Omul cu o mie de funcții, prins în flagrant cu ajutorul unui primar. Gândul prezintă filmul operațiunii în care escrocul care se dădea drept general SIE și procuror DNA a fost reținut chiar de colegii săi
Un recidivist în fapte de trafic de influență care se pretindea a fi ba procuror DNA, ba ofițer, ba general SIE, a fost prins, vineri, în flagrant delict de anchetatorii Direcției exact când a primit 10.000 de euro. Suma era doar o tranșă din mita de 25.000 de euro pe care escrocul o ceruse unui primar de comună din Buzău. Ceea ce „generalul SIE” nu aflase încă, era că edilul colabora deja cu Direcția Națională Anticorupție. Primarul, afaceristul și „generalul SIE” Primarul comunei buzoiene Cernătești a fost contactat de un afacerist dintr-o localitate alăturată, care i-ar fi spus că este posibil să fie chemat la audieri și că acolo „nu se știe ce se poate întâmpla”. Afaceristul din ecuația infracțională ar fi Ion Leu, spun sursele noastre, iar în perioada mai-iunie bărbatul ar fi pretins de la edilul comunei Cernătești 40.000 de euro, pentru „procurorul de caz” din cadrul Direcției Naționale Anticorupție. Ba mai mult, omul de afaceri susținea că ar fi plătit deja o sumă de bani „procurorului”, pe care ar fi vrut să-i recupereze de la edil prin încheierea unui contract de achiziție a unor produse (piatră) și prestări servicii (reparație drum), cu o valoare de 333.590,85 lei, între societatea sa LEU AQUACULTURĂ și Primăria comunei Cernătești. Loading … Ofițerul anticorupție se recomanda în discuții drept ”Cojocaru Ștefan, comisar șef la DNA București.” Însă „procurorul DNA” s-a dovedit a fi un escroc bine cunoscut de anchetatori. Este vorba de Victor Aurel Șirgher. Acesta a reușit în repetate rânduri să își însușească roluri cu greutate pentru a le percepe „clienților” săi diferite sume pentru intervenții legate de eventuale anchete sau dosare de corupție mai mult sau mai puțin fictive. De data asta, însă, escrocul a fost denunțat chiar de soția afaceristului. Primar „acoperit” și punga roșie Anchetatorii au decis să îi coopteze drept colaboratori cu identitate reală pe primarul comunei Cernătești și pe afaceristul Ion Leu, care ar fi primit permisiunea să înregistreze discuțiile cu Șirgher, să înregistreze video și audio orice discuție tete-a-tete ce avea să intervină între ei și traficantul de influență precum și să îl localizeze sau să îl urmărească pe acesta. În tot acest timp ofițerii DNA ascultau la căști discuțiile interceptate ale traficantului de influență cu afaceristul care, mai departe, transmitea primarului comunei Cernătești indicațiile primite. Escrocul a organizat o întâlnire cu primarul pe „terenul” afaceristului, la balastiera acestuia. A primit suma de 10.000 euro într-o sacoșă roșie, pe care a preluat-o folosind două șervețele, pentru a evita să-și lase amprentele pe pungă. Puțin mai târziu, mașina în care se afla a fost oprită în trafic, iar anchetatorii au găsit punga roșie cu teancul de euro. Escrocul cu o mie de funcții, recidivist de carieră În luna noiembrie 2024, escrocul ar fi pretins de la două persoane suma de 40.000 de euro, din care ar fi primit efectiv 28.000 de euro, susținând că are influență asupra unui procuror și a unor polițiști din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și că îi va determina să soluționeze favorabil un dosar penal. De asemenea, în luna mai 2026, inculpatul ar fi determinat și sprijinit o altă persoană să pretindă suma de 40.000 de euro de la un primar, bani care ar fi fost destinați procurorului de caz din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, în scopul determinării acestuia să nu își îndeplinească atribuțiile de serviciu într-un dosar penal. Pentru presupusa intervenție, inculpatul ar fi primit suma de 6.000 de euro.
PACE – Întâi România cere comisie de anchetă și demisia șefei CCR după întâlnirea cu Bolojan
Într-un comunicat transmis vineri, grupul parlamentar acuză o posibilă ingerință a puterii executive în activitatea Curții Constituționale și susține că întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Elena Simina Tănăsescu, desfășurată în biroul președintelui Senatului, ridică semne de întrebare cu privire la independența și imparțialitatea CCR. PACE – Întâi România susține că întâlnirea a avut loc cu doar trei zile înainte ca judecătorii constituționali să se pronunțe asupra unor acte normative cu impact financiar major, inclusiv asupra noii Legi a integrității și a legii privind Strategia națională pentru conservarea biodiversității, despre care formațiunea afirmă că sunt legate de jaloane din PNRR. Grupul parlamentar califică întâlnirea drept o posibilă „tentativă clară de trafic de influență la cel mai înalt nivel în stat” și solicită organelor de cercetare penală să se autosesizeze. Solicitările PACE – Întâi România Formațiunea politică cere demisia de urgență a președintei CCR, Elena Simina Tănăsescu, și a președintelui Senatului, Mircea Abrudean. De asemenea, parlamentarii solicită explicații publice din partea premierului interimar Ilie Bolojan și a lui Mircea Abrudean privind scopul și conținutul întâlnirii. PACE – Întâi România cere și o anchetă parlamentară la nivelul comisiilor de specialitate, pentru verificarea modului în care logistica Senatului ar fi fost utilizată pentru întâlniri care ar putea avea legătură cu decizii ale Curții Constituționale. Totodată, grupul solicită verificări în cadrul Comisiei pentru Constituționalitate din Senat privind activitatea CCR în dosarele referitoare la excepțiile sesizate de PNL și USR. Grupul parlamentar susține că demersurile sunt necesare pentru protejarea independenței instituțiilor fundamentale și a statului de drept. Întâlnirea nu a fost anunțată public și a avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean.
Trafic de influență în Guvernul Bolojan? Vicepremierul Oana Gheorghiu, apeluri către instituții ale statului și către un serviciu secret pentru grupul german din care face parte și Kaufland, care a donat pentru Dăruiește Viață. Gândul publică mailul trimi
Vicepremierul Oana Gheorghiu a făcut presiuni asupra mai multor instituții în interesul grupului german Schwarz, rezultă din mai multe documente consultate de Gândul. În luna februarie, Gheorghiu a trimis mai multe emailuri de pe adresa oficială a Guvernului în care întreba diferite instituții dacă sunt interesate de serviciile oferite de gigantul german. Serviciile ar fi urmat să fie oferite de Schwarz Digits, o filială a grupului. Schwarz deține și Kaufland sau Lidl. Coincidență sau nu, Kaufland a fost un donator extrem de generos în campaniile ONG-ului Oanei Gheorghiu și a finanțat cu 250.000 de euro unul dintre proiecte. Ce spun documentele În data de 12 februarie, Oana Gheorghiu a trimis un email la Autoritatea pentru Digitalizarea României în care întreba dacă instituția este interesată de serviciile și produsele Schwarz. „În contextul întâlnirilor exploratorii desfășurate la finalul lunii ianuarie 2026, la nivel guvernamental, cu reprezentanți ai grupului Schwarz (Schwarz Digits), (…) vă rog să ne comunicați dacă, din perspectiva STS, au fost identificate potențiale soluții, servicii sau capacități de interes”, a scris Oana Gheorghiu către ADR. Ulterior, a revenit și și-a cerut scuze, pentru că a trimis anterior acest email și spre Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și a luat textul cu copy-paste. „Ne interesează perspectiva ADR, nu STS… am dat copy/paste textului, fără să fac modificările necesare”. Din informațiile Gândul, Gheorghiu a trimis, într-adevăr, un email copy-paste la STS, către generalul inginer Ionel-Sorin Bălan, directorul instituției. Prezentam mai jos emailul: „Stimate domnule Balan, În contextul întâlnirilor exploratorii desfășurate la finalul lunii ianuarie 2026, la nivel guvernamental, cu reprezentanți ai grupului Schwarz (Schwarz Digits), precum și având în vedere direcțiile strategice europene privind suveranitatea digitală, reducerea dependențelor tehnologice, guvernanța datelor și consolidarea rezilienței infrastructurilor digitale, vă rog să ne comunicați dacă, din perspectiva STS, au fost identificate potențiale soluții, servicii sau capacități de interes. Precizez că aceste întâlniri au avut un caracter exploratoriu, fiind dedicate evaluării opțiunilor tehnologice disponibile și analizării gradului de aliniere cu obiectivele strategice ale României. Răspunsul dumneavoastră va fi integrat într-o informare consolidată către domnul Prim-Ministru, în vederea fundamentării unor eventuale decizii strategice ulterioare. Vă rog să aveți amabilitatea de a transmite punctul de vedere al instituției până la data de 19 februarie, la adresa [email protected]. Cu considerație, Oana Gheorghiu” Schwarz, donator generos pentru Oana Gheorghiu Gigantul german a donat, prin Kaufland, 250.000 de euro pentru unul dintre proiectele Oanei Gheorghiu. Schwarz Digits este brațul IT al grupului german Schwarz. „Schwarz Digits, divizia de IT a Grupului Schwarz, livrează soluții și produse digitale de încredere”, se arată pe site-ul oficial. captură de ecran https://schwarz-digits.de/en Lidl și Kaufland sunt pilonii retail ai grupului, PreZero gestionează zona de reciclare, iar Schwarz Digits zona cloud/cyber/IT. Corporația este prezentă în 32 de țări, are aproape 600.000 de angajați și afaceri de 175 mld. euro în 2024, conform estimărilor. În România este prezent mai ales prin Kaufland, Lidl și Schwarz Digits. Grupul are afaceri cumulate pe plan local de circa 9 mld. euro și are peste 30.000 de angajați. Schwarz, întâlniri „confidențiale” cu Guvernul Bolojan Așa cum rezultă din documente, reprezentanții Schwarz au fost în România în ianuarie 2026 și în martie 2026. Despre întâlnirea din ianuarie nu s-a aflat nimic, până acum. Oana Gheorghiu transmite, în emailurile în care sondează dacă instituțiile statului sunt interesate de produsele Schwarz, că au fost întâlniri la nivel guvernamental. „În contextul întâlnirilor exploratorii desfășurate la finalul lunii ianuarie 2026, la nivel guvernamental, cu reprezentanți ai grupului Schwarz (Schwarz Digits)…”, scrie ea în documente. După apelurile Oanei Gheorghiu, reprezentanții Schwarz au fost primiți, oficial, la Palatul Victoria. Este vorba de întâlnirea premierului Bolojan cu CEO-ul Schwarz Group, Gerd Chrzanowski, în luna martie 2026, care, conform informațiilor ZF, ar fi avut ca subiect central „reducerea deficitului comercial al României”. Publicul nu a aflat însă că nu era prima întâlnire „exploratorie” a guvernului cu reprezentanții grupului german. Întâlnirea reprezentanților Guvernului Bolojan cu șefii Schwarz Group, 10 martie 2026 „Premierul Bolojan a mulțumit reprezentanților Schwarz Group, Gerd Chrzanowski și Christian Groh, pentru investițiile realizate în România de această companie și a adăugat că economia națională oferă oportunități pentru dezvoltarea portofoliului de proiecte pe piața românească”, a transmis guvernul Bolojan la acea dată. Decapitarea șefului ADR de către Oana Gheorghiu Povestea culminează cu demiterea șefului Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Vlad Dragoș, de către vicepremierul Oana Gheorghiu, pe 4 mai 2026. Același șef asupra căruia Oana Gherghiu punea presiuni chiar de pe adresa de email de la minister, a fost demis, conform postării vicepremierului de pe Facebook, pentru „eșecuri operaționale” și „insubordonare și opacitate instituțională: refuzul repetat de a colabora cu ministerul tutelar”. Ieri, vicepremierul Oana Gheorghiu făcea un apel public ca Parchetul General să ofere consultanță Guvernului despre cum să găsească dovezi de activități infracționale. Și atunci rămâne întrebarea: ar trebui ca procurorii să vină la guvern, dar nu pentru a instrui angajații, ci mai degrabă pentru a ancheta un posibil trafic de influență? AUTORUL RECOMANDĂ:
Căruțașul din „Dosarul Flux”: Puterea, manipularea și traficul de influență – Harabagiu ia dictat lui Tudor Cheșcu ce să declare în fața procurorilor??
O înregistrare audio exclusivă dezvăluie cum fostul viceprimar Gabriel Harabagiu manipula declarațiile din „Dosarul Flux” și încerca să-și scape pielea aruncând vina pe alții. Redacția noastră a intrat în posesia unei înregistrări audio exclusive, care devoalează mecanismele de influență, manipulare și intimidare din jurul „Dosarului Flux” – dosar ce scoate la iveală o veritabilă rețea de putere construită în jurul fostului viceprimar Gabriel Harabagiu. În respectiva înregistrare, Harabagiu îi oferă lui Tudor Cheșcu indicații clare despre ce să declareîn fața procurorilor, pentru a orienta ancheta în direcția dorită. Tonul său trădează controlultotal pe care încearcă să-l exercite asupra întregului proces, impunând o versiune convenabilăcare să-i protejeze interesele. „Trebuie să spui exact cum ți-am zis, altfel se duce totul de râpă…….”, se aude vocea identificată ca fiind a lui Harabagiu, într-o secvență care arată instigare directă la declarații mincinoase. Aceasta nu mai este doar o conversație între doi oameni implicați într-un dosar, ci o dovadă a unui trafic de influență operat cu sânge rece, menit să deturneze actul de justiție. Mai mult, surse din interiorul administrației locale confirmă că Harabagiu depune eforturi disperate pentru a-și construi o apărare bazată pe culpabilizarea altora – încercând să dea vina pe funcționari din Direcția de Urbanism, Juridic, Patrimoniu și alte compartimente din Primăria Iași – secretare, inspectori, chiar și pe femeia de serviciu (dar despre asta vom scrie pe larg în următorul articol). Scopul este limpede: mutarea responsabilității de pe sine către subalterni, pentru a evita răspunderea directă și a-și păstra imaginea de „victimă politică”. Totodată, redacția deține probe clare care arată că Ioana Turtă (Gavriluță), secretara personală a primarului Mihai Chirica, a semnat mai multe acte în numele primarului, la solicitarea expresă a lui Harabagiu, fără ca edilul să fie informat în mod direct. Această practică ridică semne grave de întrebare privind autenticitatea semnăturilor primarului Mihai Chirica de pe documente oficiale. În consecință, solicităm public ca toate semnăturile ce poartă numele „Mihai Chirica” din documentele emise în perioada în care Harabagiu și Ioana Turtă aveau acces direct la corespondența și fluxul intern al primăriei să fie analizate de experți grafoscopici independenți. Ceea ce se conturează din toate aceste elemente nu este doar o simplă abatere administrativă, ci un mecanism de manipulare instituțională care arată cum o parte din aparatul administrativ al Iașului a fost capturat și folosit în interes personal de oameni care și-au pierdut complet scrupulele. „Dosarul Flux” devine astfel simbolul unei epoci de abuz, complicitate și trădare a interesului public, în care funcțiile au fost transformate în instrumente de protecție pentru cei care ar fi trebuit să răspundă primii în fața legii. Redacția va publica în perioada următoare fragmente audio autentice și documente probatorii, menite să demonstreze că ceea ce până acum părea o simplă bănuială este, de fapt, un sistem bine pus la punct de manipulare a adevărului și de evitare a răspunderii penale.