Trump amenință Iranul cu consecințe foarte traumatizante dacă nu acceptă un acord

Președintele american a declarat în timpul unei conferințe de presă la Casa Albă, că „trebuie să încheiem un acord, altfel va fi foarte traumatizant, foarte traumatizant”, potrivit Le Figaro. Trump a dăugat că speră ca negocierile cu Republica Islamică să se încheie în decurs de o lună. „Voi vorbi cu ei cât timp doresc”, a adăugat el, indicând că, dacă nu se va ajunge la un acord, va trece la „faza a doua”, care ar fi „foarte dură” pentru iranieni. El a citat încă o dată ca exemplu bombardamentele americane asupra siturilor nucleare iraniene în timpul războiului de 12 zile lansat de Israel în iunie. Washingtonul și Teheranul spun că doresc să continue discuțiile după o rundă inițială de negocieri pe 6 februarie, în Oman. „I-am exprimat (lui Donald Trump) un anumit scepticism cu privire la calitatea oricărui acord cu Iranul”, a declarat premierul israelian Benjamin Netanyahu, a doua zi după o întâlnire la Casa Albă cu liderul republican. „Am spus că, dacă se va ajunge într-adevăr la un acord, acesta ar trebui să includă elemente foarte importante (…) pentru Israel ”, a adăugat el. „Nu este vorba doar despre problema nucleară (ci) și despre rachetele balistice și despre reprezentanții Iranului (grupurile armate)”, cum ar fi Hezbollah în Liban, Hamas în Palestina și houthii în Yemen, a argumentat premierul israelian. Condiții pentru o „afacere bună” cu Iranul Problema rachetelor este o linie roșie pentru Israel, care se află la aproximativ 2.000 de kilometri de Iran. Acest lucru a confirmat preferința lui Donald Trump, deocamdată, pentru calea diplomatică, chiar dacă miliardarul în vârstă de 79 de ani a desfășurat resurse militare considerabile în apropierea Iranului. Președintele american consideră că se creează „condițiile” care ar putea duce la o „afacere bună” cu Iranul, a observat Benjamin Netanyahu la părăsirea capitalei americane. În urma izbucnirii unei mișcări de protest, reprimată brutal de autoritățile iraniene la începutul lunii ianuarie, Donald Trump a lansat numeroase avertismente Teheranului. Cu toate acestea, în timpul întâlnirii sale cu Benjamin Netanyahu de miercuri, acesta a „insistat” asupra angajamentului său de a continua discuțiile cu Teheranul, în ciuda pozițiilor lor extrem de divergente.
Trump i-a spus lui Netanyahu că va continua să discute cu Iranul

Într-o postare pe rețelele de socializare, președintele american Donald Trump, care a numit întâlnirea „foarte bună”, a descris cum a transmis un mesaj clar omologului său israelian, sugerând totodată un rezultat oarecum neconcludent al discuțiilor, potrivit CNN. „Nu s-a ajuns la nimic definitiv, în afară de faptul că am insistat ca negocierile cu Iranul să continue pentru a vedea dacă se poate sau nu să se încheie un Acord”, a scris el pe Truth Social. „Dacă se poate, îl informez pe prim-ministru că aceasta va fi o preferință. Dacă nu se poate, va trebui doar să vedem care va fi rezultatul.” „Ultima dată când Iranul a decis că este mai bine să nu încheie un acord și a fost lovit cu „Midnight Hammer” – asta nu a funcționat bine pentru ei”, a spus Trump, referindu-se la misiunea din iunie a SUA de a bombarda instalațiile nucleare iraniene. „Sperăm că de data aceasta vor fi mai rezonabili și mai responsabili.” Întâlnirea Trump-Netanyahu, cu ușile închise Președintele Donald Trump l-a primit miercuri, la Casa Albă, pe Benjamin Netanyahu, iar înaintea întâlnirii era de așteptat ca premierul israelian să îi ceară extinderea discuțiilor dintre SUA și Iran astfel încât acestea să vizeze și programul de rachete al Teheranului și alte amenințări de securitate, dincolo de progrmaul nuclear. Întâlnirea dintre Trump și Netanyahu – a șaptea de la revenirea lui Trump în funcție – a avut loc, în mod neobișnuit, în întregime cu ușile închise. A durat aproximativ 3 ore.
Netanyahu se întâlnește cu Trump la Casa Albă. Iranul și Fâșia Gaza, pe agenda discuțiilor

Va fi a șaptea întâlnire dintre Netanyahu și Trump de când acesta a revenit la putere, în urmă cu aproape 13 luni. Vizita are loc după negocierile dintre SUA și Iran purtate vineri în Oman, iar Netanyahu încearcă să influențeze următoarea rundă de discuții dintre Washington și Teheran, relatează Reuters. Trump a amenințat că va ordona lovituri asupra Iranului dacă nu se ajunge la un acord. Președintele și-a repetat avertismentul într-o serie de interviuri, marți, spunând că, deși crede că Iranul vrea un acord, ar lua „măsuri foarte dure” dacă Teheranul refuză. El a declarat pentru Axios că ia în calcul trimiterea în zonă a unui al doilea portavion, în cadrul unei desfășurări masive de forțe americane în apropierea Iranului. Potrivit Reuters, care citează persoane familiarizate cu subiectul, Israelul se teme că SUA ar putea urmări un acord limitat la dosarul nuclear, fără restricții asupra programului de rachete balistice al Iranului și fără măsuri privind sprijinul Teheranului pentru grupuri armate aliate, precum Hamas și Hezbollah. „Îi voi prezenta președintelui percepțiile noastre asupra principiilor negocierilor”, le-a spus Netanyahu reporterilor înainte de a pleca spre SUA. Cei doi ar putea discuta, de asemenea, despre o posibilă acțiune militară în cazul în care discuțiile dintre SUA și Iran nu dau rezultate. După ce a ajuns la Washington marți seară, Netanyahu s-a întâlnit cu emisarul special al SUA, Steve Witkoff, și cu Jared Kushner, ginerele lui Trump. Pe agenda discuțiilor va fi și Fâșia Gaza. „Continuăm să lucrăm îndeaproape cu aliatul nostru Israel pentru a implementa acordul istoric de pace în Gaza al președintelui Trump și pentru a consolida securitatea regională”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, întrebată care sunt prioritățile SUA pentru întâlnire.
Administrația Trump va abroga o hotărâre cheie care permite reglementarea gazelor care încălzesc planeta

„Președintele Trump va fi însoțit de administratorul EPA, Lee Zeldin, pentru a oficializa recesiunea constatată în 2009 în epoca Obama privind pericolul”, a declarat Karoline Leavitt într-o conferință de presă de marți. „Aceasta va fi cea mai mare acțiune de dereglementare din istoria Americii”, relatează AP. Constatările au stabilit că dioxidul de carbon și alte gaze cu efect de seră pun în pericol sănătatea și bunăstarea publică, stabilind o bază legală pentru reglementarea acestora în temeiul Legii privind aerul curat. Anularea acesteia ar fi o „lovitură devastatoare pentru milioane de americani care se confruntă cu riscuri tot mai mari de dezastre nenaturale”, a declarat Meredith Hankins, director juridic federal pentru climă la organizația non-profit de apărare a mediului, Consiliul Național de Apărare a Resurselor. „Agenția pentru Protecția Mediului (EPA) a lui Trump se preface cinic că schimbările climatice nu reprezintă un risc pentru sănătatea și bunăstarea americanilor”, a spus Hankins. „Acesta este cel mai mare atac asupra autorității federale de a combate criza climatică.” Reducerea va atrage, cel mai probabil, contestații în justiție.
Cu cât vor scădea livrările de petrol rusesc în India după sancțiunile lui Trump

Importurile de petrol rusesc în India ar putea scădea la jumătate din cauza presiunilor provocate de tarifele Statelor Unite ale Americii. În octombrie 2025, Donald Trump a impus sancțiuni Rusiei – prin creșterea tarifelor vamale pe petrolul produs de companiile rusești Rosneft PJSC și Lukoil PSJC. Livrările de petrol rusesc în India ar putea scădea aproape la jumătate față de nivelul deja scăzut din ultima perioadă, în urma unui decret al președintelui american Donald Trump care a stabilit condițiile ale unui acord comercial între Washington și New Delhi, au declarat sursele cu informații despre situație pentru Bloomberg. India, amenințată cu tarife majorate de SUA dacă cumpără petrol din Rusia Toate companiile petroliere indiene, publice și private, cu excepția Nayara Energy Ltd., au suspendat achizițiile de loturi spot după ce Trump a menționat pentru prima oară acordul pe rețelele de socializare în urmă cu o săptămână. Cu toate că autoritățile indiene au confirmat existența acordului, detaliile acestuia, inclusiv prevederile privind importurile de petrol, nu au fost dezvăluite oficial. Sursele susțin că pauza în achiziții ar putea continua și după semnarea decretului de vineri. În acest caz, volumul importului de petrol rusesc ar putea scădea la aproximativ jumătate din nivelul mediu din ianuarie, care a fost de circa 1,2 milioane de barili pe zi. Importul de petrol rusesc ar urma să scadă la 400.000 – 500.000 de barili pe zi. Documentul Casei Albe spune că India „s-a angajat să înceteze importurile directe sau indirecte de petrol din Federația Rusă”. În cazul reluării acestor achiziții, SUA ar putea majora tarifele de import pentru toate produsele indiene exportate în SUA. Purtătorul de cuvânt al Ministerului indian de Externe, Randhir Jaiswal, a declarat sâmbătă că securitatea energetică a națiunii a fost prioritatea supremă și că India va continua să-și diversifice importurile. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: România și UE au acuzat India că ajută Rusia să-și vândă energia în Europa. Acum aplaudă acordul comercial istoric, semnat de Ursula von der Leyen
Americanii, îngrijorați de costul locuințelor; Trump vrea ca prețurile să continue să crească

În schimb, Trump a pledat pentru protejarea proprietarilor existenți, care au văzut cum valoarea locuințelor lor a crescut. Este o poziție care contrazice ceea ce mulți economiști, industria imobiliară, oficialii locali și locuitorii apartamentelor consideră că este necesar pentru a rezolva o mare parte din problema accesibilității în America, scrie Associated Press. „Nu vreau să scad prețurile locuințelor. Vreau să cresc prețurile locuințelor pentru persoanele care dețin propriile case, iar acestea pot fi sigure că asta se va întâmpla”, a declarat Trump cabinetului său pe 29 ianuarie. Această abordare ar putea consolida poziția președintelui republican în rândul alegătorilor mai în vârstă, un grup care, de-a lungul timpului, a fost mai predispus să voteze la alegerile de la jumătatea mandatului. Alegerile din noiembrie vor determina dacă partidul lui Trump își poate păstra controlul asupra Camerei Reprezentanților și Senatului. „Sunt multe persoane care s-au îmbogățit în ultimul an deoarece valoarea caselor lor a crescut”, a spus Trump. „Și știți, când obțineți locuința – când faceți ca achiziționarea unei case să fie prea ușoară și prea ieftină – valorile respective scad”. Dar, satisfăcând cerințele generației baby boomers în ceea ce privește locuințele, Trump riscă să-i îndepărteze pe alegătorii mai tineri care i-au extins coaliția în 2024 și l-au ajutat să câștige un al doilea mandat, și ar putea intra într-un „război generațional” la alegerile intermediare, a spus Brent Buchanan, a cărui firmă de sondaje Cygnal oferă consultanță republicanilor. „Grupul sub 40 de ani este cel mai important în acest moment – ei sunt cei care l-au adus pe Trump la Casa Albă”, a spus Buchanan. „Dorința lor de a se prezenta sau nu la alegeri va face diferența în aceste alegeri. Dacă vor simți că Donald Trump are grijă de generația baby boomers în detrimentul lor, acest lucru va afecta republicanii”. La alegerile prezidențiale din 2024, 81% dintre alegătorii lui Trump erau proprietari de case, potrivit datelor AP VoteCast. Acest lucru înseamnă că mulți dintre susținătorii săi au deja ipoteci cu rate mici sau sunt proprietari de case, ceea ce ar putea diminua importanța locuinței ca problemă. Alegătorii mai în vârstă tind să se prezinte la vot mai mult decât tinerii, a spus Oscar Pocasangre, analist de date senior la think tank-ul liberal New America, care a studiat diferențele de vârstă în politica americană. „Cu toate acestea, apelarea la alegătorii mai în vârstă s-ar putea dovedi a fi o politică greșită dacă ceea ce este necesar pentru a câștiga este extinderea bazei electorale”, a spus Pocasangre. Înainte de alegerile din 2026, alegătorii au evaluat în mod constant accesibilitatea ca fiind o preocupare majoră, iar acest lucru este valabil în special pentru alegătorii mai tineri în ceea ce privește locuințele.
Trump avertizează liderul suprem iranian: Ar trebui să fie foarte îngrijorat. Negocierile continuă vineri

Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a confirmat că negocierile nucleare sunt programate pentru vineri în Muscat, notează AFP. Iranul a declarat miercuri că negocierile cu Statele Unite vor continua conform planului la sfârșitul acestei săptămâni. Președintele Donald Trump a exercitat presiuni asupra liderului suprem al Teheranului, afirmând că acesta ar trebui să fie „foarte îngrijorat”. Au apărut îndoieli cu privire la soarta negocierilor, după ce miercuri dimineață a fost publicat un raport potrivit căruia negocierile se destramă. Acest lucru a dus la creșterea prețurilor petrolului și la intensificarea așteptărilor privind o acțiune militară a SUA. Negocierile vor avea loc vineri în Oman Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că negocierile nucleare sunt programate acum pentru vineri, în Oman. Diplomații au declarat anterior că întâlnirea va avea loc în Turcia. „Negocierile nucleare cu Statele Unite sunt programate să se desfășoare în Muscat”, a declarat Araghchi pe X. El a mulțumit Omanului „pentru că a făcut toate aranjamentele necesare”. Nu a existat o confirmare imediată din partea Statelor Unite. Trump, care a consolidat puternic prezența militară americană în regiune, a continuat să exercite presiuni asupra ayatollahului Ali Khamenei. „Aș spune că ar trebui să fie foarte îngrijorat, da, ar trebui să fie”, a declarat Trump într-un interviu acordat NBC News. „După cum știți, ei negociază cu noi”. Trump a mai spus că Iranul avea în vedere o nouă instalație nucleară după atacurile SUA asupra siturilor nucleare iraniene. „Se gândeau să înceapă o nouă instalație într-o altă parte a țării”, a declarat Trump. ”Am aflat despre asta și le-am spus că, dacă vor face asta, le vom face lucruri foarte rele”. Rubio: „Dacă iranienii vor să se întâlnească, noi suntem gata” Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat miercuri că Statele Unite sunt gata să se întâlnească cu Iranul în această săptămână. El a insistat că discuțiile trebuie să vizeze programele nucleare și de rachete. „Dacă iranienii vor să se întâlnească, noi suntem gata”, a declarat Rubio reporterilor, fără a confirma însă o întâlnire vineri. „Dacă se răzgândesc, nu avem nimic împotriva”. Iranul se află sub o presiune crescândă din cauza protestelor și a campaniei de bombardamente israeliene de anul trecut. Iranul a pierdut, de asemenea, aliați regionali cheie odată cu degradarea severă a Hezbollahului libanez de către Israel și căderea veteranului președinte sirian Bashar al-Assad.
Valentin Stan: Dacă Rusia are active petroliere în Venezuela, înseamnă că Trump a avut dreptate în Doctrina Monroe

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a vorbit despre ipoteza în care Rusia ar avea active petroliere în Venezuela. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: serviciile secrete daneze spun că mișună pe acolo chinezii și rușii, iar fratele tău, Nic Robertson, de la CNN, pescuiește de foci cu inuiții. Și fata de la Antena3 zice: vai, ce frumos reportaj a făcut Robertson. Nici vorbă de ruși și chinezi, doar foci… Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan a vorbit despre cum Rusia are active petroliere în Venezuela. Acesta a început prin a se întreba de ce a mers Trump în Venezuela. Întrebarea, ca întreg discursul acestuia, au fost ghidate de ironie și sarcasm. Istoricul susține că rușii au active petroliere în Venezuela, cumpărate în 2020, în conformitate cu legea și dreptul internațional. În legătură cu această declarație, istoricul construiește un argument pentru intrarea lui Trump în Venezuela. Știi că fusese frăsuneală când a fost Donald Trump în Elveția. Dar înainte de Elveția, Trump a fost în Venezuela. Păi și ce a făcut acolo? Și nu era supărare mare? Ăla s-a dus ca un nefericit acolo să facă rău. Păi, hai să vedem, mă, ce naiba s-a întâmplat acolo. De ce s-o fi dus Donald acolo, în Venezuela? Că vezi cum e cu energia… Cică, erau rușii, ca și prin Groenlanda. Dar nu e adevărat. Ce face? Asta e din 13 ianuarie? Cum, Rusia are active petroliere, le dezvoltă în Venezuela? Știai asta? Nu? Ia uite, o firmă de stat care a preluat activele Rosneft în 2020, după sancțiuni americane împotriva comerțului petrolier venezuelean Rosneft. Ia uite, a declarat că toate activele Rosneft din Venezuela sunt deținute de statul rus. Ia uite, achiziționate la prețuri și condiții de piață… Toate activele astea din Venezuela sunt proprietatea statului rus, fiind dobândite de partea rusă în condiții de piață, în deplină conformitate cu legislația respectivă, cu dreptul internațional și în acord… Deci, rușii erau adânc în Venezuela, acolo, în Doctrina Monroe? Adică vrei să zici că avea dreptate să se ducă peste Maduro? Păi nu știm că s-a dus ca un imperialist ce e? Și un nenorocit, cum vrea să se ducă și în Groenlanda, unde n-are dreptate…. Că doar ai văzut, serviciile secrete daneze spun că mișună pe acolo chinezii și rușii, iar fratele tău, Nic Robertson, de la CNN, pescuiește de foci cu inuiții. Și fata de la Antena3 zice: vai, ce frumos reportaj a făcut Robertson. Nici vorbă de ruși și chinezi. Doar foci, din aceeași familie cu focosul nuclear.
Înțelegerea ce ar putea să arunce economia Rusiei în aer. Trump și Modi au bătut palma

În mesajul publicat pe Truth Social, liderul de la Casa Albă a susținut că India va „merge înainte” cu reducerea tarifelor și a barierelor netarifare pentru produsele americane „până la zero” și va cumpăra „peste 500 de miliarde de dolari” în energie, tehnologie, produse agricole, cărbune și alte bunuri din SUA. De partea indiană, premierul Modi a confirmat pe X reducerea tarifului la 18% pentru produsele „Made in India”, fără să detalieze public, în aceeași postare, calendarul și mecanismele privind înlocuirea petrolului rusesc. Acordul vine după luni de tensiuni comerciale. În iunie, Trump anunțase un tarif de 25% pentru bunurile din India, plus o taxă suplimentară legată de cumpărarea de țiței rusesc, măsură care a urcat povara totală a taxelor pentru unele exporturi indiene până la 50%, una dintre cele mai ridicate rate aplicate unui partener comercial major. Reacția investitorilor a fost rapidă: contractele pe indicele GIFT Nifty (tranzacționat în GIFT City) au urcat puternic după anunț, semnalând un început de săptămână pozitiv pentru piețele indiene, după o perioadă în care tarifele ridicate riscau să lovească exporturile către piața americană. De ce „petrolul rusesc” e miza care poate lovi Moscova Miza geopolitică a înțelegerii depășește comerțul bilateral. Dacă India chiar oprește importurile de țiței din Rusia, șocul pentru Moscova ar putea fi sever: datele unor analize independente arată că, în decembrie 2025, India a reprezentat aproximativ 38% din exporturile de țiței ale Rusiei (a doua mare destinație după China). Lovitura ar veni într-un moment sensibil pentru bugetul rus. Veniturile din petrol și gaze reprezintă în jur de un sfert din încasările bugetului federal, iar estimările Reuters indicau deja o scădere accentuată a acestor venituri la început de 2026, pe fondul prețurilor mai slabe și al dinamicii rublei. Pe termen scurt, o retragere a Indiei ar forța Rusia să caute rapid alți cumpărători, cel mai probabil cu discounturi mai mari și costuri logistice mai ridicate — exact ingredientele care comprimă marjele și pun presiune pe finanțele publice.
Trump spune că SUA discută cu liderii Cubei pentru un posibil acord

„Cuba este o națiune în colaps. Este așa de mult timp, dar acum nu mai are Venezuela care să o susțină. Așadar, discutăm cu oamenii din Cuba, cu cei mai înalți reprezentanți ai Cubei, pentru a vedea ce se va întâmpla”, le-a spus Trump reporterilor, duminică, la reședința sa Mar-a-Lago, conform The Guardian. „Cred că vom încheia un acord cu Cuba”, a adăugat liderul de la Casa Albă. Președintele SUA nu a precizat ce ar presupune un asemenea acord. „Nu trebuie să fie neapărat o criză umanitară. Cred că probabil vor veni la noi și vor dori să încheie un acord… Situația lor este foarte gravă pentru Cuba. Nu au bani. Nu au petrol. Trăiau din banii și petrolul Venezuelei, iar acum nu mai primesc nimic”, a declarat Trump sâmbătă. În ultimele săptămâni, Trump a intensificat presiunile asupra națiunii insulare comuniste, după înlăturarea liderului venezuelean Nicolás Maduro, a cărui țară era un aliat apropiat al Havanei și o sursă importantă de petrol pentru Cuba. Joi, Trump a semnat un ordin executiv care amenință cu tarife suplimentare țările ce vând petrol Cubei. Președintele Cubei, Miguel Diaz-Canel, a denunțat vineri ceea ce a numit o încercare a președintelui american Donald Trump de a „sufoca” economia insulei.