Trump spune că ar putea rămâne cu un singur candidat pentru funcția de președinte al Fed
„Am ajuns la trei, dar am ajuns la doi. Și probabil vă pot spune că, în mintea mea, am ajuns la unul”, a declarat el pentru CNBC la Davos, când a fost întrebat cine îl va înlocui pe actualul președinte Jerome Powell, o țintă frecventă a furiei lui Trump, scrie Reuters. Întrebat despre Hassett, Trump a răspuns: „Sincer să fiu, aș vrea să-l păstrez unde este. Nu vreau să-l pierd. Se descurcă foarte bine la televizor”. Trump a spus că toți cei trei candidați sunt buni, adăugând că directorul de investiții în obligațiuni al BlackRock, Rick Rieder, a fost „foarte impresionant” în cadrul interviului. Ceilalți doi candidați numiți de Trump și de principalii săi consilieri sunt guvernatorul Fed Christopher Waller și fostul guvernator Fed Kevin Warsh. Marți, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat că președintele a redus lista la patru candidați. Trump și-a reînnoit criticile la adresa lui Powell pentru că a așteptat prea mult să reducă ratele dobânzilor și pentru conducerea generală a Fed. Întrebat despre Bessent ca posibil candidat, Trump l-a numit fantastic, dar a repetat că șeful Trezoreriei dorește să rămână în funcția actuală. Bessent a declarat că se așteaptă la o decizie privind următorul președinte al Fed cu puțin înainte sau după summitul de la Davos. Trump a declarat că își dorește un președinte al Fed similar cu fostul președinte Alan Greenspan, care a ocupat această funcție timp îndelungat. El a afirmat că nu consideră că o creștere economică puternică este neapărat inflaționistă sau necesită creșterea ratelor dobânzilor și a criticat reacția piețelor. „În trecut, când aveai rezultate bune, anunțai cifre bune și bursa creștea. Acum, bursa se prăbușește de fiecare dată, deoarece se crede că toată lumea va crește ratele”, a declarat el. Greenspan s-a alăturat săptămâna trecută altor foști înalți oficiali din domeniul finanțelor pentru a condamna lansarea de către administrația Trump a unei anchete penale împotriva lui Powell. Bessent și Trump l-au criticat pe Powell pentru modul în care a gestionat politica monetară și ratele dobânzilor. Mai recent, Departamentul de Justiție a emis o citație către Powell în legătură cu renovarea sediului Fed. Powell a spus că amenințarea cu acuzații penale este o consecință a faptului că Fed stabilește ratele dobânzilor pe baza celei mai bune evaluări a ceea ce servește interesului public, rather than following the preferences of the president. Trump l-a numit pe Powell în această funcție în 2017, iar fostul președinte Joe Biden l-a numit din nou. Trump a declarat că viața lui Powell „nu va fi foarte fericită” dacă acesta decide să-și termine mandatul la Fed, care se încheie în 2028, în loc să demisioneze în mai, când îi expiră mandatul de președinte. Powell a păstrat tăcerea cu privire la planurile sale „Cred că vrea să plece”, a spus Trump. „Vom afla. Dacă rămâne, rămâne.”
Prima reacție din Danemarca, după discursul lui Trump la Davos: Ambiția președintelui SUA rămâne intactă
Ministrul danez de Externe, Lars Lokke Rasmussen, a reacționat după ce Trump a ținut un discurs la Forumul Economic Mondial, care se desfășoară la Davos. Oficialul danez a subliniat că declarațiile lui Trump privind faptul că nu va utiliza forța militară în Groenlanda reprezintă un semn pozitiv. Totuși, el a avertizat că ambițiile președintelui american de a achiziționa insula arctică rămân intacte. „Ceea ce este destul de clar după acest discurs este că ambiția președintelui rămâne intactă”, a declarat ministrul de externe Lars Lokke Rasmussen reporterilor din Copenhaga, potrivit Le Monde. „Desigur, este pozitiv în sine faptul că președintele a spus asta despre armată, dar asta nu face ca problema să dispară”, a mai spus Rasmussen. Ce a spus Trump despre Groenlanda la Davos Miercuri, la Davos, Trump a asigurat pentru prima dată că „nu va folosi forța” în Groenlanda, dar a cerut „negocieri imediate” pentru a achiziționa insula de la Danemarca. De asemenea, în urma unei reuniuni parlamentare cu ministrul danez al apărării Troels Lund Poulsen, Lokke Rasmussen a reiterat că teritoriul nu este de vânzare, subliniind că „nu se face comerț cu oameni. Se poate face comerț între oameni, dar nu se face comerț cu oameni.” În cadrul discursului, liderul de la Casa Albă a mai spus că doar Statele Unite pot asigura securitatea Groenlandei și a reluat ideea că Washingtonul are nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională strategică. „Groenlanda este un teritoriu vast, aproape în întregime nelocuit și nedezvoltat, situat într-o poziție strategică cheie între Statele Unite, Rusia și China, fără apărare. Există atât de multe pământuri rare, iar pentru a le obține, trebuie să treci prin sute de metri de gheață. Nu acesta este motivul pentru care avem nevoie de ele, ci pentru securitatea națională strategică și securitatea internațională”, a mai afirmat Trump.
Oana Țoiu, reacție după discursul lui Trump la Davos: Ne-a întrebat dacă Europa ar răspunde apelului SUA în momente de nevoie. Istoria a răspuns deja
Într-un mesaj publicat pe platforma X, ministra de Externe Oana Țoiu răspunde afirmațiilor lui Trump, după ce acesta a criticat statele europene la Forumul Economic Mondial de la Davos. „Singura dată în istoria sa când NATO a fost pusă la încercare în privința promisiunii că un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor a fost după 11 septembrie. România a răspuns apelului, chiar dacă la acel moment nu era membră NATO. Am înțeles acest lucru ca pe o datorie și, odată ce Articolul 5 a fost activat, soldații români se îmbarcau spre Afganistan. La fel au făcut și alți aliați. Președintele Trump ne-a întrebat acum, la Davos, dacă Europa ar răspunde apelului Statelor Unite în vremuri de nevoie. Istoria a răspuns deja la această întrebare”, a scris Oana Țoiu pe X. The only time in its history NATO was tested on the promise that an attack on one is an attack on all was after 9/11. Romania answered the call, even without being NATO member at that time. We understood this to be our duty and once the Article 5 was triggered, Romanian soldiers… — Toiu Oana (@oana_toiu) January 21, 2026 Declarația lui Trump Reacția ministrei de Externe vine după ce Donald Trump a susținut un discurs la Davos, în care a lansat mai multe critici la adresa Europei, dar și a Danemarcei, în legătură cu Groenlanda. În cadrul discursului, Trump a pus din nou la îndoială angajamentul NATO de a apăra SUA, întrebând dacă alianța transatlantică „va fi acolo pentru noi”. „Problema cu NATO este că noi vom fi acolo pentru ei 100%, dar nu sunt sigur că ei vor fi acolo pentru noi”, a spus Trump, potrivit CNN. Un principiu cheie al alianței NATO este articolul 5, care prevede că toți membrii se angajează să apere orice stat membru în cazul în care acesta este atacat. Articolul 5 a fost invocat o singură dată, de către SUA, după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. Chiar și în aceste condiții, Trump și-a exprimat în repetate rânduri scepticismul. „Îi cunosc foarte bine pe toți, nu sunt sigur că ar fi acolo. Cu toți banii pe care îi cheltuim, cu tot sângele, sudoarea și lacrimile, nu știu dacă ar fi acolo pentru noi”, a spus Trump.
Pîslaru, despre Davos: Pare că asistăm la un divorț, în care cele două părți își prezintă argumentele. Nevoie de consiliere de cuplu
Există încă multe șanse pentru ca lucrurile să nu deraieze complet în relațiile dintre SUA și UE, spune la RFI ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, prezent la Forumul Economic de la Davos, la care participă alături de ministrul de Externe, Oana Țoiu, cel al Energiei, Bogdan Ivan și consilierul prezidențial Radu Burnete. Dragoș Pîslaru vorbește despre o miză a dialogului la Forumul Economic de la Davos: „Este în primul rând miza dialogului, într-o perioadă de tensiune. Eu aș folosi o metaforă, vă mărturisesc că imaginea mea este că asistăm la un divorț, în care cele două părți își prezintă argumentele. Am avut discursuri foarte puternice, Ursula von der Leyen, Emmanuel Macron, premierul Canadei și astăzi vine și Donald Trump”. Ministrul Investițiilor Europene afirmă că „argumentele și de pe o parte și de pe cealaltă nu par că duc într-o zonă de conciliere. Tema este spiritul dialogului. Pe de altă parte, discuțiile sunt puse cu o convingere foarte mare pe masă”. Dragoș Pîslaru precizează despre Forumul de la Davos că „scopul până se termină la sfârșitul săptămânii este să vedem în toate aceste lucruri care nu sunt vizibile public, de asta cumva România e important să participe și să fim aici, pentru că multe din lucruri sunt în spatele ușilor, în discuțiile de culoar, în toate intervențiile de după, când vezi delegațiile cum circulă pe holuri cu mulți oameni și după aceea vezi cum se intersectează între ele și își stabilesc întâlnirile. Ăsta este scopul. Deci una este vin cu misiunea pe care o am și cu mandatul de acasă și doi este ce se întâmplă și cum se întâmplă ulterior și ce soluții putem pune pe masă și asta cred că este foarte-foarte important pentru ca diplomația să poată triumfa și să nu avem doar declarațiile belicoase sau ferme sau lucrurile care țin conform mandatelor diplomatice”. Ministrul face apel la prudență: „Așa cum am folosit metafora cu divorțul, există și zona aceea de consiliere de cuplu. Cred că există încă multe șanse pentru ca lucrurile să nu deraieze complet (…). Asta nu înseamnă că nu trebuie să ne pregătim pentru o situație în care într-adevăr vom avea o diplomație diferită, cu confruntări de blocuri, cu accente regionale mult mai puternice, lumea acum își caută să se replieze și să vadă cu cine se poate alia. Nu poți să rămâi pe cont propriu în momentul de față, la cum arată lucrurile”.
Abia decolat spre Davos, avionul lui Trump s-a întors din drum din cauza unor probleme electrice
O „problemă electrică minoră” a forțat avionul președintelui Donald Trump să se întoarcă în SUA, la scurt timp după decolarea spre Davos, a informat Casa Albă, preluată de agențiile internaționale. Air Force One a fost redirecționată către Baza Comună Andrews din Maryland, după ce echipajul a identificat problema, a decșarat secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, care a încercat o glumă pe seama acordului lui Trump de a accepta un avion din Qatar care să fie folosit drept Air Force One, declarând reporterilor că noul avion e o variantă mult mai bună, „având în vedere problema electrică”. Președintele și-a reluat călătoria spre Davos într-un avion nou. El urmează să țină un discurs mult așteptat miercuri la Forumul Economic Mondial care are loc în micuța stațiune montană dintre Alpii elvețieni, un discurs ce va avea loc pe fondul unor relații tensionate cu aliații europeni, pe fondul presiunilor de anexare a Groenlandei. Informații de context Ediția de anul acesta a Forumului Economic de la Davos de anul acesta (a 56-a) este considerată cea mai importantă din toată istoria Forumului, din cauza tensiunilor geostrategice provocate de ambițiile teritoriale ale lui Trump. Marți, în discursul său de la Davos, liderul european, Urula vond der Layen, a insistat pe ideea suveranității și integrității teritoriale a Europei, despre care a spus că sunt „non-negociabile”. Într-un discurs tranșant dar calm, descărcat de orice emoții, von der Layen a subliniat că Europa consideră Statele Unite „un aliat și un prieten”, eliminând orice idee de vasalitate, și că „în politică, la fel ca în afaceri, un acord este un acord”, făcând trimitere evidentă la faptul că nu are de gând să negocieze Groenlanda.
Trump semnează un ordin pentru a limita investitorii de pe Wall Street în sectorul locuințelor unifamiliale
„Pentru a menține oferta de case unifamiliale pentru familiile americane și a crește șansele de a deveni proprietari de locuințe, politica administrației mele este ca investitorii instituționali mari să nu cumpere case unifamiliale care ar putea fi achiziționate de familii”, a declarat Trump în decret, scrie Reuters. Trump, sub presiunea de a răspunde preocupărilor alegătorilor cu privire la accesibilitatea locuințelor înaintea alegerilor parlamentare din acest an, a promovat recent o serie de propuneri politice majore menite să stimuleze achiziționarea de locuințe și să reducă costurile de trai. La începutul lunii ianuarie, Trump a ordonat Fannie Mae și Freddie Mac să cumpere obligațiuni ipotecare în valoare de 200 de miliarde de dolari pentru a reduce costurile locuințelor. Ordinul lui Trump de marți îi impune administrației sale să promoveze vânzarea de locuințe către cumpărători individuali, să restricționeze programele federale care facilitează vânzarea de case unifamiliale către investitorii de pe Wall Street și să revizuiască achizițiile efectuate de investitorii mari. DOJ și FTC vor revizui tranzacțiile mari Departamentul de Justiție și Comisia Federală pentru Comerț vor „revizui achizițiile efectuate de marii investitori din perspectiva practicilor anticoncurențiale și vor acorda prioritate aplicării legii împotriva anumitor practici ale investitorilor instituționali pe piața închirierii de case unifamiliale”, potrivit unei fișe informative publicate de Casa Albă. Ordinul instruiește agențiile federale să permită persoanelor fizice și altor investitori neinstituționali să cumpere proprietăți executate silit înaintea investitorilor. Casa Albă va pregăti, de asemenea, recomandări legislative pentru a codifica politicile menite să împiedice investitorii instituționali mari să achiziționeze case unifamiliale. Instituții de pe Wall Street, precum Blackstone, American Homes 4 Rent și Progress Residential, au cumpărat mii de case unifamiliale de când criza financiară din 2008 a dus la o val de executări silite ale caselor. Până în iunie 2022, investitorii instituționali dețineau aproximativ 450.000 de case, sau aproximativ 3% din totalul caselor unifamiliale închiriate la nivel național, potrivit unui studiu realizat în 2024 de către Oficiul pentru Responsabilitate Guvernamentală. O mișcare a lui Trump de a viza proprietarii de pe Wall Street l-ar alinia cu democrații, care de ani de zile critică achiziționarea de case de către corporații, susținând că aceasta a contribuit la creșterea costurilor locuințelor, și au încercat fără succes să promoveze proiecte de lege pentru a combate această tendință.
Danemarca solicită prezența permanentă a NATO în Groenlanda, în contextul amenințărilor lui Trump
Danemarca a solicitat NATO o prezență permanentă în Groenlanda, în contextul amenințărilor președintelui american Donald Trump de a prelua controlul asupra insulei. „Ceea ce noi am propus prin intermediul NATO este o prezenţă mai permanentă în şi în jurul Groenlandei”, a spus Mette Frederiksen, potrivit agenției Ritzau, citată de DPA. Frederiksen a subliniat că prezența sporită a NATO în Marea Baltică și în statele baltice ar putea servi drept model în acest sens. Afirmațiile făcute de Mette Frederiksen vin după ce luni, ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, și ministrul de Externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, au solicitat o misiune NATO pentru regiunea arctică în cadrul unei întâlniri cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. În ultimele săptămâni, Trump a spus de mai multe ori că va anexa Groenlanda, susținând că Danemarca nu este în măsură să asigure în mod adecvat securitatea în și în jurul insulei. În replică, Danemarca și aliații săi europeni au respins intențiile lui Trump, iar premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a subliniat că insula nu dorește să se alăture SUA. Groenlanda este bogată în resurse minerale, inclusiv pământuri rare, esenţiale pentru tehnologiile avansate şi pentru industria militară, acesta fiind un motiv pentru care Trump şi-a manifestat interesul de când a revenit la Casa Albă.
Bruce Springsteen atacă dur administrația Trump și ICE: Plecați dracului din Minneapolis
Springsteen a făcut aceste declarații pe scena Light of Day Winter Festival din New Jersey, un eveniment caritabil dedicat sprijinirii cercetării pentru boala Parkinson. El a afirmat că Statele Unite trec prin „unele dintre cele mai dificile perioade din istoria modernă” și că valorile fundamentale ale țării sunt puse la încercare. The Promised Land a fost descrisă de artist ca „un cântec despre potențialul american”, conform Euronews. Bruce Springsteen și mesajul său de pe scenă Referindu-se la acțiunile recente ale agenților federali, Springsteen a condamnat desfășurarea trupelor înarmate și mascate în orașe americane. Iconicul artist consideră că acestea contravin principiilor legale și libertăților cetățenești. El a transmis un mesaj direct către ICE, cerând retragerea agenției din Minneapolis. Afirmația sa a stârnit ropote de aplauze puternice din partea publicului. Piesa The Promised Land a fost dedicată lui Renee Good, cetățean american de 37 de ani și mamă a trei copii, ucisă la începutul lunii de un agent ICE. Incidentul a generat proteste la nivel național. Administrația Trump a susținut că agentul a acționat în legitimă apărare. Autoritățile din Minnesota au respins această versiune, invocând un abuz de putere. Guvernatorul statului Minnesota a avertizat populația în legătură cu „propaganda”, iar primarul din Minneapolis a solicitat retragerea agenților federali. Springsteen se alătură astfel altor artiști și actori care critică politicile administrației Trump. Printre ei se numără Billie Eilish, care a descris ICE drept „o organizație teroristă finanțată de stat” și Mark Ruffalo, cunoscut pentru implicarea sa civică. Pentru Springsteen, implicarea politică prin muzică nu este nouă. El a subliniat că, deși iubește America, acțiunile actuale nu reflectă valorile pe care le consideră definitorii pentru țară. Într-un climat politic tensionat, artistul reamintește că muzica rămâne un mijloc puternic de exprimare și protest social.
Azi începe al 56-lea Forum de la Davos, la care România nu este reprezentată de preşedinte. Explicaţia lui Nicuşor Dan despre absenţă: nu umblu teleleu prin lume! Gândul prezintă lista cu personalităţi care umblă teleleu prin lume, în frunte cu Trump
De mai bine de cinci decenii, Forumul de la Davos, din Elveţia, reuneşte lideri din mediul de afaceri, guverne, societate civilă, organizații internaționale, mediul academic și generația următoare pentru a înțelege provocările globale și pentru a face lumea să avanseze împreună. Cu toate acestea, preşedintele României, Nicuşor Dan, spune că prezenţa sa la cel mai mare forum economic din lume ar însemna că „umblă teleleu prin lume” şi că are treburi mult mai importante în ţară. Un răspuns asemănător a dat şi atunci când a trebuit să meargă la Adunarea Generală a ONU, 23-29 septembrie 2025. Gândul prezintă lista liderilor mondiali care participă la Davos, în frunte cu Donald Trump, Volodimir Zelenski, cancelarul Germaniei Merz sau Ursula von der Leyen. România a fost reprezentată şi atunci, ca şi acum, de ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu. De data aceasta, i s-au mai alăturat şi miniştri şi un consilier prezidenţial: ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, şi consilierul prezidenţial Radu Burnete. Cine sunt liderii lumii care „umblă teleleu prin lume” Gândul prezintă lista de la Davos cu personalităţi care umblă “teleleu” prin lume, în frunte cu preşedintele SUA, Donald Trump. Lista cuprinde aproape 3.000 de lideri politici și de business care au confirmat prezenţa, dintre care peste 400 dintre ei sunt lideri politici de top: Donald Trump, preşedintele SUA Mark Carney, premierul Canadei; Friedrich Merz, cancelarul federal al Germanei; Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene; He Lifeng, vicepremierul Republicii Populare Chineză; Javier Milei, preşedintele Argentinei; Prabowo Subianto, preşedintele Indoneziei; Guy Parmelin, preşedintele Confederaţiei Elveţiene 2026; Ilham Aliyev, preşedintele Republicii Azerbaidjan; Bart De Wever, premierul Belgiei; Gustavo Petro, preşedintele Columbiei; Félix-Antoine Tshisekedi Tshilombo, preşedintele Republicii Democrate Congo; Daniel Noboa Azín, preşedintele Ecuadorului; Alexander Stubb, preşedintele Finlandei; Kyriakos Mitsotakis, premierul Greciei; Micheál Martin, Taoiseach, premierul Irlandei; Aziz Akhannouch, premierul Regatului Morocco; Daniel Francisco Chapo, preşedintele Mozambicului; Dick Schoof, premierul Țărilor de Jos; Mian Muhammad Shehbaz Sharif, premierul Pakistanului; Mohammed Mustafa, premierul Palestinei; Karol Nawrocki, preşedintele Poloniei; Mohammed Bin Abdulrahman Al Thani, premier şi ministrul Afacerilor Externe Qatar; Aleksandar Vučić, preşedintele Serbiei; Tharman Shanmugaratnam, preşedintele statului Singapore; Isaac Herzog, preşedintele statului Israel; Ahmad Al Sharaa, preşedintele Siriei; Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei. Premierul Spaniei, Pedro Sánchez nu va participa la Forumul de la Davos din cauza accidentului produs la Adamuz (Cordoba). Acesta și-a anulat participarea la Forumul Economic Mondial, cât şi întregul program de luni pentru a vedea direct situația, în urma deraierii a două trenuri de mare viteză, duminică seară. Care sunt mizele de anul acesta, la Davos Forumul Economic Mondial va reuni aproape 3.000 de lideri din peste 130 de țări. Se așteaptă la participarea a 400 de lideri politici de top – inclusiv peste 60 de șefi de stat și de guvern și șase dintre liderii G7, alături de aproape 850 dintre cei mai importanți directori generali și aproape 100 de „unicorni” și pionieri ai tehnologiei. De la escaladarea riscului geopolitic și a incertitudinii economice până la valorificarea inovației, discuțiile se vor concentra pe căi practice, orientate spre soluții, care susțin reziliența, competitivitatea și creșterea incluzivă, inclusiv implementarea responsabilă a tehnologiilor transformatoare, cum ar fi inteligența artificială generativă, conform informațiilor furnizate de Forum. Pe măsură ce industriile evoluează și tehnologiile remodelează munca, Davos va evidenția modul în care guvernele și întreprinderile pot investi mai bine în oameni, construind forță de muncă rezistentă, sprijinind tranzițiile competențelor și asigurând bunăstarea într-o eră a schimbărilor profunde, se mai arată în prezentarea evenimentului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cum explică oamenii lui Nicușor Dan lipsa lui de la Davos. Consilierul prezidențial pentru securitate națională, Marius Lazurca: mesajul domniei sale către români este “nu umblu teleleu prin lume” Cine merge la Forumul Economic Mondial de la Davos în lipsa lui Nicușor Dan. MAE anunță delegația României
România ar trebui să plătească 1 miliard pentru a deveni membru permanent în Consiliul Păcii, unde ne-a invitat Trump
Potrivit unor diplomați citați de Reuters, invitațiile au început să ajungă sâmbătă în capitale europene, iar reacțiile guvernelor au fost preponderent prudente. Ungaria a fost singura care a acceptat fără echivoc, premierul Viktor Orbán anunțând public pe platforma X că a primit și a acceptat „onoarea” invitației. În schimb, alte guverne au evitat declarații clare, iar mai mulți oficiali au ridicat, sub protecția anonimatului, semne de întrebare privind impactul asupra ONU. Un diplomat a descris planul drept o formă de „ONU a lui Trump”, care ar ignora principiile Cartei ONU, în timp ce alți diplomați occidentali au avertizat că inițiativa ar putea submina rolul instituțiilor internaționale existente. România. Nicușor Dan, analizează invitația Marius-Gabriel Lazurca, consilier prezidențial pentru securitate națională, a comentat invitația președintelui Trump pentru „Consiliul pentru Pace. Lazurca a explicat poziția președintelui Nicușor Dan. El a precizat: „Administrația prezidențială a confirmat primirea invitației. Președintele Dan a mobilizat deja echipa pentru a analiza nu numai invitația, ci substanța inițiativei președintelui Trump”. Întrebat dacă România se gândește să plătească un miliard de dolari pentru a participa la acest comitet sau poate să nu participe deloc, Lazurca a răspuns: „Angajamentul de a plăti o sumă care nu e irelevantă în contextul dificultăților fiscal-bugetare ale României e o răspundere care nu mi-aparține. Ar trebui ca Guvernul să se pronunțe sau președintele României”. Referitor la ce analizează administrația prezidențială, consilierul a explicat: „Ne interesează să înțelegem nu numai detaliile inițiativei președintelui Trump și angajamentele pe care România le asumă, ci și în ce fel echilibrele tuturor raporturilor pe care România le-a angajat cu Statele Unite și cu statele din Uniunea Europeană sunt afectate”. El a subliniat: „Nu dorim să angajăm încă o dată România nici politic, nici financiar într-o inițiativă pe care pentru moment nu o înțelegem în ultimele ei consecințe”. Întrebat dacă a fost o surpriză, Lazurca a confirmat: „A fost o surpriză, fără îndoială”. Trump: președinte pe viață al noului organism Conform proiectului de „cartă” atașat invitației, Consiliul Păcii ar urma să fie condus pe viață de Donald Trump și să înceapă cu dosarul Gaza, cu perspectiva de a se extinde ulterior către alte conflicte. În scrisoare, Trump afirmă că organismul „va fi unic” și că „nu a mai existat niciodată așa ceva”. Casa Albă a susținut, într-o postare pe X, că mecanismul de finanțare „oferă pur și simplu calitatea de membru permanent partenerilor care demonstrează un angajament profund față de pace, securitate și prosperitate”. Începe cu Gaza, dar ar putea depăși mandatul ONU Un mandat pentru un „Board of Peace” privind Gaza a fost autorizat de Consiliul de Securitate al ONU în noiembrie, însă doar până în 2027 și strict pentru conflictul din Gaza. Rusia și China s-au abținut, criticând faptul că rezoluția nu acordă ONU un rol clar în viitorul enclavei. În paralel, inițiativa americană prevede supravegherea unei administrații tehnocrate palestiniene în Gaza de către un consiliu internațional, într-un context de armistițiu fragil. Casa Albă a anunțat deja câteva nume care ar urma să facă parte din Consiliul Păcii: secretarul de stat Marco Rubio, emisarul special Steve Witkoff, fostul premier britanic Tony Blair și Jared Kushner, ginerele lui Trump. Potrivit informațiilor prezentate, numele anunțate nu includ palestinieni, iar alți membri ar urma să fie comunicați în săptămânile următoare. Separat, SUA au nominalizat și un „Gaza Executive Board”, cu 11 membri, care ar sprijini administrația tehnocrată – inclusiv oficiali din Turcia și Qatar. Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a transmis însă că această componență nu a fost coordonată cu Israelul și ar contrazice politica sa. Reacții internaționale: prudență și îngrijorări Premierul Italiei, Giorgia Meloni, aflată în vizită în Coreea de Sud, a declarat că țara sa este „gata să își facă partea”, fără a fi clar dacă se referea strict la Gaza sau la inițiativa în ansamblu. În Canada, premierul Mark Carney a spus că a fost de acord „în principiu” cu planul pentru Gaza, însă detaliile sunt încă în discuție. Din partea ONU, un purtător de cuvânt al secretarului general António Guterres a indicat că statele membre sunt libere să se asocieze în grupuri, subliniind totodată că „Națiunile Unite își vor continua munca mandată”. Un alt oficial ONU a avertizat, într-o declarație publică, că slăbirea rolului instituției ar putea duce la „vremuri foarte, foarte întunecate”.