Valentin Stan: Secret Service care asigură paza președintelui SUA l-a alungat pe Nicușor Dan
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a vorbit despre cum Nicușor Dan nu a fost lăsat de Secret Service să ajungă la Donald Trump. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: Când apare micuțul (n.r. Nicușor Dan), Secret Service-ul îl izgonește de acolo imediat. Imediat după aceea…. Iată, la revedere, îi zice good job și îl ia de aici. Din momentul ăsta, se angajează într-o lungă discuție. Cu cine? Cu comisarul pe probleme mediteraneene, care este european și care discută fără nicio problemă cu Trump. Doar Nicușor n-avea ce căuta acolo. Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan a vorbit despre cum Nicușor Dan nu a fost lăsat de Secret Service să ajungă la Donald Trump. Acesta a început prin a spune că dintr-o îmbulzeală de oameni, Nicușor a fost singurul oprit de Secret Service. În imaginile prezentate, Trump ar fi fost înconjurat de diverși oameni influenți cu care discuta degajat. Atunci când Nicușor Dan a încercat să ajungă la Trump, Secret Service ar fi intervenit. Stan susține că au încercat să îi transmită Președintelui Dan că nu are ce căuta acolo. Secret Service-ul l-a alungat pe Nicușor Dan de lângă Trump. I-a spus că este fantastic… Fantastic, bombastic și good job. Nu i-a spus nimeni ăluia de la Antena 3 că atunci când Șeful Statului zice good job, într-un cerc în care oamenii se îmbulzesc să vorbească cu el, este pentru că nu vrea să discute cu tine. Good job este un fel de ești bun… Fii atent la ce se întâmplă acolo! Oamenii se îmbulzesc. E omul de la Emiratele Arabe Unite. Îl vezi pe Jared? Da. Omul ăsta este vicepreședintele Autorității Palestiniene. Omul discută degajat cu toată lumea. Când apare micuțul (n.r. Nicușor Dan), Secret Service-ul îl izgonește de acolo imediat. Imediat după aceea…. Iată, la revedere, îi zice good job și îl ia de aici. Din momentul ăsta, se angajează într-o lungă discuție. Cu cine? Cu comisarul pe probleme mediteraneene, care este european și care discută fără nicio problemă cu Trump. Doar Nicușor n-avea ce căuta acolo. Era cu good job și a fost alungat. Comisarul are rang de ministru, nu are rang de președinte. Era singurul președinte care a încercat să ajungă la Trump și care n-a ajuns. Pentru că Secret Service-ul i-a explicat că n-are ce căuta acolo. Asta în condițiile în care, la o astfel de întâlnire, Secret Service-ul are dotare cu tot ce înseamnă, de la biografie până la numărul de pantofi al participanților.
Poza postată de Casa Albă după ce SUA a câștigat aurul la hochei. Ironie la adresa Canadei
„Felicitări marii noastre echipe de hochei a SUA. AU CÂȘTIGAT AURUL”, a scris președintele american Donald Trump pe platforma Truth Social. Într-o altă postare, el a scris: „WOW — CE MECI!!!”. Casa Albă a marcat victoria SUA printr-o postare pe X, în care a ironizat un mesaj din 2025 al lui Justin Trudeau, premierul Canadei la acea vreme. „Nu ne puteţi lua ţara – şi nu ne puteţi lua jocul”, a scris Trudeau pe platforma X în februarie 2025, după o victorie a Canadei la hochei împotriva SUA. Casa Albă a răspuns la acea postare cu o imagine sugestivă, în care un vultur, simbol al SUA, apare deasupra unei gâște canadiene. Premierul Canadei, Mark Carney, a felicitat echipa Canadei pentru medalia de argint și a transmis că jucătorii „și-au făcut țara mândră”. Echipa Statelor Unite a cucerit medalia de aur la turneul olimpic de hochei masculin de la Milano-Cortina 2026, după ce a învins Canada cu 2-1, în prelungiri. Este al treilea aur olimpic din istoria echipei masculine a SUA: primul a fost câștigat în 1960, iar al doilea în 1980
Președintele Macron îi cere lui Trump ridicarea sancțiunilor impuse fostului comisar european Thierry Breton
„Aș dori să vă atrag personal atenția asupra sancțiunilor impuse de Statele Unite mai multor cetățeni europeni, inclusiv a doi cetățeni francezi, Nicolas Guillou, judecător la Curtea Penală Internațională, și Thierry Breton, fost comisar european”, se arată în scrisoarea trimisă de liderul de la Paris omologului său american, notează publicația La Tribune, citată de Politico. Macron a cerut reconsiderarea sancțiunilor adoptate de administrația americană, motivând că acestea sunt „nejustificate”. Sancțiunile au fost impuse de Washington în luna decembrie a anului trecut, persoanele vizate fiind acuzate că au contribuit la cenzurarea discursului pe platforme americane. Marco Rubio spune în decembrie că cele cinci persoane „au condus eforturi organizate pentru a constrânge platformele americane să cenzureze, să demonetizeze și să suprime punctele de vedere americane cărora le opun. Acești activiști radicali și ONG-uri au intensificat cenzura de către state străine, în fiecare caz vizând vorbitori americani și companii americane”. În sancționarea lui Thierry Breton, care a deținut portofoliul european pentru tehnologie, Washington a invocat rolul său în elaborarea Legii Serviciilor Digitale, o lege în baza căreia mai multe platforme americane, printre care și X au fost sancționate. Nicolas Guillou a fost sancționat după ce Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și al fostului ministrului apărării Yoav Gallant, acuzați de crime de război și crime împotriva umanității pe fondul Războiului din Gaza.
Trump majorează tarifele globale la 15% după înfrângerea de la CCR-ul american
După decizia dură a celei mai înalte instanțe americane, pronunțată vineri, Trump a semnat o proclamație prin care a impus temporar o taxă de 10% asupra importurilor, în baza secțiunii 122 din Legea Comerțului din 1974, care permite președintelui să stabilească restricții comerciale pentru o perioadă de până la 150 de zile, notează FT. Aceasta a fost una dintre măsurile alternative pe care liderul american a promis că le va utiliza după ce Curtea Supremă a decis că și-a depășit atribuțiile atunci când a folosit Legea privind Puterile Economice în Situații de Urgență Internațională pentru a impune tarife asupra zecilor de țări. Sâmbătă, Trump a scris pe rețelele sociale că, în urma analizei deciziei instanței, „începând imediat, majorez tariful global de 10% aplicat țărilor, dintre care multe au «profitat» de Statele Unite timp de decenii, fără consecințe (până am apărut eu!), la nivelul maxim permis și testat legal, de 15%”. „În următoarele luni, administrația Trump va stabili și va anunța noile tarife care sunt permise din punct de vedere legal”, a adăugat acesta.
Reacție Franței la noua taxă vamală propusă de Trump: Un răspuns unit este necesar
Ministrul francez al Comerțului, Nicolas Forissier, a declarat sâmbătă că Uniunea Europeană trebuie să adopte o poziție comună în fața noilor taxe impuse de Statele Unite. „O abordare unitară a Uniunii Europene va fi necesară”, a transmis oficialul francez într-un mesaj pentru AFP. În plus, Forissier a susținut, necesitatea unor măsuri reciproce din partea Uniunii Europene, într-un articol publicat în Financial Times. În același timp, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a anunțat că intenționează să poarte discuții cu partenerii europeni pentru a stabili un răspuns comun înaintea unei întâlniri cu liderul de la Washington. „Vom avea o poziție europeană foarte clară cu privire la această chestiune, deoarece politica vamală ține de competența Uniunii Europene, nu a statelor membre individuale”, a transmis Merz. Declarațiile au fost făcute după ce Donald Trump, a anunțat că va crește noua taxă vamală globală la 15%, de la 10%, la o zi după ce Curtea Supremă a respins măsura tarifelor comerciale extinse, din aprilie 2025.
Trump ripostează și mai dur: Tarifele globale sunt crescute la 15% după decizia Curții Supreme
Donald Trump vrea să demonstreze că nu cedează și ripostează dur: a anunțat că va crește noua taxă vamală globală de la 10% la 15%, la o zi după ce Curtea Supremă a Statelor Unite i-a anulat planul său economic. Pe 2 aprilie 2025, de „Ziua Eliberării”, președintele declarase război comercial global pentru a forța refacerea acordurilor comerciale bilaterale cu China, Taiwan, Vietnam, India,Thailanda, Elveția, Iran, UE, Japonia și alte țări. După decizia Curții Supreme, Trump a semnat o proclamație prin care a impus temporar o taxă de 10% asupra importurilor, în baza secțiunii 122 din Legea Comerțului din 1974. Președintele SUA poate stabili restricții comerciale pentru o perioadă de până la 150 de zile, scrie FT. Trump a scris pe Truth Social: „Pe baza unei analize temeinice, detaliate și complete a deciziei ridicole, prost redactate și extrem de antiamericane privind tarifele vamale, emisă ieri, după MULTE luni de deliberări, de Curtea Supremă a Statelor Unite, vă rog să considerați această declarație ca reprezentând faptul că eu, în calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, voi majora, cu efect imediat, tariful vamal mondial de 10% aplicat țărilor, multe dintre acestea «jefuind» Statele Unite timp de decenii, fără represalii (până la venirea mea!), la nivelul maxim permis și testat legal, de 15%. În următoarele câteva luni, administrația Trump va stabili și va emite noile tarife legale, care vor continua procesul nostru extraordinar de succes de a face America din nou măreață – MAI MĂREAȚĂ CA NICIODATĂ!!!”. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Ce se va întâmpla cu cele 130 de miliarde de dolari colectate din tarifele lui Trump, după ce Curtea Supremă le-a anulat
Reacția lui Trump după decizia Curții Supreme: Voi semna un ordin de impunere a unui tarif global de 10%
Donald Trump a anunțat vineri o nouă taxă vamală după ce Curtea Supremă a Statelor Unite a decis că președintele nu are puterea de a lua unilateral astfel de măsuri. „Astăzi, voi semna un ordin de impunere a unui tarif global de 10% în temeiul Secțiunii 122, peste tarifele noastre normale care sunt deja percepute. Pot distruge comerțul, pot distruge țara. Am voie chiar să impun un embargou care distruge o țară străină. Pot impune un embargou. Pot face orice vreau, dar nu pot percepe 1 dolar pentru că nu asta scrie”, a spus Trump, citat de Reuters. În același timp, a transmis un mesaj și partenerilor externi, despre care a spus că „sărbătoresc” decizia Curții: „Țările străine care ne jefuiesc de ani de zile sunt în extaz. Sunt atât de fericiți și dansează pe străzi, dar nu vor dansa mult timp, asta vă pot asigura”. Acesta a lansat și o serie de atacuri la adresa Curții Supreme. Trump a spus că decizia ar fi fost „influențată de interese străine și de o mișcare politică mult mai mică decât ar crede oamenii vreodată”. Președintele a lansat critici și la adresa judecătorilor: „Se comportă ca niște proști și ca niște unelte ale așa-zișilor republicani și ale democraților de stânga radicală”, notează Associated Press.
Președintele Trump va vizita China la finalul lunii martie, pe fondul tensiunilor comerciale
Vizita care se va desfășura în perioada 31 martie – 2 aprilie, a fost confirmată de un oficial de la Casa Albă, citat de Reuters. Întâlnirea va avea loc într-un moment sensibil al relațiilor bilaterale, întrucât au loc negocieri privind posibilitatea extinderii unui armistițiu comercial care a dus la suspendarea escaladării taxelor vamale. Joi, în cadrul primei reuniuni a Consiliului Păcii, Trump a descris vizita drept una de amploare: „Trebuie să vă prezentăm cea mai mare demonstrație pe care ați avut-o vreodată în istoria Chinei”. Întâlnirea de la finalul lunii martie va fi prima rundă de discuții dintre cei doi lideri de la începutul lunii februarie și prima întâlnire față în față de la reuniunea din octombrie, desfășurată în Coreea de Sud. În cadrul întâlnirii din octombrie, liderul de la Casa Albă a renunțat la o parte din tarifele impuse Chinei, în schimbul mai mult concesii, printre care asumarea unor angajamente clare privind combaterea traficului de fentanil, reluarea achizițiilor de soia americană și menținerea exporturilor de minerale rare. La începutul lunii februarie,Trump și Xi au abordat și subiectul Taiwanului în cadrul discuțiilor lor. Xi Jinping a criticat vânzările de arme americane către insulă, după ce, în decembrie, Casa Albă a cel mai mare pachet de vânzări de armament către Taiwan, în valoare de 11.1 miliarde de dolari.
Ce înseamnă să participi ca observator la Consiliul de Pace al lui Trump. Cazul Italiei și dilemele de la Roma
Marți, majoritatea parlamentară a adoptat o rezoluție prin care mandata executivul să participe, cu statut de „observator”, atât la reuniunea inaugurală a Consiliului de Pace, programată la Washington pe 19 februarie 2026, cât și la activitățile ulterioare ale organizației, arată Il Post. Această formulă de „observator” reprezintă un compromis, după ce premierul Giorgia Meloni refuzase inițial să ratifice actul constitutiv al organismului. Ea a reclamat motive de incompatibilitate cu Constituția Italiei. Consiliul de Pace este o organizație internațională înființată și prezidată de Donald Trump, având scopul declarat de a promova stabilitatea și pacea în diverse regiuni ale lumii, începând cu Gaza. Statutul său conferă președintelui o poziție centrală și puteri extinse în ceea ce privește invitarea și reconfirmarea statelor participante. Documentul de fondator prevede posibilitatea ca anumite state să participe ca „membri fără drept de vot” în așteptarea ratificării tratatului. Cu toate acestea, noțiunea de „observator”, așa cum a fost invocată de guvernul italian, nu este reglementată explicit în statut. De la entuziasm la reconsiderare Inițial, premierul Meloni și-a exprimat entuziasmul față de aderarea Italiei la Consiliul de Pace. A fost dealtfel singurul lider european care s-a arătat dispus să ratifice actul la ceremonia prezidată de Trump la Davos, în ianuarie. Ulterior însă, în urma criticilor interne și a rezervelor exprimate inclusiv de ministrul de Externe Antonio Tajani, guvernul a invocat articolul 11 din Constituția italiană. Acesta permite limitări ale suveranității doar „în condiții de paritate cu alte state”. Este o condiție considerată dificil de îndeplinit într-un organism în care președintele deține prerogative atât de extinse. Pentru a evita o ruptură diplomatică cu Washingtonul, executivul a optat pentru participarea ca „observator”. Aceasta este practic o soluție care permite prezența Italiei fără a fi nevoie de ratificarea tratatului. Consiliul de Pace: implicații juridice incerte Statutul Consiliului nu menționează explicit statutul de „observator”, ci doar pe cel de „membru fără drept de vot”, care presupune o intenție ulterioară de ratificare. Or, guvernul italian susține că o astfel de ratificare ar fi incompatibilă cu Constituția. Această ambiguitate ridică întrebări suplimentare. O participare fără drept de vot ar putea, paradoxal, să accentueze lipsa de „paritate” cerută de articolul 11. Astfel, Italia s-ar plasa într-o poziție subordonată față de ceilalți membri. În plus, o ratificare formală ar necesita o procedură parlamentară distinctă și mai complexă decât simpla rezoluție votată marți. Decizia este interpretată și dintr-o perspectivă politică. Meloni încearcă să mențină o relație privilegiată cu Donald Trump și să asigure Italiei un rol activ în dosarele din Orientul Mijlociu, o regiune în care Roma are o prezență diplomatică relevantă. Pe de altă parte, Germania și alte state europene au ales să nu participe la această inițiativă, ceea ce a sporit presiunea asupra guvernului italian. Ministrul Tajani a argumentat în Parlament că absența Italiei de la un forum dedicat păcii ar fi „politic de neînțeles”, un argument contestat însă de opoziție și de unii juriști. Între pragmatism și incertitudine Participarea cu statut de „observator” pare a fi o soluție de compromis menită să evite atât o confruntare cu Washingtonul, cât și un potențial conflict constituțional intern. Rămâne însă incertă soliditatea juridică a acestei formule și care sunt angajamentele pe termen lung pe care le implică. Pentru moment, Italia va lua parte la lucrările Consiliului fără drept de vot. În acest mod va fi într-o poziție care încearcă să echilibreze loialitatea diplomatică față de SUA cu constrângerile constituționale interne.
Extratereștri. Trump va ordona Pentagonului să facă publice documentele guvernamentale referitoare la viața extraterestră
„Având în vedere interesul enorm manifestat, voi da instrucțiuni secretarului de război și altor departamente și agenții relevante să înceapă procesul de identificare și publicare a documentelor guvernamentale referitoare la viața extraterestră, fenomene aeriene neidentificate (UAP) și obiecte zburătoare neidentificate (OZN-uri), precum și orice alte informații legate de aceste chestiuni extrem de complexe, dar extrem de interesante și importante”, a declarat el într-o postare pe Truth Social. Declarațiile lui Trump vin după ce fostul președinte Barack Obama a atras atenția mass-media în weekend, când a părut să confirme existența extratereștrilor într-un interviu cu gazda podcastului Brian Tyler Cohen. „Sunt reali, dar eu nu i-am văzut”, a spus Obama când a fost întrebat dacă extratereștrii sunt reali. Fostul președinte a clarificat ulterior într-o postare pe Instagram că se referea la probabilitatea statistică ca viața să existe pe alte planete, având în vedere vastitatea universului. „Dar distanțele dintre sistemele solare sunt atât de mari încât șansele ca extratereștrii să ne fi vizitat sunt mici, iar în timpul președinției mele nu am văzut nicio dovadă că extratereștrii ar fi luat contact cu noi”, a scris el. Când a fost întrebat joi despre aceste comentarii, Trump a declarat la bordul avionului Air Force One: „Ei bine, nu știu dacă sunt reali sau nu. Pot să vă spun că a divulgat informații clasificate. Nu ar trebui să facă asta”.