Etichetă: transparenta

CSM, președinții de curți de apel, tribunale și judecătorii cer clarificări privind întâlnirea dintre șefa CCR și Ilie Bolojan: Se impun clarificări / Reacția CCR: Nicio cauză nu se discută informal

UPDATE: Reacția CCR, după controversele privind întâlnirea cu Bolojan: „Nicio cauză nu se discută informal” Curtea Constituțională a României (CCR) transmite, în urma solicitărilor formulate de reprezentanții mass-media, că întâlnirile președintei CCR, Elena Simina Tănăsescu, cu reprezentanți ai autorității executive vizează exclusiv aspecte administrative și organizatorice ale instituției. Precizările vin în contextul informațiilor apărute în spațiul public privind întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, și premierul Ilie Bolojan. Potrivit CCR, funcția de președinte al Curții Constituționale presupune, pe lângă atribuțiile jurisdicționale, și atribuții administrative, organizatorice și de reprezentare, prevăzute de articolul 9 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. „În exercitarea acestor atribuții, întâlnirile președintei Curții Constituționale cu reprezentanți ai autorității executive au ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege”, transmite CCR. Președinta Curții Constituționale reafirmă că nicio cauză aflată pe rolul CCR nu poate face obiectul unor discuții în afara procedurilor legale. „Președinta Curții Constituționale reafirmă ferm și categoric că nicio cauză aflată pe rolul Curții nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal în care aceasta urmează să fie soluționată”, se arată în comunicatul transmis duminică seara. CCR mai susține că modul de exercitare a funcției, precum și reperele etice și profesionale ale președintei instituției exclud orice interpretare contrară cu privire la natura și obiectul demersurilor administrative. „Conduita constantă și publică, precum reperele etice și profesionale ale președintei Curții Constituționale, constituie repere suficiente pentru a exclude orice interpretare contrară cu privire la natura și obiectul demersurilor administrative desfășurate în exercitarea atribuțiilor funcției”, precizează Curtea. Știre inițială: CSM: Informațiile au generat „întrebări legitime” CSM afirmă că informațiile au generat „întrebări legitime” privind contextul și obiectul întrevederii, cu atât mai mult cu cât aceasta ar fi avut loc într-o perioadă în care CCR urma să se pronunțe asupra unor cauze cu relevanță instituțională semnificativă, inclusiv pentru formațiunea politică reprezentată de Ilie Bolojan. „Răspunsul instituțional adecvat trebuie să fie unul ferm orientat către transparență și clarificare publică”, transmite Consiliul Superior al Magistraturii. Potrivit CSM, independența unei jurisdicții nu este garantată doar prin normele de organizare și funcționare, ci și prin conduita persoanelor care o reprezintă și prin capacitatea instituției de a elimina, prin explicații clare și complete, orice suspiciune rezonabilă privind existența unor raporturi incompatibile cu exigențele de imparțialitate. CSM: Hotărârile CCR au efecte asupra întregului sistem judiciar Consiliul subliniază că aceste exigențe sunt cu atât mai importante în cazul Curții Constituționale, întrucât hotărârile sale sunt obligatorii pentru toate autoritățile statului și sunt aplicate direct de instanțele judecătorești. În numeroase situații, deciziile CCR vizează organizarea și funcționarea sistemului judiciar, inclusiv statutul magistraților, regimul salarizării sau soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională în care este implicată autoritatea judecătorească. CSM amintește și episodul din 2018, când Elena-Simina Tănăsescu, la acel moment consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în contextul controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale. Poziția exprimată public la acel moment a evidențiat necesitatea ca asupra activității CCR să nu planeze nici măcar suspiciunea unei posibile imixtiuni. „Este firesc ca același standard de exigență să fie menținut în mod constant, indiferent de funcțiile deținute sau de contextul instituțional”, afirmă CSM. Ce clarificări solicită Consiliul CSM apreciază că sunt necesare explicații publice privind: – împrejurările în care a avut loc întrevederea; – natura întâlnirii; – motivul pentru care aceasta s-ar fi desfășurat în biroul președintelui Senatului; – temele care au făcut obiectul discuțiilor. Potrivit Consiliului, clarificările sunt necesare pentru protejarea autorității Curții Constituționale și menținerea încrederii publice în imparțialitatea și integritatea deciziilor sale. CSM reafirmă că încrederea în instituțiile statului și în actul de justiție presupune aplicarea consecventă a acelorași standarde de independență, imparțialitate și transparență, indiferent de instituția sau persoanele vizate. Președinții Curților de Apel, ai tribunalelor și judecătoriilor din țară au cerut clarificări urgente în legătură cu întâlnirea dintre șefa CCR, Elena-Simina Tănăsescu și premierul interimar Ilie Bolojan.

Președinții curților de apel cer clarificări privind întâlnirea dintre șefa CCR și Ilie Bolojan

Șefii curților de apel afirmă că, în condițiile în care cei implicați ar avea interese în dosare aflate pe rolul Curții Constituționale, este necesară înlăturarea oricărei aparențe care ar putea genera îndoieli privind independența și imparțialitatea jurisdicției constituționale. „Independența și imparțialitatea justiției presupun nu numai absența oricărei influențe exterioare, ci și înlăturarea oricărei aparențe care ar putea genera îndoieli legitime”, se arată în documentul semnat de președinții curților de apel. Aceștia subliniază că transparența reprezintă o garanție esențială pentru încrederea publică în actul de justiție și susțin că aceleași standarde trebuie aplicate și în cazul justiției constituționale. În sprijinul poziției lor, președinții curților de apel invocă o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului din 21 martie 2024, în cauza „Sieć Obywatelska Watchdog Polska c. Poloniei”. Potrivit acestora, CEDO a evidențiat interesul public al informațiilor privind agendele întâlnirilor judecătorilor unei curți constituționale, într-un context în care existau suspiciuni referitoare la contacte cu un politician interesat de o cauză aflată în examinarea instanței. „Lipsa de transparență care înconjoară asemenea întâlniri ale președintelui Curții Constituționale cu reprezentanți de cel mai înalt nivel ai unui singur partid politic este profund inadecvată standardelor pe care trebuie să le respecte o jurisdicție constituțională”, afirmă semnatarii. Aceștia consideră că o astfel de situație poate genera îndoieli legitime cu privire la aparența de imparțialitate și poate afecta percepția publică asupra corectitudinii și neutralității deciziilor CCR. Este invocat și episodul din 2018 În document este amintit și episodul din 2018, când Elena-Simina Tănăsescu, la acel moment consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în urma controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale. Președinții curților de apel susțin că, deși Administrația Prezidențială a negat atunci existența unor presiuni, aceasta a apreciat că este „inadmisibil ca la nivelul opiniei publice să planeze orice suspiciune că ar fi fost posibilă o încercare de imixtiune în activitatea Curții Constituționale”. „Considerăm că standardul exprimat atunci rămâne pe deplin actual”, se arată în document. Ce clarificări sunt solicitate Pentru eliminarea speculațiilor și protejarea încrederii publice în jurisdicția constituțională, președinții curților de apel cer explicații privind: – existența și cadrul în care ar fi avut loc întâlnirea; – motivul pentru care aceasta s-ar fi desfășurat în biroul președintelui Senatului; – scopul întâlnirii; – temele care ar fi fost discutate. Semnatarii susțin că standardele privind independența, imparțialitatea și transparența trebuie respectate cu aceeași rigoare de toate jurisdicțiile și că respectarea lor este esențială pentru autoritatea instituțiilor și funcționarea statului de drept. Documentul este semnat de președinții Curților de Apel Alba Iulia, Bacău, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara, precum și de președintele Curții Militare de Apel București. Președinta Curții Constituționale a României (CCR), Elena Simina Tănăsescu, s-a întâlnit vineri, cu premierul interimar și președinte PNL, Ilie Bolojan, potrivit informațiilor obținute de stiripesurse.ro. Întâlnirea nu a fost anunțată public și a avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Potrivit sursei citate, discuția s-a încheiat în jurul orei 14:30, când Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan au fost văzuți ieșind, pe rând, din biroul șefului Senatului.

Predoiu: Parlamentul va avea ultimul cuvânt asupra legii privind integritatea

Potrivit lui Predoiu, proiectul elaborat de Ministerul Justiției și ANI „conține toate garanțiile de transparență cerute de Agenția Națională de Integritate (ANI), de jurisprudența națională și de cea europeană” și rămâne singurul document care angajează instituțional Guvernul în relația cu Comisia Europeană. Ministrul spune că, la solicitarea premierului, au fost organizate consultări cu partidele parlamentare care au dorit să participe – PNL, USR și UDMR -, iar acestea au propus amendamente pe care au cerut să fie incluse în proiectul ce urma să ajungă în Parlament. Predoiu susține că două dintre formațiunile participante au condiționat sprijinul pentru dezbaterea și adoptarea legii de includerea acestor amendamente în forma transmisă Parlamentului. În aceste condiții, afirmă el, alternativa ar fi fost blocarea procesului și imposibilitatea lansării dezbaterii parlamentare. „Singura manieră prin care putea fi declanșată procedura de dezbatere parlamentară era sesizarea Parlamentului cu un proiect care să includă amendamentele partidelor”, afirmă Predoiu pe pagina sa de Facebook. Predoiu depune amendamente în calitate de senator El precizează că, după consultarea premierului, a decis să depună, în calitate de senator, o propunere legislativă care să includă amendamentele formulate în cadrul consultărilor, în conformitate cu deciziile guvernamentale și politice privind promovarea jaloanelor din PNRR. Potrivit ministrului, proiectul transmis Comisiei Europene a fost menținut neschimbat, în timp ce inițiativa depusă în Parlament urmărește exclusiv deblocarea procesului legislativ și oferirea posibilității ca Parlamentul să stabilească forma finală a legii. Decizia, necesară pentru evitatea pierderii unui jalon din PNRR Predoiu admite că unele amendamente incluse în propunerea legislativă „nu reflectă fidel” propria sa viziune juridică, însă consideră că decizia a fost necesară pentru evitarea pierderii unui jalon din PNRR. „A fost o decizie politică și de stat, menită să ofere o șansă de ieșire dintr-un impas, cu toate costurile de imagine aferente”, afirmă Predoiu, adăugând că Parlamentul va avea ultimul cuvânt asupra conținutului final al legii. „Modul în care se va finaliza procesul parlamentar depinde de voința parlamentarilor și a partidelor parlamentare care vor dezbate propunerea legislativă. Viziunea mea juridică integrală asupra subiectului este reflectată fidel în Proiectul elaborat de Agenția Națională de Integritate și Ministerul Justiției, depus la Comisia Europeană. Datoria mea a fost să deblochez procesul parlamentar”, mai spune Predoiu.

Guvernul nu este talcioc.” Sindicatul angajaților de la Palatul Victoria cere demiterea lui Darău și a Oanei Gheorghiu

SAALG susține că cei doi demnitari au folosit autoritatea funcției pentru a deschide „culoare instituționale” unui operator privat. Contactele cu grupul Schwarz/Schwarz Digits ar fi vizat instituții ale statului, inclusiv ADR și STS. Explicațiile oficiale – că demersul a fost „exploratoriu” – sunt considerate insuficiente de sindicat. „Guvernul României nu este agenție de business development. Vicepremierii și miniștrii nu sunt agenți comerciali pentru companii private”, se arată în comunicatul SAALG. Obligația legală nerespectată Prin Legea nr. 49/2025, membrii Guvernului sunt obligați să înregistreze în RUTI toate întâlnirile cu persoane terțe. Întâlnirile planificate trebuie publicate cu cel puțin două zile înainte. Cele neplanificate, în termen de două zile de la desfășurare. SAALG întreabă public dacă aceste obligații au fost respectate și solicită indicarea înregistrărilor existente. Conexiunea cu conducerea ADR Sindicatul semnalează o circumstanță suplimentară. Actualul președinte al Autorității pentru Digitalizarea României, Aurel-Cătălin Giulescu, a fost anterior consilier de stat în aparatul vicepremierului Gheorghiu. Numirea sa la ADR a fost asumată de ministrul Darău împreună cu vicepremierul Gheorghiu. „Când un om din aparatul vicepremierului ajunge la conducerea instituției care gestionează digitalizarea României, Guvernul nu mai poate cere publicului să creadă în simple coincidențe administrative”, susține SAALG. Legătura cu programul SAFE Sindicatul atrage atenția și asupra programului SAFE, prin care România accesează peste 16,6 miliarde de euro din Instrumentul european pentru securitate. Presa a relatat că șase din cele 15 contracte ar merge către grupul german Rheinmetall. SAALG cere lămuriri: contactele guvernamentale cu grupuri germane private, e-mailurile către instituții românești și programele de miliarde vizează interesul României sau alte interese? Ce solicită SAALG concret Sindicatul cere demisia de onoare a celor doi demnitari sau, în lipsa acesteia, demiterea lor de către premierul interimar. Solicită publicarea tuturor e-mailurilor, minutelor și agendelor privind contactele cu grupul Schwarz, verificarea de către Corpul de Control al Prim-ministrului și publicarea tuturor întâlnirilor cu entități private interesate de digitalizare, cloud și achiziții publice. „Dacă acest episod rămâne fără consecințe, mesajul este devastator: angajaților li se cer sacrificii, dar demnitarilor li se tolerează orice”, a declarat Noni-Emil Iordache, președintele SAALG.

Miniștri cu averi de milioane, diamante și conturi pe minus: contrastele din executivul francez

Documentele au fost „completate cu atenție”, deși unii demnitari au fost nevoiți să corecteze „erori sau inexactități”, potrivit instituției independente care verifică patrimoniul și interesele demnitarilor, citată de Le Figaro. Ele oferă o imagine detaliată asupra veniturilor, proprietăților și intereselor financiare ale membrilor guvernului Franței. Conturi pe minus în Guvern Premierul Sébastien Lecornu a declarat un cont bancar pe minus, chiar dacă multe alte conturi ale sale sunt pe plus. Situații similare apar și în cazul ministrului Transporturilor, Philippe Tabarot, dar și al miniștrilor Marina Ferrari (Sport) și Naïma Moutchou (Teritorii de peste mări). Proprietăți și averi consistente În același timp, mulți membri ai guvernului sunt proprietari de imobile valoroase. Premierul deține două case și un teren în Normandia, dar și datorii în curs de rambursare. Ministrul IMM-urilor și Comerțului, Serge Papin, are o avere estimată la aproximativ 8,5 milioane de euro, în mare parte din participații la compania de investiții FINAPA. La rândul său, ministrul Economiei, Roland Lescure, deține un patrimoniu imobiliar de circa 3,7 milioane de euro, incluzând un apartament de 159 m² în Paris, evaluat la peste 2,2 milioane de euro. Diamante și active neobișnuite Ministrul Tranziției Ecologice, Monique Barbut, a declarat un apartament de 220 m² în Paris, estimat la 2,2 milioane de euro, dar și un diamant solitar evaluat la 30.000 de euro. Ministrul de Externe, Jean-Noël Barrot, deține participații în mai multe bunuri imobiliare, inclusiv un spațiu de parcare în capitala Franței, evaluat la aproape 350.000 de euro. Declarațiile includ și polițe de asigurare de viață, care depășesc 1,6 milioane de euro în cazul acestuia. Măsuri pentru evitarea conflictelor de interese Pentru a preveni conflictele de interese, documentele publicate includ și veniturile din activități profesionale, precum și activitățile partenerilor. Potrivit instituției de control al averilor și intereselor demnitarilor, 14 membri ai guvernului fac obiectul unor decrete de abținere, ceea ce înseamnă că nu pot participa la decizii legate de interesele lor personale sau profesionale. Este cazul lui Jean-Noël Barrot în privința subiectelor care implică Uber, unde lucrează sora sa, dar și al lui Serge Papin în raport cu companiile grupului Auchan, din al cărui consiliu de administrație a făcut parte până în 2025.

Mai multe operații pe zi și gărzi reorganizate: modificare legislativă pusă în transparență de ministrul Sănătății

Potrivit noului ordin, blocul operator poate fi organizat în ture succesive între orele 8:00 și 20:00. A doua tură nu înlocuiește garda, ci prelungește activitatea programată. Medicii din tura a doua pot începe programul la ora 14:00. „Fiecare oră în plus în blocul operator înseamnă o intervenție în plus pentru un pacient”, a scris Rogobete pe pagina sa de socializare. Aceeași logică se aplică și în ambulatoriu și în spitalizarea de zi. O nouă categorie de gardă: garda intervențională Ordinul clarifică și reorganizează tipurile de gardă din spitale. Alături de garda de urgență, garda de monitorizare și garda la domiciliu, este introdusă o a patra categorie: garda intervențională. Aceasta vizează specialitățile cu specific intervențional: cardiologie intervențională, neurologie intervențională și radiologie intervențională. Gărzi de 12, 18 sau 24 de ore, în funcție de specificul spitalului Spitalele vor putea organiza gărzile în regim de 12, 18 sau 24 de ore. Decizia va fi luată în funcție de specificul spitalului și al secției, de disponibilitatea resursei umane și de adresabilitate. Modificarea vine ca răspuns la solicitările corpului medical și ale sindicatelor reprezentative. Organizarea programului în ture revine medicului șef de secție, cu aprobarea conducerii medicale. Programul va fi corelat cu gradul de ocupare și cu nevoia reală de servicii. Ministrul Rogobete a precizat că modificările țin cont de evoluția tehnologiei, a industriei farmaceutice și de nevoile pacienților în 2026.

AUR: Transparență extinsă în insolvență prin publicarea obligatorie și online a vânzărilor de active

Această modificare urmărește adaptarea procedurii la realitățile actuale și extinderea accesului la informație pentru toți cei interesați. Publicarea suplimentară într-un portal electronic asigură o vizibilitate mai mare a anunțurilor de vânzare și creează premisele unei valorificări mai eficiente a activelor. “Prin această intervenție legislativă, se consolidează caracterul deschis al procedurii, se lărgește sfera potențialilor cumpărători și se stimulează concurența reală, cu efect direct în obținerea unui preț cat mai corect pentru bunurile valorificate. În acest mod, activele debitorului pot genera plus valoare, iar creditorii beneficiază de o perspectivă mai bună de recuperare a creanțelor. În același timp, această modificare poate contribui și la o valorificare superioară din perspectivă fiscală, în condițiile în care, în numeroase proceduri de insolvență, există volume importante de TVA rămase nerecuperate. O valorificare mai eficientă a activelor, la prețuri mai apropiate de valoarea lor reală, susține în mod direct și creșterea sumelor care pot fi recuperate, inclusiv în ceea ce privește TVA-ul blocat în insolvențe. Scopul proiectului este maximizarea transparenței, asigurarea unui acces efectiv la informație și valorizarea corectă a bunurilor, astfel încât procedura insolvenței să răspundă cât mai bine interesului creditorilor, dar și circuitului economic”, a declarat senatorul Nicolae Vlahu. De asemenea, instituirea sancțiunii nulității absolute conferă forță juridică obligației de publicitate și garantează aplicarea efectivă a acestei cerințe de transparență, precum exista această chestiune și în vânzările efectuate de către executorii judecătorești. “Prin acest proiect venim cu o intervenție legislativă punctuală, dar cu efect practic, și anume: mai multă transparență, acces la informație, plus valoare pentru activele debitorului și un cadru mai eficient pentru recuperarea creanțelor. Măsura produce efecte benefice atât în privința patrimoniului debitorului, prin susținerea unei valorificări corecte și eficiente a bunurilor, cât și în privința creditorilor, prin crearea premiselor pentru o recuperarea sumelor de bani de la debitor. În același timp, această soluție susține și o valorificare mai bună a sumelor aferente TVA-ului, care rămân în prezent blocate în numeroase proceduri de insolvență”, a concluzionat senatorul AUR.

Ce vor bucureștenii de la viitorul primar al Capitalei înainte de vot

Jurnaliștii MEDIAFAX au mers prin mai multe zone din București, într-un moment în care campania electorală este în ultima ei săptămână, pentru a lua pulsul locuitorilor înainte de alegerile pentru Primăria Generală, programate duminică, 7 decembrie. Întrebați dacă vor merge la vot, mulți dintre respondenți au spus că își vor exercita dreptul, considerând că viitorul primar are un rol crucial în gestionarea problemelor cotidiene ale Capitalei. Alții, însă, s-au arătat indeciși sau dezamăgiți de ofertele electorale.  Întrebat despre prioritățile pe care ar trebui să le aibă viitorul edil, majoritatea bucureștenilor au menționat traficul, infrastructura și calitatea serviciilor publice. Printre problemele cel mai des invocate se numără blocajele rutiere, transportul în comun, starea drumurilor, lipsa parcărilor și gestionarea spațiilor verzi. Problema traficului Cetățenii capitalei percep traficul ca una dintre cele mai importante priorități ale viitoarei administrații.  Maria, în vârstă de 28 de ani, doctorandă a spus: „Cea mai mare problemă a mea în București e traficul și că nu merg autobuzele cum ar trebui să meargă. Pentru că dacă ar merge transportul public bine, n-ar mai fi nevoie de atâtea mașini. E un ciclu vicios”, adăugând că viitorul primar ar trebui să se axeze pe fluidizarea traficului.  Pentru Florian traficul reprezintă, de asemenea, o problemă: „În primul rând, neapărat trebuie făcut ceva în privința traficului. Traficul trebuie reorganizat, pus la punct, pentru că e un haos total”.  „Având în vedere traficul, care este infernal în București. Trebuiesc suplimentate mijloacele de transport în comun față de ceea ce există la ora actuală. Mă refer pentru tot Bucureștiul”, ne-a spus Traian, 55 de ani, avocat.  O doamnă care a rămas anonimă a punctat problema parcărilor „circulație cu fluidizare și parcări”. Salubritate și spații verzi  O altă prioritate identificată de bucureștenii cu care am vorbit a fost curățenia stradală și gestionarea spațiilor verzi.  „Pe urmă, partea de salubritate. Cred că partea asta de administrație care ține de salubritate la fel. Nu e pusă deloc la punct și trebuie organizată cumva. Pentru că-s gunoaie pe străzi. Nu știu, mi se pare că oamenii nu-și fac treaba și cineva nu ține evidența acestor aspecte”, ne-a spus Florian.  Privind salubritatea, Simona ne-a spus: „În primul rând e vorba de curățenie. Sunt sectoare, chiar și aici zona unde ne aflăm, în care cred că se mătură, se adună gunoiul, frunzele și alte chestii o dată pe lună sau o dată la două săptămâni. Sunt zone de promenadă care nu sunt iluminate”.  Despre același aspect, Traian a susținut: „Ar mai fi problema poluării din trafic și nu numai, prin efectuarea unei centuri verzi a capitalei. Mă refer la o centură din pădure. Astea ar fi cele mai stringente probleme pe care le are Bucureștiul în perioada asta”. Maria a spus: „Problemele cu parcul IOR, cu tăierea de copaci, amenda este foarte mică”. Rețeaua de termoficare  Furnizarea de apă caldă și căldură rămâne o preocupare a populației capitalei.  Liviu, un avocat de 59 de ani ne-a spus: „În primul rând cu termoficarea, dar aici ține de capacitatea tehnică a celor care fac și de posibilitățile societăților care lucrează efectiv, multe, puține, foarte multe investiții. Prioritizarea aș da înnoirii conductelor pentru termoficare, apă curentă, apă caldă și așa mai departe”.  „Eu vara asta am avut o lună întreagă apă caldă tăiată. Mie mi-ar plăcea să avem apă caldă. Cred că ar trebui să se continue lucrările la sistemul de termoficare și cred că ar trebui rezolvat odată”, ne-a spus Horia, un student de 20 de ani.  Urbanism și reabilitarea clădirilor cu risc seismic Starea clădirilor din București și lipsa investițiilor în reabilitarea în special a clădirilor cu risc seismic provoacă îngrijorare.  „O bună parte din Bucureștiul vechi care este lăsat în paragină și sunt clădiri istorice în care nu s-a investit deloc în ultimii ani. Cred că pe aici. Doamne ferește, în caz de cutremur de ceva, sunt clădiri vechi care nu s-au reabilitat. Nu înțeleg cum de atâția ani de zile putem să trăim într-un oraș în care s-au tăiat blocuri și clădiri vechi cu bulină și nimeni nu se gândește la chestia asta”, a mai spus Florian.  Simona ne-a spus: „Să se respecte PUG-urile, PUZ-urile aflate în vigoare.  respectarea legislației în domeniul construcțiilor, a vizelor pentru amplasamente, fie că este un monument de for public, fie că este o plăcuță, fie că se construiește, se ridică o casă. Sunt foarte multe zone care par la limita existenței. Sunt și zone, spre exemplu, în sectorul 3, uitate de lume. Dacă schimbi din 3 în 3 ani bordurile, asta nu înseamnă că ai făcut ceva pentru comunitate”.  Transparență și gestionarea bugetului public  O altă prioritate a bucureștenilor este gestionarea corectă a finanțelor publice locale dar și o comunicare mai deschisă față de cetățeni.  Un domn care nu a vrut să fie identificat a spus: „Să fie transparentă cheltuială pe care o fac. Că impozitele se strâng. În primul rând și în primul rând ar trebui ca primarul să reprezinte interesul cetățeanului”.  Despre acest aspect, Simona ne-a mai spus. „Să fie deschis cu cetățenii, să nu se baricadeze într-un birou, să apară numai când e Paștele și Crăciunul. Să gestioneze banul public cu parcimonie, iar la solicitările cetățenilor să răspundă cu celeritate”.  Un alt tânăr a subliniat că este necesară prezența decidenților în spațiul public pentru a stabili un contact cu populația, în special cu tinerii: „ Indiferent cine o să fie el. Să fie cât mai transparent, să fie transparent pe social media, să fie transparent cu oamenii, să posteze, să zicem, pe social media, deși lumea nu se uită, de exemplu, pe Instagram, la pagina primăriei generale. Dar, totuși, cred că tinerii o să înceapă să se uite și cred că e o chestie importantă”. Poziționarea față de centralizarea administrației și desființarea sectoarelor  O parte din locuitorii intervievați s-au pronunțat și pe reorganizarea administrativă și bugetară a capitalei.  „Sunt de acord cu planul urbanistic comun cu administrare unică, adică renunțarea la sectoare, la împărțirea asta”, ne-a spus Mihai.   Despre acest subiect, Liviu a spus: „Nu sunt pentru desființarea sectoarelor.