Trump amenință Canada cu taxe vamale de 100%: Dacă guvernatorul Carney crede că poate să importe produse chinezești, face o greșeală regretabilă
Donald Trump l-a criticat dur în urmă cu o săptămână pe premierul Canadei fiindcă a încheiat un acord comercial cu Republica Populară Chineză. Într-o postare publicată sâmbătă de pe Truth Social, președintele american a amenințat guvernul premierului Mark Carney cu creșterea cu 100% a taxelor vamale pe toate produsele din Canada comercializate în SUA. Pentru Trump, Mark Carney este doar „guvernatorul” Canadei Relațiile dintre cele două țări nord-americane, de altfel membre ale Acordului de Liber Schimb USMCA (care a înlocuit fostul acord NAFTA din 2020), s-au înrăutățit de când Trump a redevenit președintele Americii. Nu doar că s-a adresat cu apelativul „guvernator” premierului Mark Carney, cât și predecesorului său Justin Trudeau, dar Trump și-a exprimat intenția de a anexa Canada și a o transforma în cel de-al 51-lea stat american. „Dacă guvernatorul Carney se gândește că va face din Canada un port de descărcare pentru China ca să trimită produsele și mărfurile către Statele Unite, face o mare greșeală regretabilă. China va mânca Canada de vie, o va devota complet, îi va distruge inclusiv afacerile, țesătura socială și stilul de viață. Dacă Canada încheie o înțelegere cu China, va fi lovită imediat cu taxe vamale crescute cu 100% asupra tuturor produselor și mărfurilor canadiene care vor pătrunde în SUA. Mulțumesc pentru atenție”, a scris Trump. China și Canada au încheiat un nou parteneriat strategic La începutul acestei luni, Carney s-a întâlnit cu dictatorul chinez Xi Jimping pentru a forma un „nou parteneriat strategic”, Canada scăzând tarifele pe automobilele electrice chinezești. Canada va permite pătrunderea anuală a 49.000 de mașini chinezești electrice pe piață, informează CNN. Și China a promis că va reduce tarifele pe semințele de canola, homarul, maăzre și alte produse din Canada. Carney l-a denunțat pe Trump în discursul său ținut la Forumul Economic Mondial pentru că folosește taxele vamale pe post de arme. Trump avertizează Canada Trump a avertizat într-o altă postare pe Truth Social că „ultimul lucru de care are nevoie lumea este să ajungă China să ocupe Canada”. Președintele american a insinuat pe intenția sa de a transforma Canada într-un teritoriu american. „Nu se va întâmpla, nu se va întâmpla nici pe departe!”, a scris Trump pe Truth Social. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Andrei Caramitru: „SUA va absorbi Canada, Mexic, Groenlanda și nordul Americii Latine. E inevitabil”
Prima zi de negocieri trilaterale între Rusia, Ucraina și SUA s-a încheiat la Abu Dhabi. Ce a transmis președintele Zelenski astăzi
UPDATE 22:00 Primul mesaj după prima zi de negocieri Discuțiile trilaterale desfășurate vineri în Emiratele Arabe Unite s-au concentrat pe realizarea unei „păci demne și durabile”, a scris negociatorul principal al Ucrainei, Rustem Umerov, într-o postare pe X după încheierea întâlnirii, scrie CNN. In Abu Dhabi, together with Kyrylo Budanov, @arakhamia_david , and @SergiyKyslytsya, we took part in a trilateral meeting involving the Ukrainian, American, and Russian sides. We appreciate the U.S. mediation. On the U.S. side, the consultations included Special Envoy… — Rustem Umerov (@rustem_umerov) January 23, 2026 El a menționat că oficialii ucraineni „apreciază medierea SUA” în Abu Dhabi. „Întâlnirea s-a concentrat pe parametrii pentru încheierea războiului Rusiei și pe logica ulterioară a procesului de negociere care vizează avansarea către o pace demnă și durabilă”, a spus Umerov. Mai mulți oficiali ucraineni, printre care șeful Statului Major General, Andrii Hnatov, și adjunctul șefului Serviciului de Informații al Apărării, Vadym Skibitskyi, se vor alătura discuțiilor care vor continua sâmbătă, a spus Umerov. „Suntem pregătiți să lucrăm în diverse formate, în funcție de evoluția dialogului”, a adăugat el. UPDATE 21:40 Negocierile trilaterale cu Ucraina de la Abu Dhabi s-au încheiat pentru astăzi Discuțiile trilaterale purtate în Emiratele Arabe Unite, cu scopul de a pune capăt războiului din Ucraina, s-au încheiat astăzi, a declarat pentru CNN o sursă apropiată discuțiilor. Negociatorii din SUA, Rusia și Ucraina au convenit să continue discuțiile sâmbătă, acesta fiind planul anterior discuțiilor, a relatat agenția de știri rusă TASS. Momentan nu sunt alte informații referitoare la discuțiile dintre oficiali. Discuțiile trilaterale se vor concentra asupra regiunii Donbas din Ucraina Statele Unite, Rusia și Ucraina rareori cad de acord asupra vreunui subiect. Dar, în timp ce delegațiile lor se întâlnesc la Abu Dhabi pentru prima reuniune trilaterală de la lansarea invaziei rusești în Ucraina, cele trei părți par să fi ajuns la aceeași concluzie: mai rămâne de rezolvat o singură problemă. Această problemă este teritoriul, și anume regiunea estică a Ucrainei, bogată în minerale, cunoscută sub numele de Donbas. Pe baza comentariilor făcute înaintea întâlnirii, este puțin probabil ca aceasta să fie rezolvată. „Totul se reduce la partea de est a țării noastre; totul se reduce la teritoriu”, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, referindu-se la cererea de lungă durată a Rusiei ca Kievul să renunțe la părțile din Donbas pe care le controlează încă. Un consilier al Kremlinului a avertizat joi că nu va exista nicio soluție pe termen lung „fără rezolvarea problemei teritoriale”. UPDATE 17:30 Negocierile trilaterale între Rusia, Ucraina și SUA au început la Abu Dhabi UPDATE 16:00 Zelenski a discutat cu delegația ucraineană înainte de negocierile din Abu Dhabi UPDATE 15:20 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a discutat telefonic cu delegația Kievului aflată la reuniunea trilaterală din Emiratele Arabe Unite și că întreaga echipă „știe ce are de făcut”. Într-un mesaj audio transmis vineri presei internaționale, Zelenski a spus că, în timpul convorbirii, au fost stabilite cadrul posibil al negocierilor și obiectivul dorit al acestora. „Am discutat, de asemenea, că formatul (discuțiilor) poate fi diferit, iar echipa va decide la fața locului, în funcție de (natura) dialogului”, a declarat el. „Acest lucru se întâmplă deoarece un asemenea format are loc pentru prima dată după mult timp”, a mai spus președintele. El a precizat că va păstra legătura constant cu delegația ucraineană. Știrea inițială La negocieri participă diplomați din partea Rusiei și Ucrainei, dar și SUA. Din partea Ucrainei participă Rustem Umerov, șeful Consiliului de Apărare și Securitate, dar și dar și Kirilo Budanov, șeful de cabinet al președintelui Zelenski. Delegația Rusiei va fi condusă de amiralul Igor Kostiukov. Delegația este formată din înalți oficiali ai ministerului rus al Apărării, notează Sky News. Kremlinul a confirmat participarea sa, joi noapte, afirmând că discuțiile vor ține cont de negocierile desfășurate, ieri, dintre Vladimir Putin și emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, care vor fi aceștia prezenți la Abu Dhabi. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a precizat că negoierile ar putea continua și sâmbătă, dacă „va fi necesar”. Peskov a făcut și cometarii cu privire la delegația Rusă, care se află, în aceste momente, la Abu Dhabi. „Vor fi doar ofițeri militari, reprezentanți ai Ministerului Apărării. Nu vom dezvălui încă numele lor. Toți sunt militari. Este vorba despre un grup de lucru pe probleme de securitate, acestea vor fi primele negocieri. Știți deja că au primit instrucțiuni de la șeful statului aseară și au plecat abia în această dimineață”, a declarat, vineri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. În ceea ce privește perspectiva de negociere a Kremlinului, Peskov a reiterat că „poziția binecunoscută a Moscovei” este că armata Ucrainei „ar trebui să părăsească teritoriul Donbasului”, precizând că este o condiție foarte importantă. Negociatorii din Abu Dhabi vor discuta probleme teritoriale Președintele Ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-o sesiune Q&A, alături de jurnaliști pe WhatsApp, că negocierile de vineri, de la Abu Dhabi, vor cuprinde probleme teritoriale. Acesta a mai dezvăluit că așteaptă ca Donald Trump să stabilească data și locul semnării acordului privind garanțiile de securitate ale SUA pentru Ucraina, potrivit Sky News. Negocierile desfășurate, vineri, la Abu Dhabi sunt primele negocieri directe de pace între SUA, Ucraina și Kremlin, încă de la începutul invaziei ruse. Deși acest pas a fost făcut, problemele teritoriale rămân încă o piedică, pentru că Rusia cere Ucrainei să cedeze 20% din teritoriul pe care încă îl deține în regiunea estică Donețk. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a refuzat să cedeze teritoriul pe care Ucraina l-a apărat cu succes, dar și cu mari sacrificii, în ultimii ani. Administrația Trump a făcut presiuni pentru ajungerea la un acord de pace, trimițând emisari la Kiev, dar și la Moscova, într-o serie de negocieri care, potrivit unor voci îngrijorate, ar putea forța Ucraina să accepte un acord defavorabil, notează The Guardian. Reamintim că miercuri, la Davos, Trump a declarat că Putin și Zelenski ar fi „proști” dacă nu ar reuși să ajungă la un acord. Întâlnirea trilaterală de la Abu Dhabi va dura două zile, potrivit anunțului dat, joi,
TikTok a încheiat un acord pentru a forma o nouă entitate americană. Trump: Sper ca în viitorul apropiat să fiu amintit și iubit de cei care folosesc TikTok
Compania care deține cunoscuta platformă socială a semnat acorduri cu investitori importanți, printre care Oracle, Silver Lake și firma de investiții MGX din Emiratele Arabe Unite, pentru a forma noua societate mixtă TikTok U.S, potrivit Associated Press. Noua versiune a aplicației va funcționa în conformitate cu „măsuri de protecție definite care protejează securitatea națională prin protecția completă a datelor, securitatea algoritmilor, moderarea conținutului și garanții software pentru utilizatorii din S.U.A.”, a declarat compania TikTok, într-un comunicat publicat, joi. Utilizatorii americani ai TikTok pot continua să utilizeze aceeași aplicație. Președintele Donald Trump a lăudat acordul într-o postare pe Truth Social, mulțumindu-i în mod special liderului chinez Xi Jinping „pentru că a colaborat cu noi și, în cele din urmă, a aprobat acordul”. Trump a adăugat că speră „ca, în viitorul îndepărtat, să fiu amintit de cei care folosesc și iubesc TikTok”. TikTok, perioadă de incertitudine Aplicația americană a traversat câțiva ani de incertitudine după ce o largă majoritate a Congresului american, a adoptat, iar fostul președinte Joe Biden a semnat o lege care ar fi interzis TikTok în SUA dacă nu se găsea un nou proprietar în locul companiei chineze ByteDance. Legea stipula că platforma socială urma să fie închisă în ianuarie 2025. În prima sa zi de mandat, Donald Trump a semnat un decret prezidențial pentru a menține platforma în funcțiune, în timp ce administrația sa căuta un acord pentru vânzarea companiei. Algoritmul a fost o chestiune centrală dezbătută în ceea ce privește securitatea aplicației. China a susținut că acesta trebuie să rămână sub controlul său. Cu toate acestea, legea adoptată de Congres pe vremea lui Joe Biden interzice orice cooperare cu firma chineză ByteDance, fiind obligatoriu ca această companie să cedeze licența investitorilor americani, astfel situația devine incertă în ceea ce privește influența companiei chineze în noua formulă. Deși își va pierde drepturile legate de algoritm, compania chineză ByteDance păstrează o cotă de participațiune de 19,9%. Oracle, Silver Lake și MGX rămân cei trei investitori cu drept de administratori, fiecare deținând o cotă de 15%. Printre alți investitori se numără firma de investiții a lui Michael Dell, miliardarul fondator al Dell Technologies.
Adrian Năstase: Este foarte grav că americanii consideră forța drept cel mai important lucru pentru relațiile internaționale
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Adrian Năstase, fostul Prim-ministru al României, a vorbit despre cât de grav este că americanii consideră că forța cel mai important lucru pentru relațiile internaționale. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Năstase: „Spre exemplu, în anii ’70, în decalogul de la Helsinki era cumva o înțelegere între marile puteri. Aveau un anumit respect pentru una față de cealaltă în timpul Războiului Rece. Și dreptul internațional era un fel de cod de comunicare.” Invitat la emisiunea lui Marius Tucă, Adrian Năstase a vorbit despre cum este foarte grav că americanii consideră că forța este cel mai important lucru pentru relațiile internaționale. Acesta a început prin a spune că noi încercăm să ținem în viață un drept pe care americanii îl elimină complet. Politicianul a menționat că nu e vorba de un haos. Acesta susține că fără reguli nu mai poți discuta despre ordine. Trump a renunțat la dreptul internațional, susținând că nu are nevoie de el. Năstase adaugă faptul că e periculos cum SUA alege forța ca metodă principală în relațiile internaționale. „Noi încercăm să ținem în viață, dar mă uit la efortul americanilor, care este extraordinar pentru a-l elimina complet. Unii vorbesc… Nu știu cine spunea de curând că avem acum o ordine internațională fără reguli. Nu e vorba de haos, nu e vorba de junglă. Nu, în momentul în care n-ai reguli, nu mai discuți despre ordine, ceea ce se întâmplă. Unul dintre consilierii președintelui Trump spunea de faptul că Trump a spus că nu are nevoie de drept internațional. Și se vede că nu are. Dar unul dintre consilierii lui, cred că Stephen Miller sau nu știu care dintre ei, spunea într-un mod foarte șocant că acele conflicte trebuie rezolvate prin forță. Forța este singurul element important pentru relațiile actuale internaționale. Ori asta este, după părerea mea, foarte, foarte grav. Și se vede, de altfel, în ceea ce se întâmplă acum. În care țările noastre, țările mai mici, vor ieși foarte șifonate. Exista o anumită aparență. Spre exemplu, în anii ’70, în decalogul de la Helsinki era cumva o înțelegere între marile puteri, dar și cele două tabere. Aveau un anumit respect pentru una față de cealaltă în timpul Războiului Rece. Dar asta în timpul Războiului Rece. Și dreptul internațional era un fel de cod de comunicare.”, a explicat politicianul.
Trump retrage invitația adresată prim-ministrului canadian de a se alătura Consiliului pentru pace
Într-o postare pe Truth Social adresată lui Carney, Trump a scris că retrage invitația adresată liderului canadian de a se alătura celui pe care l-a numit „cel mai prestigios consiliu de lideri care a existat vreodată”, notează CNN. „Vă rog să considerați această scrisoare ca o confirmare a faptului că Consiliul Păcii își retrage invitația adresată dumneavoastră cu privire la aderarea Canadei”, a scris Trump. Joi dimineață, președintele a prezentat Consiliul Păcii la Davos, în Elveția. Consiliul, prezidat pe termen nelimitat de Trump, a fost conceput inițial ca un organism limitat, însărcinat cu supravegherea reconstrucției Fâșiei Gaza, devastată de războiul de doi ani purtat de Israel. Cu toate acestea, scopul său s-a extins de atunci pentru a aborda conflictele din întreaga lume, iar proiectul de cartă, care a fost trimis împreună cu invitațiile de aderare, nici măcar nu face referire la Gaza. Carney, care a criticat în repetate rânduri faptul că Trump a distrus „ordinea bazată pe reguli” la nivel global și a impus tarife punitive, intenționa să se alăture cu anumite condiții. El a spus că detaliile, inclusiv cele financiare, nu au fost încă stabilite.
Consiliul pentru Pace propus de Trump: România a început analiza. Președintele Nicușor Dan dezminte suma de 1 miliard de dolari
Șeful statului a precizat că autoritățile române au comunicat oficial părții americane, pe cale diplomatică, faptul că analiza este în curs și că, în paralel, Ministerul Afacerilor Externe a purtat consultări cu mai multe state europene apropiate pentru a evalua modul în care această invitație ar trebui tratată. „Noi doar în mod politicos, diplomatic, am comunicat că am început analiza. Parte din această analiză este și dialogul cu țări europene”, a explicat președintele. În același context, Nicușor Dan a respins informațiile potrivit cărora participarea României ar presupune o contribuție financiară de un miliard de dolari, subliniind că o asemenea sumă nu a fost discutată în cadrul Consiliului European. „Această sintagmă de 1 miliard nu s-a pomenit azi în Consiliul European”, a declarat el. Președintele a explicat că suma vehiculată se referă exclusiv la membrii permanenți ai viitorului Consiliu pentru Pace, în timp ce statele invitate, categorie în care s-ar încadra și România, nu ar avea obligații financiare. Mai mult, potrivit propunerii actuale de cartă, țările invitate nu ar trebui să plătească nimic timp de trei ani. „Este o propunere de cartă care este subiect de negociere între Statele Unite și țările care vor să se alăture”, a adăugat Nicușor Dan. Discuțiile privind Consiliul pentru Pace vizează, printre altele, compatibilitatea acestuia cu Carta ONU, limitarea mandatului în zone precum Gaza și respectarea angajamentelor internaționale asumate de statele participante.
Trump atacă din nou aliații NATO: Trupele au rămas puțin în spate, puțin în afara liniei frontului în timpul luptelor din Afganistan
În cel mai recent atac al său la adresa aliaților NATO, Trump a afirmat că trupele europene „au rămas în afara liniei frontului” în Afganistan. Joi, într-un interviu acordat Fox News, Trump a declarat că „nu este sigur” că NATO ar trece „testul suprem” de a apăra SUA în cazul unei amenințări. „Am spus întotdeauna: vor fi acolo dacă vom avea vreodată nevoie de ei? Acesta este testul suprem, și nu sunt sigur de asta. Nu am avut niciodată nevoie de ei. Vor spune că au trimis niște soldați în Afganistan… și au făcut-o, dar au rămas puțin în spate, puțin în afara liniei frontului”, a fost comentariul lui Trump, potrivit The Guardian. Liderul de la Casa Albă a mai spus că Statele Unite „au fost foarte bune cu Europa și cu multe alte țări” și a subliniat că „trebuie să fie o relație reciprocă”. Tot în această săptămână, Trump a pus la îndoială sprijinul aliaților pentru SUA în vremuri de nevoie. „Știu că vom veni în ajutorul [NATO], dar mă întreb dacă ei vor veni în ajutorul nostru”, a declarat el înainte de a participa la Forumul Economic Mondial de la Davos. Articolul 5 din Tratatul NATO și bilanțul soldaților non-americani care au murit în Afganistan Articolul 5 din Tratatul NATO, care prevede că un atac asupra unui membru al Alianței este considerat un atac colectiv, a fost activat o singură dată. Acesta a fost invocat de Statele Unite, după atacurile teroriste din 11 septembrie, când statele membre au trimis mii de soldați în Afganistan. În total, 3.486 de soldați NATO au murit în Afganistan în cele două decenii de conflict. Din acest număr, 2.461 erau membri ai armatei americane. În total, peste 32.000 de militari români au participat la operaţiile desfăşurate în Afganistan. Acolo, 27 dintre ei și-au pierdut viața, iar peste 200 au fost răniți.
Criza Groenlanda escaladează: Trump amenință Europa cu măsuri de retorsiune
Trump a făcut declarațiile joi, în cadrul unui interviu acordat Fox Business la Forumul Economic Mondial de la Davos, scrie Bloomberg. „Dacă o vor face, o vor face. Dar știți, dacă s-ar întâmpla asta, ar urma o represalie puternică din partea noastră”, a spus președintele american. El a adăugat: „Noi avem toate cărțile în mână”. Președintele nu a specificat ce măsuri ar putea lua SUA pentru a pune în aplicare această amenințare. Speculațiile despre vânzarea activelor Planul deocamdată abandonat al lui Trump de a majora tarifele vamale pentru mărfurile din opt țări europene a provocat îngrijorare. Presiunea exercitată în legătură cu controlul asupra Groenlandei a dat naștere speculațiilor că Europa ar putea vinde trilioane de dolari în obligațiuni și acțiuni americane. O astfel de mișcare ar putea zgudui piețele financiare. Piețele au fost deja afectate de urmărirea insulei arctice de către Trump. Țările europene dețin 40% din titlurile americane străine Datele Trezoreriei SUA din noiembrie 2025 arată că țările europene dețin aproape 40% din titlurile de stat americane deținute de rezidenți străini. Această pondere semnificativă explică îngrijorarea autorităților de la Washington. Acordul cadru pentru Groenlanda În cadrul acordului cadru care l-a convins pe Trump să dezamorseze criza Groenlandei, președintele ar fi de acord să amâne aplicarea de noi tarife asupra produselor europene. În schimb, SUA ar staționa rachete în teritoriul semi-autonom danez. Drepturile asupra mineralelor ar fi aranjate pentru a limita interesele chineze. Prezența NATO în zonă ar fi consolidată. Primele semnale de la fondurile europene Înainte de acest acord, existau semne că jocul agresiv al lui Trump pentru Groenlanda zguduise încrederea unor deținători de active americane din Europa. Fondul de pensii danez AkademikerPension a anunțat săptămâna aceasta că intenționează să renunțe la 100 de milioane de dolari în titluri de stat americane. Fondul de pensii SISA din Groenlanda a declarat că ia în considerare dacă ar trebui să continue să investească în acțiuni americane. Complicațiile strategiei „Vindeți America” Strategia „Vindeți America” s-ar putea dovedi complicată. Cea mai mare parte a activelor este deținută de fonduri private care nu sunt controlate de guverne. Totuși, unii deținători importanți ar putea afecta piețele de capital americane cu o vânzare masivă. Fondul suveran de investiții al Norvegiei, de exemplu, ar putea provoca perturbări semnificative pe piețele americane. Minimizarea din partea Trezoreriei Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a minimizat la începutul acestei săptămâni vânzarea daneză. El a spus că „nu este deloc îngrijorat” că aceasta ar semnala un efort mai amplu de dezinvestire. „Investiția Danemarcei în titluri de stat americane, la fel ca Danemarca însăși, este irelevantă”, a declarat Bessent miercuri la Davos. „Ei vând titluri de stat de ani de zile”. Tensiunile dintre SUA și Europa continuă pe fondul negocierilor pentru viitorul Groenlandei.
SUA ar urma să controleze zone de baze suverane în Groenlanda, într-un acord-cadru discutat la Davos presa britanică
Conform publicației britanice, modelul ar imita aranjamentul Marii Britanii cu Cipru: bazele americane de pe insula arctică ar fi tratate ca teritoriu american, ceea ce ar permite Washingtonului să desfășoare operațiuni militare, de informații și de instruire, precum și să accelereze anumite proiecte locale – inclusiv, potențial, dezvoltări legate de resurse minerale. În paralel, Reuters relatează că secretarul general al NATO, Mark Rutte, a confirmat existența unui „cadru” privind Groenlanda, discutat cu președintele american Donald Trump, subliniind că aliații trebuie să „intensifice” rapid eforturile de securitate în Arctica, cu rezultate concrete așteptate în 2026. Trump: „negocieri imediate” pentru achiziția Groenlandei, dar fără forță Anunțurile vin după ce Donald Trump a declarat, într-un discurs la Davos din 21 ianuarie, că își dorește negocieri imediate pentru ca SUA să dobândească Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei. În același context, Trump a susținut public că nu va folosi forța pentru a obține insula. Potrivit The Telegraph, acordul propus nu ar include vânzarea Groenlandei către SUA, ci ar fi un compromis menit să reducă temerile Danemarcei privind o eventuală anexare și să-i ofere lui Trump o victorie politică, fără schimbarea formală a suveranității asupra întregii insule. NATO: accent pe securitatea arctică, negocieri în trei Mark Rutte a indicat că discuțiile sunt centrate pe securitatea arctică, pe fondul activității crescute a Rusiei și Chinei în regiune, și că negocierile vor continua între SUA, Danemarca și Groenlanda. În declarații preluate de mai multe publicații europene, un purtător de cuvânt al NATO a arătat că discuțiile dintre aliați se vor concentra pe securitatea arctică prin efort colectiv (în special al celor șapte aliați arctici), iar negocierile trilaterale urmăresc să împiedice un „punct de sprijin” economic sau militar al Rusiei și Chinei în Groenlanda.
Trump și Zelenski se vor întâlni joi la Davos
Întâlnirea președintelui cu Zelenski este programată să aibă loc după un eveniment al Consiliului pentru Pace din Gaza la Davos și urmează întâlnirilor bilaterale de miercuri cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu liderii Poloniei, Belgiei și Egiptului, notează Politico. Întâlnirea președintelui are loc pe fondul unui aparent impas în negocieri. Rusia a continuat să bombardeze infrastructura energetică a Ucrainei cu rachete și drone. Alimentarea cu energie electrică în Kiev este inconstantă, iar această iarnă fiind una extrem de geroasă, cu temperaturi care scad sub minus 20 de grade Celsius, în Kiev există îngrijorări crescânde cu privire la modul în care țara poate rezista fără o asistență mult mai mare din partea aliaților occidentali, inclusiv a Statelor Unite, în ceea ce privește apărarea aeriană. Trimisul special Steve Witkoff și consilierul și ginerele lui Trump, Jared Kushner, vor călători joi la Moscova, unde au programată o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin. Apoi vor merge în Emiratele Arabe Unite pentru întâlniri de lucru. Întrebat dacă Rusia este serioasă în privința unui acord, Witkoff a spus că Putin i-a invitat pe cei doi la Moscova. „Rușii ne-au invitat să venim și aceasta este o declarație semnificativă din partea lor”, a declarat Witkoff într-un interviu acordat miercuri Bloomberg la Davos. Luni, președintele a declarat că l-a invitat pe Putin să se alăture Consiliului său pentru pace din Gaza, în timp ce armata rusă continuă atacurile asupra Kievului. Trump și Zelenski au ieșit din întâlnirea lor de la Mar-a-Lago, din Florida, luna trecută, exprimându-și optimismul că se află în pragul unui acord de pace pentru a pune capăt războiului cu Rusia. Trump a declarat la momentul respectiv că punctele critice ar putea fi rezolvate în câteva săptămâni. Dar, mai recent, Trump, într-un interviu acordat Reuters, a sugerat că Zelenski era un obstacol în calea păcii. Planurile pentru întâlnirea celor doi la Davos au suferit modificări. Inițial, SUA și Ucraina au considerat Davosul ca un loc potrivit pentru semnarea unui acord economic menit să aducă prosperitate țării după încheierea războiului, potrivit a două persoane familiarizate cu această chestiune. Una dintre ele, un oficial străin, a declarat că Ucraina este în continuare pregătită să semneze și că totul depinde de partea americană.