SUA are un uriaș dispozitiv lângă Iran. Trump cântărește opțiuni între atac, presiune și negocieri
Sursele citate spun că la nivelul Casei Albe se discută dacă obiectivul principal ar fi lovirea programului nuclear iranian, atacarea arsenalului de rachete balistice, provocarea prăbușirii regimului de la Teheran sau o combinație a acestor variante. Oficialii au descris drept prioritară o opțiune „rapidă și decisivă”, care să nu împingă SUA într-un război de durată în regiune. În această logică, scenariul ideal ar fi o acțiune care să lovească suficient de dur conducerea iraniană încât aceasta să accepte cererile Washingtonului privind dosarul nuclear și să renunțe la reprimarea disidenței, au afirmat sursele. În paralel, au existat discuții despre o campanie de bombardamente de mare intensitate care ar putea duce la căderea guvernului iranian, dar și despre folosirea amenințării credibile cu forța pentru a obține concesii diplomatice. „Lucrurile pe care ai vrea să le faci și pachetele de forțe de care ai avea nevoie sunt foarte diferite”, a declarat viceamiralul (r) Robert Murrett, fost ofițer de informații al marinei americane, subliniind că miza deciziei va modela amploarea oricărei operațiuni. Un înalt oficial al administrației a spus că președintele păstrează deliberat o anumită ambiguitate, deși insistă constant că Iranul „nu poate avea” armă nucleară, pentru a nu-și expune obiectivele strategice și planificarea militară. Întrebat despre navele care se apropie de regiune, Trump a declarat vineri, în Biroul Oval, că „trebuie să plutească undeva” și că „ar putea la fel de bine să plutească lângă Iran”. De partea cealaltă, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a declarat vineri că Teheranul ar fi deschis unor discuții pe tema nucleară, însă a cerut ca SUA să înceteze amenințările militare. Potrivit informațiilor, președintele a fost informat despre mai multe opțiuni de atac dezvoltate în paralel de Casa Albă și Pentagon. Printre ele s-ar afla și un plan extins care ar viza facilități ale regimului și ale Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, printr-o campanie de bombardamente la scară largă. Variante mai limitate ar include lovituri asupra unor ținte simbolice ale regimului, păstrând spațiu pentru escaladare dacă Iranul nu ar accepta o înțelegere în termenii ceruți de Washington. Iranul neagă că urmărește obținerea unei arme nucleare. Analiștii avertizează însă că riscurile de escaladare rămân ridicate. Deși slăbit militar față de anii trecuți, Iranul ar putea rezista unei lovituri majore și ar putea riposta cu rachete și drone asupra bazelor SUA, navelor americane și aliaților din zonă, inclusiv Israel, potrivit evaluărilor citate.
Zelenski afirmă că acordurile teritoriale sunt imposibile fără un contact direct cu Putin
Într-un interviu pentru postul de radio ceh, iROZHLAS, citat de Ukrainska Pravda, Zelenski a precizat că Ucraina este deschisă la întâlnirile în orice format care includ Rusia, dar și SUA. „În primul rând, este important să ne întâlnim în calitate de trei părți. Cel puțin, trebuie să putem avea contact cu șeful statului rus într-un format sau altul. Fără acest format, echipele noastre nu vor putea ajunge la acorduri privind problemele teritoriale”, a declarat Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean a mai precizat că și-ar dori și ca Europa să fie prezentă într-o anumită etapă a negocierilor. „Ne-am dori ca Europa să fie prezentă într-o anumită etapă a acestor negocieri, deoarece o parte din garanțiile noastre de securitate o reprezintă apartenența la Uniunea Europeană, precum și la Coaliția de Voință”, a declarat Zelenski. Referitor la probleme privind integritatea teritorială, Zelenski a precizat că ele pot fi rezolvate numai de către șefii de stat. „Vreau să subliniez că nu cred că aceste probleme pot fi rezolvate de altcineva decât de șefii de stat”, a declarat el. Reamintim că duminică, la Abu Dhabi, în capitala EmiratTrumpâelor Arabe Unite se va desfășura cea de-a doua rundă de negocieri, la care vor participa echipe diplomatice din partea Ucrainei, dar și a Rusiei. Marco Rubio a afirmat că la discuții va fi și „o prezență” a SUA, însă a precizat că emisarul special Steve Witkoff, dar și ginerele președintelui Trump, Jared Kushner, nu vor participa.
Guvernul SUA, închis parțial după blocajul din Congres privind finanțarea securității interne
Statele Unite se află în pragul unei crize noi, după ce guvernul federal a intrat într-un lockdown parțial. Acesta vine ca urmare a expirării finanțării mai multor departamente, în urma unui blocaj politic în Congres, legat de bugetul Departamentului pentru Securitate INternă (DHS). Practic, criza a fost declanșată de refuzul senatorilor democrați de a susține un proiect de lege care ar fi permis continuarea cheltuielilor DHS, în contextul uciderii a doi cetățeni americani de către agenți federali implicați în operațiuni de imigrație (ICE). Agenții ICE și tensiunile politice Această dispută a escaladat după moartea lui Alex Pretti, ucis săptămâna trecută la Minneapolis, și a lui Renee Good, ucisă la începutul lunii ianuarie, incidente care au avut loc în contextul intensificării campaniei de deportare în masă promovată de președintele Donald Trump. Trimiterea unui număr mare de agenți federali de imigrație în cel mai mare oraș din Minnesota a alimentat tensiunile politice și a determinat democrații să ceară modificări substanțiale ale legislației privind finanțarea DHS. Democrații vor alt proiect de lege privind finanțarea DHS Lockdown-ul parțial este consecința directă a blocadei impuse de democrați în Senat, care a pus în pericol și adoptarea unui pachet legislativ mai amplu destinat finanțării altor departamente guvernamentale. Acest pachet trebuia să fie aprobat înainte de expirarea autorizației de cheltuieli, vineri. Democrații solicită rescrierea proiectului de lege privind finanțarea DHS pentru a introduce noi restricții asupra agenților federali, inclusiv interzicerea purtării măștilor în timpul operațiunilor, obligativitatea camerelor video corporale, respectarea unui cod de conduită strict, investigații independente în cazul presupuselor abuzuri și interzicerea așa-numitelor „patrule mobile”, prin care agenții vizează persoane suspectate că s-ar afla ilegal în țară. Negocieri în următoarele două săptămâni „Acestea nu sunt cerințe radicale, ci standarde de bază pe care poporul american le așteaptă deja de la forțele de ordine”, a declarat vineri liderul minorității democrate din Senat, Chuck Schumer, adăugând că negocierile privind aceste modificări sunt așteptate să aibă loc în următoarele două săptămâni. Vineri, Senatul a adoptat un pachet de cinci măsuri care ar finanța mai multe departamente guvernamentale până în septembrie, precum și o legislație separată care ar permite continuarea operațiunilor DHS pentru încă două săptămâni. Totuși, aceste proiecte trebuie aprobate și de Camera Reprezentanților, care urmează să se reunească luni. Lockdown cu impact neclar Impactul imediat al închiderii rămâne neclar și este puțin probabil să fie resimțit înainte de începutul săptămânii viitoare. Pe lângă DHS, Congresul nu a aprobat încă integral finanțarea pentru departamentele apărării, educației, muncii, sănătății și serviciilor sociale, transporturilor, locuințelor și dezvoltării urbane. Președintele Donald Trump a indicat că va semna pachetul de cheltuieli, deja aprobat de Casa Albă, imediat ce acesta va ajunge la biroul său. Între timp, directorul Biroului de Management și Buget (OMB), Russell Vought, a cerut agențiilor afectate să pună în aplicare „planuri pentru o închidere ordonată”. „Am putea, inevitabil, să ne aflăm într-o situație de închidere” „Administrația va continua să colaboreze cu Congresul pentru a aborda preocupările ridicate recent privind finalizarea alocărilor bugetare pentru anul fiscal 2026. Sperăm că această perioadă va fi scurtă”, a transmis Vought într-o notă internă. Perspectivele adoptării pachetului de finanțare în Camera Reprezentanților, controlată de republicani, sunt incerte. Președintele Camerei, Mike Johnson, a recunoscut că „am putea, inevitabil, să ne aflăm într-o situație de scurtă închidere” înainte de reluarea lucrărilor legislative. E puțin probabil ca operațiunile de deportare să fie afectate Republicanii dețin o majoritate fragilă, de doar un loc, iar presiunile din partea aripii conservatoare, care cere ca proiectul bugetar să fie condiționat de adoptarea Legii Salvare privind cerințe stricte de identificare a alegătorilor, ar putea complica și mai mult procesul. În pofida închiderii parțiale, este puțin probabil ca operațiunile de deportare ale ICE să fie afectate semnificativ. Agenția dispune de 75 de miliarde de dolari alocați prin legea „One Big Beautiful Bill”, adoptată anul trecut, iar administrația Trump ar putea obliga personalul esențial să continue activitatea. Noul lockdown (parțial) vine după un altul de 43 de zile Actuala criză bugetară vine după o perioadă record de 43 de zile de finanțare temporară, începută în octombrie, când guvernul a fost redeschis în urma unui compromis politic. Atunci, un grup de șapte senatori democrați moderați s-au alăturat republicanilor în schimbul unei promisiuni privind un vot pentru extinderea creditelor fiscale destinate reducerii primelor de asigurare de sănătate. Promisiunea nu a fost respectată, iar subvențiile au expirat la finalul anului 2025, alimentând tensiunile care au dus la actuala închidere parțială a guvernului federal.
Trimisul special al lui Putin va merge la Miami pentru negocieri / Zelenski confirmă că Rusia s-a abținut, pe cât posibil, de la atacurile asupra infrastructurii energetice
Informațiile privind negocierile de la Miami au fost dezvăluite pentru Reuters de două surse care dețin cunoștințe apropiate legate de discuții. Numele reprezentanților din cadrul Administrației Trump care vor participa la aceste negocieri nu au fost încă dezvăluite. În cadrul acestei runde de negocieri vor participa, cel mai probabil, Steve Witkoff, trimisul special al președintelui Donald Trump, dar și Jared Kushner, ginerele său. Vineri, Trump a susținut că vede o șansă ca negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina să aibă succes. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a confirmat că președintele Donald Trump i-a cerut personal lui Putin să se abțină de la atacurile asupra Kievului, timp de o săptămână, până în 1 februarie, pentru crearea „condițiilor favorabile pentru negocieri”. Cu toate acestea, Kremlinul nu a specificat data exactă când Trump a făcut această solicitare. „Statele Unite au vorbit despre o pauză de o săptămână în atacurile asupra instalațiilor energetice, iar în această seară a început numărătoarea inversă”, a declarat Zelenski. De asemenea, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a precizat, vineri, în discursul său de seară că Rusia s-a abținut aproape în totalitate de la atacarea infrastructurii energetice a Ucrainei, excepție făcând un atac cu bombe asupra infrastructurii de gaze din regiunea Donețk, notează Ukrainska Pravda. Deși s-a abținut din a ataca infrastructura critică, Rusia și-a redirecționat atacurile asupra nodurilor logistice și feroviare, lovind, vineri dimineața, un vagon special pentru generarea de energie electrică, din regiunea Dnipropetrovsk.
Zelenski reacționează la anunțul făcut de Trump: Ne așteptăm ca acordurile să fie implementate
Zelenski a afirmat că următoarele zile vor fi decisive pentru a vedea dacă Rusia va respecta acest acord, informează Reuters. Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a anunțat că a discutat cu omologul său rus, Vladimir Putin și că cel din urmă a fost de acord să oprească atacurile asupra capitalei ucrainene. Zelenski a reacționat la acest acord, notând pe X: „Mulțumiri președintelui Trump! Echipele noastre au discutat acest lucru în Emiratele Arabe Unite. Ne așteptăm ca acordurile să fie puse în aplicare. Măsurile de dezescaladare contribuie la progrese reale către încetarea războiului”. „Mulțumim părții americane pentru eforturile sale de a asigura oprirea loviturilor asupra țintelor energetice în acest moment și sperăm că America va reuși să garanteze acest lucru”, a declarat liderul ucrainean, în discursul său zilnic, publicat pe rețele de socializare. Potrivit prognozelor meteo, un val de frig sever va lovi Ucraina, care se estimează că va atinge -30 grade Celsius în anumite zone în perioada 1-3 februarie.
Primarul din Los Angeles îndeamnă administrația Trump să liniștească fanii care merg la Cupa Mondială
Statele Unite găzduiesc în această vară Campionatul Mondial de fotbal alături de Canada și Mexic. Cele mai multe meciuri se vor juca în SUA. În acest context, unii fani din străinătate se tem că măsurile dure privind imigrația i-ar putea afecta, relatează AFP. „Trebuie să arătăm lumii o față mai bună, că îi vom primi pe oameni, că nu vor avea probleme”, a spus Bass. Ea a afirmat că este „sigură” că suporterii care vin la Los Angeles pentru Cupa Mondială sau pentru Jocurile Olimpice din 2028 nu vor fi afectați direct. „Dar cred că acest mesaj trebuie să vină și de la Casa Albă. Ei sunt cei care trebuie să trimită acest mesaj”, a spus ea. În această lună, agenții de imigrație au împușcat mortal doi protestatari în Minneapolis. Agenți ICE au fost trimiși și în alte mari orașe, inclusiv în Los Angeles, care va găzdui opt meciuri la Cupa Mondială. Donald Trump este asociat cu organizarea turneului, după ce a participat la tragerea la sorți, unde a primit un „premiu FIFA pentru pace”.
China nu răspunde amenințărilor tarifare ale lui Trump. Principiul Beijingului: Nu-ți întrerupe niciodată adversarul când face o greșeală
China evită, cel puțin deocamdată, un răspuns direct la noile amenințări tarifare lansate de președintele SUA, Donald Trump. „Nu-ți întrerupe niciodată adversarul când face o greșeală – pare să fie principiul călăuzitor al Chinei”, au explicat pentru CNBC analiștii Teneo, firmă americană de consultanță strategică. În opinia experților politici, Beijingul preferă să lase lucrurile să evolueze, în loc să reacționeze impulsiv la declarațiile lui Trump. Măsuri indirecte împotriva intereselor Chinei În ultimele săptămâni, liderul de la Casa Albă și-a extins presiunile comerciale la nivel global, cu avertismente și măsuri care afectează indirect interesele Chinei. Printre acestea se numără controlul asupra fluxurilor de petrol din Venezuela – o sursă importantă pentru China – sau amenințarea cu tarife de 25% pentru țările care fac afaceri cu Iranul, unde Beijingul este cel mai mare cumpărător de petrol. Totuși, Trump nu a anunțat tarife noi directe asupra produselor chinezești. Beijingul așteaptă vizita lui Trump Acest lucru nu este întâmplător. „Beijingul urmărește atent situația”, dar va reacționa cu mare prudență, a declarat Deborah Elms, șefa politicilor comerciale din cadrul Fundației Hinrich, specializată în politici comerciale. Ea spune că Trump este cunoscut pentru amenințări dure care nu sunt întotdeauna puse în practică. „Nu există niciun motiv să provoace acum o reacție din partea Washingtonului, mai ales că atât SUA, cât și China încearcă să mențină armistițiul fragil până la vizita planificată a lui Trump în China, în aprilie”, a explicat Elms. Pariul chinez: Trump va da înapoi Și alți experți sunt de părere că Beijingul pariază pe faptul că președintele american va da înapoi, așa cum a mai făcut în trecut, după reacțiile negative din partea piețelor financiare și a mediului de afaceri. „Liderii chinezi pot crede că Trump nu își va duce la capăt cele mai recente amenințări tarifare”, au spus analiștii Teneo, amintind de episoadele anterioare în care Casa Albă a renunțat la măsuri anunțate. Relație stabilă cu SUA În paralel, autoritățile chineze încearcă să transmită un mesaj de stabilitate în relația cu SUA. Vice-ministrul chinez al Comerțului, Dong Yan, a declarat recent că Beijingul și Washingtonul au menținut „o comunicare regulată” după întâlnirea dintre Trump și președintele Xi Jinping din Coreea de Sud, în octombrie. China este dispusă să colaboreze cu SUA pentru a gestiona diferențele și pentru a asigura „o relație bilaterală stabilă și sănătoasă”, a spus oficialul chinez, subliniind însă că aceasta trebuie să se bazeze pe respect reciproc. Doar amenințări verbale Potrivit lui Stephen Olson, cercetător senior la Institutul Yusof Ishak din Singapore, cele două părți par să se fi obișnuit cu un stil de relație în care „își aruncă grenade verbale una alteia – sau cel puțin amenință că o vor face – fără a afecta planurile pentru întâlniri la nivel înalt”. Beijingul nu dă semne că ar pregăti măsuri concrete de represalii, precum sancțiuni, restricții comerciale sau acțiuni militare. Strategia Chinei pare să fie, mai degrabă, una de imagine și poziționare globală. „Beijingul încearcă să alimenteze neîncrederea internațională față de SUA, prezentând politicile americane drept intimidante, în timp ce China se afișează ca un actor moderat, susținător al multilateralismului, comerțului liber și cooperării de tip câștig-câștig”, au explicat analiștii citați.
Carney îi răspunde lui Trump: Canada nu va semna un acord de liber schimb cu China
Declarațiile lui Carney au fost făcute după ce Trump a amenințat cu aplicarea unui tarif de 100% asupra importurilor din Canada. Acestea ar putea fi impuse în cazul în care Ottawa ar încheia un amplu acord comercial cu Beijingul. Premierul a precizat că înțelegerea recentă cu China se referă doar la reducerea unor tarife pentru anumite sectoare afectate anterior de măsuri restrictive. Un acord de liber schimb, nu a fost pus în discuție, mai arată Euronews. Clarificările făcute de Mark Carney Carney a menționat că regulile stabilite prin acordul comercial dintre Canada, SUA și Mexic cer ca statele participante să își informeze partenerii înainte de a negocia acorduri de liber schimb cu economii considerate „non-de piață”. „Nu avem în plan să facem acest lucru cu China sau cu alte economii similare”, a afirmat el. Primul ministru a mai adăugat că măsurile recente urmăresc doar corectarea unor dezechilibre apărute în ultimii ani. În 2024, Canada a introdus, la fel ca SUA, un tarif de 100% pentru vehiculele electrice din China. Au fost impuse și taxe de 25% pentru oțel și aluminiu. Ca răspuns, Beijingul a introdus taxe suplimentare pe produse agricole canadiene. Aici erau incluse uleiul de rapiță, carnea de porc și fructe de mare. În urma negocierilor, Ottawa a acceptat să reducă tarifele pentru un număr limitat de vehicule electrice chinezești. În schimb, China va relaxa restricțiile asupra exporturilor agricole. Importurile vor fi plafonate la 49.000 de unități pe an, cu o creștere treptată până la aproximativ 70.000 în următorii cinci ani. Tensiuni și declarații aprinse Trump a continuat să critice Canada pe rețelele sociale. A acuzat faptul că țara vecină ar putea deveni o „poartă de intrare” pentru produse chinezești ieftine pe piața americană. Oficialii SUA au avertizat, de asemenea, că acordul comercial nord-american ar putea fi renegociat în această vară. Disputa dintre cele două țări se desfășoară într-un climat internațional deja tensionat. Aceasta este marcată de comentariile lui Trump privind Groenlanda și de apelurile lui Carney către țările cu putere medie de a coopera mai strâns pentru a contracara influența marilor puteri.
Trump afirmă că administrația analizează totul în legătură cu tragedia din Minneapolis
Într-un scurt interviu acordat publicației The Wall Street Journal (WSJ), liderul de la Casa Albă a refuzat să spună dacă agentul ICE care a împușcat mortal bărbatul de 37 de ani a acționat sau nu corespunzător. Totuși, el a dat asigurări că administrația analizează evenimentul produs. „Analizăm, examinăm totul și vom lua o decizie”, a fost răspunsul lui Trump pentru sursa citată. În cadrul interviului, Trump l-a criticat pe Alex Pretti, bărbatul în vârstă de 37 de ani care a fost împușcat de un agent federal al Patrulei de Frontieră, pentru că purta o armă în momentul în care s-a produs tragedia. „Nu-mi plac împușcăturile. Nu-mi plac. Nu-mi place când cineva participă la o manifestație și are o armă foarte puternică, încărcată la maxim, cu două încărcătoare pline cu gloanțe. Nici asta nu e bine”, a spus Trump. De asemenea, președintele american a mai semnalat disponibilitatea de a retrage în cele din urmă agenții ICE din zona Minneapolis, însă fără a oferi un termen în acest sens. „La un moment dat, vom pleca. Noi am făcut, ei au făcut o treabă fenomenală. Vom lăsa acolo un alt grup de oameni pentru fraudele financiare”, a declarat Trump pentru WSJ. A doua persoană ucisă de agenții ICE în Minneapolis în decurs de trei săptămâni O persoană a murit în urma unui schimb de focuri care a avut loc sâmbătă dimineață în Minneapolis, în care au fost implicați agenți federali. Membrii familiei spun că bărbatul ucis sâmbătă de un ofițer federal în Minneapolis era asistent medical la secția de terapie intensivă a Administrației Veteranilor. Potrivit CNN, DHS a afirmat că acesta „a opus rezistență violentă” când polițiștii au încercat să-l dezarmeze, iar un agent l-a împușcat în legitimă apărare. Incidentul de sâmbătă are loc la trei săptămâni după ce un agent ICE a împușcat-o mortal pe Renee Good, o femeie în vârstă de 37 de ani, în sudul orașului Minneapolis.
Trump susține că oficialii din Minneapolis incită la insurecție, după ce o altă persoană a fost împușcată mortal de agenții ICE
Într-o postare pe Truth Social, Trump a lansat atacuri la adresa guvernatorului statului Minnesota și a primarului orașului Minneapolis. În mesajul său, Trump a distribuit o fotografie cu arma despre care oficialii de imigrare au spus că a fost recuperată și a spus: „Ce se întâmplă? Unde este poliția locală? De ce nu li s-a permis să protejeze ofițerii ICE?”, notează AP. El i-a acuzat pe guvernatorul statului Minnesota și pe primarul orașului Minneapolis de „incitare la insurecție” în încercarea de a distrage atenția de la un scandal de fraudă, fără legătură cu acest subiect. Trump i-a numit pe agenții ICE „patrioți” care au fost lăsați fără ajutorul poliției locale în încercarea lor de a-i reține pe cei pe care domnul Trump i-a descris ca fiind imigranți violenți. „Aceasta este arma pistolarului, încărcată (cu două încărcătoare suplimentare pline!) și gata de acțiune – Ce înseamnă asta? Unde este poliția locală? De ce nu li s-a permis să protejeze ofițerii ICE? Primarul și guvernatorul i-au chemat înapoi? Se afirmă că multora dintre acești polițiști nu li s-a permis să-și facă treaba, că ICE a trebuit să se protejeze singură – ceea ce nu este ușor de făcut! De ce Ilhan Omar are 34 de milioane de dolari în contul ei? Și unde sunt zecile de miliarde de dolari care au fost furați din odinioară marele stat Minnesota? Ne aflăm în această situație din cauza unei fraude monetare masive, cu miliarde de dolari dispăruți, și a criminalilor ilegali cărora li s-a permis să se infiltreze în stat prin politica de deschidere a frontierelor promovată de democrați. Vrem banii înapoi și îi vrem înapoi ACUM. Acei fraudatori care au furat banii vor ajunge la închisoare, acolo unde le este locul! Acest lucru nu este diferit de un jaf bancar cu adevărat mare. Mare parte din ceea ce vedeți este o ACOPERIRE pentru acest furt și fraudă. Primarul și guvernatorul incită la insurecție, cu retorica lor pompoasă, periculoasă și arogantă! În schimb, acești politicieni ipocriți ar trebui să caute miliardele de dolari care au fost furați de la poporul din Minnesota și din Statele Unite ale Americii. LĂSAȚI-I PE PATRIOTII NOȘTRI DE LA ICE SĂ-ȘI FACĂ TREABA! 12.000 de criminali străini ilegali, mulți dintre ei violenți, au fost arestați și scoși din Minnesota. Dacă ar fi fost încă acolo, ați fi văzut ceva mult mai grav decât ceea ce vedeți astăzi!”, a fost mesajul postat de Trump pe Truth Social. A doua persoană ucisă de agenții ICE în Minneapolis în mai puțin de trei săptămâni O persoană a murit în urma unui schimb de focuri care a avut loc sâmbătă dimineață în Minneapolis, în care au fost implicați agenți federali. Membrii familiei spun că bărbatul ucis sâmbătă de un ofițer federal în Minneapolis era asistent medical la secția de terapie intensivă a Administrației Veteranilor. Potrivit CNN, DHS a afirmat că acesta „a opus rezistență violentă” când polițiștii au încercat să-l dezarmeze, iar un agent l-a împușcat în legitimă apărare. Incidentul de sâmbătă are loc la mai puțin de trei săptămâni după ce un agent ICE a împușcat-o mortal pe Renee Good, o femeie în vârstă de 37 de ani, în sudul orașului Minneapolis.