Etichetă: trump

România ar trebui să plătească 1 miliard pentru a deveni membru permanent în Consiliul Păcii, unde ne-a invitat Trump

Potrivit unor diplomați citați de Reuters, invitațiile au început să ajungă sâmbătă în capitale europene, iar reacțiile guvernelor au fost preponderent prudente. Ungaria a fost singura care a acceptat fără echivoc, premierul Viktor Orbán anunțând public pe platforma X că a primit și a acceptat „onoarea” invitației. În schimb, alte guverne au evitat declarații clare, iar mai mulți oficiali au ridicat, sub protecția anonimatului, semne de întrebare privind impactul asupra ONU. Un diplomat a descris planul drept o formă de „ONU a lui Trump”, care ar ignora principiile Cartei ONU, în timp ce alți diplomați occidentali au avertizat că inițiativa ar putea submina rolul instituțiilor internaționale existente. România. Nicușor Dan, analizează invitația Marius-Gabriel Lazurca, consilier prezidențial pentru securitate națională, a comentat invitația președintelui Trump pentru „Consiliul pentru Pace. Lazurca a explicat poziția președintelui Nicușor Dan. El a precizat: „Administrația prezidențială a confirmat primirea invitației. Președintele Dan a mobilizat deja echipa pentru a analiza nu numai invitația, ci substanța inițiativei președintelui Trump”. Întrebat dacă România se gândește să plătească un miliard de dolari pentru a participa la acest comitet sau poate să nu participe deloc, Lazurca a răspuns: „Angajamentul de a plăti o sumă care nu e irelevantă în contextul dificultăților fiscal-bugetare ale României e o răspundere care nu mi-aparține. Ar trebui ca Guvernul să se pronunțe sau președintele României”. Referitor la ce analizează administrația prezidențială, consilierul a explicat: „Ne interesează să înțelegem nu numai detaliile inițiativei președintelui Trump și angajamentele pe care România le asumă, ci și în ce fel echilibrele tuturor raporturilor pe care România le-a angajat cu Statele Unite și cu statele din Uniunea Europeană sunt afectate”. El a subliniat: „Nu dorim să angajăm încă o dată România nici politic, nici financiar într-o inițiativă pe care pentru moment nu o înțelegem în ultimele ei consecințe”. Întrebat dacă a fost o surpriză, Lazurca a confirmat: „A fost o surpriză, fără îndoială”. Trump: președinte pe viață al noului organism Conform proiectului de „cartă” atașat invitației, Consiliul Păcii ar urma să fie condus pe viață de Donald Trump și să înceapă cu dosarul Gaza, cu perspectiva de a se extinde ulterior către alte conflicte. În scrisoare, Trump afirmă că organismul „va fi unic” și că „nu a mai existat niciodată așa ceva”. Casa Albă a susținut, într-o postare pe X, că mecanismul de finanțare „oferă pur și simplu calitatea de membru permanent partenerilor care demonstrează un angajament profund față de pace, securitate și prosperitate”. Începe cu Gaza, dar ar putea depăși mandatul ONU Un mandat pentru un „Board of Peace” privind Gaza a fost autorizat de Consiliul de Securitate al ONU în noiembrie, însă doar până în 2027 și strict pentru conflictul din Gaza. Rusia și China s-au abținut, criticând faptul că rezoluția nu acordă ONU un rol clar în viitorul enclavei. În paralel, inițiativa americană prevede supravegherea unei administrații tehnocrate palestiniene în Gaza de către un consiliu internațional, într-un context de armistițiu fragil. Casa Albă a anunțat deja câteva nume care ar urma să facă parte din Consiliul Păcii: secretarul de stat Marco Rubio, emisarul special Steve Witkoff, fostul premier britanic Tony Blair și Jared Kushner, ginerele lui Trump. Potrivit informațiilor prezentate, numele anunțate nu includ palestinieni, iar alți membri ar urma să fie comunicați în săptămânile următoare. Separat, SUA au nominalizat și un „Gaza Executive Board”, cu 11 membri, care ar sprijini administrația tehnocrată – inclusiv oficiali din Turcia și Qatar. Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a transmis însă că această componență nu a fost coordonată cu Israelul și ar contrazice politica sa. Reacții internaționale: prudență și îngrijorări Premierul Italiei, Giorgia Meloni, aflată în vizită în Coreea de Sud, a declarat că țara sa este „gata să își facă partea”, fără a fi clar dacă se referea strict la Gaza sau la inițiativa în ansamblu. În Canada, premierul Mark Carney a spus că a fost de acord „în principiu” cu planul pentru Gaza, însă detaliile sunt încă în discuție. Din partea ONU, un purtător de cuvânt al secretarului general António Guterres a indicat că statele membre sunt libere să se asocieze în grupuri, subliniind totodată că „Națiunile Unite își vor continua munca mandată”. Un alt oficial ONU a avertizat, într-o declarație publică, că slăbirea rolului instituției ar putea duce la „vremuri foarte, foarte întunecate”.

Lazurca: Președintele Dan vrea să spună: Băieți, opriți-vă, fiindcă ne facem rău unul altuia”

Marius Lazurca a comentat la Antena 3 atât invitația președintelui Trump pentru „Consiliul pentru Pace„, cât și tensiunile legate de Groenlanda, explicând poziția președintelui Nicușor Dan. Referitor la invitația președintelui american Donald Trump pentru crearea unui „Consiliul pentru Pace”, Lazurca a explicat poziția președintelui Nicușor Dan. „Președintele Dan nu a reacționat ca o minoritate totuși de șefi de state, trei din șaizeci, care au mulțumit public pentru primirea invitației”, a spus consilierul prezidențial. El a precizat: „Administrația prezidențială a confirmat primirea invitației. Președintele Dan a mobilizat deja echipa pentru a analiza nu numai invitația, ci substanța inițiativei președintelui Trump”. Lazurca a subliniat: „Mi se pare nepotrivit ca președintele României să răspundă în pripă unei inițiative totuși foarte importante a președintelui Trump. O inițiativă care angajează România, pe termen cel puțin mediu, dacă nu lung”. Analiza invitației: participare sau refuz? Întrebat dacă România se gândește să plătească un miliard de dolari pentru a participa la acest comitet sau poate să nu participe deloc, Lazurca a răspuns: „Angajamentul de a plăti o sumă care nu e irelevantă în contextul dificultăților fiscal-bugetare ale României e o răspundere care nu mi-aparține. Ar trebui ca Guvernul să se pronunțe sau președintele României”. Referitor la ce analizează administrația prezidențială, consilierul a explicat: „Ne interesează să înțelegem nu numai detaliile inițiativei președintelui Trump și angajamentele pe care România le asumă, ci și în ce fel echilibrele tuturor raporturilor pe care România le-a angajat cu Statele Unite și cu statele din Uniunea Europeană sunt afectate”. El a subliniat: „Nu dorim să angajăm încă o dată România nici politic, nici financiar într-o inițiativă pe care pentru moment nu o înțelegem în ultimele ei consecințe”. Întrebat dacă a fost o surpriză, Lazurca a confirmat: „A fost o surpriză, fără îndoială”. Tensiunile pe tema Groenlandei Referitor la conflictul legat de Groenlanda, moderatoarea a menționat că secretarul general NATO, Marc Rutte, se va întâlni cu ministrul apărării al Danemarcei și că opt țări europene au emis o declarație comună de solidaritate cu Groenlanda după amenințările lui Trump. Întrebat care este poziția Administrației Prezidențiale față de intențiile lui Donald Trump în Groenlanda, Lazurca a făcut mai întâi o corecție importantă. „Președintele Dan urmărește interesele României, nu poziția Franței” „Dacă președintele României se poziționează similar sau identic cu un alt șef de stat, e o pură coincidență. Șeful statului român urmărește interesele României și emite poziția României, niciodată poziția Franței sau a unui alt stat”, a declarat consilierul prezidențial. Referitor la criza actuală, Lazurca a explicat: „Președintele României se situează nu în mijlocul celor două poziții pentru moment antagonice, ci de partea solidar cu ambele poziții”. Mesajul președintelui Dan interpretat de consilier Consilierul prezidențial a explicat ce a semnalat președintele prin postarea de pe rețelele de socializare. „Toți ar trebui să fim îngrijorați de faptul că există această sfadă în interiorul Occidentului global. Occidentul global este alianța care a asigurat pacea globală și a reprezentat cea mai mare sursă de prosperitate și de ordine internațională după cel de-al doilea război mondial”, a interpretat Lazurca. El a subliniat: „Ar trebui pe toți să ne îngrijoreze această zânzanie în interiorul Occidentului colectiv, fiindcă vom priva scena globală de cea mai importantă sursă de ordine și de stabilitate și de pace”. Referitor la ce spune președintele Dan, consilierul a explicat: „Băieți, opriți-vă, fiindcă ne facem rău unul altuia”. Întrebat cine sunt „băieții” – Trump și Macron? – Lazurca a confirmat: „Băieții fiind toți. Mi-e foarte greu să utilizez cuvântul tabere în momentul de față, fiindcă noi ar trebui să fim o singură tabără”. „Poziția României este că ar trebui să depășim cât mai rapid această poziționare superficial-adversarială pentru a reveni prin dialogul pentru care pledează președintele Dan”, a spus Lazurca. „E urgent să revenim la dialog, e urgent să dezescaladăm retorica, e urgent să vorbim mai puțin cu publicul nostru național și mai mult între noi, e urgent să renunțăm la tentația de a ne adresa publicului utilizând rețelele de socializare. Mai multă discreție, mai puțină retorică și mai mult dialog diplomatic. Asta spune în fond președintele Dan”.

Lazurca: Președintele Dan vrea să spună: Băieți, opriți-vă, fiindcă ne facem rău unul altuia și ne facem rău întregii”

Marius Lazurca a comentat la Antena 3 atât invitația președintelui Trump pentru „Consiliul pentru Pace„, cât și tensiunile legate de Groenlanda, explicând poziția președintelui Nicușor Dan. Referitor la invitația președintelui american Donald Trump pentru crearea unui „Consiliul pentru Pace”, Lazurca a explicat poziția președintelui Nicușor Dan. „Președintele Dan nu a reacționat ca o minoritate totuși de șefi de state, trei din șaizeci, care au mulțumit public pentru primirea invitației”, a spus consilierul prezidențial. El a precizat: „Administrația prezidențială a confirmat primirea invitației. Președintele Dan a mobilizat deja echipa pentru a analiza nu numai invitația, ci substanța inițiativei președintelui Trump”. Lazurca a subliniat: „Mi se pare nepotrivit ca președintele României să răspundă în pripă unei inițiative totuși foarte importante a președintelui Trump. O inițiativă care angajează România, pe termen cel puțin mediu, dacă nu lung”. Analiza invitației: participare sau refuz? Întrebat dacă România se gândește să plătească un miliard de dolari pentru a participa la acest comitet sau poate să nu participe deloc, Lazurca a răspuns: „Angajamentul de a plăti o sumă care nu e irelevantă în contextul dificultăților fiscal-bugetare ale României e o răspundere care nu mi-aparține. Ar trebui ca Guvernul să se pronunțe sau președintele României”. Referitor la ce analizează administrația prezidențială, consilierul a explicat: „Ne interesează să înțelegem nu numai detaliile inițiativei președintelui Trump și angajamentele pe care România le asumă, ci și în ce fel echilibrele tuturor raporturilor pe care România le-a angajat cu Statele Unite și cu statele din Uniunea Europeană sunt afectate”. El a subliniat: „Nu dorim să angajăm încă o dată România nici politic, nici financiar într-o inițiativă pe care pentru moment nu o înțelegem în ultimele ei consecințe”. Întrebat dacă a fost o surpriză, Lazurca a confirmat: „A fost o surpriză, fără îndoială”. Tensiunile pe tema Groenlandei Referitor la conflictul legat de Groenlanda, moderatoarea a menționat că secretarul general NATO, Marc Rutte, se va întâlni cu ministrul apărării al Danemarcei și că opt țări europene au emis o declarație comună de solidaritate cu Groenlanda după amenințările lui Trump. Întrebat care este poziția Administrației Prezidențiale față de intențiile lui Donald Trump în Groenlanda, Lazurca a făcut mai întâi o corecție importantă. „Președintele Dan urmărește interesele României, nu poziția Franței” „Dacă președintele României se poziționează similar sau identic cu un alt șef de stat, e o pură coincidență. Șeful statului român urmărește interesele României și emite poziția României, niciodată poziția Franței sau a unui alt stat”, a declarat consilierul prezidențial. Referitor la criza actuală, Lazurca a explicat: „Președintele României se situează nu în mijlocul celor două poziții pentru moment antagonice, ci de partea solidar cu ambele poziții”. Mesajul președintelui Dan interpretat de consilier Consilierul prezidențial a explicat ce a semnalat președintele prin postarea de pe rețelele de socializare. „Toți ar trebui să fim îngrijorați de faptul că există această sfadă în interiorul Occidentului global. Occidentul global este alianța care a asigurat pacea globală și a reprezentat cea mai mare sursă de prosperitate și de ordine internațională după cel de-al doilea război mondial”, a interpretat Lazurca. El a subliniat: „Ar trebui pe toți să ne îngrijoreze această zânzanie în interiorul Occidentului colectiv, fiindcă vom priva scena globală de cea mai importantă sursă de ordine și de stabilitate și de pace”. Referitor la ce spune președintele Dan, consilierul a explicat: „Băieți, opriți-vă, fiindcă ne facem rău unul altuia”. Întrebat cine sunt „băieții” – Trump și Macron? – Lazurca a confirmat: „Băieții fiind toți. Mi-e foarte greu să utilizez cuvântul tabere în momentul de față, fiindcă noi ar trebui să fim o singură tabără”. „Poziția României este că ar trebui să depășim cât mai rapid această poziționare superficial-adversarială pentru a reveni prin dialogul pentru care pledează președintele Dan”, a spus Lazurca. „E urgent să revenim la dialog, e urgent să dezescaladăm retorica, e urgent să vorbim mai puțin cu publicul nostru național și mai mult între noi, e urgent să renunțăm la tentația de a ne adresa publicului utilizând rețelele de socializare. Mai multă discreție, mai puțină retorică și mai mult dialog diplomatic. Asta spune în fond președintele Dan”.

Criza Groenlandei: Europa trebuie să îi țină piept lui Trump. Amenințarea care poate distruge NATO

Liderii europeni au acceptat cererile lui Trump timp de aproape un an. Acesta presa țările NATO să își mărească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB și amenința că va retrage sprijinul SUA din Ucraina, reiese dintr-o analiză The Guardian. De asemenea, au dat un răspuns discret la aventurismul SUA în străinătate, inclusiv capturarea și extrădarea lui Nicolás Maduro din Venezuela. Servilismul s-a manifestat adesea în public. Diversi lideri europeni s-au întrecut în a-și asuma rolul de „șoptitor al lui Trump”. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, i s-a adresat în mod scandalos cu apelativul „tati” la un summit din iunie anul trecut. Dar cererile repetate și din ce în ce mai belicoase ale lui Trump ca Danemarca să-i cedeze sau să-i vândă Groenlanda semi-autonomă au declanșat una dintre cele mai mari crize din istoria parteneriatului transatlantic. „Suntem în 2026, se fac schimburi comerciale cu oameni, dar nu se fac schimburi comerciale cu oameni” „Ambiția președintelui este pe masă”, a declarat ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, pentru Fox News. „Desigur, avem limitele noastre. Suntem în 2026, se fac schimburi comerciale cu oameni, dar nu se fac schimburi comerciale cu oameni”. După o întâlnire de o oră cu vicepreședintele SUA, JD Vance, și secretarul de stat, Marco Rubio, Rasmussen și ministrul de externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, aveau fețele posomorâte, fumând țigări în fața clădirii executive Eisenhower din Washington DC. „În ceea ce privește Groenlanda, europenii au găsit o linie roșie pe care vor să o respecte cu adevărat”, a declarat Kristine Berzina, cercetătoare senior la German Marshall Fund pentru apărarea SUA și securitatea transatlantică. „Tot restul a fost supus negocierilor, dar situația Groenlandei este diferită, deoarece se pune problema suveranității și se pune problema dacă Europa este capabilă să se apere în ceea ce privește propriul teritoriu, propriile drepturi”. Europa se afla însă într-o „poziție diplomatică dezavantajoasă” din cauza dependenței sale de SUA în materie de securitate, a declarat fostul prim-ministru al Letoniei, Krišjanis Kariņš. „Din păcate, Europa nu se află într-o poziție puternică pentru a se opune cu fermitate”, a spus el. „La sfârșitul zilei, Europa încă are nevoie de SUA”. Presiunea asupra Danemarcei și Groenlandei, enormă Presiunea asupra oficialilor din Danemarca și Groenlanda a fost enormă. La o zi după întâlnirea cu oficialii americani, Motzfeldt, vizibil emoționată, a declarat că a fost copleșită de ultimele zile de negocieri. „Danemarca a fost întotdeauna un aliat bun al SUA”, a spus Marisol Maddox, cercetător senior la Institutul de studii arctice al Universității Dartmouth. „Deci, asta este și o parte din ceea ce face ca acest lucru să fie atât de extraordinar, este ca și cum te-ai duce la cel mai bun prieten al tău și l-ai pălmui la întâmplare. Nu există nimic care să provoace acest lucru”. Interesul lui Trump pentru achiziționarea insulei a crescut de când prietenul său de lungă durată, Ronald Lauder, moștenitorul companiei de cosmetice Estée Lauder, i-a sugerat acest lucru pentru prima dată în 2019. Casa Albă a declarat că principala sa preocupare este securitatea națională, dar Trump a recunoscut că și ego-ul joacă un rol important. El a declarat săptămâna trecută pentru New York Times că deținerea Groenlandei este „ceea ce simt că este necesar din punct de vedere psihologic pentru a avea succes”. Vineri, Trump a amenințat că va impune tarife țărilor care nu „se alătură” ambiției sale de a anexa Groenlanda. Europa răspunde cu trupe Europa a răspuns încercând să submineze argumentul administrației Trump potrivit căruia Groenlanda este insuficient protejată împotriva unui potențial atac rus sau chinez. Un mic contingent militar francez a sosit joi pe insulă, ca parte a unei desfășurări limitate care include trupe din Germania, Suedia, Norvegia, Finlanda, Țările de Jos și Marea Britanie. „Apărarea și protecția Groenlandei sunt o preocupare comună pentru întreaga alianță NATO”, a declarat prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris joi SUA ca un aliat și partener în cadrul discuțiilor privind situația Groenlandei. Ea a prezentat modul în care UE încearcă să consolideze sprijinul acordat insulei, menționând deschiderea unui birou în Nuuk și propunerea de a dubla ajutorul financiar al UE. „Groenlanda poate conta pe noi, din punct de vedere politic, economic și financiar”, a declarat ea reporterilor.

Dan Dungaciu: Se vrea stârnirea anti-americanismului în Europa, inclusiv în rândul partidelor suveraniste

Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a explicat direcția politică în care, în opinia sa, se îndreaptă Uniunea Europeană. El vorbește despre un proiect federalist care se definește prin opoziția față de Statele Unite. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Proiectul federalist și anti-americanismul din Europa Profesorul afirmă că Uniunea Europeană se află într-un proiect politic de tip „ori la bal, ori la spital”. Este o formulă federalistă, construită pe o poziție anti-americană și anti-rusă. În spatele acestui proiect, spune el, se află mai multe grupuri de influență care acționează în Parlamentul European și în marile capitale. „Dar acum suntem într-un proiect care este anti-american și anti-rus pe o formulă federalistă. Deci pe o formulă care îți spune: dom’le, e șansa noastră. E ori la bal, ori la spital. Domnul Macron, în acest moment, face toate eforturile disperate. Eu cred că în spatele Parlamentului European sunt mai multe forțe. Unii care sunt anti-americani, alții care sunt anti-Trump. Francezii lucrează masiv ca să arate solidaritate față de Groenlanda, inclusiv pentru că Franța se gândește la propriile teritorii. Federaliștii vor Europa federală ca să mențină steagul luptei împotriva lui Donald Trump.”, spune invitatul. Dan Dungaciu: „Ei ar accepta un suveranism din Europa, neamerican” Dungaciu a explicat strategia marilor grupuri politice europene. Popularii, spune el, își dau seama că pierd teren. Cordonul sanitar creat împotriva partidelor suveraniste și „trumpiste” riscă să nu mai funcționeze. În viitor, ar putea fi nevoiți să facă alianțe cu aceste forțe. „Pentru că popularii își dau seama că au pierdut partida. Și s-ar putea ca acest cordon sanitar, construit ca trumpismul să nu câștige în Europa, să nu mai funcționeze. Și s-ar putea ca popularii să fie obligați să facă alianțe cu suveraniștii. Dar ei vor să se asigure că suveraniștii ăia nu sunt cu americanii. Deci, dacă e să avem suveraniști, să avem suveraniști ca în Franța, care nu-l prea iubesc pe Trump. Ca în Germania, care n-ar trebui să-l iubească pe Trump. Ei ar accepta un suveranism din Europa, neamerican, dar să nu fie conectat cu americanii.”, afirmă Dan Dungaciu.

Trump, după ce a vorbit cu președinta interimară a Venezuelei: este o persoană extraordinară

Când a fost întrebat despre „numărul doi” al Venezuelei – ministrul de interne Diosdado Cabello – și despre presupusa sa reticență de a colabora cu Statele Unite, Trump a răspuns: „O cunosc pe numărul unu”, înainte de a adăuga: „Tocmai am avut o conversație grozavă astăzi și este o persoană extraordinară”, potrivit CNN. Trump a spus că el și Rodriguez „au avut o convorbire telefonică, o convorbire lungă, am discutat multe lucruri și cred că ne înțelegem foarte bine cu Venezuela”. Președintele Adunării Naționale a Venezuelei, Jorge Rodriguez, fratele președintelui interimar, a confirmat apelul. Sute de deținuți politici au fost eliberați Președintele interimar al Venezuelei, Delcy Rodríguez, a declarat miercuri că sute de persoane au fost eliberate din detenția guvernului din decembrie. Aproximativ 194 de eliberări au avut loc în decembrie 2025 sub predecesorul său, Nicolás Maduro, a declarat ea în prima sa conferință de presă de la Palatul Miraflores, „iar astăzi putem spune că numărul total de lansări planificate pentru aceste zile a ajuns la 406”. Nu este clar dacă toți cei 406 deținuți au fost deja eliberați din arest. Cu toate acestea, Gonzalo Homiob, vicepreședintele Foro Penal, un grup care urmărește eliberarea prizonierilor în Venezuela, a declarat pentru CNN că, de când guvernul și-a anunțat noile eforturi de eliberare pe 8 ianuarie, în urma capturării președintelui Nicolás Maduro de către forțele americane, doar 76 de prizonieri au fost eliberați. După raidul asupra lui Maduro, oficialii americani au cerut Venezuelei să-și elibereze prizonierii politici, potrivit unei surse familiarizate cu o ședință de informare a administrației Trump cu principalii parlamentari de la începutul acestei luni. Venezuela se află într-un „nou moment politic” Atât opoziția venezueleană, cât și guvernele străine au acuzat de mult timp guvernul lui Maduro că ia prizonieri politici, deși Caracas a respins rapoartele internaționale privind detențiile arbitrare, numindu-le „iresponsabile, părtinitoare” și „intervenționiste”. Rodríguez a adăugat miercuri că Venezuela se află într-un „nou moment politic, care permite înțelegerea din divergență și din diversitatea politică și ideologică, dar trebuie să se facă cu respect”. „Trebuie să fie cu respect față de ceilalți, trebuie să fie cu respect pentru drepturile omului”, a spus Rodríguez. „Mesajele de ură, intoleranță și actele de violență nu vor fi permise.”

Prețurile la petrol au crescut din cauza situației turbulente din Iran și a amenințărilor lui Trump cu războiul. Risc mai mare decât în Venezuela

Prețurile petrolului raportează o creștere bruscă în ultima săptămână din cauza situației din Iran și a amenințărilor lui Donald Trump cu bombardarea.  La începutul anului 2026, forțele SUA l-au capturat pe dictatorul Nicolas Maduro și au preluat controlul asupra industriei petroliere din Venezuela, țara cu cele mai mari rezerve de petrol din lume (300 de miliarde de barili).  Analiștii speculează că prețurile la  petrol ar putea crește cu încă 15-20 de dolari pe baril, ceea ce contravine planurilor președintelui SUA, care a pledat pentru prețuri mai mici. Trump plănuiește să bombardeze 50 de ținte din Iran pentru a susține protestele a peste unui milion de manifestanți împotriva regimului clerical condus de liderul suprem ayaollahul Ali Khamenei. Prețurile la petrol ar putea sări în aer dacă Trump bombardează Iranul Kommersant reamintește că Trump a promis în timpul mitingurilor sale electorale din 2024 că va înjumătăți prețurile la energie prin agenda „Drill, Baby, Drill!” și va elimina politicile pentru tranziția la energiilor verzi în SUA. El chiar a solicitat OPEC să crească producția pentru a reduce prețurile la benzină. Trump presupune că prețul mai mic la petrol va facilita reducerea ratelor dobândilor de către Rezerva Federală a SUA. Cu toate că lumea este pe deplin aprovizionată cu petrol, publicația londoneză Capital Economics avertizează că perturbarea producției petroliere din Iran ar putea însemna prețuri crescute cu 15-20 de dolari, la aceeași valoare după creșterea înregistrată pe durata Războiului de 12 zile dintre Iran și Israel de anul trecut. „Iranul este un producător de petrol mai mare decât Venezuela, ceea ce înseamnă că situația de la Teheran reprezintă un risc mult mai mare pentru piața globală a petrolului decât evenimentele de la începutul anului din Venezuela”, scrie Capital Economics, făcând referire și la capturarea lui Maduro. Trump a devenit la fel de imprevizibil ca războaiele, însă apare întrebarea dacă teama sa de prețurile ridicate la petrol i-ar mai putea domoli dorința de a pedepsi Iranul. Creșterea prețurilor la petrol ar putea avea un impact la fel de catastrofal precum a fost criza petrolieră din anii 1970 asupra SUA. Avertismentele economiștilor și consultanților financiari Jose Torres, economist senior la Interactive Brokers, spune că „dacă prețul țițeiului ajunge la 80 de dolari pe baril, va fi semnalat un șoc petrolier, iar obligațiunile și acțiunile vor scădea simultan din cauza prețurilor mari la energie care vor stimula inflația și vor avea impact negativ asupra economiei”. El mai spune că o „inflație mai mare” va însemna că Rezerva Federală va avea mai puțină libertate de mișcare pentru a reduce ratele dobânzilor în viitor. Piețele petroliere deja se pregătsc pentru o situație haotică, scăpată total de sub control din cauza incertitudinilor globale și relațiilor internaționale tensionate. Traderii se grăbesc să se protejeze de creșterile bruște la petrol dup escaladarea tensiunilor dintre SUA și marile țări producătoare de petrol, precum Iran și Venezuela, a avertizat directorul executiv al companiei de consultanță financiară deVere Group, Nigel Green. „Traderii de petrol pariază practic pe haos. Goana de a-și proteja pozițiile este similară cu un referendum privind stabilitatea geopolitică, iar verdictul este unul dur”, a avertizat el. Căderea regimului iranian ar fi totuși o veste bună pentru petroliștii americani Așteptările privind ameliorarea situației globale după ce Trump a crezut că obținerea controlului asupra industriei petroliere din Venezuela par din ce în ce mai nerealiste după ce marile companii petroliere au refuzat să investească. În schimb, mulți producători americani de petrol au promis că vor ajuta la stabilizarea Iranului dacă regimul lui Khamenei se va prăbuși. Producătorii americnai sunt pregătiți să devină o forță stabilizatoare în Iran dacă regimul cade, chiar dacă rămân sceptici cu privire la revenirea Venezuelei de după capturarea lui Nicolas Maduro. „Este o veste bună că poporuk iranian își recapătă libertatea cu propriile forțe”, a declarat Mike Sommers, președintele Institului American al Petrolului. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Trump a emis un decret pentru a proteja fondurile obținute din vânzarea de petrol venezuelean

Trump către protestatarii din Iran: Ajutorul e pe drum. Preluați controlul asupra instituțiilor. SUA anulează discuțiile cu Teheranul / Bilanțul deceselor a ajuns la 2000 de persoane

Într-un mesaj publicat pe platforma sa, Truth Social, Trump a cerut continuarea manifestațiilor și a avertizat că „ucigașii și abuzatorii” vor plăti „un preț mare”, fără a preciza la ce se referă concret „ajutorul” promis. Mesajul, încheiat cu acronimul „MIGA” („Make Iran Great Again”), este considerat cel mai explicit semnal de până acum că Washingtonul ar putea lua în calcul opțiuni mai dure, inclusiv militare, față de regimul iranian. Schimbarea de ton vine la doar două zile după ce Trump sugerase că este deschis unor discuții cu Teheranul, în urma unor contacte recente, și că se pregătea o întâlnire. Marți, însă, liderul de la Casa Albă a transmis că oprește orice demers de acest fel „până când uciderea fără sens a protestatarilor se oprește”. În paralel, Regatul Unit a convocat ambasadorul Iranului la Londra și a anunțat extinderea sancțiunilor împotriva Teheranului, după ce ministrul britanic de externe, Yvette Cooper, a condamnat „uciderea oribilă și brutală” a demonstranților. Cooper a spus în Parlament că Londra va avansa legislație pentru „sancțiuni și măsuri sectoriale” suplimentare, vizând inclusiv domenii precum finanțe, energie, transport și software. Bilanț contestat, represiune și blackout informational Estimările privind numărul victimelor rămân greu de verificat, în condițiile restricțiilor de raportare și ale întreruperilor de comunicații. Organizații și surse citate de presa internațională indică un bilanț care ar fi ajuns la aproximativ 2.000 de morți, în timp ce autoritățile iraniene au oferit anterior cifre mai mici. Protestele, declanșate inițial de nemulțumiri legate de situația economică, au evoluat în multe locuri în apeluri deschise pentru înlăturarea conducerii clericale. Teheranul a răspuns cu arestări în masă, avertismente publice și măsuri de limitare a accesului la internet și servicii de mesagerie. Presiune economică americană și reacții internaționale Cu o zi înainte, Trump a anunțat și o nouă măsură economică: o taxă vamală de 25% care ar urma să se aplice oricărei țări ce „face afaceri” cu Iranul, pentru comerțul său cu Statele Unite. Detaliile tehnice și baza legală a măsurii nu au fost însă clarificate public de administrația americană. China, principal cumpărător al petrolului iranian, a criticat amenințarea cu tarife, avertizând asupra unor contramăsuri. În Europa, cancelarul german Friedrich Merz a declarat marți că Iranul ar putea intra în „ultimele zile” ale actualului regim, susținând că un stat care își menține puterea doar prin violență este, în esență, la final de drum. Rusia a condamnat amenințările SUA cu noi atacuri militare în Iran și a avertizat împotriva „interferențelor subversive externe” în politica iraniană. „Cei care intenționează să folosească tulburările inspirate din exterior ca pretext pentru a repeta agresiunea împotriva Iranului comisă în iunie 2025 trebuie să fie conștienți de consecințele dezastruoase ale unor astfel de acțiuni asupra situației din Orientul Mijlociu și asupra securității internaționale globale”, a precizat într-un comunicat ministerul rus de externe. Ministerul s-a referit la atacurile SUA și ale Israelului asupra instalațiilor nucleare iraniene efectuate anul trecut.

Cum ar răspunde România dacă SUA ar detașa trupe în Groenlanda? Răspunsul lui Miruță

Radu Miruță a spus că nu crede că se va ajunge „până acolo”, pentru că „nu prea profită nimănui să se rupă NATO”. „Separate, țările sunt mai puțin puternice. Și nu e vorba de România sau de Franța sau de Marea Britanie. E vorba de interesul fiecăreia individual care se bucură să fie parte din acest NATO. Sigur că discuția a început de când cu declarațiile privind Groenlanda. Pentru că un stat membru NATO spune că nu e scurt de nicio metodă, inclusiv de atac împotriva alte țări membre NATO. Și atunci s-a rupt condiția de a fi NATO”, spune Miruță, la Antena 3 CNN. Totuși, presa din Marea Britanie a scris că statul britanic discută cu Germania și Franța pentru trimiterea unor trupe în Groenlanda. În acest context, Miruță a fost întrebat ce ar face România dacă ar primi o cerere din partea statelor aliate europene. „Sunt două ipoteze. Una în care asta s-ar întâmpla prin invocarea articolului 5. Adică o țară membru NATO este atacată și celălalte țări membre trebuie să contribuie. Și decizia ar fi una NATO. Și există o altă situație în care ar fi o chestie de un fel de coaliție de voință. Trimitem trupe acolo fără să existe invocarea articolului 5. În astfel de situații decizia este una pe care o ia CSAT după care se opune la vot Parlamentului României dacă să trimită sau să nu trimită trupe. Pentru o situație în același registru, n-aș spune că este identică cu trimiterea trupelor românești în Ucraina, decizia României și a CSAT este clară. Nu trimiți cizma soldatului român în Ucraina. Dar acolo ar putea fi privit din perspectiva riscului suplimentar pe care îl ai din partea Federației Ruse”, a mai spus Miruță.

Trump amenință că orice țară care face afaceri cu Iranul va fi supusă unei taxe vamale de 25%

Președintele Donald Trump a declarat luni că orice țară care face afaceri cu Iranul va fi supusă unei taxe vamale de 25% „asupra tuturor afacerilor realizate cu Statele Unite ale Americii”. Această nouă taxă vamală asupra importurilor din partea partenerilor comerciali ai Iranului „intră în vigoare imediat”, a declarat Trump într-o postare pe Truth Social. „Acest ordin este definitiv și concludent. Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni!”, a scris el, relatează CNBC. Detalii suplimentare despre anunțul privind tariful nu au fost clare încă. Un oficial al Casei Albe a refuzat să răspundă la întrebările CNBC despre postarea președintelui pe rețelele de socializare. Efortul evident al lui Trump de a izola economic Iranul vine în contextul în care țara bogată în petrol din Orientul Mijlociu se luptă să suprime valul continuu de proteste antiguvernamentale masive. Zeci de protestatari ar fi fost uciși în ultimele săptămâni; Trump a amenințat că va lua măsuri militare împotriva Iranului dacă uciderile vor continua. Președintele a încurajat în mod explicit demonstrațiile împotriva regimului iranian. „Iranul se îndreaptă spre LIBERTATE, poate ca niciodată până acum. SUA sunt gata să ajute!!!”, a scris el sâmbătă pe rețelele de socializare. Anunțul privind noile tarife aplicate partenerilor comerciali ai Iranului vine înaintea unei decizii mult așteptate a Curții Supreme cu privire la legalitatea multora dintre cele mai extinse tarife impuse de Trump. Aceste tarife — inclusiv controversatele taxe „reciproce” introduse la începutul lunii aprilie și altele legate de presupusul trafic de fentanil — au fost invocate în temeiul Legii privind puterile economice de urgență internaționale (IEEPA). Nu era clar dacă noile tarife impuse de Trump în legătură cu Iranul se bazează, de asemenea, pe această lege.