Transelectrica îi dă în judecată pe secretarii generali din guvernele Cîțu și Orban. Prejudiciul ar fi de un milion de euro
Compania de stat Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, controlată de Secretariatul General al Guvernului (SGG), cu peste 55% din capital, i-a dat în judecată pe cei care au fost șefi ai instituției guvernamentale în mandatele Cabinetelor conduse de Ludovic Orban și Florin Cîțu. Reclamația Transelectrica are ca obiect ″acțiune în răspundere patrimonială″, iar compania le cere pârâților daune totale cumulate de aproape 5,6 milioane lei, adică peste 1 milion de euro, relevă datele analizate de Profit.ro. Ce acuzații li se aduc lui Antonel Tănase și Tiberiu Horațiu, foști secretari generali în guvernele Orban, respectiv Cîțu Pârâții sunt Antonel Tănase, secretar general al Guvernului în Executivul Orban, și Tiberiu Horațiu Gorun, care a ocupat aceeași funcție în Guvernul Cîțu. ″Prin cererea de chemare in judecată am solicitat instanței, ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispunã: 1. obligarea pârâtului Antonel Tănase la plata sumei de 1.304.688 lei, la care se adaugã sumele accesorii, constituite din dobânda legalã și valoarea de actualizare cu inflația, precum și parte din cheltuielile arbitrale aferente, reprezentând prejudiciul produs Transelectrica ca urmare a faptului cã, în perioada septembrie 2020 – decembrie 2020, a acceptat clauze în contractele de mandat încheiate cu membrii Consiliului de Supraveghere al Companiei, prin care s-a prevãzut plata compensației aferente obligației de neconcurențã, conduitã contrarã celei prevãzutã în actele normative prin care a fost reglementatã în perioada respectivã guvernanța corporativã; 2. obligarea pârâtului Tiberiu Horațiu Gorun la plata sumei de 4.286.832 lei, la care se adaugã sumele accesorii, constituite din dobânda legalã și valoarea de actualizare cu inflație, precum și parte din cheltuielile arbitrale aferente, reprezentând prejudiciul produs Transelectrica, prin faptul cã, prin Hotãrârea adunãrii generale ordinare a acționarilor nr. 4/22.06.2021, a votat revocarea mandatului membrilor Consiliului de supraveghere, în condițiile în care prin Hotãrârea nr. 3 a aceleiași adunãri s-a aprobat descãrcarea de gestiune membrilor consiliului″, spune Transelectrica. Transelectrica vrea să recupereze suma totală de peste 10 milioane lei plătită drept despăgubiri mai multor șefi executivi demiși în 2021. Aceștia au reclamat compania la Curtea de Arbitraj de la Viena, cu argumentul că au fost revocați fără justă cauză, și au câștigat. Transelectrica i-a dat în judecată pe membrii Consiliului de Supraveghere (CS) al companiei Astfel, Transelectrica i-a dat în judecată pe membrii Consiliului de Supraveghere (CS) al companiei care au decis în 2021 revocarea directorilor care au avut câștig de cauză la Viena și au obținut daune-interese în valoare totală de circa 10,4 milioane lei. Pârâții sunt Dogaru-Tulică Adina-Loredana, Popescu Mihaela, Morariu Marius Vasile, Năstasă Claudiu Constantin și Blăjan Adrian. În aceeași speță, Transelectrica a reclamat și asigurătorul Asirom Vienna Insurance Group, la care era asigurată răspunderea civilă profesională a supraveghetorilor și executivilor companiei. Se afirmă că, în vara anului trecut, Asirom a refuzat cererea de despăgubire formulată de Transelectrica. Direcția Juridică a companiei a ajuns la concluzia că ″o cerere de chemare în judecată doar în privința asigurătorului (…) ar avea șanse de reușită reduse față de o acțiune în pretenții în care vor fi chemați în judecată atât membrii CS, care au creat prejudiciul, cât și asigurătorul″. Secretariatul General al Guvernului (SGG), acționarul majoritar al Transelectrica, cu circa 58,8% din capital, a revenit pe 8 ianuarie 2026 asupra unei decizii luate cu exact o lună în urmă, pe 8 decembrie 2025. Atunci, SGG respinsese în adunarea generală a acționarilor Transelectrica propunerea Consiliului de Supraveghere al companiei de stat, ca instituțiilor publice care exercită sau au exercitat la ea calitatea de acționar majoritar a statului să li se impute prejudicii de zeci de milioane de lei suferite de societate, constatate de Curtea de Conturi, ca urmare a impunerii în trecut, prin votul lor decisiv, a adoptării unor hotărâri AGA care au dus în cele din urmă la acele pagube. Transelectrica a solicitat anularea unei decizii a Adunării Generale a Acționarilor În 2022, Transelectrica a solicitat în justiție anularea hotărârii AGA din 28 septembrie 2020. Compania a susținut că hotărârea ar fi fost emisă ″cu încălcarea dispozițiilor imperative ale legii″, însă nu a avut câștig de cauză. Instanța a considerat că Transelectrica nu poate avea calitate procesuală, cu argumentul că aceasta ″nu se poate judeca cu ea însăși″. ″Faptul că legiuitorul nu a înțeles să includă în categoria titularilor dreptului la acțiune în nulitatea hotărârii adunării generale și societatea este dat de două argumente de text (din Legea societăților nr. 31/1990 – n.r.). Unul este prevăzut de alin. (6) și (7) ale aceluiași articol (132 – n.r.), care prevăd că în situația în care hotărârea este atacată de toți membrii consiliului de administrație ori de toți membrii directoratului, societatea va fi reprezentată în justiție de către persoana ce va fi desemnată în condițiile reglementate în textele menționate. Un alt argument este dat de prevederile alin. (5) potrivit cu care cererea întemeiată pe dispozițiile art. 132 se va soluționa în contradictoriu cu societatea. În fine, nu trebuie neglijat nici faptul că o hotărâre chiar și ilegală este actul juridic al societății înseși, reprezentând o manifestare a voinței acesteia. Prin urmare, în sintagma „orice altă persoană interesată” legea nu acordă legitimare în promovarea acțiunilor în nulitatea hotărârii adunării generale, societății. Societatea nu poate avea calitate procesuală activă nici măcar atunci când consideră că are un interes, deoarece, în toate cazurile, este cea care are calitate pasivă, deci nu se poate judeca cu ea însăși″, a arătat instanța. SGG a solicitat, când a cerut completarea ordinii de zi, ca CS-ul Transelectrica să întreprindă ″toate demersurile pentru punerea la dispoziția acționarilor a materialelor necesare adoptării unor hotărâri, potrivit celor solicitate și transmise, cu parcurgerea procedurii de publicare în conformitate cu reglementările în vigoare privind piața de capital″. Iar un acționar persoană fizică, Cătălin Sava, fost director al Unității management integrat, comercial-achiziții (UMICA) a Transelectrica, a cerut la rândul său, pe 31 decembrie 2025, explicații detaliate conducerii, așa cum reiese din documentul publicat de Profit.ro. Ca răspuns, acționarul a primit de la companie numai textele hotărârilor AGA din 2020 și 2013, după cum poate fi văzut aici. În AGA Transelectrica din 28 septembrie 2020
Cât curent au consumat românii de Paște
Peste o treime din producția națională de energie din a doua zi de Paște de la prânz mergea la export, pe fondul unui consum redus al românilor. Această valoare este foarte apropiată de minimul istoric înregistrat în 2025, când Paștele ortodox și catolic au coincis. Consumul de curent al românilor a scăzut considerabil în zilele libere ocazionate de sărbătorile pascale, astfel că excedentul de producție a fost în cea mai mare exportat, arată o analiză a jurnaliștilor Mediafax. Cel mai mic consum instantaneu de energie electrică O parte, necentralizată de operatorul național Transelectrica, a fost stocată în instalațiile tot mai numeroase dezvoltate față de anul trecut. A fost eliberată în sistem fie când a fost nevoie de echilibrare a rețelei, fie din motive comerciale. La reducerea consumului din rețea, comparativ cu Paștele trecut, a contribuit și creșterea numărului și puterii instalate a prosumatorilor. Cel mai mic consum instantaneu de energie electrică înregistrat începând din primele minute din Vinerea Mare și până în a doua zi de Paște la prânz a fost de 2.557 MW, în prima zi de Paște, duminică, la ora 14:36, conform datelor în timp real publicate de Transelectrica. Este cu 24 MW peste recordul istoric de 2.533 MW înregistrat în prima zi de Paște a anului trecut. În a doua zi de Paște, până la prânz, cel mai mic consum instantaneu a fost de 3.250 MW, la ora 11:44. E semnificativ mai mare decât cel de anul trecut de la aceleași ore, de 2.701 MW. Consumul a fost astfel mai mare decât cel minim estimat de oficialii Transelectrica pentru primele două zile de Paște. Mixul energetic național de Paște Per ansamblu, luni, la ora 12:02, consumul de energie era de 3.255 MW. Producția era de 5.005 MW, astfel că diferența de 1.749 MW mergea la export. Energia solară contribuia cel mai mult la mixul energetic la această oră (1.379 MW), urmată de producția celor două reactoare de la Cernavodă (1.340 MW) și de ape (1.275 MW). Graficele Translectrica arată că producția hidro a fost redusă peste zi – când a crescut cea solară – de la niveluri de 2.200 – 2.700 MW în timpul nopții. Producţie: 5.004 MW cărbune: 447 MW hidrocarburi: 383 MW hidro: 1.275 MW nuclear: 1.340 MW eolian: 129 MW fotovoltaic: 1.379 MW biomasă: 48 MW instalații de stocare: 0 MW Sold: -1.749 MW (-)export / (+)import La ora 12:03, instalațiile de stocare au contribuit cu 12 MW, adică 0,24% la producția de energie a țării, conform graficelor afișate de operatorul național de sistem și transport al energiei electrice. Deși cantitățile de energie din instalații, efective de moment, nu sunt incluse în graficele Transelectrica, ci doar cele eliberate în rețea, numărul și capacitatea acestora au crescut semnificativ în ultimul an. Anul trecut, potrivit oficialilor Transelectrica, instalațiile de stocare au avut un rol important în echilibrarea sistemului. Consumul acestora, respectiv cantitățile absorbite, a depășit 130 MW în ambele zile, respectiv 135 MW duminică și 133 MW luni. Prosumatorii contribuie tot mai mult la stocare România a început anul 2024 cu 15 MW instalați în stocare. În anul 2025, de Paște, avea 235 MW, cu o capacitate de stocare de energie de 400MWh, potrivit declarațiilor ministrului Energiei de atunci, Sebastian Burduja. Numărul prosumatorilor racordați la rețelele electrice ale operatorilor de distribuție la 31 ianuarie 2026 era de 302.891, cu o putere electrică instalată de 3.533,46 MWW. Numărul și puterea instalată au crescut semnificativ față de finalul lunii ianuarie 2025, când în România erau 203.894 de prosumatori. Aceștia aveau 2.441,59 MW putere electrică totală instalată, potrivit raportului ANRE. Anul trecut, pe fondul unor zile mai însorite, pentru ca o producție ridicată să nu creeze dezechilibre, prosumatorii au fost rugați să pornească invertoarele la plecarea de acasă de aceste sărbători și au produs un maxim de 1.306 MWh, în prima zi de Paște, în jurul orei 13:00, conform prognozelor Transelectrica. În prima zi de Paște din acest an, producția din prognoze era mult mai mare, cu un maxim de 1.842 MWw, la aceeași oră. AUTORUL RECOMANDĂ
Acționarul majoritar Transelectrica ar putea plăti prejudiciile constatate de Curtea de Conturi
Premieră la o companie majoră de stat. Acționarului majoritar Transelectrica i se impută pagube din hotărâri AGA adoptate cu votul decisiv al acestuia și ar putea suporta prejudiciile suferite de societate. Acestea au fost constatate de Curtea de Conturi și sunt un efect al adoptării unor hotărâri AGA care au generat pagube de zeci de milioane de lei. Cazul ar putea lansa un precedent în cadrul instituțiilor publice care exercită sau au exercitat calitatea de acționar majoritar a statului la anumite companii deținute de acesta. Transelectrica este operatorul sistemului energetic național, companie strategică controlată de statul român cu 58,7% din capital, listată la Bursa de Valori București (BVB). Ședința AGA va discuta atragerea răspunderii patrimoniale a acționarului majoritar La cererea Consiliului de Supraveghere (CS) al Transelectrica, Directoratul companiei de stat a înscris pe ordinea de zi a ședinței AGA extraordinare ″Efectuarea demersurilor legale necesare, de către acționari, pentru atragerea răspunderii patrimoniale a reprezentantului acționarului, în vederea recuperării sumelor achitate de CNTEE Transelectrica SA, ca urmare a votului exprimat de către acesta″ în ședințele AGA din 28 septembrie 2020, respectiv 6 noiembrie 2013, fără alte detalii. Anterior, ședințele AGA au aprobat contractele de mandat încheiate cu membrii de atunci ai Consiliului de Supraveghere, în baza cărora cei din urmă au obținut ulterior, în litigii intentate companiei, compensații financiare plătite de Transelectrica. Premieră la companiile deținute de stat Potrivit Profit.ro, este pentru prima dată când organele de conducere ale unei companii controlate de stat le solicită acționarilor, în frunte cu cel majoritar, să voteze în AGA pentru ca acționarul majoritar să despăgubească compania. Acționarul majoritar este cel care decide în privința numirii administratorilor sau supraveghetorilor. Apoi, aceștia numesc top-managerii executivi. De notat, însă, că este vorba de despăgubiri solicitate pentru hotărâri AGA din urmă cu mai mulți ani, când acționarul majoritar de stat avea alți șefi decât în prezent, în cadrul altor guvernări. Transelectrica a fost reclamată la Centrul Internațional de Arbitraj de la Viena și a pierdut În 2022, Transelectrica a cerut în justiție anularea hotărârii AGA din 28 septembrie 2020, susținând că aceasta ar fi fost emisă ″cu încălcarea dispozițiilor imperative ale legii″. În final a pierdut, instanța considerând că societatea nu poate avea calitate procesuală, cu argumentul că aceasta ″nu se poate judeca cu ea însăși″. Rămâne de văzut dacă SGG, care exercită calitatea de acționar majoritar a statului și este condus acum de Ștefan-Radu Oprea (PSD), va vota în AGA pentru aprobarea ei. De notat că în 2021, membrii Consiliului de Supraveghere, numiți tot la AGA din septembrie 2020, au fost revocați din funcții. Aceștia au reclamat Transelectrica la Centrul Internațional de Arbitraj de la Viena și au avut câștig de cauză. Instanța arbitrală a obligat compania să le plătească despăgubiri majore. În 2024, SGG, condus de Mircea Abrudean (PNL), spunea că a aflat din presă de ″înfrângerile vieneze″ ale Transelectrica. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Demonizare pentru privatizare Liberalizarea energiei, adevărata cauză a crizei economice. „Vaca de muls” România a îmbogățit „băieții deștepți”. Economist: Liberalizarea este o glumă bună, dar proastă Hidrocentrala Tarnița, proiect de pe vremea lui Ceaușescu, este încă de actualitate pentru noul Minister al Energiei. Cât e de valoroasă pentru sistem
Canicula a mărit consumul de ENERGIE al României, care a apelat, după prânz, la importuri. Care sunt sursele care au produs cel mai mult
Temperaturile ridicate de duminică au făcut ca, după orele prânzului, consumul de energie al României să crească semnificativ pentru o zi de weekend, depășind nivelul producției. Astfel, de la jumătatea zilei, s-a apelat la importuri pentru a asigura necesarul de consum al românilor care, cel mai probabil au pornit aparatele de aer condiționat pentru a face față caniculei. Cea mai mare cantitate de energie a fost produsă pe parcursul zile de Centrala nucleară de la Cernavodă, iar având în vedere că a fost o zi însorită, un aport important l-au avut și fotovoltaicele. Producția națională de energie electrică era duminică, la ora 12:00, de 5.210 MW, conform datelor în timp real ale operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Translectrica. Deja, din jurul orei 11:00, producția rămăsese în urma consumului, date fiind temperaturile caniculare. Consumul se ridica, la prânz, la 5.259 MW, diferența de 48 MW provenind din importuri. De altfel, cantitățile importate au fost în creștere în următoarele ore, până la un maxim de 476 MW, în jurul orei 14:00. La ora 12:00, topul surselor de energie era: Nuclear : 1.319 MW Fotovoltaic : 1.049 MW Cărbune : 968 MW Ape : 649 MW Hidrocarburi : 634 MW Eolian : 543 MW Biomasa : 45 MW Medie Orara Consum : 5228 MW Sold (import) : 48 MW Primele două poziții s-au menținut și până la ora 15:00, când pe locul 3 au urcat eolienele. Apele au coborât pe locul 6 printre sursele de producție a energiei. 23.39% Nuclear – 1.320 MW 18.80% Foto – 1.061 MW 18.70% Eolian – 1.055 MW 17.53% Cărbune – 989 MW 10.76% Hidrocarburi – 607 MW 9.78% Hidro – 552 MW 0.87% Biomasă – 49 MW 0.18% Instalații de stocare – 10 MW La 15:10, producția era de 5.634 MW, iar consumul de 5.403 MW, la acea oră România fiind importator net de energie, cu un sold de 230 MW. Aportul prosumatorilor Contribuția prosumatorilor la producția de energie electrică este vizibilă în zilele însorite, evident, în timpul zilei, numărul și puterea lor instalată fiind în creștere în ultimii ani. În prezent, puterea lor instalată o depășește de aproape 2 ori pe cea a Centralei de la Cernavodă. Este vorba, potrivit datelor ANRE, de 2.726 MW capacitate instalată a prosumatorilor, la 1 iunie, dar la aceeași dată, o cantitate instalată similară, de 2.426 MW, revine marilor parcuri fotovoltaice (806), respectiv producătorii clasici de energie electrică din surse fotovoltaice. Mai mult, printre cei 228.302 prosumatori, la data de 1 iunie, se numără nu numai românii cu panouri instalate pe acoperișul casei, ci și operatori economici care își acoperă astfel necesarul de consum. Sursa: Transelectrica Sursa: Transelectrica În ceea ce privește ponderea resursei solare în producția efectivă, aceasta este mult sub cea generată de centrala nuclearlectrică de la Cernavodă – cu aproximativ o cincime (în jur de 20%) din totalul producției naționale anual. Conform celui mai recent raport lunar publicat de ANRE, pentru luna aprilie, principala sursă a energiei electrice livrată în rețele de producătorii monitorizați este hidro, cu aproape o treime (32,6%), urmată de cea nucleară, cu peste un sfert (26,18%), apoi eolian (14,85%), cărbune (11,41%), gaz (8,64%), iar cea solară este pe locul 6, cu o cotă de 5,3%. Sursa: ANRE De amintit, de asemenea, că în perioada Paștelui, când se aștepta o producție semnificativă din surse solare, cu mult peste necesarul de consum din acele zile libere și cu temperaturi decente, autoritățile au fost nevoite să facă un plan de măsuri pentru a evita un blockout și a asigura buna funcționare a rețelelor, inclusiv prin apel la prosumatori să își închidă sistemele fotovoltaice de pe acoperiș la plecarea în vacanță. Recomandăm și: Eliminarea obligației de stocare pentru PROSUMATORII activi așteaptă raportul pentru votul final. Bende Sándor: „Nu mai bag mâna în foc pentru nimic” Mircea Fechet: Prosumatorii actuali ar putea, în viitor, să primească finanțare din partea statului și pentru baterii de stocare. Care sunt condițiile
Dispecerul Energetic Național, 70 de ani de la prima tură. Șeful Transelectrica: Este INIMA sistemului fără oprire, fără pauză, fără întrerupere
Operatorul național de sistem și transport al energiei electrice a marcat, miercuri, 70 de ani de funcționare neîncetată a Dispecerului Energetic Național, aflat sub umbrela sa, un reper pentru siguranța și securitatea energetică a României. Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A. a sărbătorit 70 de ani de la asigurarea primei ture, la 13 iunie 1955, în cadrul Dispecerului Energetic Național (DEN) – structura-cheie care asigură, în timp real, siguranța funcționării sistemului electroenergetic național și coordonarea acestuia în rețeaua interconectată europeană. Aniversarea a fost celebrată, miercuri, printr-un eveniment care a reunit oficiali guvernamentali, oficiali din cadrul autorității de reglementare din sectorul energetic, reprezentanți ai Parlamentului, lideri ai celorlalți operatori din sistemul energetic, precum și actuali și foști angajați ai DEN. Dispecerul Energetic National a fost înființat la 1 februarie 1955, inițial sub denumirea de Serviciul Dispecer Național. La inițiativa conducătorilor tehnici și a dispecerilor care au contribuit la înființarea Dispecerului Energetic Național, în data de 13 iunie 1955, s-a asigurat prima tură, aceasta fiind și data oficială de naștere a DEN. Astfel, 13 iunie 1955 este data care marchează punctul de pornire pentru transformările și dezvoltarea ulterioare ale conducerii Sistemului Electroenergetic Național (SEN). Înființarea Dispecerului Energetic Național, la 13 iunie 1955, a fost impusă de interconectarea sistemelor energetice zonale ale Ardealului și Moldovei, în 1954. De șapte decenii, Dispecerul Energetic Național din cadrul Transelectrica este centrul operațional care monitorizează și echilibrează, clipă de clipă, producția și consumul de energie electrică în România. Este o misiune strategică asumată cu profesionalism și rigoare de generații de dispeceri, care, în tăcere, dar cu o responsabilitate uriașă, au vegheat continuu la buna funcționare a infrastructurii energetice. Pe parcursul celor 70 de ani, Dispecerul Energetic a trecut prin numeroase transformări esențiale: de la începuturile centralizării operaționale, la automatizarea sistemelor, modernizarea infrastructurii IT și integrarea în rețeaua europeană ENTSO-E, până la gestionarea în timp real a celor mai complexe și provocatoare situații energetice. Aceste etape au consolidat rolul DEN ca garant al echilibrului și stabilității în alimentarea cu energie electrică a României. „DEN este un nod strategic” „Mă simt cu adevărat onorat să fiu Ministru al Energiei în momentul în care se marchează 70 de ani de la înființarea Dispecerului Energetic Național. Este, fără exagerare, una dintre cele mai importante instituții din sistemul energetic românesc. DEN este un nod strategic care asigură, în fiecare secundă, funcționarea în siguranță a Sectorului Energetic Național. Din 1955 până astăzi, inginerii și specialiștii de la Dispecer au vegheat neîntrerupt asupra producției și consumului, pentru a evita probleme grave, au intervenit în momente critice, au gestionat crize și au menținut România în sincron cu rețeaua europeană. Munca lor nu se vede, dar fără ea nimic nu ar funcționa așa cum trebuie la nivelul Sectorului Energetic Național. Le mulțumesc, în numele Ministerului Energiei și al Guvernului României, tuturor celor care lucrează sau au lucrat în această instituție de elită. Profesioniști de cel mai înalt nivel, a căror rigoare, responsabilitate și devotament sunt un exemplu”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja. „Aniversarea celor 70 de ani ai Dispecerului Energetic Național nu este doar un moment festiv, ci un omagiu adus tuturor celor care, prin competență și dedicare, asigură în fiecare zi funcționarea în siguranță a Sistemului Electroenergetic Național și securitatea energetică a României. Dispecerul Energetic este inima sistemului – fără oprire, fără pauză, fără întrerupere. Le suntem recunoscători tuturor celor care au făcut și fac în continuare ca inima să bată și să aducă lumină în România! La mulți ani, Dispecerului Energetic Național!”, a transmis și director general executiv al Transelectrica, Ștefăniță Munteanu. „Această aniversare este, înainte de toate, despre oameni. Despre cei care, zi de zi, veghează asupra echilibrului energetic al României cu o responsabilitate și profesionalism. Fiecare dintre colegii noștri care lucrează în Dispecerul Energetic Național este o parte unică și importantă într-un sistem care nu are voie să greșească. 70 de ani înseamnă generații întregi de specialiști care au contribuit, prin muncă tăcută, dar esențială, la stabilitatea și siguranța energetică a țării. Lor – pionierilor care au pus prima cărămidă, le datorăm începuturile. Vouă – celor care duceți mai departe această misiune, vă datorăm continuitatea și încrederea în viitor. La mulți ani!”, a urat directorul Dispecerului Energetic Național, Transelectrica, Virgiliu Ivan. Evenimentul aniversar s-a bucurat de prezența membrilor Directoratului Companiei, a membrilor Consiliului de Supraveghere, Rareș Stelian Rusu și Dumitru Virgil Orlandea, a ministrului Energiei, Sebastian Burduja, a președintelui ANRE, George Niculescu, precum și a președinților comisiilor de specialitate din Parlamentul României, respectiv președintele Comisiei de Industrii și Servicii din Camera Deputaților, Bende Sándor, și președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat, Antal István-Loránt. Citiți și: OMV Petrom și Romgaz au început FORAJUL primei sonde de exploatare gaze naturale din proiectul Neptun Deep. „România marchează un moment istoric” Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Ministrul Energiei, despre cum a fost evitat un BLACKOUT de Paște. Burduja: Nu au lipsit momentele de stres. În ce zone a fost cea mai mare presiune
Sistemul energetic național (SEN) a funcționat fără sincope majore și în niciun caz fără se existe o pană generalizată, a anunțat Sebastian Burduja, ministrul Energiei, luni, după ce au trecut orele considerate critice și din a doua zi de Paște. Principalele provocări cărora le-au făcut față specialiștii supravegheați de Dispeceratul Energetic Național (DEN) au fost o producție estimată mare, dată fiind vremea însorită și capacitățile instalate majorate ale prosumatorilor, pe fondul unui consum mic, având în vedere că suprapunerea Paștelui ortodox cu cel catolic. Rețele de distribuție nu au fost supuse unor presiuni care să ducă la „ apocalipsă și blackout” în România, astfel că sistemul energetic a funcționat fără probleme, după implementarea planurilor stabilite înainte de sărbători, a anunțat Sebastian Burduja în a doua zi de Paște. „Am trecut cu bine de perioada cea mai dificilă pentru sistemul energetic național în această perioadă – prima și a doua zi de Paște. Pe scurt, totul a fost gestionat impecabil atât din punct de vedere al echilibrului – producție vs. consum, cât și al tensiunilor din rețele electrice de transport și distribuție. Nu au lipsit momentele de stres. Presiunea cea mai mare a fost în zonele București, Craiova și Slatina, unde ne-am confruntat cu supratensiuni. Dispeceratele teritoriale și operatorii de distribuție s-au coordonat bine și nu a fost niciun incident”, a detaliat demnitarul. Potrivit ministrului, responsabilii au început, prin eforturile Dispecerului Energetic Național (DEN) – Transelectrica, să pregătească buna funcționare a sistemului energetic în zilele de Paște încă de acum trei săptămâni. „Am avut numeroase scenarii, analize, planuri de acțiune și măsuri. În toată această perioadă am monitorizat constant prognozele meteo și am rediscutat fiecare detaliu în parte. Am mers cu scenariile până la o eventuală reducere controlată cu 40% a producției la cele două reactoare de la Cernavodă, ceea ce nu a fost cazul nici în prima zi, nici în a doua. Ambele au produs în bandă, la capacitatea obișnuită”, a spus ministrul Energiei. Cele două reactoare de la Cernavodă produc fiecare câte 700MW, iar capacitatea instalată a prosumatorilor a ajuns de aproape patru ori mai mare, respectiv 2.700MW. Astfel, pe fondul unui consum la cel mai mic nivel istoric din rețea, pentru că și ortodocșii, și catolicii au fost liberi – iar unii au consumat din propriile surse, o producție ridicată putea produce dezechilibre. Și prosumatorii au fost rugați să pornească invertoarele la plecarea de acasă de aceste sărbători. „În noapte de Înviere am început oprirea hidrocentralelor” „O parte dintre măsuri au fost luate încă de miercuri, când au fost efectuate teste de capabilitate la mai multe entități care dețin centrale electrice fotovoltaice/instalații de stocare pentru a absorbi cât mai multă energie reactivă din sistem, pentru controlul tensiunilor, apoi prin oprirea rând pe rând a termocentralelor. În noapte de Înviere am început oprirea hidrocentralelor, de la o producție de 2300 MW sâmbătă seara, am scăzut la 270 MW în după-amiaza zilei de Paște”, a explicat Burduja. Prin urmare, potrivit ministrului, atunci când consumul minim al zilei a fost de aproximativ 2.500 MW, jumătate din producția de energie provenea din cele două reactoare de la Cernavodă, iar diferența din funcționarea la parametri minimi a termocentralelor, hidrocentralelor și centralelor fotovoltaice și eoliene, cele din urmă fiind aproape inexistente în sistem. Dacă duminică nu s-a exportat mai nimic – pentru că toată regiunea a fost pe excedent de producție – luni au plecat în rețele vecine suficiente cantități cât să ajute la echilibrarea SEN. „Astăzi, în orele cele mai critice (13:00 – 15:00) consumul s-a menținut în jurul valorii de 2.700 MW. Față de ieri, astăzi am avut export de energie, este vorba de câteva sute de MW, dar care au contat foarte mult în echilibrarea SEN. Comparativ cu ziua de ieri, producția de energie electrică fotovoltaică în centrale a fost mai mare cu aproximativ 200 – 300 MW, respectiv o producție la prosumatori, de asemenea, mai mare cu aproximativ 250 – 300 MW”, a spus ministrul. „Accelerăm la turație maximă cu toate celelalte proiecte de stocare aflate în desfășurare” Un alt element important al acestui an a fost capacitatea crescută a instalațiilor de stocare. Nevoia de capacități de stocare a energiei electrice a fost evocată în mod repetat de autorități în ultimii ani, cu precădere în contextul creșterii galopante a puterii electrice instalate a prosumatorilor, care a pus presiuni suplimentare pe rețeaua de distribuție. Pe scurt, este vorba de baterii care sunt încărcate atunci când consumul este mic și sunt descărcate în sistem când este necesar un reglajul secundar al Sistemului Energetic Național (SEN). Datele furnizate de conducerea Directoratului Transelectrica, la solicitarea Gândul, arată că sunt 12 unități de stocare care funcționează în prezent în România, care au eliberat, cumulat, de la integrarea în piața de echilibrare, câteva zeci de GWh. „În intervalul 13:00 – 13:15, instalațiile de stocare au jucat un rol foarte important și au absorbit 133 MW, un nivel record până acum. Strategia noastră de a pune stocarea pe primul loc în ordinea de priorități a investițiilor începe să dea rezultate. Am început anul 2024 cu 15 MW instalați în stocare și azi avem 235 MW, cu o capacitate de stocare de energie de 400MWh. Și accelerăm la turație maximă cu toate celelalte proiecte de stocare aflate în desfășurare”, a precizat ministrul Energiei „Datorită tuturor acțiunilor întreprinse, bazate pe planuri bine puse la punct, sistemul energetic național a fost în permanență în echilibru, neexistând niciun moment probleme de adecvanță. Cu atât mai puțin mult anunțata cădere în beznă a țării. Acest fapt se datorează în egală măsură tuturor celor care au lucrat la planurile de acțiune, celor care au contribuit din proprie inițiativă (asociațiile de profil prin apeluri civice, producătorii privați, prosumatorii), celor care au stat în noaptea de Înviere și în zilele de Paște la serviciu”, a precizat Sebastian Burduja, în postarea de pe Facebook. Cifrele Transelectrica Și oficialii operatorului național de sistem și transport al energiei Electrice, Transelectrica, sub umbrela căruia funcționează DEN, au confimat că România a avut un sistem energetic sigur și echilibrat
Alertă energetică înainte de Paște. Prosumatorii, îndemnați să oprească invertoarele dacă pleacă de acasă: „O lecție de civism energetic „
Prosumatorii sunt îndemnați să oprească invertoarele de Paște dacă pleacă de acasă, apel adresat și firmelor care au instalate panouri solare. Îndemnul aparține Asociației Prosumatorilor și a Comunităților de Energie din România (APCE) și a fost luată ca urmare a scăderii consumului de sărbători. Specialiștii din sistemul energetic național estimează că în zilele de Paște – când vremea va fi însorită, deci producția din surse fotovoltaice va fi mare, iar credincioșii, deopotrivă ortodocși și catolici vor fi liberi, deci consumul va fi mic -, România va avea un excedent de energie electrică. Aceștia au început să creioneze scenariile cele mai probabile de Paște, care să fie petrecut fără probleme de alimentare pentru consumatori, dar și pentru siguranța sistemul de distribuție. Există riscul unor pene uriaşe de curent, din cauză că vom avea supraproducţie Reunite într-o ședință de urgență, autorităţile de la noi au stabilit să reducă producţia, iar prosumatorilor li se cere oprirea invertoarelor, dacă pleacă de acasă. Totuși, autorităţile dau asigurări că situaţia este sub control. Reamintim de alerta energetică în Europa înainte de Paște, existând riscul unor pene uriaşe de curent din cauză că vom avea supraproducţie, pe fondul unui consum redus, având în vedere că toată lumea intră în vacanţă. Sărbătorile pică anul acesta în același timp și la ortodocși, și la catolici, astfel că activitatea economică va fi oprită Pe de altă parte, numărul prosumatorilor a crescut foarte mult, iar energia pe care o vor furniza aceștia va încărca rețeaua. Momentul critic, spun oficialii din energie, va fi duminică între orele 11 și 16. În acest interval ar putea apărea dezechilibre serioase în sistem, din cauza consumului mic față de producție. APCE îi îndeamnă pe toți prosumatorii din România care pleacă de acasă de Paște să oprească invertoarele prin siguranța dedicată acestui echipament. Același apel este adresat și firmelor care au panouri solare, dar nu au activitate sau consum pe timpul zilei în acea perioadă. Potrivit asociației, prin mobilizare, prosumatorii pot reduce producția solară cu până la 5% din totalul producției diurne în această perioadă critică. Reprezentanții organizației arată că acesta este un gest voluntar și civic, la fel ca în vara lui 2024, când contribuția prosumatorilor a fost esențială în evitarea unui blackout. „De Paște, prosumatorii oferă din nou o lecție de civism « energetic » și facem acest lucru doar pentru a demonstra că surplusul de energie al nostru este o parte din soluție, nu o problema. Am toată încrederea în experiența echipelor de la Dispeceratul Energetic Național. Pentru mine, ei sunt la fel de importanți ca și controlorii de trafic aerian”, a declarat Dan Pîrșan, președintele APCE. Cum se va echilibra sistemul Cele două reactoare de la Cernavodă vor rămâne deschise, a anunțat ministrul Energiei. De asemenea, producția de la Centrala nucleară de la Cernavodă ar putea fi redusă în zilele de Paște, în cazul unui excedent prea mare în zilele de Paște, când consumul de curent din țară este așteptat să fie mic, acesta fiind un scenariu de ultima instanță, potrivit unui anunț făcut marți de autorități după Comandamentul energetic. „Conform bunei tradiții pe care o avem la Ministerul Energiei, ne asigurăm din timp, și de data aceasta, că nu vom fi luați prin surprindere și că vom ține permanent lumina aprinsă în casele românilor. Mai ales de Paște. Din acest motiv, joia trecută am organizat un comandament energetic în care am analizat mai multe scenarii și am creat planuri de acțiune”, a spus Sebastian Burduja. Nuclearelectrica este dispusă să reducă, chiar și pentru câteva ore, producția reactoarelor de la Cernavodă, în zilele de Paște, a declarat Virgiliu Ivan, directorul Dispecerului Energetic Național (DEN), de sub umbrela operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica. Sursă foto: Profimedia Images CITIȚI ȘI: DEN: Nuclearelectrica, dispusă să reducă PRODUCȚIA de la Cernavodă pentru câteva ore, pentru a face față provocărilor de Paște. Scenariile de lucru Aparatul electrocasnic din bucătărie care îți poate umfla factura la energie cu 16 lei pe zi. Consumul poate crește cu 50%, de Paște Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Pregătiri pentru situații de urgență: EXERCIȚIU de restaurare a sistemului energetic național, de la Porțile de Fier I, cu alimentare de la sârbi
O echipă formată din aproape o sută de specialiști tehnici și dispeceri din sistemul electroenergetic național, din cadrul Transelectrica, Hidroelectrica, OMV Petrom, Romgaz, CE Oltenia, CNE Cernavodă, DEER, PPC Rețele Electrice, Distribuție Energie Oltenia, Delgaz Grid, Nova Power&Gas și Monsson au participat, marți, un exercițiu conform unui scenariu care a presupus restaurarea întregului sistem energetic național din interiorul Centralei Hidroelectrice Porțile de Fier I – care generează aproximativ 10% din producția la nivel național – cu alimentare din sistemul sârbesc. Exercițiul organizat de operatorul național de sistem și transport al energiei electrice la Centrala Hidroelectrică Porțile de Fier I a presupus pornirea unui grup , hidroagregatul 6 (HA6), având sursă de alimentare din Serbia, din CHE Djerdap I, și a implicat dispeceri din cadrul Transelectrica – DEN, Hidroelectrica – CHE Porțile de Fier I și Dispecerul Energetic Național din Serbia. La această acțiune de restaurare au fost invitați și deținători de instalații de stocare de mari dimensiuni, întrucât în contextul integrării în sistem a unor volume din ce în ce mai mari de energie regenerabilă rolul stocării devine tot mai important pentru siguranța sistemului. Datele furnizate de conducerea Directoratului Transelectrica, la solicitarea Gândul, la începutul lunii martie, arată că sunt 12 unități de stocare care funcționează în România, care au eliberat, cumulat, de la integrarea în piața de echilibrare, câteva zeci de GWh. Obligații la nivel european Potrivit Transelectrica, pe tot parcursul exercițiului, instalațiile energetice s-au comportat conform parametrilor proiectați și așteptați, acțiunea fiind una de succes. „Menționăm că acțiunile de restaurare a SEN sunt organizate ca urmare a obligațiilor legale pe care Transelectrica le are în calitate de Operator de Transport și Sistem, membru al rețelei interconectate europene, în conformitate cu prevederile Regulamentului European 2196/2017. De asemenea, un alt obiectiv al exercițiilor de acest tip este instruirea și pregătirea personalului operativ și tehnic al entităților din cadrul Sistemului Electroenergetic Național, sarcină aflată în responsabilitatea Transelectrica”, potrivit oficialilor companiei. Exercițiul propriu-zis a constat în pornirea și conectarea HA6 la SEN cu alimentarea Serviciilor Proprii Agregat aferente HA6 din Subsecția 2 SPG II 0,4kV, alimentată din secția II SPG 6kV, această secție fiind alimentată doar din alimentarea de rezervă – AR2 Serbia, au detaliat reprezentanții Hidroelectrica. „Apărarea și restaurarea sunt activități esențiale, care permit gestionarea unor situații de urgență și readucerea sistemului la starea normală de funcționare”, au transmis Transelectrica. Cu o capacitate de producție semnificativă, Porțile de Fier asigură aproximativ 40% din totalul producției Hidroelectrica. După retehnologizare, aceasta are o producție de energie electrică anuală de proiect de 5.241.000 Mwh în anul mediu hidrologic, ceea ce reprezintă circa 10% din producția la nivel național. În plus, centrala asigură aproape jumătate din serviciile tehnologice de sistem din România. Sursa foto: Transelectrica si Hidroelectrica Citiți și: Câtă energie electrică a fost produsă de instalațiile de STOCARE din România în cele 19 luni de la prima punere în funcțiune. CIFRELE oficiale Hidroagregatul nr. 1 de la Porțile de Fier I, centrală care produce 10% din ENERGIA anuală, va fi repus în exploatare în martie. Stadiul lucrărilor Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele