Ce i-ar cere Nicușor Dan lui Trump pentru România
Șeful statului a fost întrebat joi seara, la Antena 3 CNN, ce i-ar solicita lui Donald Trump după ce acesta a spus că toți cei prezenți la Consiliul pentru Pace sunt prietenii lui și că îi va ajuta dacă vor avea nevoie. „Faptul că avem soldați americani în România este foarte bine pentru România, în acest context de securitate global care este complicat. Cel mai important lucru pentru România în momentul acesta în relația bilaterală este continuarea prezenței militare a Statelor Unite în România”, a spus președintele României. El a adăugat că al doilea lucru important este „atragerea de investiții americane în România cu profit și pentru unii și pentru ceilalți”. Nicușor Dan a fost întrebat și despre chestiunea vizelor: „Nu vreau să promit nimic pe chestiunea asta. Asta este, așa cum am spus, o discuție bilaterală care se poartă pe multe paliere, iar aceasta este una din chestiunile pe care le avem în discuție între noi”.
Dan Dungaciu: Nicușor Dan nu a vorbit despre Ucraina, dar a vorbit despre inițiativa lui Trump pentru pacea mondială
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre faptul că Nicușor Dan nu a rostit cuvântul Ucraina. Ceea ce l-a mirat a fost reacția celor care îl susțin pe Nicușor Dan și care consideră că problema principală a României este Ucraina. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „N-a rostit cuvântul Ucraina niciodată, deși a vorbit de inițiativele de pace ale lui Donald Trump. Ceea ce mă miră, mă miră, reacția celor care îl susțin pe domnul Nicușor Dan și care consideră că cea mai importantă problemă de securitate pentru România este Ucraina.“ Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre faptul că Nicușor Dan nu a rostit cuvântul Ucraina. Ceea ce l-a mirat a fost reacția celor care îl susțin pe Nicușor Dan și care consideră că problema principală a României este Ucraina. Acesta mai subliniază faptul că Nicușor Dan nu a făcut referire la Ucraina într-o adunare internațională plină de state percepute ca apropiate Rusiei. „N-a rostit cuvântul Ucraina niciodată, deși a vorbit de inițiativele de pace ale lui Donald Trump. Ceea ce mă miră, mă miră, reacția celor care îl susțin pe domnul Nicușor Dan și care consideră că cea mai importantă problemă de securitate pentru România este Ucraina. N-a folosit cuvântul Ucraina într-o adunare doldora de putiniști: Belarus, Ungaria, Kazahstan, Uzbekistan, Pakistan, Vietnam, Arabia Saudită, Qatar, Tunisia,Indonezia, Emiratele Arabe Unite. Cite catarsuni inoneza mirate la rar.“ a spus analistul Dan Dungaciu.
SUA a pregătit lângă Iran cea mai mare putere aeriană de la invazia Irakului din 2003. Trump a dat un ultimatim Teheranului
Președintele Donald Trump afirmă joi că lumea va afla „probabil în următoarele 10 zile” dacă SUA vor ajunge la un acord cu Iranul sau vor întreprinde acțiuni militare. Potrivit datelor de urmărire a zborurilor și unui oficial american, în ultimele zile SUA au continuat să deplaseze către regiune avioane de generație nouă, inclusiv F-35 și F-22. În paralel, un al doilea portavion, încărcat cu avioane de atac și de război electronic, este în drum spre Orientul Mijlociu, iar aeronavele de comandă și control – esențiale pentru coordonarea operațiunilor aeriene ample – sunt, de asemenea, trimise în zonă. În ultimele săptămâni au fost desfășurate și sisteme critice de apărare antiaeriană. Oficiali americani susțin că noul dispozitiv oferă Casei Albe opțiunea unui război aerian prelungit, desfășurat pe parcursul mai multor săptămâni, spre deosebire de lovitura punctuală „Midnight Hammer” din luna iunie, când SUA au atacat trei situri nucleare iraniene. Diplomație în paralel cu presiunea militară În timp ce forțele se acumulează, reprezentanți ai SUA și Iranului s-au întâlnit la Geneva în această săptămână pentru a negocia un posibil acord. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că s-a înregistrat „un mic progres”, dar a avertizat că părțile sunt „încă foarte departe” pe unele subiecte. Potrivit aceleiași surse, Iranul ar urma să prezinte în următoarele săptămâni o propunere mai detaliată. Dar timpul pare limitat, Trump a lansat joi un avertisment și a setat un termen de 10 zile. Trump a primit mai multe informări privind opțiunile militare, descrise de oficiali americani ca fiind concepute pentru a maximiza presiunea asupra regimului iranian și a rețelei sale de aliați regionali. Printre scenarii se află atât o campanie extinsă, care ar viza eliminarea a zeci de lideri politici și militari iranieni, cu scopul răsturnării guvernului, cât și o variantă mai limitată, concentrată pe ținte precum facilități nucleare și de rachete balistice. Ambele ar presupune, potrivit surselor WSJ, o operațiune ce s-ar putea întinde pe mai multe săptămâni. Subiectul Iran a fost discutat și miercuri, într-o reuniune a consilierilor de securitate națională ai președintelui, în Situation Room, potrivit unui oficial de rang înalt din administrație. Ținte, linii roșii și rolul Israelului Potrivit informațiilor prezentate, Trump a semnalat că ar prefera o soluție diplomatică. În scenariul în care Washingtonul ar obține „tot ce își dorește”, un acord ar însemna eliminarea programelor nucleare ale Iranului, dezmembrarea forțelor-proxy din regiune și demontarea arsenalului de rachete balistice. Iranul este însă considerat puțin probabil să accepte ultimul punct, având în vedere că dispune de o aviație limitată și se bazează pe rachete ca principal mijloc de descurajare. Președintele american a indicat că miza principală pentru el rămâne dosarul nuclear, afirmând că și-ar dori ca Iranul să oprească îmbogățirea uraniului. În același timp, o parte dintre consilieri și lideri străini – inclusiv premierul israelian Benjamin Netanyahu – îl îndeamnă pe Trump să folosească presiunea militară pentru a forța concesii suplimentare din partea Teheranului. Israelul ar urmări în mod special oprirea producției iraniene de rachete balistice, potrivit unor oficiali. Avantaj american, riscuri iraniene Sursele WSJ indică faptul că SUA dețin un avantaj covârșitor în cazul unei confruntări aeriene, grație tehnologiei stealth și armelor de precizie lansate de la distanță, în fața unei apărări antiaeriene iraniene deja afectate de atacuri israeliene anul trecut. Totuși, Iranul păstrează opțiuni de ripostă într-un conflict prelungit: un arsenal încă important de rachete care ar putea viza baze americane și aliați din regiune, dar și capabilități militare ce ar putea încerca blocarea Strâmtorii Hormuz, rută vitală pentru transporturile de petrol. Pe fondul acestor incertitudini, unii foști oficiali militari susțin că diplomația ar fi preferabilă războiului. Generalul (r) David Deptula, care a jucat un rol major în campania „Desert Storm” din 1991, a apreciat că o consolidare atât de vizibilă ar putea fi menită să transmită că președintele american „nu glumește” cu folosirea forței, pentru a împinge Iranul către un acord. În același timp, oficiali americani și străini se declară tot mai pesimiști că Teheranul va accepta cererile Washingtonului. În această logică, Iranul ar putea fi dispus doar la o suspendare temporară a îmbogățirii, în timp ce încearcă să folosească negocierile pentru a amâna un atac. Pe de altă parte, aceleași surse consideră că Trump ar putea deveni rapid frustrat de discuții prelungite și ar putea ordona lovituri dacă negocierile eșuează. Secretarul de stat Marco Rubio a declarat în ianuarie în fața legislatorilor că administrația nu are claritate asupra succesiunii în cazul în care liderul suprem Ali Khamenei ar cădea, un gol de putere care ar putea fi umplut, potrivit multor analiști, de conducerea Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice. Într-un astfel de scenariu, protestele interne ar putea reizbucni, însă ar deschide și o dilemă pentru Washington: cât de departe ar merge o campanie aeriană dacă regimul ar răspunde printr-o represiune violentă.
Război în Ucraina, ziua 1.454. Trump îl avertizează pe Zelenski, UE face cadou Kievului 90 de miliarde de euro
Războiul din Ucraina a intrat marți, 17 februarie 2026, în a 1.454-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele american Donald Trump a afirmat că Ucraina trebuie să negocieze și să ajungă la un acord „rapid”. Între timp, negociatorii ruși, ucraineni și americani urmează să înceapă marți o nouă rundă de discuții la Geneva, notează AFP. „Să vină la masa negocierilor rapid” „Ucraina ar trebui să vină la masa negocierilor și rapid”, le-a declarat președintele american jurnaliștilor la bordul Air Force One, în cursul unui zbor spre Washington. Între timp, Consiliul UE a decis că va adopta următoarea tranșă de împrumut, în valoare de 90 de miliarde de euro, destinat Ucrainei. Împrumutul va fi aprobat, în mod simbolic, în data de 24 februarie, când se vor împlini 4 ani de la începerea războiului din Ucraina. Pachetul urmează să fie aprobat în cadrul unei reuniuni a consiliului pentru Afaceri Generale. „Pachetul legislativ necesar pentru acordarea Ucrainei unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru acoperirea nevoilor sale financiare pentru 2026 și 2027 este de așteptat să primească aprobarea finală în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Generale al UE din 24 februarie. Ucraina va primi aceste fonduri necesare în cel de-al doilea trimestru al anului”, a declarat un diplomat european de rang înalt sub condiția anonimatului, pentru sursa citată. Oficialul a adăugat că pachetul va apărea pe agenda Consiliului Afacerilor Generale al UE din data de 24 februarie. Aprobarea pachetului necesită un vot majoritar din partea statelor membre UE. Decizia privind împrumutul comun a fost luată încă din decembrie anul trecut. Suma ar urma să acopere două treimi din nevoile Ucrainei în perioada 2026-2027, atât în domeniul bugetar, cât și în cel al Apărării. Săptămâna trecută, Parlamentul European a aprobat propunerea de a acorda împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru finanțarea cheltuielilor militare și bugetare. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Război în Orientul Mijlociu, ziua 864. Trump se implică în negocierile nucleare cu Iranul
Președintele Donald Trump a declarat că va fi implicat „indirect” în discuțiile dintre Statele Unite ale Americii și Iran privind programul nuclear al Teheranului. Negocierile urmează să înceapă la Geneva. Președintele Donald Trump a subliniat că va fi implicat indirect și că discuțiile vor fi foarte importante și că, potrivit evaluării sale, Iranul ar fi motivat să ajungă la un acord. „Discuțiile vor fi foarte importante” „Voi fi implicat în acele discuții, indirect. Și vor fi foarte importante”, a spus Trump. Președintele american a amintit că negocierile anterioare s-au blocat, în principal din cauza cererii Washingtonului ca Teheranul să renunțe la îmbogățirea uraniului, un proces considerat de SUA un pas spre obținerea unei arme nucleare. „Nu cred că vor consecințele de a nu face un acord”, a continuat Trump, aminitind de episodul din iunie 2025 când Statele Unite au atacat siturile nucleare iraniene. Potrivit Reuters, tensiunile în regiune rămân ridicate, iar Forțele Armate ale SUA au trimis un al doilea portavion în Golful Persic și se pregătesc pentru eventualitatea unei campanii militare prelungite dacă negocierile nu vor avea succes. În paralel, Organizația de apărare civilă a Iranului a organizat luni un exercițiu de apărare chimică pentru pregătirea populației în cazul unor incidente chimice în zona energetică din sudul Iranului. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Președintele Trump anunță implicare indirectă în negocierile nucleare cu Iran
Președintele Donald Trump a subliniat că va fi implicat indirect și că discuțiile vor fi foarte importante și că, potrivit evaluării sale, Iranul ar fi motivat să ajungă la un acord. „Voi fi implicat în acele discuții, indirect. Și vor fi foarte importante”, a spus Trump. Președintele american a amintit că negocierile anterioare s-au blocat, în principal din cauza cererii Washingtonului ca Teheranul să renunțe la îmbogățirea uraniului, un proces considerat de SUA un pas spre obținerea unei arme nucleare. „Nu cred că vor consecințele de a nu face un acord”, a spus Trump, aminitind de episodul din iunie 2025 când Statele Unite au atacat siturile nucleare iraniene. Potrivit Reuters, tensiunile în regiune rămân ridicate, iar Forțele Armate ale SUA au trimis un al doilea portavion în regiunea și se pregătesc pentru eventualitatea unei campanii militare prelungite dacă negocierile nu vor avea succes. În paralel, Organizația de apărare civilă a Iranului a organizat luni un exercițiu de apărare chimică pentru pregătirea populației în cazul unor incidente chimice în zona energetică din sudul Iranului.
Rubio se întâlnește cu Orbán la Budapesta, în contextul în care SUA și Ungaria urmează să semneze un acord nuclear civil
Trump și-a exprimat deschis sprijinul pentru naționalistul Orbán în campania pentru realegerea liderului maghiar peste două luni, transmite AP. Orbán și partidul său Fidesz se confruntă cu cea mai serioasă provocare în alegerile din 12 aprilie de când populistul de dreapta a preluat puterea în 2010. Oprirea în capitala Ungariei urmează vizitei lui Rubio în Slovacia de duminică, după ce acesta a participat anterior la Conferința de securitate de la München din Germania. Slovacia și Ungaria reprezintă un teritoriu prietenos pentru Rubio Conduse de populiști eurosceptici care se opun sprijinului pentru Ucraina și îl susțin în mod vocal pe Trump, Slovacia și Ungaria reprezintă un teritoriu prietenos pentru Rubio. Acesta încearcă să consolideze acordurile energetice cu ambele țări din Europa Centrală. Considerat pe scară largă cel mai de încredere susținător al președintelui rus Vladimir Putin în Uniunea Europeană, Orbán a menținut relații cordiale cu Kremlinul, în ciuda războiului acestuia împotriva Ucrainei. În același timp, a căutat să intre în grațiile lui Trump și ale mișcării sale MAGA — prescurtarea sloganului campaniei electorale a lui Trump din 2016, „Make America Great Again” (Să facem America din nou măreață). Mulți membri ai mișcării MAGA și ai lumii conservatoare în general consideră Ungaria un exemplu strălucit de naționalism conservator de succes. Asta în ciuda eroziunii instituțiilor sale democratice și a statutului său de una dintre cele mai sărace țări din UE. Trump l-a susținut pe Orbán pentru alegerile viitoare Într-o postare pe site-ul său Truth Social la începutul acestei luni, Trump l-a susținut pe Orbán pentru alegerile viitoare și l-a numit „un lider cu adevărat puternic și influent” și „un prieten adevărat, un luptător și un CÂȘTIGĂTOR”. Trump a lăudat opoziția fermă a lui Orbán față de imigrație, exemplificată de gardul ridicat de guvernul său la frontiera sudică a Ungariei în 2015, când sute de mii de refugiați au fugit din Siria și din alte țări din Orientul Mijlociu și Africa. Alți conservatori americani admiră ostilitatea lui Orbán față de drepturile LGBTQ+ Alți conservatori americani admiră ostilitatea lui Orbán față de drepturile LGBTQ+. Anul trecut, guvernul său a interzis popularul eveniment Budapest Pride și a permis utilizarea tehnologiei de recunoaștere facială pentru a identifica pe oricine participa în ciuda interdicției. De asemenea, a interzis efectiv adopția și căsătoria între persoane de același sex și a interzis persoanelor transgender să-și schimbe sexul în documentele oficiale. Orbán a rămas ferm angajat să cumpere energie din Rusia, în ciuda eforturilor UE de a renunța la astfel de aprovizionări, și a primit o scutire de la sancțiunile SUA asupra energiei rusești după o întâlnire din noiembrie la Casa Albă cu Trump. Aparent încrezător că afinitatea sa politică și personală cu liderul american ar putea aduce beneficii și mai mari, Orbán și guvernul său au încercat să-l atragă pe Trump în Ungaria înainte de alegerile cruciale din 12 aprilie, în speranța că o vizită și o susținere atât de mediatizate l-ar propulsa pe Orbán, care se află în urma majorității sondajelor, peste linia de sosire. Budapesta a găzduit mai multe ediții anuale ale Conferinței de Acțiune Politică Conservatoare (CPAC), iar o altă ediție a fost reprogramată în grabă în acest an pentru luna martie, chiar înainte de alegerile din Ungaria.
Trump elimină baza legală a regulilor anti-poluare din SUA. Totul pentru bani, spune Obama
Constatarea, emisă în timpul administrației Barack Obama, stabilea că poluarea provenită din șase gaze cu efect de seră, inclusiv dioxid de carbon și metan, reprezintă un pericol pentru sănătatea publică. Pe baza acesteia, Agenția pentru Protecția Mediului (EPA) a putut să reglementeze emisiile provenite din transport, producția de energie, industrie și extracția de combustibili fosili, în temeiul Legii aerului curat din 1970. Trump: „o mare escrocherie” Președintele SUA a justificat noua decizie spunând că regulile de mediu au afectat economia și au crescut costurile pentru consumatori. „Această regulă radicală a devenit fundația legală pentru green new scam – una dintre cele mai mari escrocherii din istorie”, a declarat Trump, citat vineri de Financial Times. Controlul emisiilor, la Congres Șeful EPA, Lee Zeldin, a susținut la rândul său că agenția și-a depășit atribuțiile în ultimii ani, spunând că regula a fost „Sfântul Graal al religiei schimbărilor climatice”. „Dacă Congresul vrea ca EPA să reglementeze masiv gazele cu efect de seră provenite de la autovehicule, atunci Congresul poate face clar acest lucru prin lege”, a spus Zeldin. „Astăzi demontăm tacticile și artificiile legale folosite de administrațiile Obama și Biden pentru a impune pe ascuns agenda lor ideologică americanilor”. Industria cărbunelui salută decizia Decizia a fost salutată de industria combustibililor fosili și de reprezentanți ai sectorului cărbunelui, care spun că reglementările din ultimii ani au dus la închiderea prematură a unor centrale și la creșterea dependenței de alte surse de energie. „Aceste reglementări au fost concepute pentru a forța retragerea prematură a centralelor pe cărbune din SUA și pentru a crește dependența națiunii de surse de electricitate care nu sunt la fel de fiabile ca și cărbunele”, a declarat Michelle Bloodworth, director executiv al grupului America’s Power,un grup de lobby al industriei cărbunelui. Măsura, contestată în instanță Organizațiile de mediu și politicienii democrați au reacționat dur, avertizând că eliminarea acestei baze legale va slăbi capacitatea Statelor Unite de a combate schimbările climatice. Fostul secretar de stat John Kerry spune că „eliminarea regulii privind pericolul va declanșa un regres enorm față de progresele realizate în privința calității aerului, reducerii bolilor și limitării încălzirii globale”. Organizațiile pentru climă au anunțat deja că vor contesta măsura în instanță, într-un proces care ar putea dura mulți ani. „Această acțiune cinică și devastatoare sub Trump nu va rămâne fără luptă. Ne vom vedea în instanță – și vom câștiga”, a declarat Manish Bapna, directorul Natural Resources Defense Council. Fostul președinte Barack Obama a criticat dur decizia într-o postare pe platforma X. „Astăzi, administrația Trump a anulat decizia care stătea la baza limitelor pentru emisiile auto și regulilor pentru centralele electrice. Fără ea, vom fi mai puțin în siguranță, mai puțin sănătoși și mai puțin capabili să luptăm împotriva schimbărilor climatice – totul pentru ca industria combustibililor fosili să facă și mai mulți bani”, a scris Obama.
Relația transatlantică, în prim-plan la Conferința de Securitate de la München
Discursul lui Vance din 2025 la Conferința de Securitate de la München a dus la un an de tensiuni transatlantice fără precedent, pe fondul percepției că Statele Unite vor să schimbe radical ordinea internațională, relatează Reuters. Reuniunea din acest an începe vineri și are loc pe fondul mai multor conflicte, inclusiv războiul din Ucraina. „Nu-mi pot aminti o perioadă în care să fi avut mai multe războaie, crize și conflicte simultane, de o asemenea amploare”, a declarat Wolfgang Ischinger, fost diplomat german care conduce forumul. Relația transatlantică, sub presiune Legăturile transatlantice au fost, tradițional, un punct central al conferinței, care a început ca un forum al Războiului Rece pentru dezbateri occidentale privind apărarea. Însă ideea unei cooperări transatlantice solide a fost pusă sub semnul întrebării de ceea ce Ischinger a numit „politici de tip bilă de demolare”, în care „distrugerea pe scară largă, mai degrabă decât reformele atente și corecțiile de politici, este ordinea zilei”. Președintele SUA, Donald Trump, l-a capturat pe președintele Venezuelei, a amenințat alte țări din America Latină cu acțiuni militare similare, a impus tarife atât aliaților, cât și adversarilor, și a vorbit deschis despre anexarea Groenlandei. Tonul dur al administrației Trump, inclusiv un avertisment sumbru că Europa se confruntă cu un „declin civilizațional”, i-a zdruncinat pe aliați, care au promis să crească cheltuielile militare. Reducerea dependenței Europei de sprijinul militar al SUA va dura însă ceva timp, iar continentul rămâne vulnerabil pe fondul tensiunilor cu Rusia legate de războiul din Ucraina. Absența lui Vance în acest an a alimentat așteptările privind un ton mai puțin conflictual din partea Washingtonului. Delegația SUA este condusă de secretarul de stat Marco Rubio, care ar urma să aibă un mesaj mai conciliant într-un discurs programat sâmbătă. Participare numeroasă la München Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, va deschide conferința cu un discurs care să susțină relația transatlantică și, în același timp, să sublinieze nevoia de întărire a Uniunii Europene, potrivit unui oficial guvernamental german. Sunt așteptați aproximativ 70 de șefi de stat și de guvern, inclusiv președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer și ministrul chinez de externe Wang Yi. Christine Lagarde ar urma să fie primul președinte al Băncii Centrale Europene care va susține un discurs la acest forum, pe fondul accentului pus pe reziliența economiei europene. Rusia nu trimite o delegație, iar invitațiile pentru oficiali iranieni au fost retrase după represiunea protestelor de luna trecută. În schimb, fiul ultimului șah al Iranului este așteptat să țină un discurs, iar în oraș ar urma să aibă loc un miting al opoziției iraniene.
Trump revocă principiile de bază ale reglementărilor americane privind clima și elimină standardele de emisii ale vehiculelor
Este cea mai amplă renunțare la politica privind schimbările climatice de către administrație de până acum, după o serie de reduceri de reglementări și alte măsuri menite să deblocheze dezvoltarea combustibililor fosili și să împiedice implementarea energiei curate, potrivit Reuters. „În cadrul procesului recent finalizat de EPA (Agenția pentru Protecția Mediului), punem capăt oficial așa-numitei constatări de periclitare, o politică dezastruoasă din epoca Obama care a afectat grav industria auto americană și a crescut prețurile pentru consumatorii americani”, a declarat Trump, spunând că este cea mai mare acțiune de dereglementare din istoria SUA. Trump a anunțat abrogarea alături de administratorul EPA, Lee Zeldin, și de directorul de buget al Casei Albe, Russ Vought, care a încercat de mult timp să revoce constatarea și a fost un arhitect cheie al proiectului de politică conservatoare Project 2025. Pentru Trump schimbările climatice sunt o „escrocherie” Trump a declarat că este de părere că schimbările climatice sunt o „escrocherie” și a retras Statele Unite din Acordul de la Paris, excluzând astfel cel mai mare contribuitor istoric la încălzirea globală din eforturile internaționale de combatere a acesteia, pe lângă eliminarea creditelor fiscale din epoca Biden care vizau accelerarea implementării mașinilor electrice și a energiei regenerabile. Zeldin a declarat că administrația Trump a adoptat cea mai semnificativă politică climatică din ultimii 15 ani, lucru pe care agenția l-a evitat în timpul primului său mandat, din cauza îngrijorării industriei cu privire la incertitudinea juridică și de reglementare. „Numită de unii drept Sfântul Graal al excesului de reglementare federală, constatarea privind periclitarea EPA din 2009 a lui Obama este acum eliminată”, a spus el. Constatările privind punerea în pericol au fost adoptate pentru prima dată de Statele Unite în 2009 și au determinat EPA să ia măsuri în temeiul Legii privind aerul curat din 1963 pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon, metan și alți patru poluanți atmosferici care captează căldura, proveniți de la vehicule, centrale electrice și alte industrii. Acest lucru s-a întâmplat după ce Curtea Supremă a decis în 2007, în cazul Massachusetts vs. EPA, că agenția are autoritatea de a reglementa emisiile de dioxid de carbon și alte gaze cu efect de seră în temeiul Legii privind aerul curat. Abrogarea sa ar elimina cerințele de reglementare pentru măsurarea, raportarea, certificarea și respectarea standardelor federale privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru autoturisme, dar este posibil să nu se aplice inițial surselor staționare, cum ar fi centralele electrice.