Etichetă: transelectrica

România a importat mai multă energie decât a produs. Aproape 3.400 MW, sâmbătă seară

Importurile de energie electrică au depășit producția națională, sâmbătă seara, 3 octombrie, potrivit datelor Transelectrica. Sistemul energetic este afectat de producția hidro redusă, pe fondul secetei și al debitului scăzut al Dunării. Fără aportul energiei eoliene și solare, sistemul se apropie de limitele de import. Sâmbătă seara, România a importat aproape 3.400 MW. Sâmbătă seara, 3 octombrie, producția națională de energie electrică a fost de aproximativ 2.900 MW. Producția eoliană era aproape inexistentă, iar hidrocentralele și centralele pe cărbune produceau fiecare sub 1.000 MW. La aceeași oră, România importa aproape 3.400 MW de energie electrică, peste producția internă. Importurile s-au apropiat de limita maximă a interconexiunilor, de 4.000 MW, potrivit datelor Transelectrica, notează e-nergia.ro.  Loading … România a importat mai multă energie decât a produs. Aproape 3.400 MW, sâmbătă seară. Sistemul energetic se apropie de limite. Foto: Shutterstock Importurile nu au fost preferate din cauza unui preț scăzut al energiei. În acel interval, prețul pe PZU depășea 1.900 de lei/MWh. Centralele pe gaze produceau circa 1.250 MW, iar cele pe cărbune sub 600 MW. Mai multe grupuri pe gaze erau oprite, iar unele centrale pe cărbune ar fi putut avea probleme cu aprovizionarea cu combustibil, mai notează sursa citată. Starea Sistemului Energetic Național (SEN) conform datelor Transelectrica de duminică seară De altfel, datele de pe site-ul Transelectrica, la ora curentă (22:55), arată starea Sistemului Energetic Național în timp real. La ora menționată, duminică, 4 octombrie, erau disponibile următoarele date: 44.29% Hidrocarburi: 1273 MW 22.65% Hidro: 651 MW 19.76% Cărbune: 568 MW 11.52% Eolian: 331 MW 2.02% Biomasa: 58 MW 0.24% Instalatii de stocare: 7 MW 0.00% Nuclear: 0 MW -0.49% Foto: -14 MW Foto: Transelectrica În contextul energetic actual, vă reamintim că un mare furnizor român de energie electrică și-a cerut insolvența, din cauza opririi centralei de la Cernavodă. Getica 95, al șaselea mare furnizor de energie de pe piața de retail, și-a cerut insolvența la Tribunalul Buzău, pe 1 octombrie. Compania invocă probleme financiare generate de oprirea centralei de la Cernavodă. Situația a dus la întreruperea furnizării de energie în baza contractelor cu Nuclearelectrica. De altfel, Centrala nucleară de la Cernavodă este oprită de mai bine de o lună și jumătate, pe fondul debitului scăzut al Dunării. Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ

Măcel la BVB după pierderea PNRR

Bursa de Valori București (BVB) a fost lovită de una dintre cele mai severe corecții din ultimii ani, chiar în ziua în care România a ajuns la termenul-limită pentru reformele asumate prin PNRR. Indicele BET a pierdut 3,61% până la 33.743 de puncte, cea mai puternică scădere într-o singură ședință de la 5 august 2024, când expira un alt termen stabilit de Comisia Europeană pentru adoptarea reformelor legate de fondurile de redresare. De asemenea, capitalizarea companiilor de pe piața principală s-a prăbușit cu 20,2 miliarde de lei într-o singură zi, până la 697 de miliarde de lei. În timp ce premierul demis, Ilie Bolojan, a confirmat pierderea celor 770 de milioane de euro din fondurile europene, piața de capital a reacționat puternic la noul eșec al României în relația cu Bruxelles-ul.  Loading … Măcel pe Bursa de Valori București. Toți indicii au închis pe roșu Bursa de Valori de la București (BVB) a închis pe roșu ședința de luni, 31 august, după ce România a ratat termenul limită pentru mai multe reforme asumate prin PNRR. Statul pierde astfel 770 de milioane de euro din fondurile europene de redresare, după ce criza politică a blocat legile cerute de Bruxelles pentru salarizarea în sectorul public și pentru companiile de stat cu pierderi, scrie Ziarul Financiar. Amploarea vânzărilor s-a văzut atât în evoluția indicilor, cât și în volumul tranzacțiilor. Pe piața principală au fost înregistrate 206 milioane de lei și 25.832 de tranzacții, față de 82,3 milioane de lei și 13.598 de tranzacții în ședința precedentă. Indicele BET, principalul indice al Bursei de la București, a închis ședința de luni la 33.743 de puncte, cu 3,61%. De asemenea, companiile mari din indicele BET au înregistrat scăderi semnificative, ceea ce a tras puternic în jos valoarea totală a pieței. Romgaz a pierdut 10,4% până la 16,80 lei, iar Transelectrica 8,9% până la 89,10 lei. Sursa: Bursa de Valori București De altfel, toți inidicii Bursei de Valori au închis ședința pe roșu. Pe lângă indicele BET, indicele BET-TR a ajuns la 81.319,79 de puncte, cu 3,61% pe minus, BET-FI la 112.097,46 de puncte, în scădere cu 2,34%, BET-NG la 2.571,44, -3,98%, BET-XT la 2.907,15, -3,46%, BET-BK la 6.508,42, -2,81%, BETAeRO cu 1.041,89 puncte, -3,57% și ROTX cu 76.052,02 puncte, adică o scădere de 3,67%. Sursa: Bursa de Valori București Cronologia: Romania a pierdut banii din PNRR – președintele dă vina pe partide – partidele dau vina unele pe altele Nicușor Dan a anunțat că România a pierdut 770 de milioane de euro din PNRR În spatele măcelului de la Bursa de Valori București se află un nou eșec al României în absorbția fondurilor din PNRR. Termenul-limită pentru reforma salarizării bugetarilor a expirat, iar România pierde definitiv 770 de milioane de euro, suma aferentă jalonului care nu a fost îndeplinit la timp. Președintele Nicușor Dan a anunțat încă din 26 august că PSD, PNL, USR și UDMR nu au reușit să ajungă la un consens politic și social privind noua lege a salarizării. „Începând cu luna mai, Administrația Prezidențială a mediat o discuție între PSD, PNL, USR și UDMR pe tema legii salarizării. Din păcate, în ciuda negocierilor intense din ultimele luni, cele patru partide nu au ajuns la un consens politic și social asupra legii. Această reformă esențială pentru întregul sistem bugetar nu ar fi trebuit să fie amânată ani la rând, începând din 2022. Am ajuns astfel ca un subiect atât de complicat și cu implicații sociale și economice majore să fie dezbătut sub o uriașă presiune a timpului. Trebuie să remarc totuși disponibilitatea la dialog a partidelor și a echipelor ministeriale, care au desfășurat o muncă intensă”, a transmis Nicușor Dan. Șeful statului a transmis că partidele și-au respectat angajamentul de a nu depune separat un proiect privind legea salarizării în Parlament, acceptând astfel, în baza acordului politic, pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon din PNRR. „De asemenea, trebuie remarcat faptul că partidele și-au respectat angajamentul de a nu depune separat un proiect al legii în Parlament, asumându-și împreună, conform acordului politic, pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon PNRR. Cel mai important, partidele și-au asumat necesitatea adoptării legii până la sfârșitul acestui an și respectarea, prin viitoarea lege a salarizării, a anvelopei salariale agreate cu Comisia Europeană”. PSD și PNL au început să-și paseze responsabilitatea Pierderea celor 770 de milioane de euro din PNRR a declanșat un nou schimb de acuzații între partidele din fosta coaliție de guvernare. PSD a susținut că responsabilitatea pentru eșecul reformei salarizării aparține liberalilor, în timp ce PNL a transmis că social-democrații au blocat adoptarea legii înainte de expirarea termenului impus de Comisia Europeană. „PSD condamnă fuga PNL de a-şi asuma responsabilitatea pentru eşecul legii salarizării. Bolojan, Pîslaru şi PNL trebuie să răspundă toţi politic pentru această nereuşită costisitoare pentru bugetul României. Ei trebuie să explice românilor de ce luni întregi au ţinut proiectul de lege la secret, de ce nu s-au consultat cu nimeni, de ce nu au căutat consensul cu sindicatele şi de ce au adus astfel România în situaţia de a pierde 770 de milioane de euro din PNRR!”, a transmis PSD, într-un comunicat de presă. Social-democraţii au acuzat că „au făcut totul la secret, doar ţinând cont de propria agendă politică, fără să ţină cont de realităţile din România şi acum dau vina pe alţii că nu susţin o lege proastă, o lege respinsă de toată lumea şi a cărei aplicare ar produce convulsii sociale, instabilitate, blocaje instituţionale şi pierderi uriaşe pentru cetăţeni şi pentru economie!” Acuzațiile PNL: „PSD a înșelat cetățenii” Liberalii au acuzat PSD că blochează cu bună ştiinţă adoptarea Legii salarizării unitare, iar România e în pericol iminent de a pierde aproximativ 770 de milioane de euro. PNL susține că blocarea legii ar avea trei consecințe majore: menținerea inechităților salariale pentru sute de mii de angajați din sectorul public, pierderea fondurilor europene aferente jalonului și perpetuarea unor promisiuni salariale fără acoperire bugetară. Bolojan susține că Guvernul nu poartă nicio responsabilitate Premierul demis Ilie Bolojan a

Translectrica, nevoită să suporte costuri de milioane de euro cu energia cumpărată mai scump din piața spot, după oprirea centralei de la Cernavodă

Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, a calculat costurile suplimentare pe care va trebui să le suporte cu energia destinată acoperirii consumului propriu tehnologic (CPT, pierderile de curent din rețea), care nu îi va mai fi livrată de Nuclearelectrica în perioada 13 august – 31 august 2026, din cauza opririi și celui de-al doilea reactor al centralei nucleare de la Cernavodă, transmite Profit.ro. În acest context, Transelectrica va trebui să cumpere energia de pe piața spot, la prețuri și de 2,5 ori mai mari. Potrivit directorului de Reglementare al Transelectrica, Adrian Șuța, impactul financiar după oprirea centralei nucleare de la Cernavodă, în perioada 13 august- 31 august va fi de aproximaximativ 2 milioane de euro. ″Avem 19 zile înmulțite cu 24 de ore pe zi, înmulțite cu cei 30 MW a căror livrare a fost suspendată, iar acest rezultat trebuie înmulțit cu diferența dintre prețul spot și prețul contractual. Să estimăm, în mod rezonabil, care ar putea fi prețul spot mediu zilnic în perioada cuprinsă între 13 august și sfârșitul lunii, adică 31 august. (…) Avem date parțiale pentru primele 14 zile din august. Aceste date provin de pe platforma europeană de transparență ENTSO-E și reprezintă prețurile de pe piața pentru ziua următoare (PZU). În prezent, înregistrăm un nivel de 150 euro/MWh. Să presupunem că prețurile de pe piața pentru ziua următoare vor crește în continuare până la o medie de 200 euro/MWh sau, să zicem, 250 euro/MWh. Noi am plătit către Nuclearelectrica 100 euro/MWh. Prin urmare, costul suplimentar pe care îl vom suporta din cauza expunerii adiționale la prețurile spot va fi diferența dintre 250 euro/MWh și 100 euro/MWh. Așadar, 150 euro/MWh reprezintă costul suplimentar pe care va trebui să-l plătim pe durata suspendării contractului. Volumul de referință este de 30 MW înmulțit cu 19 zile și cu 24 de ore. În final, dacă efectuăm acest calcul, impactul maxim estimat ar fi de 2 milioane euro. Poate chiar mai puțin. Totul depinde foarte mult de ipoteza pe care o folosim în acest calcul estimativ, simplificat, pe care îl realizăm acum. Anticipăm evoluția viitoare a prețurilor până la sfârșitul lunii august, adică în intervalul 13–31 august. Avem, de asemenea, prețurile zilnice pentru 13 și 14 august – adică ziua de astăzi. Aceste două zile corespund unor perioade în care în sistem nu a fost injectată absolut nicio cantitate de energie nucleară. Prețurile nu au explodat peste pragul de 200 euro/MWh. În calculul anterior, efectuat aici în direct, am pornit de la ipoteza unui preț de 250 euro/MWh până la sfârșitul lunii august″, a explicat Adrian Șuța. „Deficitul rezultat va trebui compensat prin achiziții din piața spot” Nuclearelectrica (SNN) a anunțat că i-au fost emise mai multe Avize de Existență a Cazului de Forță Majoră, de către Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța (CCINA). Aceste avize permit companiei să suspende executarea contractelor sale de vânzare de energie fără a suporta penalități de nelivrare și fără a fi nevoită să achiziționeze din piață energia nelivrată clienților, până la sfârșitul lunii august. Anul trecut, Transelectrica a încheiat mai multe contracte, cu mai mulți vânzători, de achiziție de energie pentru acoperirea consumului propriu tehnologic în 2026, ceea ce însumează o putere de 60 MW în bandă, pentru totalul orelor anului în curs. „După activarea clauzei de forță majoră de către Nuclearelectrica, care a fost obligată să oprească ambele reactoare de la centrala nucleară Cernavodă, livrarea a 30 MW, reprezentând 50% din totalul contractat, a fost temporar suspendată între 13 august și finalul lunii, practic 19 zile. Deficitul rezultat, de 30 MW, va trebui cel mai probabil să fie compensat prin achiziții din piața spot, majorând temporar expunerea Transelectrica la prețurile din piața spot pe perioada suspendării″, a declarat directorul de Reglementare al companiei, Adrian Șuța. Motivul pentru care centrala de la Cernavodă nu va fi repusă în funcțiune până la sfârșitul lunii august Institutul Național de Hidrologie a estimat că debitul fluviului la intrarea în România va începe să crească în următoarele zile, de la 1.300 la 1.550 de metri cubi pe secundă până pe 29 august. Cu toate acesta, nivelul va rămâne mult sub normalul perioadei, iar Ministerul Energiei a anunțat că centrala de la Cernavodă nu va fi repusă în funcțiune până la sfârșitul lunii august

Gândul publică lista companiilor care riscă să rămână fără curent

Gândul a obținut celebra Anexa 3 – documentul care cuprinde toate companiile – circa 300 –  cărora le-ar putea fi tăiat curentul în cazul în care criza energetică se adâncește și sistemul nu mai poate livra la capacitate maximă. Guvernul a făcut o listă completă care include companii din metalurgie, construcția de mașini, industria lemnului, a materialelor de construcții. Mai mult decât atât, sunt vizate și industria chimică, electrotehnică, textilă, agricultura și chiar industria de apărare.  Vezi documentul integral AICI Anexa 3 este practic lista completă invocată de notificările pe care distribuitorii de energie electrică le-au trimis către companiile vizate, în cadrul căreia firmele sunt anunțate că figurează pe această listă și că ar putea fi deconectate de la alimentarea cu energie, în cazul în care situația devine critică din cauza crizei energetice.  Notificarea a iscat o dispută aprinsă, miercuri, după ce fostul ministru Bogdan Ivan a publicat-o pe o rețea socială. Coloșii industriali care pot rămâne fără energie electrică Conform anexei consultate de Gândul, oțelăria Silcotub Călărași ar urma să aibă cea mai mare tăiere de energie. Guvernul a estimat că poate tăia 45 de MW din consumul acesteia. Uzina de aluminiu Alro Slatina e a doua pe listă pentru tăieri. De aici, statul vrea să economisească 39 de MW. Donalam SRL din Târgoviște, care produce bare de oțel laminat, va pierde și ea 23 MW de energie, la nevoie. Nu scapă de tăieri nici fabrica de ciment Holcim sau Șantierul Naval Constanța, care e în top 5 consumatori pe lista guvernului. Unele grupuri apar de mai multe ori, cu puncte de lucru diferite: ALRO (Slatina + Alum Tulcea + prelucrare Al Olt), ARTROM/TMK (Reșița + Slatina + Caraș-Severin), Dedeman (Bacău, Cluj, Bistrița), Kronospan (Sebeș + Brașov), Romcim (Medgidia + Hoghiz), HeidelbergCement (Neamț + Dâmbovița), ICCO Energ (4 parcuri în Brașov). Este vorba a aproximativ 300 de companii în total și circa 320 de puncte de lucru. Peste 100 de companii pot rămâne complet fără curent În lista făcută de Guvern există peste 100 de companii care au putere minimă tehnologică 0, iar asta înseamnă că lor li se poate tăia complet curentul. În categoria asta se încadrează fabrici mici și mijlocii de textile, prelucrarea lemnului sau încălțăminte. Fără curent pot să mai rămână și marile centre comerciale, clădirile de birouri, parcurile industriale și logistice. Guvernul speră la o economie de 673 MW în cazul unui colaps energetic Scenariul elaborat de Guvern împreună cu Sistemul Electroenergetic Național ar urma să ducă la o economie de 673 MW făcută prin tăierea curentului de la toate companiile din listă, în timp ce 434 de MW ar trebui să rămână distribuiți în continuare către firmele, fabricile și uzinele care nu își pot opri complet activitatea. Aceste limitări ale livrării de energie electrică sunt valabile până la 31 august, conform documentului publicat de Gândul. Bogdan Ivan și Ilie Bolojan, contre pe notificările despre tăierea curentului trimise către companii Fostul ministru PSD, Bogdan Ivan, l-a tras la răspundere pe premierul demis, Ilie Bolojan, pentru faptul că fabricile au primit notificări de reducere a consumului de energie, în condițiile în care li se cere competitivitate și stabilitate. În acest context, de limitare a curentului electric, Ivan a anticipat cel mai negru scenariu pe care l-a numit „un atentat la siguranța economică a României.” Ministerul Energiei a reacționat și a transmis că documentul la care face referire Bogdan Ivan este de fapt un normativ prin care companiile sunt informate de eventuale limitări.

Transelectrica: Cablul submarin nu aduce facturi mai mari

Transelectrica estimează că cetățenii români nu vor suporta direct, prin facturi, costurile majore ale proiectului energetic dintre Caucaz și UE. Investiția include cablul submarin Georgia-România, care trece prin Marea Neagră, și extinderea interconexiunii către Azerbaidjan și Ungaria. Practic, proiectul Green Energy Corridor conectează patru ţări prin Marea Neagră. Cablul submarin România-Georgia se află într-un stadiu mai avansat, dar proiectul nu a ajuns încă la o decizie finală de investiție. Transelectrica analizează în continuare modul de finanțare și recuperare a costurilor, explică Adrian Șuța, directorul de Reglementare al Transelectrica. În mod obișnuit, investițiile operatorilor de transport sunt recuperate prin tarifele reglementate. Aceste costuri sunt suportate de consumatori și apar în facturile de energie.  Loading … Transelectrica: Românii nu vor plăti, cel mai probabil, costurile proiectului energetic Caucaz-UE Investiția în coridorul energetic ar putea depăși 10 miliarde de euro, iar costurile ar fi prea mari pentru operatorii de transport implicați. Autoritățile de reglementare ar putea evita includerea întregului proiect în tarifele naționale. „Consider însă că putem afirma cu certitudine că necesarul de finanțare pentru acest proiect depășește capacitatea operatorilor de transport și sistem (OTS) implicați – cei din Ungaria, România, Georgia și Azerbaidjan. Este evident că o astfel de investiție depășește posibilitățile lor financiare. De asemenea, autoritățile naționale de reglementare din cele patru țări – cele două din Caucaz și cele două europene, România și Ungaria – vor fi probabil reticente în a include acest proiect masiv de infrastructură într-un regim complet reglementat, întrucât acesta ar exercita o presiune semnificativă asupra tarifelor naționale de transport din fiecare țară”, a spus Adrian Șuța, arată Profit.ro. Care ar fi a doua variantă? A doua variantă este modelul comercial, cunoscut și drept „Merchant Model”, susține acesta. Varianta presupune o investiție privată, fără includerea costurilor în tarifele reglementate. Investitorul și-ar recupera banii din tranzitul energiei și veniturile obținute din capacitatea transfrontalieră. Potrivit Transelectrica, aceasta ar putea fi opțiunea preferată de autoritățile din România, Ungaria, Georgia și Azerbaidjan. A treia variantă ar fi o combinație între regimul reglementat și cel comercial A treia variantă ar combina cele două modele. Și anume, cel reglementat și cel comercial. Această variantă este încă analizată de autorități. Scopul este găsirea unui echilibru între cele 2 modele. Deocamdată, nu a fost stabilit modul de recuperare a costurilor proiectului. „Această variantă este în prezent analizată și examinată cu atenție, pentru a se găsi echilibrul optim între un regim reglementat și unul complet comercial sau de piață. Procesul este încă în desfășurare; toate opțiunile rămân pe masă și sunt supuse unei analize riguroase. Proiectul nu a avansat încă până în punctul în care să fie definit în cele din urmă acest aspect specific – această temă extrem de importantă a proiectului – și anume modul în care acesta va fi integrat din perspectiva modelului de afaceri și a celei de recuperare a costurilor”, a conchis Adrian Șuța. A fost organizat un workshop tehnic Transelectrica a organizat, recent, un workshop tehnic dedicat proiectului cablului submarin Georgia-România. Investiția este considerată un proiect strategic de infrastructură energetică al UE în regiunea Mării Negre. Workshopul a reunit reprezentanți ai Transelectrica, ai Georgian State Electrosystem – GSE și ai mai multor instituții implicate în proiect. Participanții au analizat stadiul investiției și pașii următori. Discuțiile au vizat traseul cablului, studiile din Marea Neagră, autorizarea și costurile proiectului. Reuniunea a analizat și componenta românească a proiectului. Discuțiile au vizat traseul cablului, autorizarea și integrarea în rețeaua națională. Sunt necesare investiții pentru preluarea unei capacități de 1.300 MW în zona Constanța. Cablul submarin Georgia-România este un proiect energetic strategic al celor două state. Investiția presupune o interconexiune electrică de înaltă tensiune. Legătura va fi realizată printr-un cablu submarin în Marea Neagră. Studiul preliminar recomandă o interconexiune de 1.300 MW, la ±525 kV. Cablul ar urma să aibă aproximativ 1.155 de kilometri. Din această lungime, circa 1.115 kilometri ar fi pe traseul submarin. Interconectorul ar urma să lege Topraisar, în România, de Anaklia, în Georgia. Unele porțiuni ale cablului vor fi amplasate la peste 2.500 de metri adâncime. Proiectul este considerat unul dintre cele mai complexe de acest tip din Europa. A fost semnat și un Memorandum de Înțelegere între Transelectrica și GSE, la începutul acestui an. Sursă foto: Mediafax Foto, Shutterstock

Consum record de energie de peste 8.000 MW în România

Consumul de energie electrică al României a depășit marți seara 8.000 MW. La ora 19:48, consumul ajunsese la 8.183 MW, în timp ce producția internă era de numai 5.873 MW. Datele se găsesc mai jos, în articol. Diferența dintre consum și producția internă este acoperită prin importuri și schimburi de energie cu alte țări. România avea un deficit de producție de aproximativ 28% din consum. Acesta trebuia compensat prin mecanismele de echilibrare ale sistemului, notează Mediafax.  Loading … Nou record de consum de energie în România, în plină alertă. A trecut de pragul de 8.000 MW, marți seară La ora 19:48 erau disponibile următoare date pentru România: Consum: 8.183 MW Producție: 5.873 MW Diferență: 2.310 MW Diferența dintre consum și producție a fost de aproximativ 2.190 MW. Necesarul a fost acoperit în principal prin importuri. Consumul de marți seara a depășit nivelurile din ultima lună. În perioada 12 iulie-11 august, consumul a fost în general sub 7.500-7.700 MW. Recordul depășește și estimările Transelectrica. La începutul verii, operatorul anticipa un vârf de circa 8.000 MW. Consum de peste 8.000 MW, în România, în această seară În jurul orei 19:25, consumul depășise 8.000 MW. Producția internă era de 5.873 MW, iar importurile ajungeau la circa 2.151 MW. Hidrocentralele produceau 1.483 MW, centralele pe hidrocarburi 1.371 MW, iar cărbunele 859 MW. Energia nucleară furniza aproximativ 684 MW. Vârful de consum a fost atins în intervalul 19:00-23:00. Este perioada în care Ministerul Energiei a cerut reducerea voluntară a consumului până la 31 august. Pe 7 august, Ministerul Energiei estima un consum maxim de 7.800-8.000 MW. Înaintea valului de caniculă, estimarea era de circa 7.000 MW. Consumul de marți seara a depășit și prognoza actualizată. Producția disponibilă este redusă. Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită din cauza nivelului scăzut al Dunării. Autoritățile încearcă să mențină în funcțiune Unitatea 2. România se află în alertă energetică națională pentru 30 de zile. În situații critice, Transelectrica poate limita consumul unor mari consumatori industriali. Măsura nu vizează populația. Seara, scăderea producției solare pune presiune suplimentară pe sistem, iar deficitul este acoperit prin centrale, stocare și importuri. sursă foto: Shutterstock – imagini care au rol ilustrativ

Transelectrica îi dă în judecată pe secretarii generali din guvernele Cîțu și Orban. Prejudiciul ar fi de un milion de euro

Compania de stat Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, controlată de Secretariatul General al Guvernului (SGG), cu peste 55% din capital, i-a dat în judecată pe cei care au fost șefi ai instituției guvernamentale în mandatele Cabinetelor conduse de Ludovic Orban și Florin Cîțu. Reclamația Transelectrica are ca obiect ″acțiune în răspundere patrimonială″, iar compania le cere pârâților daune totale cumulate de aproape 5,6 milioane lei, adică peste 1 milion de euro, relevă datele analizate de Profit.ro. Ce acuzații li se aduc lui Antonel Tănase și Tiberiu Horațiu, foști secretari generali în guvernele Orban, respectiv Cîțu Pârâții sunt Antonel Tănase, secretar general al Guvernului în Executivul Orban, și Tiberiu Horațiu Gorun, care a ocupat aceeași funcție în Guvernul Cîțu. ″Prin cererea de chemare in judecată am solicitat instanței, ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispunã: 1. obligarea pârâtului Antonel Tănase la plata sumei de 1.304.688 lei, la care se adaugã sumele accesorii, constituite din dobânda legalã și valoarea de actualizare cu inflația, precum și parte din cheltuielile arbitrale aferente, reprezentând prejudiciul produs Transelectrica ca urmare a faptului cã, în perioada septembrie 2020 – decembrie 2020, a acceptat clauze în contractele de mandat încheiate cu membrii Consiliului de Supraveghere al Companiei, prin care s-a prevãzut plata compensației aferente obligației de neconcurențã, conduitã contrarã celei prevãzutã în actele normative prin care a fost reglementatã în perioada respectivã guvernanța corporativã; 2. obligarea pârâtului Tiberiu Horațiu Gorun la plata sumei de 4.286.832 lei, la care se adaugã sumele accesorii, constituite din dobânda legalã și valoarea de actualizare cu inflație, precum și parte din cheltuielile arbitrale aferente, reprezentând prejudiciul produs Transelectrica, prin faptul cã, prin Hotãrârea adunãrii generale ordinare a acționarilor nr. 4/22.06.2021, a votat revocarea mandatului membrilor Consiliului de supraveghere, în condițiile în care prin Hotãrârea nr. 3 a aceleiași adunãri s-a aprobat descãrcarea de gestiune membrilor consiliului″, spune Transelectrica. Transelectrica vrea să recupereze suma totală de peste 10 milioane lei plătită drept despăgubiri mai multor șefi executivi demiși în 2021. Aceștia au reclamat compania la Curtea de Arbitraj de la Viena, cu argumentul că au fost revocați fără justă cauză, și au câștigat. Transelectrica i-a dat în judecată pe membrii Consiliului de Supraveghere (CS) al companiei Astfel, Transelectrica i-a dat în judecată pe membrii Consiliului de Supraveghere (CS) al companiei care au decis în 2021 revocarea directorilor care au avut câștig de cauză la Viena și au obținut daune-interese în valoare totală de circa 10,4 milioane lei. Pârâții sunt Dogaru-Tulică Adina-Loredana, Popescu Mihaela, Morariu Marius Vasile, Năstasă Claudiu Constantin și Blăjan Adrian. În aceeași speță, Transelectrica a reclamat și asigurătorul Asirom Vienna Insurance Group, la care era asigurată răspunderea civilă profesională a supraveghetorilor și executivilor companiei. Se afirmă că, în vara anului trecut, Asirom a refuzat cererea de despăgubire formulată de Transelectrica. Direcția Juridică a companiei a ajuns la concluzia că ″o cerere de chemare în judecată doar în privința asigurătorului (…) ar avea șanse de reușită reduse față de o acțiune în pretenții în care vor fi chemați în judecată atât membrii CS, care au creat prejudiciul, cât și asigurătorul″. Secretariatul General al Guvernului (SGG), acționarul majoritar al Transelectrica, cu circa 58,8% din capital, a revenit pe 8 ianuarie 2026 asupra unei decizii luate cu exact o lună în urmă, pe 8 decembrie 2025. Atunci, SGG respinsese în adunarea generală a acționarilor Transelectrica propunerea Consiliului de Supraveghere al companiei de stat, ca instituțiilor publice care exercită sau au exercitat la ea calitatea de acționar majoritar a statului să li se impute prejudicii de zeci de milioane de lei suferite de societate, constatate de Curtea de Conturi, ca urmare a impunerii în trecut, prin votul lor decisiv, a adoptării unor hotărâri AGA care au dus în cele din urmă la acele pagube. Transelectrica a solicitat anularea unei decizii a Adunării Generale a Acționarilor În 2022, Transelectrica a solicitat în justiție anularea hotărârii AGA din 28 septembrie 2020. Compania a susținut că hotărârea ar fi fost emisă ″cu încălcarea dispozițiilor imperative ale legii″, însă nu a avut câștig de cauză. Instanța a considerat că Transelectrica nu poate avea calitate procesuală, cu argumentul că aceasta ″nu se poate judeca cu ea însăși″. ″Faptul că legiuitorul nu a înțeles să includă în categoria titularilor dreptului la acțiune în nulitatea hotărârii adunării generale și societatea este dat de două argumente de text (din Legea societăților nr. 31/1990 – n.r.). Unul este prevăzut de alin. (6) și (7) ale aceluiași articol (132 – n.r.), care prevăd că în situația în care hotărârea este atacată de toți membrii consiliului de administrație ori de toți membrii directoratului, societatea va fi reprezentată în justiție de către persoana ce va fi desemnată în condițiile reglementate în textele menționate. Un alt argument este dat de prevederile alin. (5) potrivit cu care cererea întemeiată pe dispozițiile art. 132 se va soluționa în contradictoriu cu societatea. În fine, nu trebuie neglijat nici faptul că o hotărâre chiar și ilegală este actul juridic al societății înseși, reprezentând o manifestare a voinței acesteia. Prin urmare, în sintagma „orice altă persoană interesată” legea nu acordă legitimare în promovarea acțiunilor în nulitatea hotărârii adunării generale, societății. Societatea nu poate avea calitate procesuală activă nici măcar atunci când consideră că are un interes, deoarece, în toate cazurile, este cea care are calitate pasivă, deci nu se poate judeca cu ea însăși″, a arătat instanța. SGG a solicitat, când a cerut completarea ordinii de zi, ca CS-ul Transelectrica să întreprindă ″toate demersurile pentru punerea la dispoziția acționarilor a materialelor necesare adoptării unor hotărâri, potrivit celor solicitate și transmise, cu parcurgerea procedurii de publicare în conformitate cu reglementările în vigoare privind piața de capital″. Iar un acționar persoană fizică, Cătălin Sava, fost director al Unității management integrat, comercial-achiziții (UMICA) a Transelectrica, a cerut la rândul său, pe 31 decembrie 2025, explicații detaliate conducerii, așa cum reiese din documentul publicat de Profit.ro. Ca răspuns, acționarul a primit de la companie numai textele hotărârilor AGA din 2020 și 2013, după cum poate fi văzut aici. În AGA Transelectrica din 28 septembrie 2020

Cât curent au consumat românii de Paște

Peste o treime din producția națională de energie din a doua zi de Paște de la prânz mergea la export, pe fondul unui consum redus al românilor. Această valoare este foarte apropiată de minimul istoric înregistrat în 2025, când Paștele ortodox și catolic au coincis. Consumul de curent al românilor a scăzut considerabil în zilele libere ocazionate de sărbătorile pascale, astfel că excedentul de producție a fost în cea mai mare exportat, arată o analiză a jurnaliștilor Mediafax. Cel mai mic consum instantaneu de energie electrică O parte, necentralizată de operatorul național Transelectrica, a fost stocată în instalațiile tot mai numeroase dezvoltate față de anul trecut. A fost eliberată în sistem fie când a fost nevoie de echilibrare a rețelei, fie din motive comerciale. La reducerea consumului din rețea, comparativ cu Paștele trecut, a contribuit și creșterea numărului și puterii instalate a prosumatorilor. Cel mai mic consum instantaneu de energie electrică înregistrat începând din primele minute din Vinerea Mare și până în a doua zi de Paște la prânz a fost de 2.557 MW, în prima zi de Paște, duminică, la ora 14:36, conform datelor în timp real publicate de Transelectrica. Este cu 24 MW peste recordul istoric de 2.533 MW înregistrat în prima zi de Paște a anului trecut. În a doua zi de Paște, până la prânz, cel mai mic consum instantaneu a fost de 3.250 MW, la ora 11:44. E semnificativ mai mare decât cel de anul trecut de la aceleași ore, de 2.701 MW. Consumul a fost astfel mai mare decât cel minim estimat de oficialii Transelectrica pentru primele două zile de Paște. Mixul energetic național de Paște Per ansamblu, luni, la ora 12:02, consumul de energie era de 3.255 MW. Producția era de 5.005 MW, astfel că diferența de 1.749 MW mergea la export. Energia solară contribuia cel mai mult la mixul energetic la această oră (1.379 MW), urmată de producția celor două reactoare de la Cernavodă (1.340 MW) și de ape (1.275 MW). Graficele Translectrica arată că producția hidro a fost redusă peste zi – când a crescut cea solară – de la niveluri de 2.200 – 2.700 MW în timpul nopții. Producţie: 5.004 MW cărbune: 447 MW hidrocarburi: 383 MW hidro: 1.275 MW nuclear: 1.340 MW eolian: 129 MW fotovoltaic: 1.379 MW biomasă: 48 MW instalații de stocare: 0 MW Sold: -1.749 MW (-)export / (+)import La ora 12:03, instalațiile de stocare au contribuit cu 12 MW, adică 0,24% la producția de energie a țării, conform graficelor afișate de operatorul național de sistem și transport al energiei electrice. Deși cantitățile de energie din instalații, efective de moment, nu sunt incluse în graficele Transelectrica, ci doar cele eliberate în rețea, numărul și capacitatea acestora au crescut semnificativ în ultimul an. Anul trecut, potrivit oficialilor Transelectrica, instalațiile de stocare au avut un rol important în echilibrarea sistemului. Consumul acestora, respectiv cantitățile absorbite, a depășit 130 MW în ambele zile, respectiv 135 MW duminică și 133 MW luni. Prosumatorii contribuie tot mai mult la stocare România a început anul 2024 cu 15 MW instalați în stocare. În anul 2025, de Paște, avea 235 MW, cu o capacitate de stocare de energie de 400MWh, potrivit declarațiilor ministrului Energiei de atunci, Sebastian Burduja. Numărul prosumatorilor racordați la rețelele electrice ale operatorilor de distribuție la 31 ianuarie 2026 era de 302.891, cu o putere electrică instalată de 3.533,46 MWW. Numărul și puterea instalată au crescut semnificativ față de finalul lunii ianuarie 2025, când în România erau 203.894 de prosumatori. Aceștia aveau 2.441,59 MW putere electrică totală instalată, potrivit raportului ANRE. Anul trecut, pe fondul unor zile mai însorite, pentru ca o producție ridicată să nu creeze dezechilibre, prosumatorii au fost rugați să pornească invertoarele la plecarea de acasă de aceste sărbători și au produs un maxim de 1.306 MWh, în prima zi de Paște, în jurul orei 13:00, conform prognozelor Transelectrica. În prima zi de Paște din acest an, producția din prognoze era mult mai mare, cu un maxim de 1.842 MWw, la aceeași oră. AUTORUL RECOMANDĂ

Acționarul majoritar Transelectrica ar putea plăti prejudiciile constatate de Curtea de Conturi

Premieră la o companie majoră de stat. Acționarului majoritar Transelectrica i se impută pagube din hotărâri AGA adoptate cu votul decisiv al acestuia și ar putea suporta prejudiciile suferite de societate. Acestea au fost constatate de Curtea de Conturi și sunt un efect al adoptării unor hotărâri AGA care au generat pagube de zeci de milioane de lei. Cazul ar putea lansa un precedent în cadrul instituțiilor publice care exercită sau au exercitat calitatea de acționar majoritar a statului la anumite companii deținute de acesta.  Transelectrica este operatorul sistemului energetic național, companie strategică controlată de statul român cu 58,7% din capital, listată la Bursa de Valori București (BVB). Ședința AGA va discuta atragerea răspunderii patrimoniale a acționarului majoritar La cererea Consiliului de Supraveghere (CS) al Transelectrica, Directoratul companiei de stat a înscris pe ordinea de zi a ședinței AGA extraordinare ″Efectuarea demersurilor legale necesare, de către acționari, pentru atragerea răspunderii patrimoniale a reprezentantului acționarului, în vederea recuperării sumelor achitate de CNTEE Transelectrica SA, ca urmare a votului exprimat de către acesta″ în ședințele AGA din 28 septembrie 2020, respectiv 6 noiembrie 2013, fără alte detalii. Anterior, ședințele AGA au aprobat contractele de mandat încheiate cu membrii de atunci ai Consiliului de Supraveghere, în baza cărora cei din urmă au obținut ulterior, în litigii intentate companiei, compensații financiare plătite de Transelectrica. Premieră la companiile deținute de stat Potrivit Profit.ro, este pentru prima dată când organele de conducere ale unei companii controlate de stat le solicită acționarilor, în frunte cu cel majoritar, să voteze în AGA pentru ca acționarul majoritar să despăgubească compania. Acționarul majoritar este cel care decide în privința numirii administratorilor sau supraveghetorilor. Apoi, aceștia numesc top-managerii executivi. De notat, însă, că este vorba de despăgubiri solicitate pentru hotărâri AGA din urmă cu mai mulți ani, când acționarul majoritar de stat avea alți șefi decât în prezent, în cadrul altor guvernări. Transelectrica a fost reclamată la Centrul Internațional de Arbitraj de la Viena și a pierdut În 2022, Transelectrica a cerut în justiție anularea hotărârii AGA din 28 septembrie 2020, susținând că aceasta ar fi fost emisă ″cu încălcarea dispozițiilor imperative ale legii″. În final a pierdut, instanța considerând că societatea nu poate avea calitate procesuală, cu argumentul că aceasta ″nu se poate judeca cu ea însăși″. Rămâne de văzut dacă SGG, care exercită calitatea de acționar majoritar a statului și este condus acum de Ștefan-Radu Oprea (PSD), va vota în AGA pentru aprobarea ei. De notat că în 2021, membrii Consiliului de Supraveghere, numiți tot la AGA din septembrie 2020, au fost revocați din funcții. Aceștia au reclamat Transelectrica la Centrul Internațional de Arbitraj de la Viena și au avut câștig de cauză. Instanța arbitrală a obligat compania să le plătească despăgubiri majore. În 2024, SGG, condus de Mircea Abrudean (PNL), spunea că a aflat din presă de ″înfrângerile vieneze″ ale Transelectrica. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Demonizare pentru privatizare Liberalizarea energiei, adevărata cauză a crizei economice. „Vaca de muls” România a îmbogățit „băieții deștepți”. Economist: Liberalizarea este o glumă bună, dar proastă Hidrocentrala Tarnița, proiect de pe vremea lui Ceaușescu, este încă de actualitate pentru noul Minister al Energiei. Cât e de valoroasă pentru sistem

Canicula a mărit consumul de ENERGIE al României, care a apelat, după prânz, la importuri. Care sunt sursele care au produs cel mai mult

Temperaturile ridicate de duminică au făcut ca, după orele prânzului, consumul de energie al României să crească semnificativ pentru o zi de weekend, depășind nivelul producției. Astfel, de la jumătatea zilei, s-a apelat la importuri pentru a asigura necesarul de consum al românilor care, cel mai probabil au pornit aparatele de aer condiționat pentru a face față caniculei. Cea mai mare cantitate de energie a fost produsă pe parcursul zile de Centrala nucleară de la Cernavodă, iar având în vedere că a fost o zi însorită, un aport important l-au avut și fotovoltaicele. Producția națională de energie electrică era duminică, la ora 12:00, de 5.210 MW, conform datelor în timp real ale operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Translectrica. Deja, din jurul orei 11:00, producția rămăsese în urma consumului, date fiind temperaturile caniculare. Consumul se ridica, la prânz, la 5.259 MW, diferența de 48  MW provenind din importuri. De altfel, cantitățile importate au fost în creștere în următoarele ore, până la un maxim de 476 MW, în jurul orei 14:00. La ora 12:00, topul surselor de energie era: Nuclear : 1.319 MW Fotovoltaic : 1.049 MW Cărbune : 968 MW Ape : 649 MW Hidrocarburi : 634 MW Eolian : 543 MW Biomasa : 45 MW Medie Orara Consum : 5228 MW Sold (import) : 48 MW Primele două poziții s-au menținut și până la ora 15:00, când pe locul 3 au urcat eolienele. Apele au coborât pe locul 6 printre sursele de producție a energiei. 23.39% Nuclear – 1.320 MW 18.80% Foto – 1.061 MW 18.70% Eolian – 1.055 MW 17.53% Cărbune – 989 MW 10.76% Hidrocarburi – 607 MW 9.78% Hidro – 552 MW 0.87% Biomasă – 49 MW 0.18% Instalații de stocare – 10 MW La 15:10, producția era de 5.634 MW, iar consumul de 5.403 MW, la acea oră România fiind importator net de energie, cu un sold de 230 MW. Aportul prosumatorilor Contribuția prosumatorilor la producția de energie electrică este vizibilă în zilele însorite, evident, în timpul zilei, numărul și puterea lor instalată fiind în creștere în ultimii ani. În prezent, puterea lor instalată o depășește de aproape 2 ori pe cea a Centralei de la Cernavodă. Este vorba, potrivit datelor ANRE, de 2.726 MW capacitate instalată a prosumatorilor, la 1 iunie, dar la aceeași dată, o cantitate instalată similară, de 2.426 MW, revine marilor parcuri fotovoltaice (806), respectiv producătorii clasici de energie electrică din surse fotovoltaice. Mai mult, printre cei 228.302 prosumatori, la data de 1 iunie, se numără nu numai românii cu panouri instalate pe acoperișul casei, ci și operatori economici care își acoperă astfel necesarul de consum. Sursa: Transelectrica Sursa: Transelectrica În ceea ce privește ponderea resursei solare în producția efectivă, aceasta este mult sub cea generată de centrala nuclearlectrică de la Cernavodă – cu aproximativ o cincime (în jur de 20%) din totalul producției naționale anual. Conform celui mai recent raport lunar publicat de ANRE, pentru luna aprilie, principala sursă a energiei electrice livrată în rețele de producătorii monitorizați este hidro, cu aproape o treime (32,6%), urmată de cea nucleară, cu peste un sfert (26,18%), apoi eolian (14,85%), cărbune (11,41%), gaz (8,64%), iar cea solară este pe locul 6, cu o cotă de 5,3%. Sursa: ANRE De amintit, de asemenea, că în perioada Paștelui, când se aștepta o producție semnificativă din surse solare, cu mult peste necesarul de consum din acele zile libere și cu temperaturi decente, autoritățile au fost nevoite să facă un plan de măsuri pentru a evita un blockout și a asigura buna funcționare a rețelelor, inclusiv prin apel la prosumatori să își închidă sistemele fotovoltaice de pe acoperiș la plecarea în vacanță. Recomandăm și: Eliminarea obligației de stocare pentru PROSUMATORII activi așteaptă raportul pentru votul final. Bende Sándor: „Nu mai bag mâna în foc pentru nimic” Mircea Fechet: Prosumatorii actuali ar putea, în viitor, să primească finanțare din partea statului și pentru baterii de stocare. Care sunt condițiile