Țările nordice resping afirmația lui Trump privind nave chineze și rusești în jurul Groenlandei
În ultimii ani nu au existat semne ale prezenței unor nave sau submarine rusești ori chineze în jurul Groenlandei, potrivit Financial Times, care citează doi diplomați nordici de rang înalt cu acces la rapoartele de informații ale NATO. „Pur și simplu nu este adevărat că chinezii și rușii sunt acolo. Am văzut informațiile. Nu sunt nave, nu sunt submarine”, a declarat unul dintre diplomații citați de FT. Un alt diplomat a spus că afirmațiile potrivit cărora apele din jurul Groenlandei ar fi „plină” de nave rusești și chineze sunt nefondate, adăugând că o asemenea activitate are loc pe partea rusă a Arcticii. Trump insistă că SUA trebuie să „dețină” Groenlanda Trump a afirmat în repetate rânduri că nave rusești și chineze operează în apropierea Groenlandei, însă Danemarca contestă aceste declarații. Vineri, Trump a spus că Statele Unite trebuie să „dețină” Groenlanda, teritoriu autonom al Regatului Danemarcei, pentru a preveni ca Rusia sau China să ocupe acest teritoriu situat strategic și bogat în resurse minerale. „Imaginea care este creată despre nave rusești și chineze chiar în interiorul fiordului Nuuk și despre investiții chineze masive nu este corectă”, a declarat ministrul danez de Externe, Lars Løkke Rasmussen. Noua ofensivă a lui Trump pe tema Groenlandei, după intervenția militară a SUA în Venezuela, îi îngrijorează pe mulți dintre cei aproximativ 57.000 de locuitori ai insulei, al căror obiectiv este, în cele din urmă, obținerea independenței.
Trump a semnat un ordin executiv ce protejează banii proveniți din petrolul venezuelean
Ordinul executiv, făcut public sâmbătă, prevede că, dacă fondurile ar fi confiscate pentru o astfel de utilizare, ar putea „submina eforturile esențiale ale SUA de a asigura stabilitatea economică și politică în Venezuela”, potrivit AP. Emiterea actului vine pe fondul avertismentului din partea directorilor de top ai companiilor petroliere, care au afirmat că tumultul și instabilitatea din Venezuela ar putea face țara mai puțin atractivă pentru investițiile private și pentru reconstrucție. „Dacă ne uităm la structurile și cadrele comerciale existente astăzi în Venezuela, astăzi este o investiție nejustificată”, a declarat Darren Woods, directorul executiv al ExxonMobil, cea mai mare companie petrolieră americană, în timpul unei întâlniri convocate de Trump cu directori din industria petrolieră vineri. În timpul sesiunii, Trump a încercat să calmeze îngrijorările companiilor petroliere și a spus că directorii vor interacționa direct cu SUA, nu cu guvernul venezuelean. Venezuela are un istoric de confiscări de active de stat, sancțiuni americane continue și decenii de incertitudine politică. Convingerea companiilor petroliere americane să investească în Venezuela și să ajute la reconstrucția infrastructurii țării este o prioritate maximă a administrației Trump după capturarea dramatică a liderului, Nicolas Maduro. Trump vrea să conducă economia venezueleană Casa Albă își propune să „conducă” Venezuela din punct de vedere economic, iar Trump a confiscat petroliere care transportau petrol venezuelean, a declarat că SUA preia vânzările a 30 până la 50 de milioane de barili de țiței venezuelean, anterior sancționat, și intenționează să controleze vânzările la nivel mondial pe termen nelimitat. „Îi iubesc pe venezueleni și deja fac Venezuela din nou bogată și sigură”, a scris sâmbătă pe contul său de socializare Trump, care se află în prezent în sudul Floridei. „Felicitări și mulțumesc tuturor celor care fac acest lucru posibil!!!” Ordinul precizează că veniturile din petrol sunt proprietatea Venezuelei, deținute de Statele Unite în „scopuri guvernamentale și diplomatice” și nu fac obiectul unor revendicări private.
Forumul Economic Mondial de la Davos: SUA și Ucraina pregătesc un acord istoric de reconstrucție de 800miliardede dolari
Acordul, denumit planul de „prosperitate” post‑război, este gândit să ajute la reconstrucția economiei ucrainene, crearea de locuri de muncă și la restabilirea vieții cotidiene în țară, potrivit declarațiilor oficialilor de la Kiev. Președintele Zelenski a subliniat că speră ca planul să asigure o redresare economică rapidă și atragerea de noi investitori, notează The Telegraph. Inițial, Ucraina plănuise să semneze documente similare la Casa Albă, dar consilierii europeni au sugerat ca întâlnirea să fie mutată la Davos pentru a oferi un cadru internațional mai larg, cu participare globală. Finalizarea acordului la un eveniment economic major poate spori vizibilitatea proiectului și încrederea investitorilor. Unul dintre elementele cheie ale acestui plan este includerea în proiect a unor actori privați importanți, cum ar fi firma de investiții BlackRock, care intenționează să participe în program și să mobilizeze capital global pentru reconstrucția infrastructurii, locuințelor și sectoarelor productive ale Ucrainei. Pe lângă cadrul economic, negocierile dintre Washington și Kiev includ și un acord separat privind garanțiile de securitate, care ar urma să ofere Ucrainei sprijin pe termen lung împotriva agresiunii ruse. Conform președintelui Zelenski, documentul privind garanțiile de securitate este aproape gata pentru semnare la cel mai înalt nivel. Pactul ar putea deschide calea pentru crearea unei noi forțe? Acest pact de securitate ar putea deschide calea pentru crearea unei forțe de „reasigurare” conduse de țări precum Marea Britanie și Franța pentru a monitoriza o eventuală încetare a focului și pentru a stabiliza regiunea pe termen lung. Planul nu este lipsit de critici. În interiorul Uniunii Europene, unii lideri, cum ar fi oficialii din Ungaria, s‑au arătat reticenți față de ideea unui sprijin economic atât de extins pentru Ucraina și au avertizat că un astfel de angajament ar putea pune presiune pe bugetele europene și ar îndepărta țările de la propriile priorități interne. În plus, situația pe teren rămâne tensionată, iar negocierile de pace cu Rusia sunt departe de a fi încheiate. Moscova continuă să își afirme pretențiile teritoriale și să respingă planurile occidentale, penalizate drept o amenințare la adresa securității sale, ceea ce complică încercările de a pune capăt conflictului. Planul de reconstrucție de 800 miliarde de dolari și acordul de garanții de securitate sunt privite ca parte dintr‑o strategie mai largă a administrației Trump de a combina incentive economice și angajamente strategice pentru a sprijini Ucraina. Dacă va fi finalizat la Davos, acordul ar marca unul dintre cele mai ambițioase programe de redresare economică din istoria recentă pentru o țară afectată de război.
Trump speră să atragă investiții de peste 100 de miliarde de dolari în sectorul petrolier din Venezuela
„Cel puțin 100 de miliarde de dolari vor fi investiți de marile companii petroliere, cu care mă voi întâlni astăzi la Casa Albă”, a scris Trump într-o postare pe rețelele sociale vineri, înaintea întâlnirii anunțate, notează Associated Press. Printre cei care participă la această întâlnire sunt reprezentanți ai companiei Chevron, care încă operează în Venezuela, dar și ExxonMobil și ConocoPhillips, care au avut, în trecut proiecte în țara din America Latină, până să fie pierdute ca parte a naționalizării din 2007 demarată de Hugo Chávez. Trump speră să atragă în Venezuela fonduri din partea companiilor pentru a revigora Venezuelei de a exploata pe deplin rezervele extinse de petrol ale țării. Marile companii petroliere americane s-au abținut până acum să confirme, în mare măsură, investițiile din Venezuela, pentru că trebuie să existe contracte și garanții. rump a sugerat pe rețelele de socializare că America ar ajuta la susținerea oricăror investiții. În prezent, producția de petrol a Venezuelei a scăzut sub un milion de barili pe zi. O parte din provocarea lui Trump de a schimba această situație va fi să convingă companiile petroliere că administrația sa are o relație stabilă cu președintele interimar al Venezuelei, Delcy Rodríguez, dar și că oferă protecție companiilor americane care decid să intre pe piața din Venezuela. La întâlnire participă și oficiali ai SUA precum Marco Rubio, secretarul de stat al SUA, sau Chris Wright, secretarul pentru Energie.
Când teritoriile se vindeau și SUA le achiziționau: De ce Groenlanda nu poate fi cumpărată
Anunțul fostului președinte american privind intenția de a cumpăra Groenlanda a fost întâmpinat în Europa cu surprindere, ironie și critici. Deși pare o idee desprinsă dintr-o altă epocă, istoria arată că SUA au realizat de mai multe ori astfel de tranzacții teritoriale. Diferența esențială este că aceste exemple aparțin unei perioade în care principiul autodeterminării și normele internaționale nu erau atât de puternic consacrate ca în prezent, arată Il Post. Autodeterminarea, principalul obstacol Groenlanda, parte a Regatului Danemarcei, se bucură de o autonomie extinsă. Orice transfer de suveranitate ar necesita nu doar acordul guvernului danez, ci și aprobarea populației locale. Iar aceasta deține dreptul la autodeterminare. Sondajele indică o respingere categorică din partea majorității groenlandezilor privind ideea de a deveni stat american, ceea ce face ca un asemenea scenariu să fie, practic, de neimplementat în actualul cadru juridic internațional. În trecut, statele își extindeau frontierele prin tratate și cumpărări. Statele Unite au fost printre cei mai activi participanți la astfel de acorduri. În 1803, au realizat celebra achiziție a Louisianei de la Franța, un teritoriu vast pe care astăzi se află părți din 15 state americane. Au urmat înțelegeri cu Spania, prin care au obținut Florida și alte regiuni din sudul actualului teritoriu american. După conflictul cu Mexicul, Washingtonul a primit teritorii întinse, plătind despăgubiri financiare. Alaska a fost investiția profitabilă a SUA Un episod notoriu este cumpărarea Alaskăi de la Rusia, în 1867, pentru 7,2 milioane de dolari. Deși tranzacția a fost privită cu scepticism la momentul respectiv, resursele naturale ale regiunii au transformat-o ulterior într-un avantaj strategic și economic major pentru SUA. Nu toate achizițiile au fost lipsite de conflicte. Filipinele, cedate de Spania în 1898, au cunoscut o perioadă lungă de revoltă împotriva administrației americane, până la obținerea independenței în 1946. Ultima cumpărare teritorială a SUA a fost în 1917, când au achiziționat Insulele Virgine de la Danemarca. Schimbarea regulilor după 1945 Toate aceste tranzacții au avut loc înainte de adoptarea Cartei ONU, în 1945, document ce consacră principiul autodeterminării popoarelor. Din acest moment, vânzarea sau cumpărarea de teritorii a devenit incompatibilă cu normele internaționale moderne. Interesul american pentru Groenlanda nu este recent. În secolul XIX și chiar în 1946 au existat demersuri și negocieri secrete pentru cumpărarea insulei, respinse de fiecare dată de Danemarca. Astăzi, însă, dincolo de precedente istorice, un astfel de acord ar contraveni direct principiilor fundamentale ale ordinii internaționale actuale. Ceea ce odinioară era un instrument diplomatic acceptat este, în secolul XXI, un scenariu aproape imposibil.
Trump: SUA va lovi dur Iranul dacă protestatarii sunt uciși
Statele Unite, prin vocea președintelui Donald Trump, au lansat un avertisment dur la adresa Iranului, declarând că Washingtonul ar putea lovi „foarte dur” Teheranul dacă autoritățile iraniene recurg la violență mortală împotriva protestatarilor care se află în stradă de peste zece zile în numeroase orașe din țară. Trump a spus, printr-o intervenție telefonică la emisiunea Hugh Hewitt Show, că SUA urmăresc „foarte atent” situația și că orice moarte violentă a manifestanților pașnici ar putea declanșa o reacție americană semnificativă, subliniind dorința Washingtonului de a proteja drepturile civile în timp ce protestele escaladează. Protestele din Iran au izbucnit la sfârșitul lunii decembrie, inițial ca reacție la prăbușirea monedei naționale și la creșterea costului vieții, dar s-au extins rapid în peste 300 de locații din întreaga țară, reflectând nemulțumiri economice și critici mai largi la adresa regimului clerical. Autoritățile de securitate au răspuns prin reprimări dure, inclusiv cu gaze lacrimogene și muniție, ceea ce a dus la cel puțin 36 de morți și peste 2.000 de arestări, potrivit grupurilor pentru drepturile omului. Teheranul condamnă interferența Washingtonului Pe fondul acestei crize, liderii iranieni au încercat să distingă între protestatarii pașnici și persoanele considerate „revoltați” sau violente, iar președintele Masoud Pezeshkian a cerut forțelor de ordine să nu vizeze direct manifestanții, în timp ce comandantul armatei iraniene a avertizat despre un posibil răspuns „în forță” la orice amenințare externă. Teheranul a condamnat totodată ceea ce consideră o „interferență” a Washingtonului în treburile interne ale Iranului și a respins amenințările ca fiind o provocare, pe măsură ce protestele continuă să capete amploare, iar economia rămâne sub presiune majoră din cauza inflației și prăbușirii rialului. Această evoluție amplifică tensiunile existente între SUA și Iran, într-un context regional deja marcat de rivalități și conflicte, și ridică întrebări despre modul în care Washingtonul va răspunde în continuare dacă violența împotriva civililor se intensifică.
Adrian Severin: NATO va rămâne în continuare așa cum este și acum, o cochilie vidă
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Adrian Severin, fost Ministru al Afacerilor Externe, a vorbit despre cum NATO va rămâne și după episodul Groenlanda, ca o cochilie vidă. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Severin: „NATO presupune că fiecare membru se angajează să îl apere pe celălalt, pe oricare dintre ei, care este atacat de un stat terț. Dar niciun membru nu se angajează să-l apere împotriva sieși, împotriva lui însuși. America, sigur, îi apără pe membrii NATO dacă sunt atacați de Columbia. Dar dacă America atacă membri NATO e ok” Invitat la Marius Tucă Show, Adrian Severin a vorbit despre cum NATO va rămâne și după episodul Groenlanda, ca o cochilie vidă. Acesta a început prin a spune că s-a tot invocat NATO în situația Groenlandei. NATO, susține politicianul, se referă la apărarea reciprocă în cazul atacului unui stat terț. Ironic, acesta susține că nimeni nu intervine în NATO dacă SUA, un stat NATO, atacă un alt stat din Tratat. „S-a invocat acuma NATO, că dacă Statele Unite, dacă Trump intră în Groenlanda, practic e un atac asupra unui stat NATO. Mai mult sau puțin râzând, totuși, NATO presupune sau ideea NATO este aceea că fiecare membru se angajează să îl apere pe celălalt, pe oricare dintre ei care este atacat de un stat terț. Dar niciun membru nu se angajează să-l apere împotriva sieși, împotriva lui însuși. America, sigur, îi apără pe membrii NATO dacă sunt atacați de Columbia. Dar dacă America atacă membri NATO, e ok, pentru că nu a dat, nu le-a oferit garanții împotriva sieși, împotriva Americii. NATO înseamnă America, sigur că da. Bun, deci, eu cred, ca să ducem prognoza mai departe, că și dacă s-ar ajunge la o soluție militară pentru rezolvarea problemei Groenlandei, NATO va rămâne în continuare, așa cum este și acum, o cochilie vidă.”, a explicat politicianul.
Trump vrea o creștere masivă a cheltuielilor pentru armată, până la 1,5 trilioane de dolari, invocând vremuri periculoase
Într-un mesaj publicat pe platforma sa, Truth Social, Trump a spus că banii ar urma să susțină construirea unei „Dream Military”, invocând un context de securitate pe care l-a descris drept „vremuri tulburi și periculoase”. Creșterea propusă ar reflecta costul unor proiecte ambițioase, precum inițiativa de apărare antirachetă și antiaeriană „Golden Dome” și planurile pentru o nouă generație de nave mari de luptă în cadrul conceptului „Golden Fleet”. Bugetul militar pentru 2026 este de 901 miliarde de dolari. Dar o serie de măsuri legislative îi oferă o flexibilitate până în jurul valorii de 1000 de miliarde. Critici și reacția burselor Insistența asupra unei finanțări mai mari pentru Pentagon va întâmpina cu siguranță rezistența democraților, care depun eforturi pentru a menține echilibrul între cheltuielile pentru apărare și cele pentru alte domenii. Dar va atrage cu siguranță și obiecții din partea susținătorilor reducerii deficitului din cadrul Partidului Republican, care s-au opus creșterii cheltuielilor militare. Trump a declarat însă că se simte confortabil să crească cheltuielile militare datorită veniturilor suplimentare generate de administrația sa prin impunerea de tarife vamale prietenilor și dușmanilor din întreaga lume de la revenirea sa la putere. Guvernul SUA a colectat venituri brute de 288,5 miliarde de dolari anul trecut din tarife și alte accize, în creștere față de 98,3 miliarde de dolari în 2024, potrivit Bipartisan Policy Center. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă a veniturilor din taxarea importurilor. Dar nu este suficient pentru a acoperi diversele promisiuni făcute de Trump, care a afirmat că tarifele pot acoperi și dividendele pentru contribuabili, pot achita datoria națională și, acum, pot acoperi cheltuielile militare crescute. Anunțul privind bugetul a venit pe fondul unei escaladări a criticilor lui Trump la adresa marilor contractori din apărare. Președintele a atacat public practicile de buyback și plata de dividende, acuzând companiile că întârzie livrări și că „taxează prea mult” pentru armament. Piețele au reacționat volatil: după comentariile despre limitarea dividendelor și răscumpărărilor, mai multe acțiuni din sector au scăzut în ședința de miercuri, potrivit presei financiare.
Ironie sau întrebare serioasă? Jurnaliștii britanici au fost întrebați dacă Trump vrea și Insulele Falkland
Jurnaliștii britanici de la Sky News au primit întrebarea în timpul celui mai recent episod al podcastului Trump100. Martha Kelner și James Matthews, corespondenții publicației din SUA, au primit întrebarea de la Andrew. El a vrut să știe dacă Marea Britanie va apăra Insulele Falkland în cazul în care Trump va încerca să cucerească insulele. Scenariul, de neconceput în urmă cu câteva săptămâni, arată cât de mult s-a modificat lumea după amenințările lui Trump privitoare la Groenlanda și la atacul din Venezuela. Jurnaliștii surprinși de întrebare Matthews a răspuns că nimeni și nimic nu sugerează că insulele din Atlanticul de Sud sunt pe lista de dorințe a lui Trump. Jurnalistul a recunoscut că Argentina cu siguranță vrea insulele, iar președintele argentinian este un apropiat aliat al lui Trump. „Desigur, încă avem această relație specială, dar Trump are o relație destul de specială și cu președintele Argentinei, Javier Milei – tipul cu care a fost pe scenă, cu o drujbă”, a explicat Matthews. Americanii au făcut mari investiții în Argentina pentru a-l susține pe Milei, așa că o modificare de strategie a SUA cu privire la Insulele Falkland nu poate fi exclusă. Totuși, este greu de crezut că în prezent SUA și-ar permite să facă o nouă schimbare dramatică de strategie. De aceea, în scenariul în care Argentina ar invada din nou insulele, este improbabil că Trump va oferi sprijin militar contra britanicilor. Istoria Insulelor Falkland Insulele Falkland, numite și Insulele Malvine, sunt un arhipelag situat în Atlanticul de Sud, la 460 km est de țărmul Argentinei. Arhipelagul este format din două insule principale și din sute de insule mai mici. Insulele sunt un teritoriu britanic de peste mări, dar sunt revendicate de Argentina. În 1982 a avut loc Războiul Malvinelor, atunci când Argentina a invadat insulele. După două luni de lupte, trupele argentiniene s-au retras. Cetățenii insulelor sunt britanici, iar în 2013, ei s-au pronunțat, printr-un referendum validat cu 99% din voturi, în favoarea rămânerii în uniune cu Regatul Unit.
Trump, republicanilor: Dacă nu câștigăm alegerile intermediare, voi fi pus sub acuzare
„Trebuie să câștigați alegerile intermediare, pentru că, dacă nu le câștigăm, vor găsi un motiv să mă pună sub acuzare”, le-a spus Trump parlamentarilor republicani la o reuniune la Washington, scrie Reuters. „Voi fi pus sub acuzare”. Înaintea alegerilor din noiembrie, care ar putea bloca agenda sa și l-ar putea expune la anchete ale Congresului, Trump și-a tachinat și provocat aliații care controlează cu greu Camera Reprezentanților din SUA. Le-a spus să lase deoparte diferențele dintre ei și să promoveze politicile sale privind egalitatea de gen, sănătatea și integritatea alegerilor în rândul electoratului american nemulțumit de costul vieții. „Se spune că, atunci când câștigi președinția, pierzi alegerile de la jumătatea mandatului”, a spus Trump. „Aș vrea să-mi explicați ce naiba se întâmplă în mintea publicului”. După o operațiune militară îndrăzneață împotriva liderului venezuelean Nicolas Maduro, Trump a fost supus presiunilor de a se concentra asupra problemelor interne, în special asupra inflației și prețurilor. Marți, Trump a vorbit puțin și despre această din urmă problemă, spunând doar că a moștenit-o de la democrați și că republicanii ar trebui să se bazeze pe creșterile puternice ale pieței bursiere americane. El a menționat doar pe scurt atacul din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului SUA de către susținătorii săi, în timp ce democrații din Congres au marcat a cincea aniversare a revoltei acuzând republicanii de „albirea” istoriei. Legiuitorii s-au întâlnit la Centrul John F. Kennedy pentru Arte Performative, o instituție înființată și numită de Congres. Trump a epurat consiliul de administrație de membrii numiți de democrați anul trecut, iar administratorii rămași au votat în decembrie să redenumească centrul pentru a include numele lui Trump alături de cel al fostului președinte Kennedy. Acolo, într-un discurs nestructurat care a durat 84 de minute, Trump a reflectat asupra sfatului soției sale de a nu mai dansa în public. El a repetat mai multe falsități, inclusiv că Washingtonul nu a înregistrat omucideri în ultimele șapte luni. Poliția din Washington a raportat o crimă în ajunul Anului Nou și a declarat că în 2025 au avut loc 127 de omoruri. El a spus că „nu apuc să joc prea mult” golf, după ce a făcut-o recent, duminică, și în mod regulat pe durata mandatului său. Predicția și nemulțimirea lui Donald Trump Trump a prezis că republicanii vor învinge pronosticurile și vor obține o „victorie epică la alegerile de la jumătatea mandatului”, dar s-a plâns și de unii membri care nu se aliniază. Toate locurile din Camera Reprezentanților și o treime din cele din Senat vor fi disputate în noiembrie. Președinții în funcție au pierdut locuri în Camera Reprezentanților la fiecare alegeri intermediare de la George W. Bush în 2006. Trump a îndemnat partidul său să respingă cu mai multă forță mesajul aproape unitar al democraților privind sănătatea, întrucât partidul minoritar pledează pentru prelungirea subvențiilor expirate care au făcut asigurarea Obamacare mai accesibilă pentru milioane de americani. El a spus că membrii conservatori ar trebui să fie „puțin flexibili” în ceea ce privește insistența lor de a include prevederile Amendamentului Hyde în planurile lor de sănătate, care ar împiedica banii contribuabililor să fie folosiți pentru servicii de avort. „Toate aceste probleme sunt foarte importante, dar puteți deține sistemul de sănătate”, le-a spus el parlamentarilor. „Găsiți o soluție”. Democrații au introdus deja articole pentru punerea sub acuzare a lui Trump în al doilea mandat Trump a fost pus sub acuzare de două ori de Camera Reprezentanților condusă de democrați în timpul mandatului său din 2017-2021. Democrații i-au reproșat politica sa față de Ucraina și revolta din 6 ianuarie 2021 de la Capitol din partea susținătorilor săi. Senatul a votat pentru achitarea sa în ambele cazuri. Unii democrați din Camera Reprezentanților au introdus deja articole de punere sub acuzare în care îl acuză pe Trump de abuzuri de putere în al doilea mandat, acuzații pe care Casa Albă le neagă. Republicanii controlează în prezent Camera cu cinci voturi, o marjă mică care i-a frustrat atât pe Trump, cât și pe președintele Camerei, Mike Johnson. Trump a luat măsuri pentru a-și extinde puterile de a acționa singur în domenii care variază de la imigrație la acțiuni militare și reglementări federale. El se confruntă în curând cu o hotărâre importantă a Curții Supreme cu privire la faptul dacă utilizarea pe scară largă a tarifelor vamale a uzurpat o putere acordată Congresului de Constituție. Republicanii din Camera Reprezentanților au arătat o deferență enormă față de Trump, cedând o mare parte din autoritatea Congresului asupra cheltuielilor și a altor chestiuni administrației sale. Dar au început să dea semne de independență. Camera Reprezentanților ar putea vota săptămâna aceasta pentru a anula veto-ul emis de Trump luna trecută, care a anulat proiecte de infrastructură în Colorado și Florida, deși nu este clar dacă efortul va obține majoritatea de două treimi necesară.