Etichetă: toni neacsu

Toni Neacșu critică motivarea CCR pe amendamentul Fritz

Judecătorii Curții Constituționale (CCR) au publicat un document de 65 de pagini care conține motivarea deciziei cu privire la așa-numitul „amendament Fritz” din noua Lege a integrității. Argumentul principal al majorității este că „legea nu ar aplica retroactiv o sancțiune persoanei, ci ar pune capăt unei funcții sau unui „mandat viciat” de o încălcare definitiv constatată a regimului de integritate”. Avocatul Toni Neacșu, fost membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a scris, pe pagina personală de Facebook, că „motivarea este mult mai neconvingătoare și stângace decât se aștepta”. Documentul integral al motivării CCR poate fi citit AICI. De ce consideră judecătorii CCR că nu este vorba de o retroactivitate în cazul noii Legi Curtea pornește de la distincția dintre o situație juridică încheiată, asupra căreia o nouă lege nu mai poate interveni, și efectele viitoare ale unei situații generate anterior, însă care nu s-au epuizat. Judecătorii CCR consideră că o constatare definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese continuă să afecteze integritatea funcției atât timp cât interdicția de trei ani nu s-a încheiat. În această interpretare, legea nouă nu modifică sancțiunea aplicată în trecut, ci reglementează efectul produs în prezent asupra funcției ocupate. Argumentul principal al motivării: Nu este sancționată persoana, ci încetează „mandatul viciat” Majoritatea judecătorilor Curții Constituționale susțin că norma tranzitorie nu introduce o nouă sancțiune personală pentru o faptă trecută, ci încheie o funcție sau un mandat a cărui integritate a fost afectată. „Norma intertemporală nu reglementează o sancțiune personală aplicabilă titularului funcției, demnității sau mandatului, ci întrerupe ori încetează de drept funcția, demnitatea sau mandatul care a fost viciat prin fapta titularului său”, reiese din motivarea CCR. Toni Neacșu, dezamăgit de motivarea publicată de judecătorii CCR / „Enormă gafă” „Motivarea Curţii Constituționale pe amendamentul Dominic Fritz e mult mai neconvingătoare și stângace decât mă așteptam. Practic, pentru a înlătura retroactivitatea noii sancțiuni, care era cam evidentă, CCR afirmă că legiuitorul poate reglementa oricând cauze noi de încetare a mandatelor aleșilor (primari, consilieri, deputați, senatori), chiar dacă acestea nu existau la momentul alegerii sale. Enormă gafă”, spune Toni Neacșu.

Toni Neacșu: Decizia CCR pe legea ANI nu e retroactivă

Toni Neacșu explică cum ar putea motiva CCR decizia privind legea integrității. Acesta susține că legea ANI a fost aplicată greșit mulți ani, deci nu se poate discuta despre o problemă de retroactivitate. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … „Nu e prima oară când o decizie a Curții Constituționale ne ia prin surprindere” Invitat la Marius Tucă Show, Toni Neacșu afirmă că în decizia CCR legată de legea ANI lucrurile sunt simple. Acesta menționează că nu este prima dată când o decizie a Curții Constituționale ne ia prin surprindere. Avocatul susține că CCR va veni cu un raționament care să dovedească faptul că nu este nicio „retroactivitate nepermisă”. Fostul membru CSM spune că judecătorii constituționali pot susține că legea ANI veche a fost aplicată prost ani de zile, iar noile reglementări nu sunt caz de retroactivitate. „Pe chestia aceasta cu integritatea, lucrurile sunt simple. Eu cred că trebuie să așteptăm liniștiți cu toții, inclusiv noi, specialiștii, motivarea Curții Constituționale. Nu e prima oară când o decizie a Curții Constituționale ne ia prin surprindere, dar e cumva și normal să fie așa. E foarte posibil ca Curtea Constituțională să fi făcut un raționament care, de vineri încolo sau când vom avea motivarea, să ne dovedească dincolo de orice îndoială că nu e nicio retroactivitate nepermisă acolo. Și pe legea veche, așa cum era ea, prevedea încetarea de drept a mandatelor celor care erau constatați în conflict de interese. S-ar putea ca Curtea Constituțională să vină acum să spună că legea s-a aplicat prost ani de zile. Că CCR, până la urmă, nu poate să compare decât legile, nu practicile care nu erau corecte. Și atunci să nu avem, de fapt, nicio problemă de retroactivitate.”, susține avocatul.  „Foarte puțini și-au pierdut efectiv mandatul sau funcția” Fostul membru CSM susține că și legea veche ANI spunea că în caz de incompatibilitate, respectivului trebuie să îi fie încheiat mandatul sau funcția. Acesta menționează că, în practică, lucrurile nu au stat așa. Mulți politicieni sau funcționari publici, adaugă avocatul, deși erau în incompatibilitate cu funcția nu au fost demiși, ci doar au primit sancțiuni. Acesta susține că inclusiv Înalta Curte a vorbit despre cum legea nu era validată corespunzător în practică. „Eu am tot spus că practica de până la această lege, deci pe legea veche, practica administrativă, adică ce făceau prefecții pe românește, era aceea de a aplica doar niște sancțiuni și am dovedit chestia asta. Adică foarte puțini și-au pierdut efectiv mandatul sau funcția, că nu se aplică numai primarilor, se aplică, din păcate, și funcționarilor publici. Ei bine, tot pe legea veche, fie specialiști, fie anumite instanțe de judecată, inclusiv cea de la Timișoara, dar chiar și Înalta Curte spuneau altceva. Nu, domnule, și pe această lege pentru conflict de interese îți pierzi funcția. Că asta nu era validat în practică, e partea a doua.”, menționează Neacșu.  „Curtea nu are cum să nu vadă că acea definiție nu e clară, nu se înțelege pe cine obligă și, ca atare, cine o să declare averea” Avocatul susține că în dosarul ANI s-a aflat și chestiunea cu declarațiile de avere ale concubinelor politicienilor. Acesta menționează că CCR nu a putut să nu observe că definiția „relații asemănătoare cu cele dintre soți” este una prea variată. Neacșu afirmă că formula „relații ca cele dintre soți” poate însemna și o relație de afectivitate. Acesta precizează că aceste relații trebuiau mai clar definite pentru a fi luate în considerare de Curtea Constituțională. „Curtea Constituțională m-a surprins și pe mine puțin. M-a surprins în aceeași măsură în care, de exemplu, eram absolut sigur că pe cealaltă chestiune, cu declarațiile, mă rog, amantelor, concubinelor sau cine erau persoanele alea, că nimeni nu știe… Curtea nu are cum să nu vadă că acea definiție nu e clară, nu se înțelege pe cine obligă și, ca atare, cine o să declare averea. Plus că era prea largă pălărie. Adică oricine se putea simți vizat de acea sintagmă. În societatea noastră din prezent, din păcate, foarte multă lume întreține cu altă lume relații asemănătoare cu cele dintre soți. De ce? Pentru că relațiile stabilite între soți sunt de o varietate, adică pe lângă cele sexuale, mai sunt și cele de afectivitate, cele de conviețuire. Sunt foarte multe. Dacă tu nu specifici acolo că persoanele trebuie să conviețuiască, adică să locuiască împreună, să aibă o gospodărie împreună, care e chestia specifică?”, afirmă fostul membru CSM. Cu voturile AUR, UPR și SOS, PSD a adoptat un amendament la legea privind reforma ANI. Acesta prevede că persoanele declarate definitiv incompatibile sau aflate în conflict de interese își vor pierde automat mandatul în termen de 30 de zile. Acest amendament se aplică chiar dacă faptele au fost constatate înainte de adoptarea acesteia. Liderul USR este vizat direct de amendamentul introdus de social-democrați și riscă să rămână fără funcția de primar al Timișoarei. Ilie Bolojan a contestat acest nou amendament la Curtea Constituțională. Și Nicușor Dan a luat o poziție în raport cu această nouă lege și a dublat contestarea la judecătorii constituționali. Cu toate acestea, luni, CCR a luat decizia că amendamentul este constituțional și legea poate intra în vigoare.

Toni Neacșu dezvăluie ce s-ar fi aflat în spatele întâlnirii Bolojan-Tănăsescu: Decizia CCR în dosarul legii integrității trebuia amânată

Toni Neacșu dezvăluie ce s-ar fi aflat în spatele întâlnirii Bolojan-Tănăsescu. Avocatul precizează că legea ANI trebuia să fie amânată până pe 29 august. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … „De fapt, s-a întâlnit un judecător al Curții Constituționale, un judecător raportor în mai multe dosare, cu una din părțile din unul din dosare” Invitat la Marius Tucă Show, Toni Neacșu afirmă că s-a discutat prea mult despre întâlnirea dintre un premier demis și un președinte CCR. Problema, sesizează acesta, nu este asta, ci calitatea pe care o aveau cei doi într-un dosar aflat pe masa Curții Constituționale. Bolojan, adaugă avocatul, nu era doar premier demis, ci era parte a unui dosar în care Simina Tănăsescu era judecător raportor. Acesta susține că a fost încălcată deontologia pe care trebuie să o dovedească zilnic judecătorii constituționali. „Toată lumea își pune întrebarea, în momentul de față, în ce măsură acea întâlnire și tot ce a urmat în jurul acelei întâlniri a influențat până la urmă această decizie CCR. Și cred că asta e lucrul cel mai important. Noi am comentat prea mult faptul că s-a întâlnit președintele Curții Constituționale cu premierul demis al României. Problema nu este asta. De fapt, s-a întâlnit un judecător al Curții Constituționale, un judecător raportor în mai multe dosare, cu una din părțile din unul din dosare. Asta este inadmisibil și de neacceptat într-un stat de drept. Despre asta vorbim și asta încalcă deontologia pe care trebuie să o dovedească zi de zi prin fapte, judecătorii, cu atât mai mult dacă sunt judecători constituționali.”, explică avocatul. Întâlnirea dintre premierul interimar Ilie Bolojan și șefa CCR, Simina Tănăsescu, a generat reacții în spațiul public. Acest lucru s-a petrecut mai ales după confirmarea întrevederii de către premier. Ilie Bolojan a respins acuzațiile privind o posibilă imixtiune în activitatea Curții. Premierul a susținut că discuțiile au vizat probleme administrative. Întâlnirea a fost criticată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, care a cerut clarificări. Savonea a atras atenția asupra riscului ca imaginea și credibilitatea CCR să fie afectate. „Simina Tănăsescu voia să declare întreg dosarul ANI neconstituțional” Fostul membru CSM menționează că Simina Tănăsescu a încercat să își convingă colegii să declare neconstituțional întregul dosar ANI. Problema pe care a avut-o președinta CCR, adaugă acesta, este că nu avea o majoritate. Avocatul susține că nici măcar înainte de întâlnirea cu Bolojan, Tănăsescu nu avea o majoritate, fiind prezenți doar 8 judecători din cei 9. „Ceea ce știu eu e că înainte de acea întâlnire, judecătorul raportor care era președintele Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, încerca, până la votul celorlalți, să își convingă colegii că sesizarea trebuie admisă integral, deci inclusiv în ce privește această chestiune cu retroactivitatea. Altfel spus, să declare că e neconstituțional. Dar mai știu ceva, mai știu că nu avea majoritate pentru acest punct de vedere. Erau opt judecători, iar dumneaei nu avea nici înainte de acea întâlnire această majoritate.”, menționează Neacșu.  De ce s-au întâlnit Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan, conform lui Toni Neacșu? Avocatul menționează că intenția CCR era să amâne decizia în cazul ANI. Acesta argumentează că principalul motiv al întâlnirii Bolojan-Tănăsescu a fost această amânare. Tănăsescu ar fi vrut să amâne decizia în cazul ANI până pe 29 august, când erau toți judecătorii CCR prezenți. Fostul membru CSM susține că președinta CCR voia să se protejeze de o anumită parte politică. Pentru a nu se repeta scandalul cu magistrații CCR din partea PSD, Tănăsescu voia sprijinul lui Bolojan. Astfel, precizează Neacșu, nu ar fi fost acuzată că se pierd bani europeni din cauza amânării făcute. „Intenția Curții Constituționale înainte de întâlnire, repet, respectiv a președintelui care dispune într-o astfel de situație, era aceea de a amâna decizia pe această lege pentru o dată când se întruneau toți cei nouă judecători. Data cea mai apropiată era 29 august, adică foarte foarte aproape de 1 septembrie. Și cred, cel puțin convingerea mea, că asta era principalul motiv pentru pe care îl avea, să spunem, doamna președinte, de a se întâlni cu domnul Bolojan, de a-i explica că, domnule, va trebui să amânăm. Din acest motiv era bine să nu existe în spațiu public, cel puțin dintr-o anumită parte politică, o presiune pe Curtea Constituțională, ca amână nejustificat cauze, astfel încât pune în pericol pierderea unor bani europeni.”, afirmă fostul membru CSM. În urmă cu câteva luni, CCR a decis să taie pensiile magistraților după ce a amânat de 5 ori decizia. Una dintre amânările făcute a fost pe motiv că judecătorul constituțional Stan își luase concediu paternal. Curtea Constituțională a României a luat o decizie pe legea pensiilor magistraților, pe care Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pe 12 februarie. Pe 11 februarie a avut loc ultima ședință pe reformă, unde judecătorii au amânat pentru a cincea oară decizia. Decizia a fost luată cu o majoritate de 6 la 3, după ce în ultimul moment judecătorul Mihai Busuioc și-a schimbat votul. Împotriva proiectului au votat judecătorii Stan, Licu și Deliorga, judecători numiți la propunerea PSD.

Toni Neacșu: Întâlnirea Bolojan-Tănăsescu afectează CCR

Toni Neacșu susține că întâlnirea de azi dintre Ilie Bolojan și șefa CCR ridică probleme de credibilitate pentru instituție. Avocatul menționează că Bolojan este parte interesată politic a unui dosar aflat pe masa CCR. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … Care este conflictul de interese dintre Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan? Invitat la Marius Tucă Show, Toni Neacșu afirmă că problema întâlnirii dintre Bolojan și președinta CCR a fost locul și contextul. Acesta menționează că Simina Tănăsescu era implicată activ în decizia legii ANI, pe care Bolojan o contestase la Curtea Constituțională. Președinta CCR, afirmă avocatul, era judecător raportor în cazul ANI, adică analizase sesizarea și conturase deja o opinie în speță. „Problema aici e cu totul și cu totul alta. Pe de o parte este locul unde a avut loc această întâlnire, iar pe de altă parte, contextul special. Doamna Simina Tănăsescu nu are doar calitatea de președinte al Curții Constituționale, adică o calitate administrativă. Dumneaei era judecător-raportor în acel dosar. De partea cealaltă, nu aveam doar premierul României, aveam o persoană interesată din punct de vedere politic în soluția pe care urma să o dea CCR. Era și parte, întrucât era președintele partidului care până la urmă a făcut această sesizare.”, explică avocatul. „Judecătorul raportor la Curtea Constituțională este cel care propune o soluție colegilor lui. Doamna judecător a venit, a analizat deja cele două sesizări și își formase o părere. Opinia o și exprimase în scris și urma să îi convingă pe ceilalți opt judecători să fie de acord cu opinia dumneaei.”, adaugă Toni Neacșu. „Curtea Constituțională demonstrează că e greu să ai încredere în ea” Fostul membru CSM susține că acest scandal mediatic este o problemă de credibilitate a CCR și a Siminei Tănăsescu. CCR, adaugă acesta, ar trebui să ofere garanții că este neutră, independentă și imparțială. Între timp, menționează avocatul, CCR dă românilor numai motive de a nu avea încredere în ea. „Abia aici intervine, sigur că da, problema și lipsa aceasta de credibilitate care se extinde asupra întregii Curți Constituționale, nu numai asupra doamnei președinte. Aici nu cred că-i numai problema doamnei președinte, cred că e problema Curții Constituționale în ansamblu. Pentru că e important dacă ea ne poate oferi nouă garanții că într-adevăr este independentă, că într-adevăr este imparțială și neutră din punct de vedere politic. Ori prin modul în care s-a exprimat public în nenumărate rânduri, eu pot începe din 2024 sau chiar aș merge puțin mai în spate… Dar să zicem 2024, continuând cu ce a făcut la începutul acestui an și culminând cu această întâlnire, Curtea Constituțională demonstrează că e greu să ai încredere în ea.”, menționează Neacșu. Ce reclamă Înalta Curte de Casație și Justiție? Avocatul susține că problema credibilității este cea reclamată și de ÎCCJ. Acesta menționează că magistrații au dosare care urmează să fie judecate la CCR și nu pot avea încredere în deciziile Curții Constituționale. „Și exact asta, ca să revin, exact asta cred că au vrut să transmită cei de la Înalta Curte de Casație și Justiție și judecătorii în general. Pur și simplu ei asta spun. Avem conflicte la Curtea Constituțională, avem dosare pe rolul Curții Constituționale, conflicte în care suntem implicați ca autoritate importantă a statului, ca putere judecătorească și nu avem încredere că această Curte Constituțională e în stare să rezolve potrivit Constituției. Adică în mod egal, în condițiile în care, de partea cealaltă, reclamant sau, mă rog, de partea cealaltă, este guvernul condus de Ilie Bolojan.”, afirmă fostul membru CSM. Întâlnirea dintre premierul interimar Ilie Bolojan și șefa CCR, Simina Tănăsescu, a generat reacții în spațiul public după confirmarea întrevederii de către premier. Ilie Bolojan a respins acuzațiile privind o posibilă imixtiune în activitatea Curții și a susținut că discuțiile au vizat probleme administrative. Întâlnirea a fost criticată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, care a cerut clarificări și a atras atenția asupra riscului ca imaginea și credibilitatea CCR să fie afectate. Tot astăzi, CCR a declarat constituțional amendamentul ANI. Conform acestei decizii, persoanele declarate în stare de conflict de interese care dețin o funcție publică își pierd mandatul. Unul dintre aceste cazuri este și al lui Dominic Fritz, declarat în conflict de interese.

Toni Neacșu critică condițiile impuse de Nicușor Dan pentru desemnarea premierului: Sorin Grindeanu ar găsi majoritatea

Toni Neacșu susține că Nicușor Dan a pus condiții greu de îndeplinit pentru numirea premierului. Acesta crede că Sorin Grindeanu ar fi o variantă mai potrivită, care ar putea găsi o majoritate pentru a forma Guvernul. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … „Nicușor Dan a pus condiții complicate pentru funcția de premier” Fostul membru CSM susține că Nicușor Dan a pus condiții greu de îndeplinit pentru desemnarea premierului. El subliniază că, în cazul desemnării lui Eugen Tomac, condițiile stabilite de președinte erau îndeplinite. „Cred că Nicușor Dan a pus niște condiții atât de complicate, încât în momentul de față nu poate face acest lucru. Când l-a desemnat pe Tomac, erau îndeplinite condițiile puse de președintele României,” a declarat Toni Neacșu. „Nicușor Dan avea garanția unei majorități pro-occidentale în cazul lui Tomac” Neacșu afirmă că președintele Nicușor Dan avea garanția unei majorități pro-occidentale în cazul desemnării lui Eugen Tomac pentru funcția de premier. „Dacă am înțeles bine și dacă este adevărat, avea garanția unei majorități pro-occidentale sau așa numită (…) Evident că nu a avut această garanție, iar în momentul de față, pe de-o parte, nu o are. Pe de altă parte, haideți să vă spun ceva (…),” a declarat fostul membru CSM. „Dacă Sorin Grindeanu ar fi numit premier, ar face majoritate” Toni Neacșu susține că, dacă Sorin Grindeanu ar fi desemnat pentru funcția de premier, acesta ar reuși să treacă de Parlament și să formeze un guvern. Acesta crede că liderul PSD ar putea găsi o majoritate parlamentară. „Convingerea mea este că, dacă acum ar fi numit Sorin Grindeanu, el ar trece ca premier și ar trece guvernul. El ar găsi acea majoritate, chiar dacă el spune că nu o are încă, dar și-o găsește,” a declarat Neacșu. Sorin Grindeanu a declarat că i-a cerut președintelui Nicușor Dan mandatul pentru funcția de premier, însă nu l-a primit. Liderul PSD susține că nu poate demonstra, în prezent, că are cele 233 de voturi necesare pentru formarea Guvernului.

Toni Neacșu spune că guvernul lui Bolojan e acoperit de lege. Plătește doar o amendă dacă nu spune cu ce a ajutat Ucraina

Toni Neacșu susține că Guvernul Bolojan poate să nu declasifice ajutorul oferit Ucrainei pentru că e acoperit de lege. Fostul membru CSM afirmă că singura penalitate care i se poate aplica este o simplă amendă, plătită din bugetul cancelariei premierului. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Răzvan Dumitrescu.  Loading … Invitat la „Subiectul Zilei” cu Răzvan Dumitrescu, Toni Neacșu susține că Guvernul Bolojan are pârghia legală să nu desecretizeze documentele care conțin ajutorul oferit Ucrainei. Acesta descrie cadrul legal și afirmă că o instanță poate oferi o amendă guvernului în executarea silită a hotărârii. „Din păcate, este o pârghie juridică în acest caz. Este adevărat că asta înseamnă că tot noi va trebui să mai plătim niște bani din bugetul public. Instanțele pot obliga Guvernul să facă să publice acele informații care au fost solicitate. Problema este că dacă Guvernul nu va face acest lucru, instanțele nu pot face altceva decât să aplice o amendă în executarea silită a acelei hotărâri. Dar această executare silită constă doar în aplicarea unei amenzi pentru autoritatea respectivă, în cazul de față, Secretariatul General al Guvernului.”, menționează fostul membru CSM. Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki a câștigat un proces, în primă instanță împotriva Guvernului. Hotărârea instanței obligă Secretariatul General al Guvernului să furnizeze numărul și data fiecărei Hotărâri de Guvern prin care au fost aprobate ajutoare militare către Ucraina, din 2020 până în prezent, dar și să menționeze dacă sunt clasificate. Amenda pentru Guvernul Bolojan, plătită din buget public Fostul membru CSM susține că amenda pe care ar primi-o Guvernul Bolojan pentru nepublicarea documentelor în care apare ajutorul oferit Ucrainei este de 20% din salariul minim brut. Avocatul menționează că amenda ar fi în jur de 860 de lei pe zi. Penalitățile, pe de altă parte, pot ajunge la 1000 de lei pe zi. Aceste sume, adaugă Neacșu, vor fi plătite de bugetul cancelariei premierului, deci din bani publici. „În situația noastră, ar urma ca Secretariatul General, dacă nu publică de bunăvoie, să plătească o amendă, care înseamnă 20% din salariu minim brut pe economie, undeva la 860 de lei pe zi și o penalitate până în 1.000 lei pe zi. După 3 luni, dacă tot nu o să vrea să facă acest lucru, Secretariatul General al Guvernului nu înseamnă decât că va trebui să plătească aceste sume de bani în continuare. Evident că sunt sume plătite din bugetul pe care Secretariatul General îl are, dar care este buget public.”, afirmă Neacșu. 40 de hotărâri de guvern secretizate pe an Toni Neacșu susține că anual sunt 40 de hotărâri de guvern care nu sunt publicate în monitorul oficial. Pentru a fi secretizată o hotărâre de guvern, aceasta trebuie să conțină caracter militar. Acesta se îndoiește de caracterul militar al acestor 40 de hotărâri de guvern. „Este foarte ușor, în momentul de față, să se secretizeze, mă rog, să clasifice o hotărâre de Guvern, așa cum vi s-a spus, plecând de la solicitarea ministerului în cauză. Haideți să vă mai spun ceva, că cred că o să ne șocheze. Eu am făcut o verificare pe care o poate face oricine la consiliul legislativ și am aflat că undeva în jur de 40 de hotărâri de Guvern nu sunt publicate anual în monitorul oficial al României. Asta înseamnă că sunt acele hotărâri de guvern sunt clasificate, deci au caracter militar. Eu mă îndoiesc că în activitatea lui, Guvernul, într-un an, are 40 de decizii din acestea strict cu caracter militar.”, explică avocatul. Polonia a făcut public ajutorul acordat Ucrainei, în timp ce Ungaria, Bulgaria, Cehia și Slovacia refuză să mai contribuie. Cu toate acestea, România rămâne singura țară din regiune care nu desecretizează ajutorul oferit ucrainenilor.

Avocatul Toni Neacșu intervine în conflictul dintre Guvern și ÎCCJ: Războiul dintre justiție și Bolojan e total și sălbatic

„Războiul dintre justiție și Bolojan este total”, spune avocatul Toni Neacșu care desființează decizia premierului demis Ilie Boljan de a sesiza Curtea Constituțională legat de un posibil conflict juridic de natură constituțională Guvern – ÎCCJ. El susține că Executivul încearcă astfel să influențeze un proces aflat încă pe rolul instanței. Acesta califică demersul drept „ridicol”, „prematur” și „inadmisibil”. Comentariul lui Toni Neacșu vine după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a atras atenția, într-un comunicat, asupra presiunilor Guvernului asupra justiţiei exercitate sub pretextul unui conflict juridic de natură constituţională. „Pur și simplu sesizarea e ridicolă, prematură și inadmisibilă” „După sesizarea de către Guvern a Curții Constituționale cu un conflict juridic de natură constituțională determinat de un dosar încă aflat pe rol, fără o soluție definitivă, cu termen de judecată la 9.07.2026, nu pot decât să concluzionez că toți juriștii buni și profesioniștii Guvernului fie au fost PSD-iști, fie au plecat cu puciștii din PNL. Pur și simplu sesizarea e ridicolă (tehnic e prematură și inadmisibilă), e făcută de o parte dintr-un dosar care încă nu s-a judecat și care evident că își dorește prin orice mijloace, legitime sau nu, să nu piardă, iar pentru asta e dispusă să apeleze la orice instrument de presiune, fie ea și o sesizare la CCR”, a scris avocatul pe Facebook. Judecătorii supremi vs. Bolojan, etapa CCR Premierul Ilie Bolojan a anunțat joi că a decis să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituțională cu ÎCCJ, după ce instanța supremă a deschis o acțiune în justiție împotriva instituției pentru neplata unor drepturi salariale restante ale magistraților. „De ce am fost nevoiţi să facem acest lucru? Pentru că instanţa de judecată s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice. Sarcina puterii judecătoreşti, conform legii şi Constituţiei, este de a interpreta şi de a aplica legile existente. Iar din punctul de vedere al juriştilor Guvernului, instanţa îşi depăşeşte sfera de competenţă atribuită constituţional”, a declarat Ilie Bolojan la finalul şedinţei de Guvern. Avocatul Toni Neacșu susține că demersul, un „război dintre justiție și Bolojan” este  „total, salbatic și mă îndoiesc că se vor lua prizonieri”. „Mai recomand CEDO, CJUE si Comitetul drepturilor omului de la CEDO sau Curtea Penala Internațională care urmau, într-un moment de delir juridic din spațiul public întreținut de colegi de ai mei, să anuleze la un moment dat anularea alegerilor în România. Șansele sunt cam aceleași. Una peste alta, războiul dintre justiție și Bolojan e total, salbatic și mă îndoiesc că se vor lua prizonieri or că se va mai respecta vreo regulă (de aia nu m-ați vazut comentând unele hotărâri judecătorești). Să-ți iei ca mână dreapta pe Oana Gheorghiu („judecatorii iau pâinea de la gura copiiilor”) și pe Pîslaru („magistrații sunt lacomi și egoiști, din cauza lor pierdem miliarde, le tăiam pensiile”) înseamnă că ești fie mafiot de temu, pe stil Giovani Becali, fie inconștient, fie pur și simplu „prost”, în sensul cel mai puțin peiorativ posibil și doar descriptiv al cuvântului”, a adăugat Toni Neacșu. ÎCCJ despre inițiativa lui Bolojan: E  fără precedent Conducerea instanței supreme subliniază faptul că a luat act de declarațiile publice formulate de Prim-ministru privind intenția Guvernului de a sesiza Curtea Constituțională în legătură cu un litigiu aflat în curs de soluționare, mai precis sumele ce urmează a fi plătite retroactiv magistraților. „Înalta Curte nu va intra într-o polemică publică asupra unor chestiuni de drept care fac obiectul unui proces pendinte. Aceste aspecte vor fi analizate exclusiv în cadrul procedurilor prevăzute de lege, cu respectarea deplină a competențelor constituționale ale fiecărei autorități publice. Este, însă, fără precedent ca, înainte de soluționarea definitivă a unui litigiu, una dintre părțile din proces să califice public conduita instanței drept neconstituțională și să formuleze acuzații privind depășirea competențelor acesteia. Cu atât mai mult cu cât asemenea afirmații provin din partea unui Guvern demis şi aflat în exercitarea limitată a atribuțiilor constituționale, exclusiv pentru administrarea treburilor publice până la învestirea unuia cu puteri depline. Competenţele acestuia nu pot fi extrapolate la inițierea unor demersuri constituționale sau procedurale care exced administrării curente, nici măcar sub argumentul unei pretinse conexități cu aceasta, potrivit art. 110 alin. (4) din Constituţie. O asemenea conduită afectează independența justiției și încrederea cetățenilor că litigiile sunt soluționate exclusiv în fața instanțelor, pe baza legii și a argumentelor juridice, iar nu prin calificări publice anticipate sau prin presiuni exercitate în spațiul public. Într-un stat de drept, argumentele juridice se susțin în fața instanței de judecată. Independența justiției presupune ca procesele să fie soluționate în sala de judecată, prin hotărâri motivate, și nu influențate de declarații publice ale uneia dintre părțile aflate în litigiu”.

Neacșu atrage atenția asupra contractului de consultanță cu americanii: Suma din contractul de lobby cu firma americană depășește cu mult bugetul pentru consultanță al Administrației Prezidențiale

Într-o ediție transmisă live de Gândul, avocatul Toni Neacșu a comentat legalitatea contractului de consultanță încheiat între Administrația Prezidențială și firma de lobby din Statele Unite. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Avocatul Toni Neacșu susține că mult discutatul contract cu firma de lobby americană ar avea la bază câteva nereguli grave pentru Administrația Prezidențială. În primul rând, acesta scoate în evidență problematica bugetului de consultanță anual. Acesta spune că prin acest contract este cheltuit bugetul anual în doar două luni. „Până acum legalitatea sper să o verifice cei de la Curtea de Conturi, pentru că ei trebuie să facă lucrul ăsta. Ce știu eu și ce rezultă din analiza unor date publice chiar de pe site-ul Președinției, să știți, este faptul că suma aceea de bani prevăzută în contract depășește cu mult bugetul pentru cheltuieli de consultanță de anul acesta al Președinției României. Asta știm sigur. Adică cred că este încă o dată sau încă o jumătate, nu mai știu cât, e mult mai mult oricum. Dacă se vor plăti într-adevăr acele sume lunare, cum spun ei acolo, asta pe de o parte. ” Toni Neacșu: „Ei au încadrat juridic ca fiind un contract de consultanță juridică, dar nu e cazul, e un veritabil contract de lobby” De asemenea, avocatul susține că acest contract este doar oficial unul de consultanță. În realitate, scopul lui este obținerea de servicii de lobby în Statele Unite, la nivelul administrației prezidențiale de acolo. „Pe de altă parte, sigur, ei au încadrat juridic ca fiind un contract de consultanță juridică, să spunem așa. Adică e ca și cum ar fi încheiat un contract cu mine. Să spunem că până la urmă asta fac. Dau consultanță juridică ca avocat, nu e cazul acesta, e un veritabil contract de lobby, adică de, eu știu, o încercare de pus pile în Statele Unite. Contractul depășește pur și simplu limita prevăzută în buget. În momentul în care, eu știu, după două luni de zile am calculat eu că în două luni, dacă se plătește, se epuizează acel buget. Practic, acest contract nu va putea să mai meargă.”

Avocatul Toni Neacșu, convins că CCR va declara neconstituțională OUG dată de Guvernul Bolojan după demitere: Este un abuz grosolan

Avocatul Toni Neacșu a reacționat luni, printr-o postare pe Facebook, la dezvăluirea Gândul potrivit căreia Avocatul Poporului sesizează CCR pe speța OUG Bolojan. „Se presupune că un stat de drept funcțional are remedii interne pentru orice abuz, indiferent cât de grosolan ar fi”, a scris acesta, arătând și ce prevede legea în asemenea situații: FOTO – Facebook De asemenea, mai spune el, „emiterea de către Guvernul demis Ilie Bolojan a unei ordonanțe de urgență ulterior votării moțiunii de cenzură este un astfel de abuz grosolan”. Toni Neacșu este convins că „OUG 38/2026 va fi neîndoielnic declarată neconstituțională de CCR, la sesizarea Avocatului Poporului”. «Nu este, însă, un remediu suficient. Ordonanța a fost publicată în Monitorul Oficial, a fost înregistrată în Parlament și, până la pronunțarea CCR, va produce efecte juridice. Parlamentul, deși avea posibilitatea juridică, nu a reacționat în nici un fel. Vorbim de o ilegalitate atât de evidentă încât Parlamentul avea obligația, dacă trăim într-o democrație parlamentară, să se autosesizeze și în câteva zile s-o respingă definitiv. Procedura de urgență permitea ca acest mecanism să fie eficient rapid, maxim o săptămână. Însă, mai mult decât o încălcare strigătoare la cer a Constituției (după demitere un Guvern nu mai poate promova nici un fel de OUG), avem aici infracțiuni grave săvârșite de membrii Guvernului, în frunte cu Ilie Bolojan. În primul rând este un fals intelectual grosolan: OUG 38 poartă drept data emiterii ziua de 4 mai, când în realitate aceasta este 8 mai, atunci când a fost repusă, obligatoriu potrivit legislației, pe ordinea de zi a ședinței de Guvern. S-a comis acest fals pentru a acoperi adoptarea OUG-ului într-o perioadă când Guvernul nu avea dreptul să facă asta (repunerea pe ordinea de zi a unei OUG deja votată anterior dar încă nepublicată în M Of înseamnă exact re-adoptarea OUG-lui, o spune chiar HG-ul care reglementează activitatea normativă a Guvernului și care a fost invocat de acesta în jenanta comunicare publică facută). Apoi avem mai multe infracțiuni de abuz în serviciu. După data de 5 mai, adică după demitere, Guvernul și Ilie Bolojan personal nu mai puteau face nici o operațiune administrativă care să ducă la emiterea unei ordonanțe de urgență. Ilie Bolojan a semnat oug-ul după demiterea sa, iar Secretariatul general a trimis spre publicare în Monitorul Oficial și spre înregistrare la Parlament de asemenea după data de 5 mai, când legal nu se mai putea face asta. Art. 37 alin 3 din Codul administrativ interzice, după demiterea prin moțiune, întreprinderea oricărei acțiuni care ar duce la emiterea unei ordonanțe de urgență. Nu e vorba numai de „adoptarea” propriu zisă (adică votarea în Guvern) ci de „emitere”, noțiune mai largă, care include și toate operațiunile administrative ulterioare aprobării în ședință de către Guvern a unui OUG, operațiuni necesare intrării acesteia în vigoare: repunerea pe ordinea de zi, definitivarea actului normativ, semnarea de către premier, contrasemnarea de către miniștrii, trimiterea la Parlament și la Monitorul Oficial. Nu avem numai o problemă abstractă de neconstituționalitate, șocantă oricum prin caracterul ei unic din 1991 până acum, ci și una de natură strict penală. Curtea Constituțională nu pedepsește, doar mustrează cu arătătorul, asta nu o poate face decât justiția”, a precizat avocatul Toni Neacșu. Și AUR a reacționat la dezvăluirea Gândul: „Am asistat la o guvernare construită pe abuz, aroganță și dispreț față de reguli” AUR a reacționat luni, prin intermediul unui comunicat, la dezvăluirea Gândul potrivit căreia Avocatul Poporului sesizează CCR pe speța OUG Bolojan. „Am asistat la o guvernare construită pe abuz, aroganță și dispreț față de reguli”, afirmă reprezentanții AUR. «Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională cu privire la ilegalitatea comisă de guvernul condus de Ilie Bolojan, după demersurile și sesizările formulate de AUR. Este încă o dovadă că am avut dreptate atunci când am spus că acest guvern a încălcat legea și a încercat să își impună deciziile prin forță politică și presiune instituțională», au reacționat reprezentanții AUR. Autorul mai recomandă: Avocatul Poporului anunță pentru Gândul că sesizează CCR pentru Ordonanța de Urgență dată de Bolojan după demitere. Renate Weber: “Este foarte grav ce s-a întâmplat. E prima dată când văd așa ceva de când Constituția e în vigoare” Gheorghe Piperea îl acuză pe Bolojan de comportament nazist, după emiterea ordonanței de urgență în mod ilegal Florin Iordache contestă legalitatea ordonanței de urgență adoptată de Bolojan după demiterea guvernului Ce se va întâmpla cu ordonanța adoptată ilegal de Bolojan, odată cu instalarea noului Executiv. Explicațiile lui Tudorel Toader, fost judecător CCR și ex-ministru al Justiției AUR cere CCR să constate că ordonanța adoptată după demiterea Guvernului este neconstituțională Fostul președinte CCR, Augustin Zegrean, condamnă punerea pe ordinea de zi a unei OUG de către Guvernul demis, Bolojan: „Nu poate să facă așa ceva” / „Scrie în Constituție”

Toni Neacșu, după ce România a pierdut 458,7 milioane euro: „Dragoș Pâslaru anunță ca o mare victorie faptul că nu ne-au tăiat și restul sumelor”

Avocatul Toni Neacșu comentează anunțul făcut de ministrul Investițiilor Dragoș Pîslaru, chiar de 1 Mai, în care anunță românii că țara noastră a pierdut aproape jumătate de miliard de euro din PNRR. Neacșu atrage atenția că ministrul liberal Pîslaru consideră „o victorie” faptul că Uniunea Europeană nu a tăiat României și cele 350 de milioane de euro suspendate. „România pierde definitiv 460 de milioane euro din PNRR pentru ca nu și-a indeplint obligații restante încă din 2023, aproape exact suma de care spun încă de anul trecut că va fi pierdută, iar ministrul Dragoș Pâslaru anunță ca o mare victorie faptul că nu ne-au tăiat și restul sumelor suspendate (350 mil euro). Când ești la putere, politician, și vinovat, printre mulți alții, pentru pierderi, vezi numai partea plină a paharului”, transmite pe Facebook Toni Neacșu. „Sumele pierdute sunt majoritar pentru numirile politice și clientelare în societățile de stat” Potrivit avocatului, pierderea a jumătate de miliard de euro din PNRR este consecința numirilor pe interese politice în companiile de stat și a unei gestionări deficitare din partea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). „Sumele pierdute sunt majoritar pentru numirile politice și clientelare în societățile de stat din energie și transporturi, precum și pentru activitatea AMEPIP”, mai menționează Toni Neacșu. „Urmează eșecul cu cererea de finanțare nr 4” Neacșu aduce în discuție și cererea de finanțare nr.4, în valoare de 2,6 miliarde de euro, despre care Dragoș Pîslaru anunțase încă din luna februarie că a fost depusă la Comisia Europeană, încă nici până la acest moment nu se știe răspunsul Comisiei Europene. Avocatul Toni Neacșu consideră că și acest demers este, cel mai probabil, un eșec. „Poate o fi și primit răspunsul Comisiei dar îi e frică să o spuna public chiar înaintea moțiunii de cenzură”, adaugă, concluzionează, ironic, Toni Neacșu. „Urmează eșecul cu cererea de finanțare nr 4 (2,6 miliarde euro), despre care același ministru Dragoș Pâslaru spunea că va fi soluționată la pachet cu cererea nr. 3. Poate o fi și primit răspunsul Comisiei dar îi e frică să o spuna public chiar înaintea moțiunii de cenzură”, conchide avocatul. Dragoș Pîslaru anunță de 1 Mai că România a pierdut aproape jumătate de miliard de euro În plină vacanţă de 1 Mai, când nimeni nu este atent, ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat, pe Facebook, că România pierde încă o tranşă din PNRR, de aproape jumătate de miliard de euro. Banii se adaugă celor 7 miliarde pierdute deja de România încă de anul trecut. „Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro din banii care inițial au fost suspendați; pierdem 458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”, își începe Dragoș Pîslaru postarea. „Am primit, ieri seară (joi seara – n.r.), evaluarea Comisiei Europene privind Cererea de plată nr. 3 din PNRR. Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii”, spune Pîslaru. Banii pierduți, jalon cu jalon În mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, pentru că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător. „Din 23 iunie, când am preluat mandatul de ministru al Fondurilor Europene, am folosit toate pârghiile formale și informale pentru a recupera cât mai mult din banii suspendați: discuții tehnice, clarificări, negocieri, coordonare cu instituțiile responsabile și dialog constant cu structurile Comisiei Europene. A fost un efort susținut, desfășurat alături de experții tehnici din minister, datorită căruia am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro, bani care erau inițial suspendați. Cea mai importantă victorie din CP3 este pe tema pensiilor speciale. Aici, din cele 231 milioane Euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane Euro. A fost un dosar greu, care a suportat 6 amânări la Curtea Constituțională, fapt ce a făcut ca termenul agreat cu Comisia să fie cu mult depășit. Implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan pe acest subiect a fost decisivă. Astfel, Comisia Europeană a confirmat faptul că, prin Legea nr. 24/2026, România îndeplinește cerințele pentru acest jalon”, mai arată Pîslaru. Al doilea dosar important este AMEPIP și guvernanța companiilor de stat. „Vorbim despre instituția care trebuie să se asigure că firmele statului sunt conduse profesionist, transparent și pe criterii de performanță, nu pe pile sau interese politice. Aici am reușit să recuperăm 132 milioane Euro, iar contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esențială pentru a dinamiza această reformă și pentru a salva banii europeni”, adaugă ministrul. Al treilea jalon este cel privind companiile de stat din energie: „Vorbim despre companii mari, importante pentru economia României: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica și altele. Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane Euro și recuperează 48 milioane Euro”, mai adaugă ministrul. Al patrulea jalon este cel privind companiile de stat din transporturi — CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. „Și aici problema este aceeași: statul trebuia să demonstreze că aceste companii sunt conduse de oameni selectați transparent, competitiv și pe criterii de competență. Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane Euro și am reușit să recuperăm 4,5 milioane Euro. Pe scurt: acolo unde a existat voință politică, cum a fost cazul pensiilor speciale, România a recuperat mare parte din banii alocați. Acolo, însă, unde reformele au fost amânate ani la rând, în special în zona companiilor de stat, România a pierdut sume consistente. Nu poți