de primul tur al scrutinului. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Neacșu: „Legea prevede că orice hotărâre judecătorească produce anumite efecte” Potrivit avocatului Neacșu, exista o hotărâre judecătorească ce ar fi trebuit să producă efecte, inclusiv suspendarea anumitor operațiuni electorale. „Legea prevede că orice hotărâre judecătorească produce anumite efecte… legea spune că în această situație toată lumea ar trebui să respecte această suspendare. Suspendarea vizează practic numai punctul doi din hotărârea de anul trecut a Curții Constituționale, care se referă la organizarea unui nou proces electoral de la zero”, a explicat Neacșu. Acesta a menționat că, în opinia sa, Biroului Electoral Central (BEC) ar fi trebuit să ia act de această hotărâre și să suspende acțiunile pregătitoare pentru alegeri. „Înțeleg că BEC-ul l-a luat în discuție… a decis să nu respecte niciun fel această hotărâre și să meargă mai departe.”, a adăugat el. Neacșu: „Nu. Dar din alt motiv cred că nu e timp să se dea o decizie cel puțin înainte de 4 mai” Avocatul și-a exprimat scepticismul cu privire la posibilitatea unei decizii rapide a Înaltei Curți. „Nu. Dar din alt motiv cred că nu e timp să se dea o decizie cel puțin înainte de 4 mai. Și anume, această hotărâre înainte să plece la Înalta Curte, trebuie să fie motivată de judecătorul de la Curtea de Apel Ploiești”, a punctat Neacșu. El a subliniat că termenul legal pentru motivarea hotărârii este de până la 30 de zile. „Ori, dacă această hotărâre nu va fi motivată, să spunem mai devreme de o săptămână, este evident că ajungem deja cel puțin la primul tur. Rămâneți amândoi, să știți că e de 30 de zile. Domnul judecător poate să-și ia cât dorește din aceste 30 de zile.” Improbabilitatea unei Decizii a Înaltei Curți înainte de 4 Mai În concluzie, opinia lui Toni Neacșu este că, având în vedere termenul de motivare a hotărârii de către Curtea de Apel Ploiești, este puțin probabil ca Înalta Curte de Casație și Justiție să poată emite o decizie relevantă înainte de data de 4 mai, primul tur al alegerilor. Această perspectivă adaugă un element de incertitudine asupra desfășurării procesului electoral. Ramona Turcu a absolvit Facultătea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București în 2024. Și-a început parcursul în presă ca redactor TV pentru Aleph News. Din … vezi toate articolele