Schimbarea la Față a Domnului: interdicția care te urmărește tot anul dacă n-o respecți
Schimbarea la Față a Domnului este sărbătorită pe 6 august de creștinii ortodocși. Este unul dintre marile praznice ale calendarului bisericesc și marchează, în tradiția populară, hotarul dintre vară și toamnă. Tradiția populară spune că cearta este interzisă în această zi mare. Se crede că cel care se ceartă pe 6 august va trăi în scandal tot restul anului. De aceea, oamenii sunt sfătuiți să se împace cu cei cu care au avut neînțelegeri vechi. Sărbătoarea cere liniște sufletească, rugăciune și evitarea vorbelor grele sau a urii. De ce nu ai voie să speli haine Ziua de 6 august este considerată una mare și sfântă, iar muncile grele din gospodărie sunt interzise. Spălatul, cusutul sau lucrul la câmp intră printre acestea. Se credea că, din această zi, natura intră într-un ritm nou, iar apele se răcesc și iarba nu mai crește. Spălatul rufelor era văzut ca o încălcare a acestui ritm. Alte interdicții populare Fetele evitau să se pieptene sau să se spele pe cap, din teama că nu le va mai crește părul. Se recomanda evitarea călătoriilor lungi, pentru a nu rătăci drumul. Strugurii noi nu se mâncau înainte ca prima roadă să fie dusă la biserică pentru sfințire.
Sfântul Gheorghe, sărbătorit pe 23 aprilie. Ramurile verzi, simbolul protecției și al începutului primăverii
Ziua de 23 aprilie este marcată nu doar prin slujbe religioase, ci și printr-o serie de tradiții populare legate de protecție, fertilitate și renașterea naturii. Ramuri verzi la porți și la case Una dintre cele mai răspândite tradiții este împodobirea gospodăriilor cu crenguțe verzi. Oamenii pun ramuri de salcie, fag, stejar sau frasin la porți, uși, ferestre, grajduri și chiar la fântâni. Gestul are rol de protecție a gospodăriei. În credința populară, aceste crengi apără casa, animalele și semănăturile de spirite rele, boli și farmece. În unele zone rurale din Transilvania și Moldova, sunt folosite și crenguțe de leuștean, așezate la intrarea în grajduri, pentru a proteja animalele. Pe lângă crengi, la porți se pun uneori brazde cu iarbă verde sau flori de primăvară, ca simbol al reînnoirii naturii după trecerea iernii. Practici pentru sănătate și belșug Ziua Sfântului Gheorghe este legată și de ritualuri pentru sănătate. Potrivit tradiției populare, la sate, femeile se spală dimineața cu rouă, considerată benefică pentru frumusețe și vitalitate. În unele zone, oamenii folosesc plante considerate protectoare, însă obiceiurile diferă de la o regiune la alta. La sate, mai ales în Moldova și sudul țării, se rostesc descântece pentru spor și belșug, iar oamenii respectă obiceiuri menite să aducă noroc pe tot parcursul anului. Începutul anului pastoral Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, cunoscută în popor drept Sângiorz, marchează și începutul anului pastoral. În această perioadă are loc „măsuratul laptelui”, prin care se stabilește cantitatea de lapte dată de fiecare oaie, în cazul turmelor comune. Tot acum începe și urcarea turmelor la munte, odată cu începerea pășunatului. Credințe despre începutul primăverii În tradiția populară, Sfântul Gheorghe este considerat „capul primăverii” și cel care deschide drumul naturii spre viață. Se spune că, atunci când se aud primele broaște, sfântul primește simbolic cheile anotimpului cald de la Sfântul Dumitru. Astfel, începe ciclul vegetației, iar natura „înverzește” sub protecția sa. În credința populară, Sângiorzul deschide ciclul vegetației și marchează intrarea în anotimpul cald, care se încheie la Sfântul Dumitru. Cei doi sunt considerați „străjeri ai timpului”, cărora le sunt încredințate simbolic cheile vremii. Martir al credinței creștine Potrivit tradiției creștine, Sfântul Gheorghe s-a născut în Cappadocia, într-o familie creștină, în timpul domniei împăratului Dioclețian. A fost ofițer în armata romană, dar a ales să-și mărturisească public credința, în ciuda persecuțiilor. Pentru acest gest, a fost arestat și supus unor torturi severe, fără să renunțe la credința sa, fiind în cele din urmă martirizat.